Modul: MI-I, Afectiuni reumatismale

Fisa de documentare
ARTROZA (reumatismul degenerativ)
Clasificarea artrozei: artroza idiopaticå (primitivå), artroza secundarå (dar este atribuitå unei cauze
subiacente).
Etiologia este necunoscuta, fiind multifactoriala:
I. Vârsta este cel mai puternic factor de risc (imbatranirea= fenomen de uzura), incidenta creste cu varsta,
maximum fiind intre 55 - 75 ani. Cca 10% din populatia peste 60 ani este afectata de boala artrozica.
II. Sexul – femeile sunt mai interesate decat barbatii (F/M = 2/1); sub vârsta de 55 de ani, distributia articularå
a artrozei la bårbati si femei este similarå; la vârstnici, artroza soldului este mai frecventå la bårbati, în timp
ce artroza articulatiilor interfalangiane si a bazei policelui si gonartroza sunt mai frecventå la femei..
III. Ereditatea- predispozitia genetica- agregare familiala
IV. Traumatismele majore (fracturi, accidente) si minore(stress mecanic, micro-traumatisme profesionale) si
utilizarea articularå repetata. Astfel, artroza gleznei este frecventå la balerine, artroza cotului la aruncåtorii
din baseball si artroza metacarpofalangianå la boxeri. Activitåti profesionale ca cele efectuate de mânuitorii
de ciocane pneumatice, culegåtorii de bumbac, lucråtorii portuari sau minerii.
V. Factori metabolic: obezitatea,DZ, guta
VI. Factori endorini : mixedem, menopauza, acromegalia
VII. Factori meteorologici: frigul, umezealatulburari vasculare
VIII. Inflamatii cronice: artrite se transforma artroze (artrita TBC coxoza)
IX. Existenta unor defecte subtile congenitale sau dobândite cum ar fi subluxatia/dislocatia congenitalå, piciorul
plat – pentru artroza soldului -- dau modificari de statica.
Morfopatologie
Cele mai evidente modificåri în artrozå se våd de obicei în cele mai solicitate arii ale cartilajului articular.
Artroza poate apårea în 2 împrejuråri: (1) proprietåtile bio-mecanice ale cartilajului articular si ale osului
subcondral sunt normale, dar suprasolicitarea mecanicå poate provoca lezarea tesutului ; (2) solicitarea este în
limite fiziologice, dar proprietåtile cartilajului si osului sunt inferioare normalului.
Fiziopatologia modificårilor cartilaginoase in artroza
I. Prima modificåre = degradarea cartilajului articular. Apare si sinovita din cauza fagocitozei fragmentelor
de cartilaj sau os provenite din abraziunea suprafatei articulare (particule de uzurå), eliberårii
macromoleculelor matriceale solubile din cartilaj sau cristalelor de pirofosfat de calciu sau hidroxiapatitå
II. Formarea de osteofite —vor afecta mobilitatea articulatiei.
III. Microfracturi, osteoscleroza subcondrala, osteoporoza epifizara
IV. Fibrozarea capsulei articulare si a ligamentelor
Tabloul clinic
1. Durerea articulara in artroza este de tip mecanic:
- ca o senzatie profunda de disconfort localizata in articulatia interesata
- agravata de utilizarea articulatiei si diminuatå de repaus, dar pe måsurå ce boala progreseazå poate
deveni persistent, nocturna (perturba somnul )
- durere “ de deruiaj” = resimtita la punerea in miscare a articulatiei, dar scade in cateva minute
- intereseaza articulatii portante sau 1-2 articulatii
2. Redoarea la nivelul articulatiilor interesate care poate apare dimineata sau dupå o perioadå de
inactivitate; în general dureaza mai putin de 20 de minute.
3. Nu exista afectarea starii generale, febra, anemie.
Examenul fizic al articulatiilor artrozice poate releva
- sensibilitate localizatå sau tumefactia osului ori a partilor moi.
- crepitatiile osoase (senzatia de frecare a unui os fatå de un alt os apårutå în timpul miscårii)
- cresterea cantitåtii de lichid sinovial, dacå apare, nu este în general în cantitåti mari.
- atrofia muscularå periarticularå

