Sunteți pe pagina 1din 22

REFERAT LA DISCIPLINA

Informatica medicala si biostatistica


Accidente vasculare ischemice

Coordonator : Dr.MEDA TODOR


Student:Vancu George
Specializarea: TEHNICA DENTARA
ANUL I, GRUPA 2.
Semestrul I

CUPRINS:
CAPITOLUL I
1.1 Introducere
CAPITOLUL II. Material si metoda
2.1 Accidet vascular cerebral ischemic (ischemie erebrala)
2.2 Accident vascular ischemic tranzitoriu
2.3 Cardiopatie ischemica
2.4 Ischemie entero- mezenterica
2.5 Ischemia arterial periferica
2.6 Boala coronariana ischemica
2.7 Ischemia silentioasa a miocardului
CAPITOLUL III
3.1 Concluzie
BIBLIOGRAFIE
TERMINOLOGIE

CAPITOLUL I
1.1Introducere
In medicina, ischemia reprezinta un deficit local de sange avand ca si cauza diminuarea de sange arterial
in tesuturile afectate. Ischemia se datoreaza unui obstacol in calea circulatiei arteriale avand ca efect un
deficit de sange si glucoza necesara metabolismului celular.
Referitor la cauze, un aport de sange necorespunzator intr-o anumita parte a corpului poate fi cauzata de
urmatoarele cauze enumerate mai jos:-ateroscleroza
-hipoglicemie
-tahicardie
-hipotensiune
-tromboembolie
-embolie
-anemie cu hematii falciforme
-expunere la frig extreme
-aplicare de garou
-nivel mare al receptorului glutamat
-malformatii arteriovenoase
-hemoragie
-anemie
Adevaratele ischemii patologice sunt reprezentate de stramtarea lumenului arterial prin procese patologice
ale peretelui sau prin compresia acestuia. Ischemia rezultata prin stramtarea lumenului este rezultatul unor
procese patologice distrofice (arterioscleroza sau ateromatoza) sau inflamatoare(diferite arterite).
Ea este intalnita si n cazul unor stenoze sau strmtari congenitale ale lumenului arterial, cum este n cazul
coarctatiei de aorta, unde cele doua treimi inferioare ale corpului sunt ischemice.
Ischemia poate fi determinata si de reducerea lumenului arterial prin compresiunea exercitata de un organ
nvecinat hipertrofiat n urma unui proces inflamator sau tumoral. Aplicarea prelungita a unor pansamente
compresive poate sa produca ischemii urmate de consecinte grave.
De asemenea, exista si ischemii prin vasoconstrictie sub actiunea unor factori chimici vasotropi sau a unor
impulsuri nervoase patologice. Acestea se ntmpla dup o administrare exagerata a unor substante
vasoconstrictoare (adrenalina, ergotina) utilizate ca hemostatice sau prin intoxicatia accidentala cu astfel
de substante. In aceste cazuri pot apara necroze, n special ale extremitatii degetelor.
Consecintele ischemiei depind de importanta obstructiei vasculare, de viteza cu care se instaleaza si de
timpul ct persista. Astfel, cnd stramtarea lumenului se produce lent si progresiv, cum se ntmpla n
cazul leziunilor ateromatoase, n lipsa unei circulatii colaterale bine dezvoltate, portiunea afectatata devine
palida, mai rece, pulsul scade n intensitate, dupa care apar leziuni distrofice si necroz cu ulceratii. Asta
se ntmpl n special cu extremittile inferioare ale persoanelor n vrsta. n alte organe, creier, miocard,
rinichi, ischemia cronica arteriosclerotic determina scleroza si atrofia acestor organe cu insuficienta lor
functionala.

