MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII STIINTIFICE

SCOALA POSTLICEALA SANITARA “SFANTUL BARTOLOMEU” Cluj-Napoca

LUCRARE DE DIPLOMA

Ingrijirea pacientiilor imobilizati cu

afectiuni neurologice

Coordonator stiintific:

Dr. Fabian Andrei

Coordonator nursing: Absolvent

Prof. Tantau Daniela

Cluj-Napoca

2018
 Cuprins

1. Introducere - scop si motivatie…………………..………………………………………….….

Capitolul I

2. Partea teoretica

A. Notiuni teoretice despre accidentul vascular cerebral………………………………………….

1. Cauze …………………………………………………………………………………………...

2. Simptome generale……………………………………………………………………………...

3. Diagnostic………………………………………………………………………………………

4. Tabloul clinic si formele clinice de boala………………………………………………………

5. Tratament………………………...……………………………………………………………

B.Notiuni teoretice despre boala Parkinson

6. Etiologie……………………………………………………………………………………….

7. Tabloul clinic……………….…………………………………………………………………

8. Tratament…………………….………………………………………………………………..

Capitolul II

1. Rolul asistentului medical in investigarea specifica in boala Parkinson………...……………

2. Interventii specificice………………………………………………………………………….

Capitolul III

Prezentarea planurilor de ingrijire

Prezentarea cazului A……………………………………………………………………………

2
Prezentarea cazului B…………….………………………………………………………………

Capitolul IV

Concluzii…………………………………………………………………………...…………….

Bibliografie………………………………………………………………………………………

3
I. Scop si motivatie

Pentru mii de ani creierul a reprezentat un mister, dar în ultimele secole oamenii au
încercat să cunoască tot mai bine anatomia sa, urmând ca abia în ultimele decenii, prin
tehnologia performantă de care se pot folosi cercetătorii, să poată descoperii secretele fiziologice
ale acestui organ. Și totuși, încă avem atât de multe de descoperit. Cercetarea în acest domeniu
devine tot mai interdisciplinară, oglindind în acest sens complexitatea uimitoare a acestui organ
extraordinar: creierul. Bolile cerebrale cauzează un amestec complex de reacții emoționale și
comportamentale, transformând un om bun, puternic, înțelegător, pașnic, într-un om plin de
confuzie, teamă, violență, frustrare, neputință.

Din acest motiv am ales acest subiect! Să învățăm cum să tratăm și să vindecăm acești
oameni! Să știm să oferim o îngrjire conștiincioasă, atentă, de înalt nivel profesional, reclamând
o atitudine înțelegătoare și profund umanitară. Să știm ce și când facem, cum să gândim cazul,
cum să îl abordăm, când să ne oprim din a face unele lucruri atunci când trebuie. Aceste lucruri
arată rolul deosebit al asistentei în îngrijirea pacienților cu afectiuni neurologice, rolul omenesc!

4
 Ingrijirea pacientilor imobilizati cu afectiuni neurologice

Neurologia este o ramura specială a medicinii care se ocupă

cu diagnosticul și tratamentul bolilor organice care afectează sistemul nervos central
sau periferic. Structurile organice ce țin de domeniul neurologiei sunt pe de o parte
creierul, măduva spinării (reprezintă sistemul nervos central), structuriile înconjurătoare, precum
și vasele sanguine care le hrănesc pe de altă parte nervii cranieni, rădăcinile nervoase
și ganglionii spinali, nervii periferici, după ieșirea din canalul spinal, inclusiv legăturile cu
mușchii scheletici (reprezinta sistemul nervors periferic). Termenul de “Neurologie” a fost
introdus de anatomistul englez Thomas Willis

Boliile neurologice sunt afectiuni ale creierului, maduvei spinarii si nervilor din tot
corpul. Impreuna acestea controleaza toate functiile corpului.
Cand este prezenta o disfunctie a sistemului nervos pot interveni probleme motrice, de vorbire,
inghitire, respiratie sau invatare. Puteti avea si probleme de memorie, senzoriale sau modificari
ale dispozitiei.
Printre conditiile care se pot manifesta se numara: epilepsia,boala Alzeheimer si alte
tipuri de demente, boli cerebro-vasculare, inclusiv accidentul vascular cerebral,migrena si alte
tipuri de dureri de cap, scleroza multipla,boala Parkinson, neuroinfectii, tumori cerebrale,
tulburari traumatice ale sistemului nervos, cum ar fi traumatisme cerebrale si tulburari
neurolgice.

Simptome ale problemelor neurologice

Manifestarile neurolgice sunt cauzate de sistemul nervos sau de ceea ce intervine asupra
functiei normale a sistemului nervos. Sistemul nervos este format din doua parti:

 sistemul nervos central care include creierul si maduva spinarii - actioneaza ca o statie
centrala de procesare.
 sistemul nervos periferic transmite informatiile senzoriale intre muschi, tesuturi si nervi
in intregul organism catre creier. Atunci cand aceste conexiuni sunt perturbate apar
simptome neurologice.

5
 Simptomele neurologice isi au deseori originea din sistemul nervos periferic si includ
senzatie de arsura, amorteala, intepatura, slabiciune musculara sau paralizie si sensibilitate.
Aceste simptome pot fi cauzate de un traumatism local, in cazul in care durerea este direct legata
de un traumatism sau de o boala sistemica, care ar putea sa afecteze intregul corp.Durerea poate
fi o expresie a unei conditii mult mai complexe: senzatia de durere ar putea fi resimtita intr-o
parte a corpului in care n-a avut loc un prejudiciu sau nu se manifesta local o boala. Acest tip de
durere este cel mai dificil de diagnosticat si tratat. Simptomele neurologice pot fi declansate de
unul sau mai multi nervi. Unele sindroame, cum ar fi sindromul de tunel carpian apare atunci
cand un nerv este comprimat si lipsit de fluxul de sange corespunzator. Diabetul este o cauza
frecventa a neuropatiilor periferice, in care nervii sunt lezati din cauza nivelurilor prea mari de
zahar. Simptomele neurolgice pot fi caracteristice si bolilor autoimune (lupus, sindorm
GullainBarre) sau a virusurilor (HIV, Epstein-Barr) sau virusul varicelo-zosterian. Manifestarile
neurologice din cauza unor disfunctii ale sistemului nervos autonom (parte a sistemului nervos
periferic) pot intrerupe actiunile involuntare cum ar fi respiratia, inghitirea, controlul vezicii
urinare sau transpiratia. Acestea pot fi insotite de modificari ale tensiunii arteriale
(ameteli, vertij, pierdere a constientei). Se va solicita imediat asistenta medicala de urgenta, daca
manifestati aceste simptome, intrucat viata dumneavoastra s-ar putea afla in pericol.

A. Accidentul vascular cerebral mai este cunoscut si sub denumirea de apoplexie sau
denumirea simpla de atac, acesta este preluat din englezescul stroke. Este preferabila totusi
folosirea unor termeni mai exacti: ischemie cerebrala, infarct cerebral sau hemoragia cerebrala.
Ischemia cerebrală este produsă de o reducere a fluxului sanguin cu durata de câteva secunde
până la câteva minute. Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera)
care furnizeaza sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag
sangvin. In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva
ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai
poate functiona adecvat.

In momentul in care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgenta,
exact ca si in cazurile de infarct miocardic. In cazul in care tratamentul medical este inceput cat
mai curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate
permanent. Accidentul vascular cerebral care se instaleaza brusc in plina sanatate aparenta este

6
denumit si ictus apopletic (ictus = brusc, subit; apoplexie = lovitura, suprimarea brusca a
functiilor unui organ). Aceste tulburari de motilitate (a functiei motorii musculare) pot fi
de diferite grade de la pareze (diminuarea fortei musculare) pana la paralizii (disparitia totala a
functiei motorii = plegie).

Etiologie

AVC constituie, prin incidenta si gravitate, o problema deosebita de sanatate si reprezinta peste
30% din cauzele de deces. Din totalul bolnavilor care au suferit un AVC se precizeaza ca: 47%
mor in prima luna, 53% supravietuiesc, din care: 10% imobilizati la pat, 40-50% dependent total,
30-40% cu deficiente moderate, 10% internati in spitale de bolnavi cronici.

AVC hemoragice in care se incadreaza hemoragiile intracerebrale si cele subarahnoidiene

Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al:

- starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe
o parte a corpului ;

- tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete,
vedere dubla sau pierderea vederii ;

- confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti ;

- tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii ;

- dureri de cap severe;

7
 - simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic difera de cele ale celui
hemoragic ;

- simptomele depind de asemenea de localizarea cheagului sangvin sau a

hemoragiei si de extinderea regiunii afectat ;

- simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin) apar de

obicei in jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier in care este cheagul. De
exemplu, un AVC in partea dreapta a creierului da simptome in partea stanga a corpului.
- simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o sangerare in creier) pot fi similare celor
produse de AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescuta
in creier, cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi, “intepenirea gatului”,
ameteli, convulsii, iritabilitate, confuzie si posibil inconstienta.

In cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de sange mare
(ischemic), simptomele apar brusc, in decurs de cateva second. In cazul in care o artera care este
ingustata deja de ateroscleroza este blocata, de obicei simptomele se dezvolta gradat, in curs de
cateva minute sau ore, sau mai rar, in cateva zile. Daca in cursul timpului apar mai multe
accidente vasculare cerebrale de mici dimensiuni, persoana respectiva poate prezenta o
modificare treptata a gandirii, comportamentului, echilibrului sau a miscarii (dementa multi-
infarct. Nu sunt intotdeauna usor de recunoscut simptomele unui AVC mic. Ele pot fi atribuite
gresit varstei mai inaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de alte afectiuni si
care pot fi asemanatoare.

Apare de obicei ca urmare a unor tulburari circulatorii consecutive, unei hipertensiuni

arteriale si mai rar a unui proces infectios, alergic sau toxic. Creierul este edematiat cu mici
focare hemoragice ischemice. Debutul poate fi acut sau subacut.

Clinic se manifesta prin sindrom de hipertensiune intracraniana; cefalee, vasaturi, staza

palpabrala. Acestea se pot instala in 1-2 ore sau numai in cateva ore. Cefaleea este atroce insotita
de varsaturi, insomnie totala, tulburari psihice, convulsii si semne de atingere piramidala
(pareza, afazie). Simptomele sunt de obicei tranzitorii, disparand dupa cateva zile, dar daca se
repeta pot aparea leziuni organice grave.