1
 - in stadiile avansate de artrozå pot apårea deformåri importante, hipertrofii osoase, subluxatii si reducerea
marcatå a mobilitåtii articulare.
Modificåri de laborator si radiologice
I. Radiografie articulara. In stadiile precoce, radiografia articulara poate fi normala, ulterior apar:
1. ingustarea spatiilor articulare devine evident
2. scleroza osului subcondral,
3. chiste osoase subcondrale,
4. osteofitoza marginala
5. osteoporoza epifizara inconstant si necarateristica.
Artroscopia, RMN, ultrasonografie nu justificå utilizarea lor de rutinå
II. Nu existå modificåri de laborator cu valoare diagnostica, dar unele teste specifice pot ajuta la
identificarea unei cauze subiacente de artrozå secundarå.
- VSH, determinårile serice biochimice, hemograma si sumarul de urina sunt normale.
- analiza lichidului sinovial relevå o leucocitozå usoarå (<2000 de leucocite pe μl), cu predominenta
celulelor mononucleare. Analiza lichidului sinovial are o mare valoare în excluderea altor suferinte, cum
ar fi guta sau artritele septice.
Diagnosticul diferential al artrozei – cu durerile din:
 reumatismul abarticular (ex. bursite anserine la genunchi, bursite trohanteriene la sold),
 radiculopatii, durere iradiatå de la o altå articulatie (de ex. 25% din pacientii cu afectiune de sold au durere
iradiatå la genunchi),
 neuropatii de compresie
 arteriopatii (claudicatie intermitenta)
 din alt tip de artrita ( ex. sinovitå induså de cristale, artrite septice).
 PR, guta
 LED, SA, TBC osoasa
Evolutia = cronica, lunga, progresiva, cu perioade de remisiune + perioade de acutizare(durere si intensificarea
impotentei functionale). Nu produce anchiloza, eventual coxartroza invalidanta.
Localizari specifice ale artrozei
I. Artroza articulatiilor interfalangiene
Nodulii Heberden, hipertrofia osoasa a articulatiilor interfalangiene distal, nodulilor Bouchard-la articulatiile
interfalangiene proximale. Frecvent, nodulii Heberden se dezvoltå progresiv, fårå simptome sau cu simptome
reduse. Pot prezenta dureri acute, roseatå si tumefactie, uneori declansate de traumatisme minore.
Artroza a bazei policelui (rizartroza)-genereazå frecvent pierderea mobilitåtii si fortei.
Durerea conduce la adductia policelui si contracturå la nivelul primului spatiu interdigital, producând frecvent
hiperextensia compensatorie a primei articulatii metacarpofalangiene si deformarea în “gât de lebada” a
policelui.
II. Coxartroza= cea mai invalidanta artroza. Forme clinice de coxartroza:
1. idiopatica(primitiva) = 45%
2. secundara = 55% , apare pe: subluxatie sau displazie congenital de sold, TBC a soldului, fractura de col
femural
Clinic -frecvent barbat > 60 ani, cu debut insidios prin
-durere care este localizata la nivelul soldului, in general iradiatå în zona inghinalå, în fese sau portiunea
proximalå a coapselor. Mai rar se exprimå prin durere la genunchi. Este provocatå prin solicitarea motorie a
soldului interesat.
-impotenta functionala relativa (initial ca o oboseala, apoi semnul “ pantofului” , “picior peste picior”
Examenul obiectiv:
- mers schiopatat- dupa 2-5 ani de evolutie
-in ortostatism –pozitie vicioasa a membrului inferior(rotatie externa) pana la scurtarea membrului
inferior.

2
 - flexia poate fi initial nedureroaså, dar rotatia internå exacerbeazå durerea. Pierderea rotatiei interne
apare precoce, urmatå de pierderea extensiei, adductiei si flexiei datoritå fibrozei capsulare si/sau
osteofitelor proeminente.
Evolutia = cronica, in 50% din cazuri, devine bilaterala
III. Gonartroza
Clinic: debut insidios, femeie obeza, >40 ani +/- varice membrul inferior, cu durere de tip mecanic(la sederea
“pe vine”, urcat si coborat trepte si mers pe teren accidentat), cu impotenta functionala relativa.
Examen clinc:
Palparea poate evidentia hipertrofie osoaså (osteofite) si sensibilitate. Cresterea cantitåtii de lichid
sinovial(hidartroza), dacå apare, este micå.
La mobilizarea articulatiei se simt crepitatii osoase; prima afectata este flexia fortata.
Complicatii:fractura de femur, tibie, luxatii, entorse,rupturi de menisci,deformari in varus (în „paranteza“) sau
valgum..
IV. Spondiloza(spondilartroza) reprezinta suferinta degenerativa a discului intervertebral.
Clinic:- asimptomatica sau simptomatica, cu
- durere localizatå + redoare.
- durere radicularå sau deficit motor – din cauza compresiei rådåcinilor nervoase de cåtre osteofitele ce
obstrueazå gåurile de conjugare si a prolabarii discului degenerat sau subluxatiei unei articulatii apofizare .
A. Spondiloza cervicala- pot fi afectate discurile intervertebrale C5-C6 sau C2- C3; C3-C4
Clinic:
- cefalee, dureri cervicale cu iradiere spre umeri, intesificate de miscarile coloanei cervicale, calmate de
repaus.
- sdr. Barre Lieon
- torticolis
- nevralgii cervico-brahiale = dureri radiculare la nivelul membrului superior(asemanator sciaticei)
- sdr. Raynaud
- precordialgii – diagnostic dieferential cu angina pectorala
- “drop attack”= cadere brutala, fara pierderea cunostintei declansata de miscarea gatului.
B. Spondiloza lombara
Clinic
Subiectiv : durere localizata in regiunea lombara, cu iradiere spre fese sau sacru, declansata de frig, efortul
intens, o rotatie , cu blocarea coloanei in flexie + dificultate la mobilizarea coloanei lombare.
Durerea vie se numeste lumbago acut.
Examen obiectiv :
- contractura musculaturii latero-vertebrale lombare
- rectitudinea coloanei lombare = stergerea lordozei lombare
- limitarea miscarilor coloanei: distanta degete-sol, testul Schober
Criza dureaza 5-15 zile; se poate continua cu lombalgie cronica.