CAPITOLUL II
2.1 Accidentul vascular cerebral ischemic

Generalitati
Este un sindrom clinic caracterizat prin instalarea brusca a unui deficit neurologic datorita scaderii
fluxului sangvin dintr-o anumita zona cerebral.
Etiologia accidentulu vascular cerebral poate fi ischemica( 80%) si hemoragica (20%). Accidentul
vascular cerebral ischemic se datoreaza ingustarii unui vas de sange ca urmare a formarii unor cheaguri
impiedicand alimentarea creierului cu oxygen si substante nutritive.
Cauze
Accidentul vascular cerebral are diferite etiologii. In cazul mecanismului ischemic , aportul de sange la
creier este diminuat ducand la disfunctia testului cerebral in respective zona.
Ischemia cerebral prezinta urmatoarele cauze:
tromboza, datorita obstructiei unui vas de sange cerebral printr-un trombone format local
embolismul, datorita obstructiei printr-un embol migrat de la distant
hipoperfuzia sistemica, adica scaderea generala a aportului de sange
tromboza venoasa
ateroscleroza prin ingustarea lumenului vasului si favorizand formarea cheagurilor
nivelul crescut de cholesterol in sange, hipertensiunea arterial, diabet si cardiopatie ischemica
Insa, cele mai frecvente cauze ischemice sunt reprezentate de ateroscleroza cu tromboembolism si
embolism cardiogen.
Ateroscleroza afecteaza de obicei originea arterei carotide interne sau originea ramurilor arteriale majore
ale creierului, iar placile aterosclerotice determina stenoza arterial si obstructiva hemodinamica a fluxului
sangvine.
Emboliile apartin momentuli cand placa aterosclerotica se rupe, iar materialul necrotic este eliberat in
circulatie si infunda vasele sangvine.
Simptome
Simptomele AVC-ului ischemic au un debut brusc in cateva minute sau secunde si depend de zona
cerebrala afectata si de situatia circulatiei colaterale. Unele forme ala AVC ului ischemic pot determina si
simptome aditionale, cum ar fi copmrimarea structurilor intracraniene.
Persoanele care prezinta ateroscleroza de multi ani, circulatia cerebral se adapteaza cu timpul la deficitul
relative de sange. Atunci cand apare o reducere brusca a circulatiei intr-o artera printr-un embol( in cazul
AVC-ului ischemic) aceasta persoana poate suporta mai bine deficitul de perfuzie deoarece circulatia
cerebral este deja adaptata la o perfuzie mai deficitara.
In caz ca deficitul neurologic persista peste 24 de ore, atunci putem spune ca ne confruntam cu un infarct
cerebral.
Slabiciunea facial brusca, paralizia bratului si vorbirea anormala pot fi elemente care duc la identificarea
corecta a cazurilor de atac cerebral.
Factori de risc
Factorii de risc se impart in : factorii modificabili si nemodificabili.
Factorii de risc modificabili sunt reprezentati de hipertensiune, fibrilatie arterial, hipercolesterolemia,
diabetul , fumatul, consumul de alcool si droguri, sedentarismul si alimentatia nesanatoasa.
Cei nemodificabili fiind reprezentati de: varsta, rasa, sex si AHC (antecedente heredocolaterale).
Diagnostic
Diagnosticul AVC-ului ischemic se pune pe baza examnelor clinice si a datelor de laborator.

Examenul clinic trebuie facut amanuntit prin cercetarea tuturor aparatelor si sistemelor, prin efectuarea
unui examen neurologic complet si ascultatia arterelor carotide.
Testele de laborator effectuate sunt: sumarul de urina, ureea, creatinina sangvina, glicemia, teste de
coagulare, functia tiroidiana si ECG pentru a determina eventualele aritmii care pot fi surse de trombi.
Dupa ce s-a pus diagnosticul de AVC ischemic se vor putea efectua alte studii pentru a determina si cauza
acestui accident, iar acestea pot fi:
ecografia sau studiul Doppler al arterelor pentru detectarea stenozelor
electrocardiograma si ecocardiograma pentru identificarea aritmiilor si a trombilor rezultati
monitorizarea Hotler pentru a identifica aritmiile intermitente
Terapia AVC-ului ischemic
Tratamentul incearca sa inlature blocajul prin fragmentarea trombonului (tromboliza) sau prin inlaturarea
lui mecanica(trombectomia).
Tromboliza
Tromboliza ce prezinta un activator al plasminogenului tisular recombinant in AVC-ul ischemic acut , va
creste riscul de deces pe termen scurt. Modificarile mortalitatii de lunga durata creste sansa
supravietuitorului si a fi independent cu 9% la cei tratati in primele trei ore.
Trombectomia mecanica
Reprezinta inlaturarea trombonului daca acesta este localizat intr un vas de calibru mare si poate fi o
optiune a pacientilor care nu se emelioreaza dupa tromboliticele intravenoase.
Dup ce toate inspeciile necesare au fost facute de catre medical specialist, pacientu va putea urma
tratamentul medicamentos n funcie de complexitatea procesului:
Tratamentul medicamentos
Acest tip de tratament poate utilize mai multe tipuri de medicamente, si anume:
1. Medicamente care vor dilata vasele sanguine, pentru stabilirea circulatiei normale.
2. Preparate pentru prevenirea unor formarea cheagurilor de sange, subtierea sangelui, numit antiagregante plachetare.
3. Pregtirea grup anhyoprotektornoy - pentru stabilirea metabolismul cerebral.
4. Pregtirea grup nootropnoy pentru imbunatatirea performantei mentale.
Tratamentul medicamentos pentru ischemia cerebral poate fi impartit in doua subgrupe:
1. Tratamentul Reperfuzornoe pentru restabilirea fluxului sanguin normal n originea ischemic.
2. Tratamentul Neyroprotektsionnoe care sustine metabolismul tesutului celularsi previne
deteriorarea n continuare posibil.
Studiile i testele medicului specialist poate diagnostica etapele de dezvoltare ale ischemiei
cerebrale:
Ischemia cerebral gradul 1 pacientul aflat n stadiile incipiente ale bolii, ischemia nu prezinta nici un
efect asupra vietii pacientului, insa exist un numr de simptome care isi fac simtita prezenta. n primul
rnd nu exist simptome neurologice asociate cu automatism oral, tulburri emotionale. Insa, deseori
exista incalcari ale coordonarii motorii.
Ischemia cerebral de gradul 2 - in acest stadiu al bolii starea emotional este afectata, devine instabila,
pacientul pierzandu-si capacitatea de a se mai controla, iar pacientul va face greu fata activitatii sociale.
Ischemia cerebral de gradul 3 acest stagiu reprezinta un grad extrem a bolii, n care sunt resimtite mai
multe sindromuri neurologice, starea emotional incepend sa se deterioreze si mai mult, fapt ce duce la
diverse tulburari psihosomatice.
In concuzie AVC-ul ischemic poate afecta pacientii din punct de vedere fizic, mental, emotional sau prin
combinarea celor trei. Consecintele acestuia difera si in functie de dimensiunile si localizarea leziunii,
determinand urmatoarele dezabilitati: slabiciune muscular, paresteziile, pneumonia, incontinent urinara,
dificultatea efectuarii activitatilor zilnice, pierderea apetitului sau pierderea capacitatii de a vorbi.
La nivel mondial, accidental vascular cerebral ucine annual in jur de 5 milioane de oameni sau putand sa
provoace dizabilitati severe tot aceluiasi numar de oameni. Din punct de vedere epidemiologic,
accidentele vasculare cerebrale reprezinta in Romania principal cauza de deces in cadrul bolilor cerebro4