8
Diagnostic

Se bazeaza pe cefalee intensa, varsaturi, convulsii, tulburari de vedere, ameteli, greutate

in gandire si exprimare.

Tratamentul edemului cerebral – uramareste scaderea tensiunii arteriale cu furosemid

(fiole de 20 mg administrate i.v. repetat la 8 ore).

Edemul cerebral se combate prin administrarea de sulfat de Mg 25% (10-30ml intravenos

lent) sau de solutii hipertonice de glucoza 20% (100-200ml in perfuzie) si manitol 10% 20% .

In cazul in care bolnavul este agitat, se administreaza plegomazin (intravenos sau

intramuscular) sau fenobarbital (0.10-0.20 mg i.m)

Tabloul clinic si formele clinice de boala

Accidentele vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice, au o serie de simptome

comune dar si unele caracteristice ce permit diferentierea lor.

Pe langa accidentele ischemice tranzitorii sau prin insuficienta circulatorie cronica mai
sunt definite si alte forme de afectiuni cerebro-vasculare care includ: hemoragia
subarahnoidiana, hematoamele si tromboflebitele sinusurilor cerebrale, fiecare avand o
serie de caracteristici clinice si paraclinice.

Dintre aceste afectiuni ne vom axa in principal pe

descrierea simptomatologiei accidentelor vasculare cerebrale prin hemoragie
cerebrala si ischemie cerebrala. Astfel, in hemoragia cerebrala produsa prin ruptura vasului,
se constata existenta unor simptome si semne premonitorii.

Acestea preced cu cateva ore sau zile instalarea accidentului vascular, dar pot sa si
lipseasca total ca in cazul ictusului apoplectic ce apare in plina sanatate aparenta.

Cele mai frecvente si importante simptome premonitorii sunt: cefaleea, urmata

de varsaturi, iar intr-un numar restrans de cazuri convulsii de tip epileptiform.

9
 Simptomele premonitorii comune sunt: ameteala, cefaleea, parestaziile localizate uneori
intr-un hemicorp, tulburarile tranzitorii de limbaj iar, uneori, o „senzatie de gol in cap” ce
poate precede cu cateva ore ictusul; alteori, bolnavul descrie o senzatie dureroasa cefalica cu
caracter compresiv. Se pare ca aceste simptome sunt date de mici sangerari ce au
fost evidentiate pe piesele anatomo – patologice.

Dupa modul de debut si de evolutie a ictusului hemoragie, se descriu trei forme:

 hemoragia cerebrala supraacuta (masiva)

 hemoragia cerebrala acuta
 hemoragia cerebrala subacuta

Hemoragia cerebrala supraacuta (masiva): survine adeseori fara nici un simptom

premontor, de obicei la tineri, barbati in jurul varstei de 50 de ani, in plina activitate, „din
senin” de obicei in plina zi, foarte rar noaptea, de obicei in urma unor stari tensionale negative.
Hemoragie masiva subarahnoidiana de o intensitate relativ mica. Brusc bolnavul are o cefalee
intensa, duce mana la cap, rosteste cateva sunete neinteligibile, cade si intra in coma, din care
de obicei nu mai iese niciodata. Starea de coma este profunda, bolnavul este putin reactiv sau
areactiv complet la stimulii nociceptivi de intensitate crescuta. Initial reflexul este cornean
este pastrat, abolirea lui indicand un pronostic infaust si rapid. La fel reflexele de deglutitie
sunt initial pastrate, abolirea lor indicand un prognostic grav.

Globii oculari sunt deviati de partea opusa membrelor paralizate, „bolnavul privindu-
si leziunea”. Bronhoplegia se instaleaza rapid si se traduce clinic prin respiratie stertoroasa si
periodica de tip Cheyne-Stockes, indicand gravitatea situatiei. Membrele sunt atone iar
pentru a evidentia partea paralizata, se ia in considerare hipotonia faiala („semnul pipei'),

10
caderea membrelor pe planul patului si cu prezenta unui Babinski prezent in peste 50 % din
cazuri.

Hemoragia cerebrala acuta: are tot un debut brusc dar nu de dramatismul formei
anterioare. Bolnavul acuza cefalee intensa si in cateva minute intra in coma, dar o coma vigila,
examenul obiectiv punand in evidenta semne de focar.

Evolutia poate merge prograsiv, agravant, spre coma profunda cu accentuarea

fenomenelor clinice vegetative si exitus in cateva zile, iar alteori evolueaza spre stergerea starii
de coma vigila bolnavul supravietuind, dar cu sechele neurologice severe: pareze, paralizii,
hemiplegii.

Hemoragia cerebrala subacuta: debuteaza de obicei cu simptomele prodromale

amintite, in acest context instalandu-se o stare de obnubilare asociata frecvent cu agitatie.
Examenul obiectiv pune in evidenta un tablou focal, cu deficit motor pe un hemicorp.

Evolutia poate fi progresiva, cu accentuarea starii de coma si aparitia manifestarilor

vegetative ce anunta deznodamantul final, dar exista cazuri cand bolnavul supravietuieste cu
grave sechele neurologice.

Diagnosticul pozitiv si diferential al AVC

Diagnosticul pozitiv - se stabileste pe:

 anamneza
 examenul clinic si examene paraclinice

Prin anamneza se stabileste in general relatia dintre manifestarile prodromale

simptomatice si obiective si debutui afectiunii ca si existenta si rolul factorilor etiopatogeni
declansanti, favorizanti si de circumstanta. In general se constata aparitia afectiunii la persoane
in jurul varstei de 50 de ani si de varsta a-II-a, uneori chiar mai tineri, la care
afectiunea debuteaza in plina sanatate aparenta sau in urma asocierii nefavorabile a mai multor
factori etiopatogenici. La examenul clinic se constata prin examenul neurologic ca si
prin examenul pe aparate si sisteme, semnele obiective de aparitie a hemoragiei cerebrale.

11
 Marea hemoragie cerebrala nu ridica dificultati mari de diagnostic, ictusul survenind,
in general la barbatii activi, hipertensivi, in plina zi, fara simptome premonitorii, cu instalarea
unei stari de coma profunda insotita de mari fenomene vegetative si redoare de ceafa. Pentru
diagnostic sunt de luat in considerare 6 elemente clinice, si anume: hipertensiunea
arteriala; debut brusc si profunzimea comei; dezvoltarea in cateva secunde sau minute a
hemiplegiei si a altor semne focale; instalarea ictusului in conditii de „stress' psihic sau efort
fizic; violenta durere de cap in momentul apoplectic, depistabila daca pierderea de cunostinta
nu este fulgeratoare si LCR xantocromic sau mediu sangvinolent. In cazul formelor acute si
subacute, indoielile asupra diagnosticului pot persista cateva zile, fiind necesare o serie
de examene paraclinice.

Punctia lombara pune in evidenta a in LCR sau unui lichid cefalo-rahidian rozat sau
xantocrom. In ceea ce priveste oportunitatea efectuarii punctiei aceasta este un subiect de
disputa pentru ca extragerea LCR poate declansa fenomenul de angajare in cazul exitentei
unui edem cerebral important sau poate sa declanseze o noua sangerare. Punctia lombara
poate fi efectuata in orice afectiune a sistemului nervos, efectuandu-se cu multa precautie la
bolnavii cardiaci, hipertensivi, la cei cu compresiuni medulare, morb, fiind contraindicata in
tumorile cerebrale si alte procese expansive craniene.Timpul este critic in diagnosticarea unui
accident vascular cerebral. Un diagnostic pus rapid poate duce la administrarea de medicamente
care asigura o recuperare mai buna. Prima prioritate va fi sa se determine daca accidentul
vascular cerebral este ischemic sau hemoragic. Aceasta distinctie este critica deoarece
medicamentele administrate pentru un AVC ischemic (cauzat de un cheag de sange) poate fi
amenintatoare de viata daca accidentul vascular cerebral este hemoragic (cauzat de o sangerare).
Doctorul va trebui de asemenea sa ia in considerare si alte afectiuni care pot da simptome
asemanatoare unui AVC si sa vada daca exista complicatii.

Primul si cel mai important test care trebuie efectuat dupa un accident vascular cerebral
este tomografia computerizata (TC) cerebrala, care reprezinta o succesiune de radiografii ale
creierului; aceasta poate identifica existenta unei sangerari. Acest test va pune diagnosticul de
AVC ischemic sau de AVC hemoragic. De asemenea se poate face RMN (rezonanata magnetica
nucleara) cu scopul determinarii extinderii leziunii cerebrale; el poate ajuta la prezicerea
recuperarii. Alte teste care pot fi recomandate initial intr-un accident vascular cerebral ischemic

12
includ:
- electrocardiograma (ECG, EKG) pentru a cauta afectiuni cardiace, precum aritmiile si fibrilatia
atriala;
- teste sanguine, cum ar fi hemoleucograma completa (HLG), glicemia (glucoza din sange),
electrolitii, testele pentru evaluarea functiei ficatului si rinichilor si timpul de protrombina (un
test care masoara cat timp este nevoie pentru ca sangele sa se coaguleze). Aceste teste il ajuta pe
doctor sa aleaga conduita terapeutica si sa caute alte afectiuni care pot cauza simptome
asemenatoare cu cele ale accidentului vascular cerebral.

In cazul in care doctorul suspecteaza, sau alte teste sugereaza existenta unei ingustari a
unei artere carotide, se poate recomanda efectuarea unei ecografii Doppler pentru evaluarea
fluxului sanguin din artera. Poate fi necesara de asemenea o angiograma cu rezonanta magnetica
(MRA), o angiograma cu tomografie computerizata (CT angiograma) sau
o angiograma carotidiana.

In cazul in care se suspecteaza ca accidentul vascular cerebral ar fi putut fi provocat de o

afectiune cardiaca, se poate efectua o ecocardiograma sau o monitorizare
electrocardiografica Holter sau un test telemetric.

Este de asemenea recomandata evaluarea factorilor de risc pentru afectiunile cardiace cu

scopul prevenirii dizabilitatilor sau decesului datorate unei probleme cardiace, care ar putea

13
aparea in viitor. Electroencefalograma (EEG) este o metoda de explorare a
activitatii bioelectrice cu o valoare importanta ce contribuie la
certificarea diagnosticului de accident vascular cerebral putand aduce clarificari privitoare la
patogenia si topografia AVC precum si la stadiul lui evolutiv. In perioada initiala se constata o
depresiune moderata a ritmului alfa iar in cursul evolutiei traseul este invadat de unde delta mai
bine exprimate de partea leziunii. Pe acest fond se poate contura focarul lezional format din
unde delta polimorfe uneori intricat cu varfuri spike-uri. In cazul unor forme foarte grave, traseul
este dezorganizat difuz fiind format din unde de voltaj crescut.