Tratamentul artrozelor
I. Tratament profilactic: tratamentul corect al traumatismelor, corectarea chirurgicala a malformatiilor
congenital, evitarea micro-traumatismelor profesionale, combaterea obezitatii
II. Tratament curativ
1. Måsuri nonfarmacologice
Tratamentul nefarmacologic este deseori cel mai important – medicamentele au un rol adjuvant.
a) Reducerea solicitårii articulare.
-Corectarea viciilor posturale si a lordozei lombare excesive pot fi benefice.
-Evitarea solicitarii excesive a articulatiilor afectate.
-Pacientii cu gonartrozå sau coxartrozå trebuie så evite ortostatismul prelungit sau
flectarea excesivå a genunchilor, deplasarea pe teren accidentat.
3
 -La obezi se indica corectarea greutåtii corporale.
-La pacientii cu gonartrozå a compartimentului medial – folosirea de încåtåminte ortopedicå.
-Repausul din timpul zilei poate fi benefic, dar imobilizarea completå a unei articulatii dureroase este
rareori indicatå.
-pentru lumbago- repaus pe pat tare, lombostat
-La pacientii cu gonartrozå sau coxartrozå unilateralå, portul unui baston în mâna contralateralå poate
scådea durerile articulare prin reducerea fortei articulare de contact. Suferinta bilaterala poate necesita utilizarea
unui cadru sau a unui mergåtor.
b) Terapia fizicå
- Aplicatii de caldura la nivelul articulatiilor artrozice - reduc durerile si redoarea.Moduri: bai si dusuri
fierbinti. Ocazional, o analgezie mai bunå poate fi obtinutå cu ajutorul ghetii decât prin cåldurå.
- Cultura fizica medicala. Exercitiile fizice, innot - destinate mentinerii mobilitåtii precum si realizårii
contractiilor musculaturii din jurul articulatiilor. Deoarece musculatura periarticularå are rol major în
protejarea cartilajului articular fatå de stress, contractura sa este importantå.
c) Ergoterapie
d) Crenoterapie= cure balneare
e) Fizioterapie: impachetari cu parafina, diatermie, infrarosii, ultrasunete
2. Terapia medicamentoaså în artrozå
- Acetaminofenul(Paracetamol) este drogul de preferat initial ca analgezic, în doze de pânå la 4000 mg/zi,
- AINS- rol analgezic, ameliorarea motilitatii. In artrozå trebuie så se manifeste prudentå în administrarea
AINS din cauza efectelor adverse legate de tractul gastro-intestinal.
- Tramadolul, un opioid slab pentru care riscul tahifilaxiei si dependentei este minim.
- Glucocorticoizii sistemici- injectiile intra- si periarticulare cu preparate depot; nu trebuie în general
repetate la intervale mai mici de 4-6 luni.

3. Tratamentui chirurgical al artrozei - chirurgia ortopedicå

- Protezarea articularå totalå -rezervatå pacientilor cu artrozå avansatå la care tratamentul medical
agresiv a esuat- eficientå în reducerea durerii si cresterea mobilitåtii.
- Osteotomia. Eficienta sa este maximå la cei la care boala este moderat avansatå.
- Condroplastia (artroplastie abrazivå).