vasculare, inregistrandu-se aproximativ 300 de accidente vasculare cerebrale aparute la suta de mii de
locuitori, fada de media europeana pana la 200 de accidente vasculare cerebrale.

Sursa: www.romedic.ro

2.2 Accident vascular ischemic tranzitoriu

Generalitati:
Un accident ischemic tranzitor este un semn care anunta aparitia unui accident vascular cerebral
constituit.El apare cand fluxul sanguin catre o parte a creierului este temporar redus sau blocat(obstructive
partial sau totala) sau datorita unui cheag de sange.Aceasta obstructive provoaca simptome asemanatoare
cu cele ale unui accident vascular cerebral constituit, insa diferenta se datoreaza faptului ca fluxul de
sange se restabileste in cateva minute si simptomele dispar complet.
Desi manifestarile accidentului vascular ischemic tranzitor sunt temporare si dispar complet, pacientul
necesita in mod obligatoriu un consult medical pentru stabilirea diagnosticului si tratamentului
corespunzator pentru prevenirea unui accident vascular cerebral constituit.
Cauze:
Una dintre cele mai frecvente cause ale accidentului ischemic tranzitor este reprezentata aparitia unor
cheaguri sanguine care blocheaza temporar fluxul de sange catre creier.
Un cheag de sange se poate forma intr-o artera care iriga creierul. In general sunt predispose arterele care
prezinta placi de aterom pe pereti datorita procesului de arterioscleroza.
Un cheag sanguine se poate forma si intr-o alta parte a corpului, iar de acolo prin migrare intravasculara
poate ajunge la nivelul unei artere cerebrale blocand-o partial sau total.
Cheagurile sanguine pot aparea:
dupa un atac cardiac (infarct miocardic acut)
ca rezultat ale altor afectiuni cardiatice care perturba fluxul sanguin de la nivelul inimii: tulburarile de ritm
cardiac(fibrilatia arterial cronica), afectiunile valvelor cardiace si insuficienta caridiaca.
O alta simptoma care produce aparitia accidentului ischemic tranzitor este reprezentata de obsturarea
partial a unei artere de catre o placa de aterom, care reduce fluxul de sange catre creier pana la un nivel
critic.
Cauze mai rare care pot produce un accident ischemic tranzitor prin formarea unor cheaguri de sange sunt:
agregate de bacteria celulare tumorale sau bule de aer , care patrund in interiorul vaselor si perturba fluxul
sanguine
afectiuni ale celulelor sanguine, cum ar fi policitemia(prezenta in sange a unui numar mai mare de globule
rosii) sau siclemia (prezenta globulelor rosii in sange cu forme anormale)
inflamatii ale peretelui vascular, datorita unor unor afectiuni ca sifilis, tuberculoza sau alte bolo
inflamatorii cornice
aparitia unui traumatism la nivelul capului sau gatului care conduce leziuni ale vaselor de sange
Factori de risc
Factorii de risc care determina aparitia unui accident ischemic tranzitor sunt identici cu cei ai unui
accidentului vascular cerebral.
Acestia se impart in:
-factorii care pot fi modificati prin tratament si si prin schimbarea modului de viata
-factorii care nu pot fi modificati
Factorii care pot fi modificati sunt: hipertensiunea arterial, fumatul pasiv, nivelul sanguine crescut al
colesterolului, nivelul sanguine crescut al trigliceridelor, consumul alcoolului sau a drogurilor, utilizarea
anticonceptionalelor orale si sedentarismul
Factorii de risc care nu pot fi modificati sunt: - varsta, cele mai multe atacuri aparand dupa varsta de 60 de
ani
istoricul familiar
boli care cresc riscul de aparitie a accidentelor ischemice tranzitorii: hipertensiunea arterial, diabetul
zaharat, ateroscleroza, fibrilatia atriala, boala ischemica coroniara, si insuficienta cardiac
6