Diagnosticul diferential in cazul AVC hemoragic se realizeaza, cu urmatoarele afectiuni:

Hematomul spontan al tinerilor - boala ce este apanaj al varstei tinere produs de o
malformatie vasculara si care se dezvolta in substanta alba a emisferei cerebrale spre
deosebire de hemoragia cerebrala ce se dezvolta topografic in zona capsulo – striata,
diferentierea se face pe angiografie, scintigrama si EEG si dau posibilitatea
diferentierii si stabilirii decizieioperatorii. Hemoragia meningeana - se caracterizeaza
prin debut brusc insotit de stare de agitatie psihomotorie cu semne de focar putin importante,
iar daca exista coma, aceasta este superficiala si rapid reversibila.

Embolia cerebrala - survine de regula la persoanele tinere suferind de valvulopatii cronice,

fibrilante, avand un debut, brusc cu ictus in plina sanatate si intrare in coma imediata
dar o coma fara semne vegetative.

Diferentierea se face pe absenta sangelui in LCR, pe ameliorarea

simptomatologiei generale si de focar si pe existenta unei embolii in teritorii extracerebrale.

14
Encefalopatia hipertensiva - se intalneste la bolnavii hipertensivi ce prezinta brusc un
sindrom de hipertensiune intracraniana (H.I.C.) la care pierderea de cunostinta este putin
importanta, semnele focale lipsesc adeseori,iar evolutia este remisiva imbracand un caracter
pseudotumoral.

Hematomul subdural - are un debut progresiv, cu evolutie ondulatorie si semne de

focar putin exprimate. Dupa o perioada lunga de timp se instaleaza un sindrom de H.I.C. ce se
accentueaza progresiv. Diferentierea certa este facuta prin examen arteriografic.

Evolutia, complicatiile si prognosticul accidentelor vasculare cerebrale

Evolutia AVC este imprevizibila mergand de la una favorabila cu recuperare

definitiva si fara sechele, cum este cazul formelor ischemice tranzitorii, pana la o evolutie
nefavorabila, infausta, cu deces, in cazul formelor hemoragice masive.

Prognosticul vital al ictusului hemoragie este extrem de sumbru, ierarhizarea in

ordinea gravitatii fiind urmatoarea:

 hemoragia pontina - moare inainte de 24 de ore;

 hemoragia cerebeloasa - deces intre 24 - 48 ore;
 hemoragia in teritoriul striat - daca nu intervine inundatia ventriculara permite
supravietuirea pana in a 14-a zi.

O categorie deosebita o reprezinta evolutia formelor cronice cu ramolisment cerebral

ce duc la sechele definitive de la monopareze la tetrapareze, hemiplegii sau tetraplegii cu
tulburari neurovegetative intense. Acestea pot fi considerate atat forme evolutive cat
si complicatii. Dintre toate complicatiile insa cea mai grava ramane desigur decesul, ca si
forma nefavorabila de evolutie in ciuda tuturor progreselor din medicina , si a progreselor in
ingrijirile de sanatate.

15
 Tratamentul AVC

Tratament - generalitati

Tratamentul prompt al accidentului vascular cerebral si al problemelor medicale asociate

cu acesta, cum ar fi tensiunea arteriala crescuta si presiunea intracraniana crescuta, poate
minimaliza lezarea creierului si poate imbunatati sansele de supravietuire. Inceperea unui
program de reabilitare cat mai curand posibil dupa un AVC creste sansele de recuperare a unora
din abilitatile care au fost pierdute.

Tratamentul initial al accidentului vascular cerebral

Tratamentul initial al unui accident vascular cerebral este diferit, depinde de cauza - daca
a fost provocat de un cheag sanguin (ischemic) sau de o sangerare in creier (hemoragic). Inainte
de inceperea tratamentului, se recomanda efectuarea unei tomografii
computerizate (TC) craniene sau, daca este posibil, o rezonanta magnetica nucleara (RMN)
pentru a se vedea tipul de AVC. Alte teste pot fi efectuate in continuare pentru a se determina
localizarea cheagului sau a hemoragiei si pentru evaluarea extinderii leziunii creierului. In timp
ce se determina optiunile de tratament, se vor monitoriza cu atentie tensiunea arteriala si
capacitatea respiratorie si poate fi necesara administrarea de oxigen. Tratamentul initial
este centrat pe restabilirea circulatiei sanguine (in AVC ischemic) sau pe controlarea
hemoragiei (in AVC hemoragic). Ca si in cazul infarctului miocardic, lezarea permanenta
datorata unui accident vascular cerebral se dezvolta adesea in primele cateva ore. Cu cat se
administreaza mai repede un tratament, cu atat lezarea este mai mica.

Tratamentul de urgenta in cazul unui accident vascular cerebral ischemic depinde de

localizarea si de cauza formarii cheagului. Se vor lua masuri pentru stabilizarea semnelor vitale,
folosindu-se inclusiv medicamente. Daca AVC este diagnosticat in primele 3 ore de la debutul
simptomelor, se administreaza medicamente pentru dizolvarea chegurilor, numite activator
tisular de plasminogen (t-PA), care ar putea creste sansele de supravietuire si de recuperare.
Totusi, t-PA nu se poate administrata in siguranta la orice pacient. In cazul in care accidentul
vascular cerebral este hemoragic, utilizarea de t-PA este periculoasa. Alegerea optiunii de a
utiliza sau nu t-PA trebuie evaluata rapid in camera de garda. Se poate administra de asemenea

16
aspirina, singura sau in asociere cu un alt medicament antiagregant plachetar. Totusi, aspirina nu
se recomanda in urmatoarele 24 ore dupa administrarea de t-PA. Se pot da si alte medicamente:
pentru controlarea nivelurilor sanguine ale glucozei (glicemiei), pentru febra sau pentru
convulsii. In general, tensiunea arteriala crescuta nu va fi tratata imediat decat daca tensiunea
sistolica este mai mare de 220 mm Hg si cea diastolica este peste 120 mm Hg (220 cu 120).

Accidentul vascular cerebral hemoragic

Tratamentul initial pentru accidentul vascular cerebral hemoragic este dificil. Se fac
eforturi pentru controlarea sangerarii, pentru scaderea presiunii intracraniene si pentru
stabilizarea semnelor vitale, in special a tensiunii arteriale. Exista cateva medicamente care se
administreaza in AVC hemoragic. In unele cazuri, se pot da medicamente pentru controlarea
tensiunii arteriale, scaderea tumefierii cerebrale, a nivelului glicemiei, febrei sau convulsiilor. Se
monitorizeaza indeaproape semnele de crestere a presiunii intracraniene, precum nelinistea
psihomotorie, confuzia, dificultatea de a efectua comenzile si durerea de cap. Alte masuri pot fi
luate pentru ameliorarea eforturilor provocate de tusea excesiva, de varsaturi, de ridicarea din
pat, de schimbarea pozitiei sau de eliminarea scaunelor. De regula nu se recomanda interventii
chirurgicale pentru controlarea sangerarii usoare sau moderate. Totusi, daca a avut loc o
sangerare in cantitate mare si daca starea generala a persoanei se inrautateste rapid, poate fi
nevoie de o operatie cu scopul indepartarii sangelui care s-a acumulat in creier si a scaderii
presiunii intracraniene.

In cazul in care sangerarea se datoreaza rupturii unui anevrism, se face o interventie

chirurgicala pentru a se repara anevrismul. Repararea poate include:

- folosirea unui clip de metal pentru clamparea anevrismului, cu scopul prevenirii unei noi
resangerari ;
- embolizarea endovasculara, o procedura care consta in insertia unui mic 'coil' in interiorul
anevrismului care sa-l blocheze.

Decizia de efectuare sau nu a acestor interventii chirurgicale depinde de localizarea

anevrismului si de starea generala a persoanei respective dupa accidentul vascular cerebral.

17
 Tratament chirurgical

In cazul in care se ia in considerare o interventie chirurgicala dupa un accident vascular

cerebral, factorii majori de decizie sunt varsta, starea de sanatate generala de dinainte de
eveniment si starea de sanatate actuala. Chirurgia nu este recomandata ca parte a tratamentului
initial sau a celui de urgenta a unui AVC. Medicul chirurgul poate efectua:

- endarterectomie carotidiana. Aceasta este o interventie chirurgicala care consta in

indepartarea placii de aterom formata pe peretii arterelor carotide la persoanele care au ingustare
moderata sau severa a arterelor carotide. Aceasta interventie poate ajuta la prevenirea altor
accidente vasculare cerebrale
- interventie chirurgicala pentru drenarea sau indepartarea sangelui din interiorul sau din jurul
creierului, sangerare cauzata de ruperea unui vas sanguin (AVC hemoragic)
- interventie chirurgicala (embolizare endovasculara) pentru repararea unui anevrism cerebral
care a cauzat accidentul vascular cerebral hemoragic. Se introduce un mic carlig in interiorul
anevrismului ca sa il blocheze. Daca aceasta interventie chirurgicala se poate face sau nu depinde
de localizarea anevrismului, de marimea lui si de starea de sanatate a pacientului (daca poate
suporta aceasta procedura terapeutica)
- interventie chirurgicala pentru
repararea vaselor sanguine anormal
formate (adica malformatiile
arteriovenoase) care au cauzat sangerarea
in creier. O malformatie arteriovenoasa
este o afectiune congenitala care formeaza o retea anormala a vaselor sanguine din creier sau din
maduva spinarii. Peretii vasculari ai unei malformatii arteriovenoase pot deveni mai subtiri si se
pot fisura sau rupe.

Endarterectomia carotidiana nu se recomanda in urmatoarele situatii:

 ca tratament de urgenta pentru persoanele care au avut un AVC provocat de un cheag

sanguin (AVC ischemic) ;
 la persoanele la care este improbabila supravietuirea dupa accidentul vascular cerebral ;

18
  cand riscurile interventiei chirurgicale depasesc beneficiile ei. Persoana respectiva poate
avea anumite afectiuni medicale care fac ca operatia sa fie prea riscanta sau nu este nici
un doctor specializat in aceasta procedura ;
 la persoanele care au un accident ischemic tranzitor (AIT) sau un accident vascular
cerebral in arterele din partea posterioara a creierului (arterele vertebrobazilare) ;
 la persoanele care au o rigidizare si o ingustare minima a arterelor carotide (o ingustare
mai mica de 50 de procente din sectiunea vasului), chiar daca ei au avut un accident
ischemic tranzitor (AIT). La aceste persoane, riscurile chirurgicale depasesc beneficiile.
 la persoanele care au o rigidizare si o ingustare moderata a arterelor carotide (ingustare de
50% pana la 69%). La aceste persoane, beneficiul interventiei chirurgicale este inca
investigat.

Persoanele cu anevrism cerebral au nevoie de o evaluare completa a tuturor simptomelor

lor pentru a se determina daca este indicata o operatie. Embolizarea endovasculara este
tratamentul preferat la acesti pacienti. De asemenea, mai este recomandat la cei care au un risc
crescut de a face complicatii dupa o operatie de reparare a anevrismului cerebral. In cazurile la
care embolizarea endovasculara nu este posibila, se face o craniotomie cu punerea de clipuri la
nivelul anevrismului.

Semne clinice in AVC ischemic:

- hipertensiunea arterial, diabetul, hipercolesterolemia;

- sedentarismul, obezitatea;

- tromboza (ostructia unui vas de sange cerebral printr-un tromb format local);

- embolismul (obstructia printr-un embol migrat de la distanta);

- tromboza venoasa;

- hipoperfuzia sistematica (scaderea generala a aportului de sange).

Atacul vascular cerebral fara nici o explicatie evidenta este denumit criptogenic si
constituie 30% din AVC-urile ischemice.

19
 Hemoragia intracraniana reprezinta acumularea de sange localizata oriunde in interiorul
craniului. Majoritatea sindroamelor de atac cerebral hemoragic au simptome specifice (cefalee,
traumatisme craniene in antecendente).

Clasificare AVC:

Accidentele vasculare cerebrale pot fi clasificate in doua categorii majore:

a) AVC ischemic (ischemia cerebrala)

b) AVC hemoragic (hemoragia cerebrala)

B. Boala Parkinson

1. Boala Parkinson este o boala degenerativa ce survine în urma distrugerii lente și

progresive a neuronilor. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mișcărilor,
pacienții prezintă gesturi rigide, sacadate și incontrolabile, tremor și instabilitate posturală.
Tulburările legate de boala Parkinson apar cel mai adesea între 50 și 70 ani; vârsta medie de
apariție a bolii este de 57 ani. La început, simptomele pot fi confundate cu procesul normal de
îmbătrânire, dar pe măsura agravării acestora, diagnosticul devine evident. În momentul
manifestării primelor simptome, se crede că între 60% și 80% din celulele din zona de control a
activităților motorii sunt deja distruse. Boala Parkinson are o evoluție progresivă, iar semnele și
simptomele se acumulează în timp. Deși această afecțiune este potențial invalidantă, ea
evoluează lent astfel încât majoritatea pacienților beneficiază de numeroși ani de viață activă
după stabilirea diagnosticului. Mai mult, spre deosebire de alte afecțiuni neurologice grave, boala
Parkinson este tratabilă. Tratamentul este medicamentos și chirurgical dar poate consta și în
implantarea unui dispozitiv pentru stimularea creierului. La scară mondială, boala este
diagnosticată la 300 000 persoane în fiecare an. Incidența și prevalența bolii cresc odată cu
vârsta. Boala Parkinson afectează 1% din persoanele cu vârsta peste 65 ani. Rareori, boala
survine în copilărie sau adolescență. Incidența bolii este de 1,5 ori mai mare la bărbați decât la
femei

20
 2.Etiologie

Majoritatea autorilor mentioneaza preponderenta masculina. In cea mai mare parte a

cazurilor debutul are loc dupa varsta de 40 de ani, incidenta maxima fiind intre 45-60 de ani.
Cauza bolii este necunoscuta. Se considera in general ca este vorba de o boala degenerativa a
sistemului nervos.

Anatomia patologica

Leziunile de la nivelul lui locus niger sunt constante si caracteristice. Degenerescenta este
vizibila adesea macroscopic. Examenul histologic arata disparitia unui mare numar de neuroni
pigmentati cu atrofia neuronilor ramasi. Pigmentul melanic eliberat se gaseste raspandit in
tesutul invecinat, fie extracelular, fie fagocitat de celulele gliale.

II.3.Tabloul clinic

Debutul bolii este insidios. Primele semne sunt adesea putin evocatoare:

· dureri nesistematizate

· oboseali rapida

· reducerea activitatii

Nu rareori aceste manifestari initiale conduc la un diagnostic eronat (reumatism, stare

depresiva). Adesea, aparitia tremuraturii este aceea care atrage atentia bolnavului si anturajului
sau conducand la diagnostic. Chiar inaintea aparitiei acestui semn, care poate fi tardiv sau chiar
sa lipseasca, exista un ansamblu de semne ce permit recunoasterea sindromului parkinsonian.

Hipochinezia, caracterizata prin saracia si lentoarea miscarilor, este un semn

fundamental si precoce al tabloului clinic.

Parkinsonianul este un bolnav putin mobil, a carui expresie gestuala este remarcabil
redusa. La nivelul extremitatii cefalice, raritatea clipitului fixitatea privirii si saracia mimicii

21
confera faciesului un aspect de masca rigida, inexpresiva, impasibila, pe care nu se reflecta
emotiile.

In aceasta boala exista o tulburare importanta a initiativei motorii, bolnavul pare ca isi
economiseste miscarile care sunt rare, lente, uneori doar schitate. Timpul necesar imbracarii,
alimentatiei dureaza foarte mult.

Tonusul postural este notabil modificat la parkinsonieni in sensul unei atitudini generale
in flexie. Aceasta tendinta la flexie apare precoce la nivelul cotului. Bolnavul este intepenit, fixat
in aceasta atitudine anormala pe care o pastreaza in toate activitatile, mai ales in mers care se
face fara suplete, cu pasi mici, ce uneori se accelereaza pana la fuga si nu se poate opri decat
atunci cand se loveste de o rezistenta.

Tremuratura, fara a fi constanta, se observa intr-o buna parte din cazuri. Este o
tremuratura de repaus ce apare la un anumit grad de relaxare musculara, disparand in timpul
miscarilor voluntare si adeseori la mentinerea unei atitudini. Este exagerata de emotii, oboseala
si dispare in somn.

1. Forme clinice

Daca diferitele simptome ale sindromului parkinsonian - tremuratura, hipochinezia,

rigiditatea - sunt reunite in mod obisnuit, este posibil insa si disocierea lor, dand loc la forme in
care predomina fie tremuratura, fie sindromul hiperton - hipochinetic; acestea din urma sunt cele
mai grave sub raport functional.

Sindroame parkinsoniene de alta etiologie

1. Sindroame parkinsoniene post-encefalice

Tabloul parkinsonismului postencefalic prezinta cateva particularitati. Aparitia sa la o

varsta tanara nu este rara, debutul situandu-se in general in jurul varstei de 40 ani.

22
2. Sindroame parkinsoniene vasculare

Etiologia vasculara a unui sindrom parkinsonian este discutabila. La bolnavii ateromatosi

si hipertensivi, simptomatologia parkinsoniana este frecvent atipica si asimetrica, putandu-se
asocia cu semne neobisnuite, cum ar fi un semn al lui Babiski sau un sindrom pseudo-bulbar.

3. Sindroame parkinsoniene tumorale

Etiologia tumorala este rara. Meningeoamele parasagitale, tumorile frontale, septale si de

ventricol III pot produce un asemenea sindrom.

4. Sindroame parkinsoniene traumatice

Etiologia traumatica a unui sindrom parkinsonian va fi admisa cu prudenta. In majoritatea

cazurilor, traumatismul joaca doar un rol revelator.

5. Sindroame parkinsoniene toxice

Sindromul parkinsonian ce poate surveni in urma unei intoxicatii cu oxid de carbon

imbraca un aspect hipertonico-hiperkinetic. Examenul histopatologic evidentiaza leziuni
necronice bilaterale ale palidului.

II.4. Tratamentul sindroamelor parkinsoniene

Tratamentul medicamentos s-a bazat pana in ultimii ani pe anti pakinsonienele de sinteza,
care au inlocuit aproape total alcaloizii de solanacee (atropina, hioscina, scopolamina). Cele mai
utilizate sunt romparkinul (3-20 mg) , artanul (4-10 mg/zi) , kemadrinul (10-20 mg/zi), parsidolul
(15-50 g/zi). Administrarea se face progresiv urmarindu-se eventuala aparitie a semnelor de
intoleranta (uscaciunea gurii, tulburari de acomodare vizuala, greturi, acufene, stari convulsive).

Eficacitatea lor este limitata, ameliorand tremuratura si rigiditatea, ara a influenta

hipochinezia.

Tratamentul chirurgical consta in producerea printr-o interventie stereotaxica a unei

leziuni, fie in partea interna a palidului, fie in nucleul latero-ventral al talamusului. Rezultatul

23
consta in suprimarea tremuraturii si diminuarea rigiditatii, hipokinezia, nefiind influentata uneori
chiar agravata.

Tratamentul fizic are o importanta considerabila. Se va cauta ca bolnavii sa-si conserve

cat mai mult timp posibil, toate activitatile profesionale si extraprofesionale, si pentru aceasta o
psihoterapie de sustinere este adesea utila.

Tulburatorilor de mers, hipokineziei si tendintei dedistonie in flexie, trebuie sa li se

opuna metode de reeducare activa si gimnastica functionala.

Aplicate chiar intr-un stadiu foarte avansat al bolii, aceste metode au dat rezultate
remarcabile, permitand bolnavului o anumita autonomie.

INGRIJIREA PACIENTILOR CU BOALA PARKINSON

(PARALIZIA AGITATA)

Afectiune neurologica care atinge centrii cerebrali responsabili de controlul si

coordonarea miscarilor. Se caracterizeaza printr-o bradikinezie (miscari lente), printr-un tremur
de repaus, o hipertonie musculara fata cu aspect de masca (incremenita) si un mers incet cu pasi
mici.

Cauza bolii nu este cunoscuta. Unii cercetatori considera arteroscleroza ca pe un factor

care poate cauza boala. De asemenea: socul emotional, traumatismele, unele intoxicatii (oxid de
carbon), infectiile virale, unele medicamente neuroleptice, antidepresive) sunt adesea mentionate
ca fiind cauze ale aparitiei parkinsonismelor secundare.