afectiuni care produc agregarea celulelor sanguine si formarea de cheaguri

Simptome
Manifestarile (simptomele) accidentului ischemic tranzitor apar brusc si sunt totdeauna temporare. Ele
dispar cel mai frecvent in 10-20 de minutesi depend de regiunea creierului care este afectata.
Cele mai frecvente simptome ale accidentului ischemic tranzitor sunt:
slabiciune muscular sau incapacitatea de a misca o regiune a corpului
amorteli, furnicaturi, fasciculatii muscular sau resimtirea unei greutati la nivelul unei jumatati a corpului
tulburari de vedere manifestate prin vedere incetosata, vedere dubla, vedere colorata sau pierderea
complete a vederii
dificultati de vorbire, de intelegere
ameteli, astenie, slabiciune si caderea pacientului, din cauza pierderii bruste a fortei musculare la nivelul
membrelor inferioare
Accidentul ischemic tranzitor nu mereu usor de recunoscut deoarece, manifestarile pot fi puse si pe seama
altor afectiuni. Insa, cu toate acestea este necesar ca orica accident ischemic tranzitor sa fie recunoscut si
tratat corespunzatorpentru a putea preveni aparitia unui accident vascular cerebral constituit.
Investigatii
Pacientii care are sau au avut un accident ischemic tranzitor trebuie evaluat emediat. Scopul evaluarii este:
depistarea altor cause care pot produce aceste manifestari
evidentierea unui cheag de sange si evaluarea acestuia
evaluarea necesitatii unei interventii chirurgicale pentru desfundarea arterei blocateIn cazul unei suspectari
de accident ischemic tranzitor pot fi necesare urmatoarele investigatii:
tomografie craniana, pentru a verifica daca exista semene de hemoragie intracraniana, semen de accident
vascular erebral sau alde cause care ar putea explica un tremor
rezonanta magnetic nuclear (RMN) cerebral
Daca este este suspectata obstructia unei artere carotide pot fi necesare investigatii ca ecografie Doppler
sau RMN.
Tratament
Pacientul care a avut un accident ischemic tranzitor va avea nevoie de un tratament pentu a putea preveni
formarea de cheaguri sanguine
Orice persoana care prezinta simptome sugestive pentru un accident tranzitor necesita imediat asistenta
medicala. Un accident ischemic tranzitor este un semn de alarma care poate anunta aparitia unui accident
vascular cerebral. Aproximativ 14% dintre pacientii care au avut un accident ischemic tranzitor, vor face si
in urmatorul an inca un accident ischemic tranzitor.
Medicamentele utilizate pe parcursul tratamentului sunt:aspirina, clopidogrel, dipiridamolasociat cu
aspirina, warfarina sau acenocumarol.Pacientilor care nu au suferit un accident ischemic tranzitor, dar care
au o stenoza ( o ingustare a lumenului) esteindicata endarterectomia carotidiana.Daca pacientul a suferit
mai multe accidente ischemice tranzitorii successive este necesara spitalizarea, din cauza ca riscul aparitiei
unui accident ischemic tranzitor este foarte mare.
Evolutie
Manifestarile unui accident ischemic tranzitor dispar in 10-20 de minute, insa unele pot persista si pana la
24 de ore.Daca un symptom persista mai mult de o ora atunci poate fi vorba de un accident cerebral
Profilaxie
Prevenirea unui accident ischemic tranzitor se face prin controlul factorilor de risc. Pacientul trebuie sa
faca un consult periodic pentru controlul hipertensiunii arteriale, hipercolesteromiei, afectiunilor
cardiatice, diabetul zaharat si bolilor hematologice care favorizeaza coagularea sanguina cum ar fi
policitemia si siclemia.
7

Este necesara renuntarea la fumatul pasiv, mentinerea unei greutati corporale adecvate, deoarece bezitatea
creste riscul de aparitie a unui accident vascular tranzitor, efectuarea unor exercitii fizice, consumul scazut
de alcool, iar persoaneler care au peste 55 de ani le este recomandat sa verifice cel putin o data pe luna
daca pulsul nu prezinta un ritm regulat trebuie cerut sfatul medicului.

2.3 Cardiopatie ischemica

Generalitati
Boala cardiaca ischemica sau cardiopatia ischemica este o tulburare produsa de catre scaderea cantitatii
de sange care iriga inima prin micsorarea sau suprimarea circulatiei arterelor coronare, iar in consecinta,
reduce cantitateade oxigen necesara muschiului inimii pentru a-si indeplini rolul sau contractile.
Cauze
Principala cauza a cardiopatiei ischemice prezenta la 90% din pacienti este ateroscleroza, care se
manifesta sub forma de ingustari sau obstructi in arterele inimii producand zone de necroza in muschiul
inimii (in miocard) .Alte cauze ale cardiopatiei ischemice sunt reprezentate de anomalii congenital
coronare , emboli etc.
Cei mai important factori de risc ai cardiopatiei sunt:
hipercolesterolemia, hipertensiunea arterial, fumatul, diabetul zaharat, obezitatea, hipotiroidismul, stresul
si ereditatea
Prin asocierea mai multori factori de risc dintre cei enumerate mareste riscul de aparitie a bolii cardiac
ischeice in special a principalei sale manifestari(infarctul miocardic) care se produce de 3-5sau 10 ori in
functie de numarul acestora.
Simptome
Forma dureroasa a cardiopatiei ischemice se caracterizeaza prin crize dureroase aparute brusc, cu sediu in
zona pieptului, care apar in timpul efortului sau emotiilor Durand cateva minute si disar fie la incetarea
cauzei sau la administrarea de nitroglicerina. Uneori durerea poate aparea in repaus sau in timpul
somnului fara a fi determinate de un factor declansator si se datoreaza unei crizetapicardice, hypertensive,
stari psiho-nevrotice care anunta un infarct.
Durerea numita si angor sau angina pectoral este ca o gheara, arsura sau sufocare si este insotita de teama.
Sediul dureri este in dreptul inimii sau spatele sternului si iradiaza in umarul si membrul superior stang
pana la ultimele doua degete. Iradierile nu sunt obligatori, deci nu apar de fiecare data, durata lor fiind de
1-3 minute, rar 10-15 si frecventa crezelor este variabila.
Durerea apare in anumite conditii: effort fizic. Abuz de tutun. Crize tahicardice, emotii , mese copioase,
frig sau vant etc. Criza dureroasa este insotita uneori de palpitatii, transpiratii, paloare, liptomie sau lipsa
de are. Forma nedureroasa prezinta numai semen electrocardiografice sau manifestari nespecifice
tardive( isnuficienta cardiaca, aritmii si blocuri sau moarte subtita).
Diagnostic
Examenul clinic, analizele de laborator si electrocardiograma permit precizarea diagnosticului. Uneori
examenul fizic nu evidentiaza diagnosticul, insa apar semnele bolii de baza, si anume ateroscleroza.
Electrocardiograma precizeaza diagnosticul iar coronarografia este inca o metoda de exceptie.
Criza dureroasa din cardiopatia ischemica este reprezentata de durerile din nevrozele anxio-depresive, in
care durerea este prcis delimitate, mai ales la varful inimii cu durata de ore sau chiar zile si care nu au
legatura cu efortul si nu cedeaza la administrarea cu nitroglicerina.
Durerile din infarct sau din sindromul intermediar sunt de obicei mai puternice si dureaza mai
mult.Evolutia boli fara un tratament si un regim adecvat este progresiva, in tulburari de ritm si de
conducere sau insuficienta cardiac si sfarsindu-se fie prin moarte subtila, fie prin infarct miocardic.

In cazurile ereditare pronosticul este nefavorabil, I cazul unor infarcturi precedente, diabet zaharat, leziuni
valvulare aortic, tulburari de ritm etc.
Tratament
Tratamentul incepe prin intreruperea efortului fizic sau prin tratarea cauzelor declansatoare si administrare
nu nitroglicerina. Administrarea acestora se poate repeat de mai multe ori pe zi.Daca durerea nu inceteaza
in 10-20 de minute, pacientul este suspect de un sindrom intermediar (preinfarct) sau poate sa sufere un
infarct miocardic.
Nitroglicerina se administreaza si preventive, atunci cand bolnavul urmeaza sa faca un effort, pentru
prevenirea crizelor. Tratamentul cardioatiei ischemice incepe prin evitarea cauzelor care favorizeaza
aparitia sau favorizeaza durerea angor, prin evitarea circumstantelor declansatoare si prin tratament cu
medicamente care favorizeaza circulatia si dilatarea arterelor inimii.
Pe langa tratamentul medicamentor trebuie combatute si si obezitatea, sedentarismul, fumatul, stresul, o
dieta adecvata prin evitarea grasimilor bogate in acizi grasi si saturati, cu alte cuvinte toti factorii de risc
care pot duce la declansarea bolii.