24
 Manifestari de dependenta

(semne si simptome)

Tremurul

 este un semn clar al bolii; incepe cu un tremur incet si progreseaza asa de incet, incat
persoana nu-si aduce aminte cand a inceput;

 tremuratura parkinsoniana este o tremuratura de repaus, care dispare in timpul miscarilor

voluntare;

 tremuratura degetelor mainii seamana cu miscarea de numarare a banilor;

 la nivelul picioarelor, tremuratura, imita miscarea de pedalare.

Hipertonie musculara

 intepenirea muschilor;

 miscarile devin mai incete (bradikinezie), mai putin indemanatice;

 rigiditate a fetei (fata capata aspectul unei masti), vorbirea devine monotona si apare
dizartria;

 rigiditatea musculara cuprinde treptat musculatura limbii, a masticatei, apare dificultatea

de a inghiti cu hipertialism (saliva in exces).

Postura si mersul

 in ortostatism, pacientul are trunchiul si capul aplecat inainte (exagerarea reflexelor

posturale);

25
  mersul este caracteristic, pacientul tinde sa mearga pe degetele picioarelor, cu pasi mici,
tarsaiti, trunchiul este aplecat in fata, membrele superioare cad rigid lateral si nu se
balanseaza in timpul mersului.

Nota :

Toate semnele si simptomele se accentueaza in prezenta oboselii, tensiunii nervoase,

excitarii. Pe masura ce boala progreseaza, severitatea simptomelor se accentueaza si, in cele din
urma pacientul nu mai poate merge.

Problemele pacientului:

· diminuarea mobilitatii fizice – din cauza rigiditatii;

· necoordonarea miscarilor – legat de leziunile sistemului nervos;

· postura inadecvata – legat de rigiditate;

· deficit in autoingrijire (hranit, spalat, imbracat) - din cauza tremuraturilor

accentuate in miscarea intentionata;

· perturbarea imaginii de sine;

· alterarea comunicarii verbale (dizartrie).

Probleme potentiale:

· risc de accident (cadere);

· risc de depresie.

Obiective pentru pacient

26
 · sa se straduiasca sa-si amelioreze mobilitatea fizica;

· sa-si controleze partial coordonarea miscarilor;

· sa stie sa preintampine accentuarea posturii inadecvate;

· sa-si castige si sa-si pastreze, pe cat posibil, autonomia in autoingrijire;

· sa exprime sentimente pozitive;

· sa-si pastreze capacitatea de vorbire;

· sa nu raneasca;

· sa nu prezinte depresie, sa-si exprime interesul pentru activitati zilnice.

Interventiile asistentei

Planifica :

· program zilnic de exercitii fizice, care cresc forta musculara, atenueaza rigitatea
musculara si mentin functionalitatea articulatiilor;

· mersul, inotul, gradinaritul, bicicleta ergonomica;

· exercitii de extensie si flexie a membrelor; de rotatie a trunchiului, asociate cu

miscarea bratelor (exercitii active si pasive);

· exercitii de relaxare generala, asociate cu exercitii de respiratie;

· exercitii posturale.

Asistenta sfatuieste pacientul:

· sa mearga tinandu-se drept, asigurandu-si o baza de sustinere mai mare (mersul cu

picioarele indepartate la 25 cm);

27
 · sa faca exercitii de mers in ritm de muzica;

· sa forteze balansarea membrelor superioare si sa-si ridice picioarele in timpul

mersului;

· sa faca pasi mari, sa calce mai intai cu calcaiul pe sol si apoi cu degetele;

· sa-si tina mainile la spate, cand se plimba (il ajuta sa-si mentina pozitia verticala a
coloanei si previne caderea rigida a bratelor lateral);

· in perioadele de odihna, sa se culce pe un pat tare, fara perna, sau in pozitie de

decubit ventral (aceste pozitii pot ajuta la preintampinarea aplecarii coloanei in fata);

· cand este asezat in fotoliu, sa-si sprijine bratele pefotoliu, putandu-si, astfel,
controla tremurul mainilor si al bratelor.

Pentru castigarea si pastrarea autonomiei in autoingrijire :

· sa foloseasca imbracaminte fara nasturi, incaltaminte fara sireturi, lingura mai

adanca pentru supa, carne taiata marunt, cana cu cioc.

Pentru a evita caderile:

· in locuinta se recomanda parchet nelustruit, fara carpete, linoleum antiderapant,

W.C.-uri mai inalte, balustrade de sprijin;

· inainte de a se ridica din pat, sa stea asezat cateva momente pe marginea patului.

Pentru a-si pastra capacitatea de a vorbi, sa faca exercitii de vorbire.

Pentru prevenirea depresiei si ameliorarea starii afective, se planifica:

· program de activitati zilnice (sa lucreze cat mai mult posibil);

· obiective realiste;

28
 · discutii cu membrii familiei pentru a gasi metodele care sa-i asigure pacientului o
viata normala si sprijin psihologic.

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU PROBLEME

DE MOBILIZAREA

Procesul de ingrijire reprezinta un set de actiuni prin care se indeplinesc ingrijiri de

nursing de care pacientul are nevoie.

Procesul nursing este un proces intelectual compus din diferite etape, logic coordonate
avand ca scop obtinerea unei stari mai bune a pacientului. Acesta permite acordarea de ingrijiri
individualizate adaptate fiecarui pacient.

Aceste etape sunt:

1. Culegerea de date

2. Analiza si sinteza datelor

3. Planificarea ingrijirilor

4. Implementarea ingrijirilor

5. Evaluare

1. Culegerea de date este etapa initiala a procesului de ingrijire, aceasta reuneste toate
informatiile necesare ingrijirii unui pacient. Se incepe de la internarea bolnavului si reprezinta
primul contact cu bolnavul care este foarte important pentru obtinerea acceptului colaborarii
acestuia.

29
 Asistentul medical prin comportamentul sau trebuie sa-i creeze bolnavului imaginea unei
persoane competente si sa contribuie la ingrijirea sa.

2. Analiza si sinteza datelor presupune: examinarea datelor, clasificarea datelor in

independente si dependente, identificarea resurselor pacientului, stabilirea problemelor de
ingrijire si a prioritatilor si stabilirea cauzelor sau a surselor de dificultate.

Asistentul medical trebuie sa cunoasca exact cauza problemei ca prin actiunile proprii sa
actioneze asupra acestei cauze.

3. Planificare ingrijirilor se face prin stabilirea unui plan de actiune a etapelor, mijloacelor
ce se impun in ingrijire, adica organizarea ingrijirilor conform unei strategii bine definite tinand
cont in mod deosebit de ingrijirile si tratamentele prescrise de medic.

4. Implementarea sau aplicarea ingrijirilor constituie momentul realizarii interventiilor.

Scopul este aducerea pacientului intr-o stare optima de independenta, de satisfacerea nevoilor.

5. Evaluarea constituie aprecierea muncii asistentului medical in functie de rezultatele

obtinute. Se face evaluarea dupa o anumita perioada; in general un obiectiv indica in ce ritm
trebuie facuta evaluarea. Scopul mobilizarii este miscarea pacientului pentru a prevenii
complicatiile ce pot aparea din cauza imobilizarii si pentru recastigarea independentei.

Obiectivele urmarite:

· normalizarea tonusului muscular;

· mentinerea mobilitatii articulare;

· asigurarea starii de bine si independenta pacientului;

· stimularea metabolismului;

· favorizarea eliminarii de urina si fecale (pacientul poate sa urineze si sa-si evacueze

scaunul mai bine in afara patului decat in prezenta altora sau in pozitia culcata pe
bazinet);

30
 · stimularea circulatiei sanguine pentru: profilaxia trombozelor,
pneumoniilor,escarelor,contracturilor.

Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiune sau starea
pacientului, mobilizarea se face progresiv crescand treptat gama de miscari. Imobilizarea
bolnavilor duce la producerea leziunilor la nivelul tegumentului, producerea escarelor in cazul
bolnavilor imobilizati timp indelungat. Leziunile la nivelul tegumentelor pot fi cauzate de
diminuarea circulatiei sanguine in punctele de presiune, prin iritatia produsa de imbracaminte
(haine necorespunzatoare), si prin cumularea de murdarie. O presiune exercitata un anumit timp
asupra unor regiuni, prin tulburarile trofice pe care le determina, produce aparitia escarelor sau
chiar necroza tesutului. Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua planuri dure
(os si pat).

Cauzele pot fi:

 paralizii ale membrelor

 stari de subnutritie
 obezitate,varsta
 bolnavi adinamici cu ateroscleroza

Regiuni expuse escarelor:

a) Decubit dorsal si anume: - regiunea occipitala

- omoplati

- coate

- regiunea sacrococcigiana

- calcaie

b) Decubit lateral: - umar

- regiunea trohanteriana

- fetele laterale ale genunchilor

- maleole
31
c) Decubit ventral: - tample

- umeri

- creasca iliaca

-genunchi

- degetele picioarelor

Stadializarea escarelor:

Stadiu I:

Zona de piele intacta, inrosita care la digitopresiune (prin apasare cu degetul) nu isi modifica
culoarea.

Semne clinice: supraincalzirea pielii, durificare, edem etc.

Stadiu II:

Pierdere partiala a stratului superficial al pielii (epiderm), cu afectarea urmatorului strat dermul.

Semne clinice: ulcer superficial cu aspect de abraziunevezicula sau vezicula sparta.

Stadiu III:

Afectarea tuturor straturilor pielii (epiderm, derrm, hipoderm) care poate ajunge pana la nivelul
fasciei.

Semne clinice: ulceratie profunda, deschisa, cu sau fara afectarea tesutului invecinat.

Stadiu IV:

Deteriorarea tuturor straturilor pielii, cu depasirea fasciei si afectarea muschiilor, tendoanelor si

oaselor cu posibilitatea extinderii escarei prin formarea de buzunare si fistule.

In stadiile III si IV apare pericolul unor infectii generalizate!

32
 Etapele de tratament ale escarei:

O schema corecta de tratament a escarei trebuie sa contina urmatoarele etape:

1. Anamneza|evaluare – aprecierea starii generale a pacientului care va cuprinde si evaluarea

locala a escarei (localizare, dimensiune, profunzime, stadiu de evolutie, culoare si miros);

2. Mobilizare – eliberarea totala a presiunii exercitate asupra zonei afectate, pentru restabilirea
circulatiei sangvine;

3. Tratamentul local cu pansamente, hidroactive – tratamentul escarei in functie de stadiul de

evolutie a acesteia, prin selectia pansamentului adecvat;

4. Tratamentul general – respectarea tratamentului prescris de catre medic pentru bolile

existente, imbunatatirea starii de nutritie si de combaterea adecvata a durerii.

Tratamentul local al escarei cu pansamente hidroactive, moderne:

Tratamentul hidroactiv al escarelor (ulcerelor de decubit) cu ajutorul pansamentelor

moderne este posibil in stadiile I, II si III. Stadiul IV, cu afectarea muschilor si a oaselor (posibil
si infectie osoasa), reprezinta o indicatie pentru tratamentul hidroactiv cu pansamente numai
dupa o interventie chirurgicala corespunzatoare (curatarea escarei in profunzime prin procedura
chirurgicala). In acest stadiu (IV) pansamentele pregatesc plaga pentru inchiderea prin
intermediul reconstructiei plastice.

33
Tratamentul cu pansamente moderne, hidroactive consta in debridare autolitica
(curatarea non-invaziva a plagii cu pastrarea tesutului sanatos intact), stimularea formarii
tesutului de granulatie (celulelor noi), cat si stimularea epitelizarii (inchiderea plagii). Aceste
pansamente creeaza conditiile necesare pentru a depasi stadiul stagnant in care se afla escara ca
urmare a dezechilibrului existent la nivel microcelular, sustinand procesul de vindecare in
fiecare dintre fazele de evolutie ale acestuia (faza I – de curatare /exsudativa; faza II- de
granulatie si faza III – de epitelizare). Datorita mecanismelor specifice de absorbtie,
pansamentele hidroactive (ca de ex. cele din p Hartmann) reduc incarcarea microbiana si
realizeaza un control optim al cantitatii de exsudat prin absorbtia secretiilor in exces si
mentinerea unui mediu umed, necesar proliferarii tesuturilor noi.
Tratamentul hidroactiv al escarelor reprezinta astazi un standard terapeutic, eficienta metodei
fiind atestata de numeroase cazuri rezolvate in spitale si centre de specialitate.

Faza de curatare sau exsudativa

In faza de curatare se realizeaza debridarea autolitica ce presupune inmuierea necrozelor,
indepartarea exsudatelor fibrinoase, a celulelor moarte si a germenilor. Acesta metoda de
curatare a plagii ofera multiple beneficii pentru procesul de vindecare. Procedura este selectiva,
deoarece numai tesutul devitalizat este inlaturat, in timp ce tesutul sanatos este pastrat intact,
nefiind traumatizat. In plus, mediul umed mentinut de pansamentele hidroactive protejeaza si
stimuleaza celulele responsabile de curatarea plagii si proliferarea tesutului nou. Un alt avantaj il
constituie metoda in sine, lipsita de „efecte secundare” si usor de pus in practica.

34
Faza de granulatie
In momentul in care plaga este curata se creeaza conditiile necesare formarii de tesut nou.
O atentie deosebita trebuie acordata patului lezional (bazei plagii) ce trebuie mentinut in
permanenta intr-un mediu umed echilibrat. In cazul in care plaga se usuca, celulele ce contribuie
la formarea tesutului nou si a vaselor de sange mor, procesul de vindecare regresand sau
stagnand. In aceasta faza de evolutie, in functie de cantitatea de secretii din plaga, se recomanda
utilizarea pansamentelor PermaFoam (secretii abundente), Hydrocoll (secretii moderate)
sau Hydrosorb respectivHydroTac (secretii minime sau plaga fara secretii). Aceste pansamente
nu se vor aplica direct pe plaga infectata!

Faza de epitelizare
In faza de epitelizare, pansamentele intretin mediul umed echilibrat, protejand epiteliul
nou format impotriva desprinderii celulare si accelerand procesul de cicatrizare. In acest stadiu al
plagii unul din principalele beneficii ale pansamentelor hidroactive il reprezinta schimbul
atraumatic, fara lezarea tesutului nou format. In aceasta faza se poate continua tratamentul cu
pansamentele amintite la faza de granulatie pana la cicatrizarea completa a plagii.
De retinut este faptul ca succesul terapeutic este posibil numai prin alegerea corecta a
pansamentului corespunzator fazei de evolutie din procesul de vindecare. Tratamentul local
trebuie in mod obligatoriu insotit de repozitionarea permanenta si corecta a pacientului.
Riscurile escarelor sunt determinate de: starea generala, starea nutritionala, starea psihica,
capacitatea de mobilizare, incontinenta, starea piele. Mijloace de prevenire: se adreseaza
cauzelor locale sau favorizante si reprezinta “cartea de vizita” a asistentei medicale. Escarele pot
aparea in cateva ore sau in cateva zile, formarea lor fiind variabila, depinzand de factorul de risc
si de toleranta pielii la presiune indelungata.

Interventiile autonome si delegate ale asistentei medicale in cazul pacientului imobilizat:

- planifica un program de exercitii, in functie de cauza imobilizarii si de capacitatea

pacientului;

- schimba pozitita pacientului la fiecare 2-3 ore,la nevoie mai des;

35
 - este necesara o foaie de supraveghere a escarelor, in care se noteaza: orele de
schimbare si pozitia (exemplu :14-DD, 15-DLS), aspectul cutanat, zonele de masaj;

- maseaza regiuniile predispuse la escare, pudreaza cu talc;

- efectueaza exercitii pasive, la fiecare 2 ore;

- va avea in vedere ca lenjeria de pat sa nu aiba cute, scuturarea patului zilnic sau ori de
cate ori este necesar, renuntarea la lenjeria de corp pentru a evita cutele;

- spalarea zilnica cu apa si sapun si ungerea regiunilor expuse umezelii, stiut fiind faptul
ca pielea unsa se macereaza mai greu decat pielea uscata (in caz de incontinenta se
apeleaza la sonda Foley);

- invata pacientul care este postura adecvata si cum sa efectueze exercitii musculare
active, invata sa utilizeze diferite aparate de sustinere pentru activitatile cotidiene;

- ajuta pacientul sa faca bai calde, ii face masaje la nivelul extremitatilor;

- administreaza medicatie antiparkinsoniana;

- invata pacientul sa faca exercitii de respiratie profunda, sa tuseasca si sa indeparteze

secretiile;

- pregateste psihic pacientul, in vederea orcarei tehnici de ingrijire (exemplu: E.E.G);

- reda increderea pacientului ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea

relua mersul sau mobilitatea;

- suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor sale, il serveste la pat cu cele necesare.

36
Planuri de ingrijire ale pacientilor cu AVC
Studiu de caz
Caz A

Plan de ingrijire al pacientei P. V.

Perioada de ingrijire 24.02.2018 – 27.02.2018

Prezentarea cazului

Doamna P.V. in varsta de 75 ani, se interneaza in data de 20.02.2018 in Spitalul Clinic de

Recuperare din Cluj-Napoca, sectia neurologie cu diagnosticul prezumtiv AVC hemoragic,
hemiplegie stanga, HTA, Obezitate gradul II.

Domiciliul: mediul rural.

Conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu fiul ( casatorit); int-o casa cu patru camera si
dependinte, incalzire cu lemne, conditii relative igienice. Munceste in gospodarie si agricultura.

Mod de petrecere a timpului liber: lecturarea unei carti, emisiuni TV.

Motivele internarii

-deficit motor hemicorp stang

Antecedente medicale

Fiziologice - menarha- la 13 ani;

- menopauza – la 54 ani;

- sarcini: 2; nasteri: 1; avort spontan: 1;

Patologice - bolile copilariei fara sa poata preciza care anume;

Antecedente heredo-colaterale - neaga luesul , TBC-ul, infectia HIV in familie.

37
 Istoricul bolii

Pacienta P. V., in varsta de 75 ani cunoscuta ca hipertensiva, care nu urmeaza

cu regularitate tratamentul prescris de medic. Din relatiile insotitorului reiese ca
bolnava, cu circa 5 ore inaintea internari, in urma unui efort fizic acuza brusc: cefalee
brutala accentuata, in casca, urmata de ameteli, varsaturi, fotofobie,
incontenienta urinara, diminuarea fortei musculare pe partea stanga a corpului,
obnubilare, agitatie, dispnee, cu sete de aer, transpiratii abundente. Se interneaza de
urgenta pentru investigatii si tratament de specialitate

Examen fizic general

La examenul clinic pe aparate si sisteme efectuat de medic s-au constatat

urmatoarele aspecte patologice:

Stare generala: modificata, bolnav inconstient, subfebril T = 38,2°C.

-Tegumente si mucoase: normal colorate, hiperemie intensa la nivelul fetei de partea

stanga a corpului;

-Sistem limfoganglionar, superficial: nepalpabil, nedureros. .

-Tesut celular subcutanat: reprezentat in exces, obezitate gradul II.

-Sistem osteoarticular si muscular: integru morfofunctional, hipotomie musculara de

partea hemicorpului stang;

-Aparat respirator: R=2l/min;, CRS obstruate, dispneic in repaus, respiratie

stentertoasa;

-Aparat cardiovascular: cord in limite relativ crescute, cu socul apexian in

spatiul intercostal stang, TA= 210/120 mmHg, AV=72bat/min; artere superficiale indurate,
sinuoase, vene permeabile.

38
- Aparat digestiv si anexe: abdomen hipoton de partea hemicorpului stang, cu aspect batracian,
nedureros la palpare, splina in limite normale, tranzit intestinal incetinit.
- Sistem nervos si organe de simt: dezorientat tempo-spatial, ROT abolite de partea stanga,
BABINSKI pozitiv bilateral, RFM=prezent bilateral, afazic, apraxic, pareza flasca a
hemicorpului stang, agitatie psihomotorie, tiroida nepalpabila, nedureroasa.

Examen neurologic

-Atitudine = absente

- Ortostatiune = mers – imposibil

- Mobilitate = deficit motor drept

- Coordonare M J =4/5 OMS =5/5

- Sensibilitate = normal

- Vorbire = normal

- Psihic GCS =15

Investigatii

Sectia Radioimagistica

Diagnostic de trimitere: AVC hemoragic

Regiune examinata: craniu

Rezultat: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin edem
perifocal. Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata. Sistem
ventricular usor asimetric situate pe linia mediana

39
 Analize de laborator

-glicemie 120mg%
-uree 14,3 mg%
-creatinina 0,8 ml%
-colesterol total 298mg%
- TGO 150 UI
-TGP 470 UI
-bilirubina totala 0,6 mg%

Tratament medicamentos prescris de medic

Enap: 2 f/zi
Miofilin: 1 f/zi
Metoclopramid: 3 f/zi
Glucoza: 10%
Manitol: 22%
Diazepam: 1 f/zi

Apreciere nursing

Analizand datele anamnestice, examenul clinic, paraclinic si observatiile personale, se apreciaza

din punct de vedere nursing ca pacienta PV prezinta:

 alterarea mobilitatii fizice;

 deficit de autoingrijire;
 incontinenta urinara;
 risc de alterare a integritatii pielii;
 risc de alterare a nutritiei;
 incapacitatea de a comunica;
 alterarea imaginii de sine;
 circulatie inadecvata;

40
PLAN DE INGRIJIRE I (24.02.2018-27.02.2018)

1. Nevoia de a respira a respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capata oxigenul din mediul
inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de carbon
rezultat din arderile celulare.