2.4 Ischemie entero- mezenterica

Generalitati
Ischemia arterei mezenterice reprezinta ingustarea uneia sau mai multor artere mezenterice din totalul de 3
pana la obstructia acestora, care sunt sursa vasculara a intestinului subtire si a intestinului gros.
In ciuda frecventei relative mici, diagnosticarea ei este foarte foarte importanta deoarece asociaza o rata
mare a mortalitaii. Stabilirea diagnosticului correct de ischemie entero-mezenterica este un lucru anevoios
pentru medic, deoarece simptomatologia si semnele acesteua sunt nespecifice, dufuze si in multe cazuri
foarte inselatoare.
Cauze
Ischemia mezenterica poate fi determinate de ingustarea lumenului arterial cu scaderea dramatic si brusca
in unele situatii a aportului sanguine.Vasele afectate, arterele mezenterice, sunt ramuri directe ale aortei
abdominale(deoarece este principal artera cu origine in inima), deci afectarea lor poate fi in cadrul unor
procese vasculare locale sau sistemice cu intensitatea intregului arbore circulator.
Cele trei artere implicate sunt trunchiul celiac, artera mezenterica superioara si artera mezenterica
inferioara. Intestinul are si el o importanta circulatie colaterala asigurandu-i un flux sanguine de rezerva in
cazul unei apartii ischemice, ea fiind capabila sa compenseze o reducere de 75% a fluxului pentru
aproximativ 12 ore, in absenta instalarii unor leziuni importante si ireversibile.
In general, cauzele de ischemie entero-mezenterica sunt grupate in cauze ce tin de tipul vasului si cauze ce
tin de durata procesului, provocand ischemii acute sau cornice.
Cele mai importante cauze sunt reprezentate de cele care au legatura cu arterele.Ischemia enteromezenterica apare frecvent pe teren aterosderotic (pe arterele ingrosate, rigide).
De asemenea, exista si alte cauze ce pot determina aparitia ischemiei entero-mezenterica:arterita,
anevrisme, infectii si disectii de aorta. O patologie separata o reprezinta cea indusa de trombi si emboli,
acestea putand determina ischemie, simptomele fiind in acest caz mai grave, iar afectarea vasului si
repercusiunile asupra peretelui intestinal sunt mai intense.
Prin embolii, ischemia mezenterica reprezinta aproximativ o treime din totalul cazurilor de infarct
mesenteric.Rmbolul este reprezentat de un fracment dintr-un tromb cu origineaintr-una dintre cavitatile
inimii. Embolii afecteaza in special artera mezenterica superioara, iar cea inferioara fiind mai rar afectata
datorita diametrului ei mai mic. Embolii circula prin sange si se opresc mecanic intr-un vas pren care nu
mai pot trece. Oprirea facandu-se brusc, iar astfel de problem fiind mai frecvent intalnite in cazul
pacientilor cu aritmii, precum fibrilatia arterial.
9

Tromboza arterelor mezenterice este si ea intalnita la 30% din pacientii cu ischemie mezenterica si apare
in special la cei cu ateroscleroza de artera mezenterica, datorita despartitii unei placi sau unui fragment de
placa ce va obstructiona lumenul arterial.
Isehmia cronica este o situatie mai putin intalnita comparative cu cea acuta, ea aparand atunci cand minim
doua vase mari sunt sever afectate de ateroscleroza.
Simptomatologia
Ischemia cronica de artera mezenterica prin etiologie aterosclerotica asociaza in mod frecvent durere
abdominal dupa masa si doar ocazional poate prvoca diaree. Pacientii prezentand la final sitofobie(teama
de a se mai alimenta) datorita durerii associate.
Insa, ischemia acuta are o simptomatologie mult mai grava, cu dureri abdominal intense, voma, diaree si
deteriorarea rapida a starii generale, cu pacient ce poate ajunge char si in stare de soc.
Varsaturile au un character bilioalimentar, pentru ca in cazurile evaluate ea devine sangvinolente si chiar
fecaloide. Diareea este urmate de intreruperea tranzitului alimentar pentru maretiile fecale si gaze, insa in
unele cazuri pacientul poate prezenta emisii rectal de sange.
Simptomele depind foarte mult de artera implicate in process, pacientii cu ischemie entero-mezenterica de
artera inferioara prezentand de exemplu o durere in zina abdominal. Durerea este foarte slab localizata, ea
aparand la aproximativ 75-85% dintre pacienti.
Investigatii
Analizele de laborator si cele imagistice sunt orientate in principalde examenul fizic al pacientului, in
primele 6-12 ore dup ace pacientul se prezinta la medic poate sa nu existe semen suggestive.
Insa, dupa aceasta perioada se pot instala meteorism abdominal intens, durere muscular in tot abdomenul.
Aproximativ 15% dintre pacienti au melena sau hematochezie, iar sangerarea oculata este prezenta la 50%
dintre acestia.
Analizele evidentiaza urmatoarele urmatoarele modificari:
modificari ale hemoleucogramei cu un numar ridicat de leucocite, hemoglobin scazuta si mofificare ale
echilibrului acido=basic, in principal acidoza metabolica
Investigatiile imagistice cu utilitate diagnostic sunt:
radiografia abdominal simpla, care demonstreaza absenta gazelor din intestine
computer tomografie, care vvidentiaza localizarea procesului ischemic
angiografia mezenterica, procedeu ce presupune injectarea unei substante de contrast in sange, care apoi
va ajunge la locul ischemiei.
Se vor face apoi investigatii radiografice si se va detecta cu exactitate locul obstructiei arteriale
Tratament
Ischemia mezenterica acuta teprezinta o urgent chirurgicala.Pacientului ii vor fi administrate masuri de
prim ajutor, cum ar fi asigurarea unei linii venoase, montarea unei sonde nazo-gastrice si oxigenoterapie.
Scopul tratamentului chirurgical este reprermeabilizarea vasului de sange prin reluarea circulatiei si
revascularizarea in timp util a segmentului de intestine implicat in procesul pathologic.
Tratamentul chirurgical curativ depinde de cauza aparitiei ischemiei, astfel putandu-se realize:
Embolectomii, prin indepartarea embolului
Endarterectomie, prin extragerea piesei ce blocheaza lumenul impreuna cu tunica interna a vasului
In unele cazuri unde se poate practica si bypass (suntarea zonei blocate)
In cazul in care leziunile sunt ireversibile, iar segmentul intestinal este compromise si tratamentul
presupune rezwctie intestinala.
Ischemia mezenterica cronica se rezolva prin sectionarea si excizia zonei de blocaj cu ligaturarea capetelor
vasculare si reconectarea arterei la aorta. O procedura alternative este reprezentata de bypassul zonei
obstructe, utilizand o grefa de material plastic nonalergizant.
O alta procedura frecvent folosita este endarterectomia transaortica pentru a realize o incizie in abdomen
si apoi se indeparteaza placa de aterom din peretele vasului.
Prognostic
In cazul ischemiei cornice, prognosticul este favorabil dupa interventia chirurgicala reparatorie, insa
pacientul trebuie sa isi modifice stilul dviata pentru evitarea factorilor de risc si in special cei ai
10

aterosclerozei care ar putea implica recurenta bolii. Pacientilor le este indicate o dieta sanatoasa, fara
excese de grasimi si mu;t sport cu effect benefic asupra sanatatii vaselor sanguine si intregului organism.
In cazul ischemiei acute pacientiilor care se prezinta tarziu la spital , cand s-a instalat complicatiile si
segmentul de intestine s-a necrozat, nemaiputand fi salvat. Tratamentul imediat poate insa sa
imbunatateasca rata de vindecare si supravietuire. Diagnosticarea si tratarea agresiva a cauzei poate
diminua foarte mult acest procent, in cazul in care nu s-au instalat complicatiile, in special peritonita prin
perforatie.
Factorii ce pot prexice mortalitatea sunt reprezentati de varsta inaintata, insuficienta hepatica si renala
coexistent, nivelul crescut al amilazemiei, acidoza metaboloca, hypoxia si sepsisul.
Complicatii
Cele mai frecvente complicatii sunt reprezentate de:
Necroza, prin infarctizarea segmentului de ansa afectat de ischemie
Insuficienta multipla de organ , cea mai periculoasa fiind insuficienta hepato-renala acuta
Hemoragia intraperitoneala
socul toxico-septic.
Consult de specialitate
Pacientilor le este recomandat sa apeleze la un serviciu medical specializat, daca dezvolta intr- un timp
relative scurt durere abdominal intense, febra, greata, varsaturi si modificari ale tranzitului intestina.
Prevenire
Prevenirea ischemiei entero-mezenterice se bazeaza pe modificari ale stilului de viata care sa reduca
factorii de risc si impactul acestora asupra organismului, in general si a sistemului vascular.
Dintre acesti factori de risc boala poate fi prevenita prin:
renuntarea la fumat, ecerciti fizice regulate
adoptarea unei diete sanatoase
mentinerea tensiunii arteriale sub control
In vederea accidentelor ischemice embolic, pacientilor le este recomandat sa isi trateze in mod correct
eventualele tulburari de ritm cardiac.

2.5 Ischemia arterial periferica

Generalitati
Sistemul circulator este alcatuit din doua mari tipuri de vase sangvine: vene si artere. Vasele sangvine sunt
structure tubular ce au rol de a transporta sange oxigenat si bogat in nutrienti necesari desfasurarii
proceselor biologice (artere) si de a indeparta sangele dezoxigenat si metabolitii toxici si metabolitii
toxici rezultati in urma arderilor de la nivelul tesuturilor (venele).
Sistemul arterial face parte din sistemul circulator, care are cele mai mari presiuni, iar nivelul acestora
depend de fazele de contractie ale inimii (sistola si diastole).Cele doua siseme sunt interconectate prin
11

reteaua capilare favorizand schimbul de apa, oxygen, dioxid de carbon, nutrient si metabolite intre patul
vascular si tesuturile inconjuratoare.
Astfel, boala vasculara periferica include totalitatea afectiunilor vaselor sistemului circulator sangvin ce se
gasesc in afara creierului si a inimii. Acest tip de boala este cea nai frecventa care se petrece la nivelul
arterelor si este determinate in principal de ateroscleroza, procese nflamatoare ale vaselor care duc in timp
la aparitia si dezvoltarea stenozelor si formarea de trombi intraluminali cu effect obstructive asupra
circulatiei.
Ateroscleroza
Reprezinta o boala a arterelor mari, elastic, dar si ale arterelor de calibru mediu, cum ar fi vasele inimii, in
timp ce arterele mici si arteriolele sunt doar foarte rar afectate.Deci, aceasta boala este incadrata in grupul
arteriosclerozelor, boli care sunt caracterizate prin pierderea elasticitatii peretelui vascular.
Ateroscleroza determina afectiuni in diverse artere den member sau din organelle interne, simptomele
depinzand de aceste localizari particulare:
Ateroscleroza arterelor coronare determina angina pectoral si infarct miocardic
Afectarea arterelor carotide si cerebrale care poate duce la accidente casculare cerebrale si atacuri
ischemice tranzitorii
Ateroscleroza extremitatilor inferioare determina aparitia claudicatiei (durerea in timpul mersului),
vindecarea lenta si anevoioasa a ranilor si ulcere gambiere.
Alte vase afectate de ateroscleroza, pe langa cele amintite mai sus sunt arterele renale,brahiale si radiale.
Ischemia are diferite manifestari clinice, in functie de localizarea vasului afectat si de teritoriul deservit de
acesta.Cazurile severe de ischemie sunt definite prin aparitia complicatiilor de tipul necrozei si gangrenei.
In general, indifferent de localizarea procesului obstructive, daca cauza nu este tratate, tesutul afectat
moare treptat pe masura ce este lipsit din ce in ce mai mult de oxygen si nutrient vitali. De aceea este
important ca fenomenele aterosclerotice sa fie descoperita si tratate din timp.
Frecventa in populatie
Boala vasculara periferica este o patologie frecvent cunoscuta, studiileclinice demonstrand ca peste 1025% dintre persoanale de peste 55 de ani sunt afectate de aceasta boala.
Boala apare cel mai des in cazul fumatorilor si a persoanelor care sudera de diabet zaharat. Diagnosticarea
bolii vasculare periferice este foarte importanta, deoarece pacientii prezinta un risc de 4-5 ori mai mare, in
comparative cu populatia generala de a dezvolta un infarct miocardic acut sau vascular cerebral.