Diagnostic Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare

de ingrijire
Pacienta -sa -monitorizarea functiilor vitale 24.02.2018
prezinta o prezinte R=21/min; T.A=210/120mmHg; - rezultate analize:
respiratie cai AV=72b/min; Hb=14.85g/dl;
zgomotoas respiratorii -posturi adegvate care sa favorizeze L=7800mmc;
a cu permeabile respiratia(schimbam pozitia din 2 in Ht=45%;
dispnee, si o buna 2h); TS=5ming30sec;
senzatie de respiratie; -efectuam tapotaj; TC=7 min; TQ=18 indice
sufocare. -sa-si -educarea pacientului pentru executarea protrombina 60%;
diminueze unor exercitii respiratorii; grup sanguina BIII
Probleme:
dispneea; -pregatesc bolnavul fizic si psihic pentu glicemie=127mg/dl
-
recoltarea de analize in urgenta: grup colesterol=298mg/dl
dificultatea -sa aibe un
sanguin, Rh, TS, TC, TQ, indice de 25.02.2018
in a ritm
protrombina, calcemie; -schimbarea pozitiei
respira; respirator
pacientului din 2 in 2h
-senzatie regulat; -administrarea medicamentelor prescrise
ajuta bolnavul sa respire
de de medic;
mai usor;
sufocare;
27.02.2018
-dispnee;
-starea bolnavei se
imbanatateste progresiv,
-zgomote
respira mai bine;
respiratorii;

Obiective realizate
Surse de
dificulate:

41
 -durere;
-anxietate;
-
diminuarea
mobilitatii
intoleranta
la efortul
fizic;

-lipsa
cunosterii
despre
boala sa;

2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in
miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a pastra diferitele
parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului.

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare

Alterarea mobilitatii -sa-si -mobilizez pasiv pacientul din 25.02.2018
prin AVC deficit recapete 2 in 2h; rezultatul EKG : axa
motor al membrelor pe forta si -masez regiunile predispuse la QRS 40C;
partea stg. tonusul escare; AV=70bat/min cu
muscular; -ajut pacientul in satisfacerea extrasistola
Problemele:
nevoilor sale il servesc la pat supraventriculara ,
-autonomie
cu cele necesare; modificata cu
-deficit motor al
in deplasare
-asigur conditiile necesare ischemie in V4-V6
membrelor
si miscare;
repausului la pat; 26.02.2018
superioare/inferioare
-iau legatura cu serviciul -fortificarea treptata a
pe partea stg;
exploarari functionale pentru a musculaturii;
-pacientul nu are voie
efectua EKG la patul -pacientul a inteles ca
sa se miste din cauza
bolnavului; nu are voie sa se
hemoragiei;

42
 -monitorizarea functiilor vitale deplaseze din cauza
- dificultatea de a se
T.A=190/105mmHg hemoragiei;
ridica, a merge;
R=20resp/min dispneic; 27.02.2018
AV=70bat/min;
Sursa de dificultate:
-interventia familiei
T=38°C;diureza=800ml/24h;
-hemoragia;
face ca pacientul sa
nu a avut scaun;
-oboseala;
faca fata nevoilor
-slabiciune;
-administrarea medicamentelor fizice;
-lipsa de cunoastere a
prescrise de medic+Aspatofort
tehnicilor mobilizarii; Obiective realizate
2f/zi I.m.

Manifestari de
dependenta:
- imobilizare la pat,
grad limitat de
miscare;
3. Nevoia de a se alimenta: oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente
de buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea , intretinerea tesuturilor
si pentru a-si mentine energia indisponibila unei bune functionari.
Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii autonome si Evaluare
delegate
Alimentatie inadecvata -sa fie -asigur stare de confort 24.02.2018
datorata varsaturilor, echilibrat din pentru prevenirea am purtat zilnic
greturilor, aportului punct de varsaturilor si aspirari; conversatie cu
insuficient de alimente. vedere fizic, -pregatesc tavita renala pacientul pentru a-
sa nu mai pentru varsaturi si sustin l educa cu privire
Problemele:
prezinte capul bolnavului in timpul la obiectivele
-alimentatie
sindrom efortului de varsatura; dietei pacientul
neadecvata: surplus;
digestiv; -diversificarea alimentelor respectand dieta si
-varsaturi;
-sa primeasca in functie de regimul recomandarile
-greturi;
alimentatia alimentar prescris de medic medicului;
-hidratare neadecvata;
care sa tinand cont de boala; 25.02.2018

43
 corespunda din -rehidratarea dupa pacienta este
-aport insuficient de
punct de varsatura, abordez calea echilibrata hidric
alimente;
vedere calitativ venoasa pentru perfuzia cu si nutritional;
si cantitativ; NaCl 500ml+Glucoza 10% 26.02.2018
Sursa de dificultate:
-reechilibrare +10 U.I de insulina; nu mai prezinta
-obisnuinta de hidratare
hidro- -ridic capul bolnavului in greata si varsaturi;
deficitara si alimentare
electrolitica; timp ce acesta mananca; 27.02.2018
deficitara;
-monitorizarea functiilor se poate alimenta
-lipsa de cunoastere a vitale T.A=180/90mmHg; pe cale naturala
valorilor nutritive ale AV=72 bat/min; T=37,9°C ; Obiective realizate
alimentelor si nevoilor R=19 resp/min;
organismului; -asigur regimul igieno-
dietetic prin administrarea
Manifestari de
parenterala de glucoza 10%
dependenta:
500ml;
-administrarea
- grad de deshidratare;
medicamentelor prescrise
-odihna si somn de medic;
deficitar prin stare de
discomfort;

4. Nevoia de a dormi si odihni: este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni
in bune conditii , timp suficient , astfel incat sa-i perita organismului sa obtina randamentul
maxim.

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii autonome Evaluare

si delegate
Disconfort prin tulburari de -satisfacerea -creez un climat de incredere 24.02.2018
odihna si somn manifestate nevoii de incurajand pacientul si ii -starea de
prin agitatie, indispozitie somn a favorizez odihna; anxietate s-a
psihomotorie,iritabilitate. pacientului; -invat pacientul cum sa diminuat vizibil;
execute tehnici de relaxare;

44
 -educam familia cum sa 25.02.2018
Probleme:
comunice cu pacientul in -pacientul si-a
-incapacitatea de a se
vederea diminuarii anxietatii; recapatat ritmul
odihni;
-observ si comunic medicului veghe-somn;
-epuizare fizica si psihica;
schimbarile survenite in 26.02.2018
comportamentul pacientului; -pacientul
-agitatie;
-monitorizarea functiilor respecta
Sursa de dificulatate: vitale T.A=175/95mmHg; perioadele de
-anxietate; AV=72 bat/min T=36,9°C ; relaxare;
-pacientul este agitat din R=19 resp/min; 27.02.2018
cauza hemoragiei; -administrarea -pacientul
medicamentelor prescrise de doarme 6-7 h
-stare depresiva din cauza
medic+HALDOL 1f/i.m. seara cu somn
bolii;
seara; fara intreruperi;

Manifestari de dependenta
Obiective realizate
-insomnie;

-epuizare;

5. Nevoia de a fii curat si ingrijit: a fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt
o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat acestea sa-si poata
indeplini functiile.
Diagnostic Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare
de ingrijire
Degradarea -pacientul -asigur lenjerie curata de corp si pat; 24.02.2018
autonomiei sa-si -asigur microclimatul in salon si repaus -absenta alterarii pielii;
pentru pastreze la pat absolut; 26.02.2018
ingrijiri tegumente -asigura regimul igieno-dietetic si -tesutul adipos nu a fost
personale. le integre; hidratare corespunzator a bolnavului pe afectat;
-evitarea cale parenterala; 27.02.2018
Probleme:
riscului -explic pacientului consecintele posibile -am mentinut legatura cu

45
- de ale imobilizarii si masurile de prevenire familia pentru educarea
imobilizare aparitie al luate; acesteia in ajutarea
a; escarelor; -schimb pozitia pacientului din 2 in 2h; bolnavului pentru ai
-transpiratii -sa-i -monitorizarea functiilor vitale satisface nevoile
abundente asiguram T.A=185/100mmHg; AV=71 bat/min; fundamentale la pat;
Subfebrilita materiale T=38°C; R=20 resp/min;
Obiective realizate
te; necesare diureza=1000ml/24h;
pentru -administrarea medicamentelor
-dezinteres
efectuarea prescrise de medic+Aspatofort 2f/zi
fata de
igienei la I.M;
masurile de
pat; -ii recolteaz analize de laborator (HLC ,
igiena;
TS , TQ, IP, glicemie) la indicatia
medicului;
Sursa de
dificulatate:
-explic pacientului acesta manevra;
-dificultatea
de a se
misca;
-stare
depresiva
din cauza
bolii;
-slabiciune

perturbarea
imaginii de
sine;

Manifestari
de
dependenta:

46
 incontinenta
urinara;

-hemiplegie;

6. Nevoia de a elimina: eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de

substantele nefolositoare , rezultate din metabolism.
Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii autonome si Evaluare
delegate
Dezechilibrul in - sa-si -am monitorizat permanent 24.02.2018
eliminarea urinara legat de recapete cantitatea/calitatea emisiei de
-eliminarea urinei
prezenta sondei. forta si urina si fecale;
se face pe sonda;
tonusul
Probleme: -la indicatia medicului
muscular;
25.02.2018
montez o sonda Foley nr.16,
-mobilizarea obligatorie
-autonomie respectand toate regulile de
-pacientul a
la pat a pacientului din
in deplasare asepsie si antisepsie si ale
prezentat tranzit
cauza AVC hemoragic;
si miscare; tehnicii de lucru stiind ca cele
intestinal in
mai multe infectii ale tractului
Sursa de dificultate: limitele
urinar survin in urma
fiziologice , un
-sonda urinara; sondajului;
scaun la una-
doua zile;
-mobilizarea pacientului la - monitorizarea functiilor
pat; vitale T.A=180/95mmHg;
27.02.2018
AV=70 bat/min T=37,2°C;
Manifestari de
R=20 resp/min -ameliorarea
dependenta:
diureza=1100ml/24h; disconfortului;

-disconfort, jena;
-administrarea
medicamentelor prescrise de
medic;

47
Nevoi fundamentale la care pacientul prezinta independenta:

Nevoia Fundamentala Manifestari de Obiective Interventii autonome

independenta
-pacientul este -sa evite orice infectie -il invat cum sa se
Nevoia de a-si
afebril; care ar putea protejeze impotriva
mentine temperatura
determina cresterea infectiilor;
corpului in limite
temperaturii;
normale. -il educ in ceea ce
priveste imbracamintea
adecvata;
-pacientul comunica -sa prezinte -incurajez pacientul sa
Nevoia de a
cu personalul independenta in comunice AM orice
comunica.
medical dar si cu satisfacerea acestei problema care apare in
ceilalti bolnavi din nevoi pe perioada evolutia starii de
salon; spitalizarii; sanatate;
Nevoia de a actiona -participa la slujbe -respectarea -determin pacientul sa-
conform propriilor religioase ocazional; convingerilor; si exprime propriile
convingeri si valori, convingeri;
de a practica religia.
-integritate psihica; -sa-si continue -incurajez pacientul in
Nevoia de a fi
-manifesta ambitie in activitatile conform orice activitate care il
preocupat in vederea
realizarea varstei si aptitudinilor intereseaza;
realizarii.
activitatilor specifice sale;
-il stimulez pentru a
varstei sale;
-sa-si cunoasca obtine performanta
resursele intelectuale; dorita;
Nevoia de a se -scaderea starii de -pacientul este
-planific cu pacientul
recreea. incordare; multumit;
activitati recreative;
-dezvoltare
psihologica si

48
 emotionala optima;
-dorinta si interesul -pacientul trebuie sa -ii sustin motivarea fata
Nevoia de a invata.
de a invata; cunoasca norme de de cunostintele pe care
-acumularea de mentinere a sanatatii; dobandeste;
cunostinte;
Nevoia de a se -pacientul se poate -sa fie echilibrat fizic -ajut pacientul in
imbraca si dezbraca. imbraca singur; si psihic; alegerea lenjeriei
corespunzatoare;
-pacientul nu -asigur conditiile de
Nevoia de a evita -sa nu prezinte stare
prezinta teama; mediu adecvate pentru
pericolele. de anxietate si
evitarea pericolelor prin
disconfort;
accidentare;

Caz B
Prezentarea cazului
Domnul R.S in varsta de 46 ani, domiciliat in Cluj-Napoca, pensionat pe caz de boala,
casatorit, avand 2 copii, se interneaza pe data de 22.03.2018 cu dioagnosticul de: boala Parkinson
in evolutie, spondilita anchilozanta in observatie pe sectia de neurologie.
Motivele internarii
Pacientul se interneaza pentru:
- durerii la nivelul articulatiei coxobilaterale si sacro-bilaterala;
- retitudinea coloanei vertebrale si limitarea miscariilor matinale;
- tremur accentuat al membrului superior drept;
Profilul pacientului
Domnul R.S este o persoana sociabila, se poate comunica cu dansul, locuieste intr-un
apartament cu 3 camere, impreuna cu familia.

Istoricul bolii

49
 Bolnavul cunoscut cu boala Parkinson din 2008 in tratament cronic intermitent se
interneaza pentru reevaluarea acestei boli precum si a persistentei durerilor musculare in special
matinale.

Examenul fizic general

Simptome generale:
- durere la nivelul articulatiei coxobilaterale si sacrobilaterale;
- retitudinea coloanei vertebrale;
- tegumente si mucoase normal colorate;
- tesut subcutanat normal
Aparatul respirator: torace normal, fara raluri;
Aparatul cardio-vascular:
-TA 120/70 mgHg
-AV 65 regulat
Aparat digestiv:
-abdomen suplu, mobil cu respiratie, ficat si splina in limite normale;
-tranzit normal;
Aparat renal:
-mictiuni spontane;
-semnul Giordano negativ bilateral;
Sistemul nervos central:
-orientant temporo-spatial;
-tremur de repaus al membrelor drepte, fara tremur intentionat;
Examene biochimice sanguine:
-glicemie 110mg%
-uree 14,3 mg%
-creatinina 0,8 ml%
-colesterol total 237mg%
-TGO 154 UI
-TGP 484 UI
-bilirubina totala 0,6 mg%

50
 Investigatii paraclinice
-EKG normal;
-radiografie pulmonara;
-modificari fibroase;
-radiografie bazica articulara coxofemurala normal, sacrolice cu infiltrarea spatiilor articulare
bilaterale;

Examenul neurologic
Atitudinii particulare: nu are
Miscari involuntare: tremur de repaus al membrelor drepte superioare, inferioare
Semne meningeale: ceafa moale
Ortostatiune si mersul: posibil cu pasi mici
Reflexe normale

Tratament medicamentos
Pacientul se afla sub tratament de:
-rupan 3 tb/zi
-hepaton 3tb/zi
-aspirina 1 tb/zi
-pentoxifilin 3tb/zi
-diazepan 1 tb/zi
-triferment 3 tb/zi
-selegina 2 tb/zi4
Sub acest tratament pacientul a avut o evolutie favorabila.
Apreciere nursing
Analizand datele anamnestice examenul clinic, paraclinic si observatii personale se
apreciaza din punct de vedere nursing pacientul R.S prezinta:
 modificarea starii de bine legata de durere manifestata prin agitatie;
 alimentatie inadecvata datorita tremurarii la nivelul membrelor;
 limitarea miscarilor datorita durerilor la mobilizare;

51
  perturbarea modului de somn legat de durere si tremurul de repaus al membrelor
drepte;

Aprecierea nursing a problemelor de independenta:

1. Nevoia de a respira – bolnavul are o respiratie normala 17 r/min, fara raluri, cu torace normal,
frecventa ritmului si amplitudinea respiratiei fiind normale.
2. Nevoia de a elimina – bolnavul elimina normal, diureza pe 24h aproximativ 1400 ml, urina
este hipercrom, mictiuniile sunt normale, rinichi normali.
3. Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca – bolnavul se imbraca si se dezbraca singur fara ajutor
din partea personalului medical.
4. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre – pacientul prezinta tegumente normal
colorate, ingrijite fara leziuni prezente cu o toaleta in stare buna (baie,dus).
5. Nevoia de a se mentine temperatura corpului in limite normale – bolnavul are o temperatura
normala, echilibrata termic, tegumentele sunt calde, roz.
6. Nevoia de a comunica cu semeni – bolnavul este o persoana sociabila, comunicativa cu
personalul medical aratandu-si interesul fata de boala sa.
7. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori – bolnavul este o persoana
credincioasa, de origine ortodoxa, participand la serviciul religios.
8. Nevoia de a se recreea – bolnavul cu toate ca este pensionar pe caz de boala, timpul liber si-l
petrece in mod placut citind si ascultand muzica.
9. Nevoia de a fi ocupat si de a se realiza – bolnavul este ocupat isi asuma atributiile familiare si
fata de societate.
10. Nevoia de a invata si-si pastreze sanatatea – bolnavul este constient de starea sa de sanatae,
fiind cooperant cu personalul medical, preocupandu-se de starea lui de sanatate si ingrijind-o.

Proces de ingrijire

52
Nevoia Probleme de Manifestari Sursa de Diagnostic Obiective Interv Interv Evaluare
fundamentala dependenta de dificultate nursing autonome delegate
dependenta
1.Nevoia de -durere; -agitatie; -boala - -pacientul - -rupan -obiectiv
a evita -tremur; -neliniste; neurologica modificarea sa nu administratia 3tb/zi in curs de
pericolele. Parkinson; starii de prezinte medicatiei -seleg-na evaluare
bine legata dureri la indicate de 2tb/zi
de durere nivelul medic;
manifestata articulatiei
in agitatie; ;
2.Nevoia de -risc - -agitatie; -alimentatie -asigurarea -asigur - -obiectiv
a bea si a potential de imposibilitatea -durere; neadecvata pacientului alimentatia triferment realizat
manca. deshidratare; de a se hrani din cauza unei Pacientului; 3 tb/zi
singur din tremurului; cantitati
cauza mai mari
tremurului; de
alimente;
3.Nevoia de -deplasare -durere; -retitudinea -limitarea -educarea -ajut -rupan -obiectiv
a se misca si posibila cu -tremur; coloanei si miscarilor pacientului pacientul sa 3 tb/zi nerealizat
a avea o buna pasi mici; limitarea datorita de a-si isi pastreze din cauza
postura. miscariilor durerilor la pastra o tonusul tremurului
matinale; mobilizare; pozitie muscular;
corecta;
4.Nevoia de -dureri la -somn -agitatie din - -crearea -ajut la - -obiectiv
a dormi si de miscarile deficitar cauza perturbarea confortului instalarea diazepam realizat
a odihni. membrelor; datorita spondilitei modului de fizic si confortului; 1 tb/zi
-treziri tremurului si anchilozante; somn legat psihic;
frecvente; durerilor; de durere si
tremur;

53
 Concluzii

Am ales aceasta tema deoarece sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul
incojurator, controleaza si regleaza actiunea tuturor tesuturilor si organelor.
Nu putem supravietui fara un sistem nervos functional.

AVC-ul este o suferinta grava a sistemului nervos central care duce la modificari
cerebrale, pierderea motilitatii unei parti din corp asociata sau nu cu tulburari de echilibru.
Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari, de sensibilitate, sfincteriene, trofice,
senzoriale.

54
 BIBILIOGRAFIE

1.Baltag G. - Ingrijirii generale si special ale bolnavilor vol. I-II

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1981.
2.Campeanu E. - Neurologie Editura Dacia, Cluj 1980
3.Corneliu Zaharia - Elemente de patologie ale aparatului locomotor
4.Mozesc C.-Tehnica ingrijirii bolnavilor
5.Lucretia Titirca – Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenti
Medicali medicale Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2003
6.Lucretia Titirca – Breviar de explorari-functionale si ingrijiri special medicale Editura
Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2003
7.Lucretia Titirca - Urgente medico-chirurgicale pentru cadre medicale Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucuresti, 2003
8.Marin Voiculescu – Medicala generala
9.www.AVC.ro – imaginiile din lucrarea de diploma
10.Atlas ADAM

55