Cauze
Cel mai des tip de boala vasculara periferica este boala arterial periferica. Blocajul care sta la baza
aparitiei acestei boli se datoreaza in cele mai multe cazuri formarii placilor de aterom. Formarea acestor
placi se datoreaza unui proces systematic si de permanenta evolutie din cadrul caruia se depun straturi
scucesive de cholesterol, calciu, formandu-se un tesut cicatricial, iar rezultatul final fiind ingrosarea
peretelui, pierderea elasticitatii acestuia, fibrilitatea, iar in final obstructia. In principal sunt afectate
arterele mari si medii, leziunile fiind de obicei segmentare, existand importante variatii de la pacient la
pacient.
Ateroscleroza este cea mai des cauza intalnita in ischemia arterelor periferice, dar nu reprezinta si unuca
etiologie .
Alte cauze specific sunt reprezentate de:
1. Tromboza arterial, ea reprezentand formarea unui cheag la nivelul lumenului vasului, ce ajunge, prin
dimensiunile sale, obturand curgerea sangelui prin acel segment vascular. Tesuturile sunt private de
nutrient si oxygen atunci cand trombonul depaseste 70-75% din diametru, ducand la instalarea hipoxiei si
acumularea de metabolite toxici. Factorii care predispun pacientii la dezvoltarea trombozelor sistemice
sunt: hipotensiunea arterial, debitul cardiac scazut, sepsisul, anevrisme si disectii de aorta.
2. Embolismul, caracterizat prin migrarea unui embol de-a lungul sistemului vascular si oprirea acestuia
intr-un vas cu diametru mai mic decat al sau, ducand la obstructia acestuia.
12

3. Diabetul zaharat, care pe termen lung datorita controlului deficitar al glicemiei poate afecta sever vasele,
determinand disfunctii ale celulelor endoteliale si fibrelor muscular netede din peretele vascular. Cu
timpul, lumenul se ingusteaza aparand ischemia locala. Diabetul zaharat afecteaza si vasele coronare,
cerebrale, determinand pe langa ischemia arterial periferica si infarct miocardic acut, accidente vasculare
cerebrale.
4. Inflamarea arterelor sau arterirea reprezinta una din cauzele de boala vasculara periferica. Aceasta
boala afecteaza peretii vasculari si apare frecvent in cadrul bolilor autoime sau a infectiilor sistemice.
5. Infectii, prin care sunt afectate vasele sangvine in cadrul carora se datoreaza procesul inflamator si
ulterior cicatricial care afecteaza atat peretele cat si spatial perivascular, determinand compresie murala cu
micsorarea diametrului.
6. Defectele morfologice, care reprezinta in principal defecte de structura a vaselor , facandu-le mult mai
inguste. Majoritatea acestor defecte fiind innascute, iar cauza lor nu se cunoaste cu exactitate datorita mai
multor factori.
7. Dislipidemii, fiind reprezentate de evolutia bolii vasculare periferice datorita accelerarii in cadrul unor
dezechilibre metabolice caracterizate printr-un nivel crescut al colesterolului si trigliceridelor.
Dislipidemiile promozeaza ateroscleroza, iar de de aici deducem ca prin cresterea lipidelor in mod
constant riscul de dezvoltare a ischemiei arteriale periferiferice este mai mare.

Factorii de risc
Factorii de risc care determina aparitia bolii vasculare periferice sunt reprezentati de:
Antecedente heredo-colaterale (familial) de accident vascular cerebral de infarct miocardic acut sau de
moarte subita cardiatica
varsta de peste 50 de ani
obezitate, supraponderabilitate, stil de viata sedentary si fumat
diabet zaharat, hipertensiune arterial, hipercolesterolemii, raportul LDL/HDL
antecedentele personale patologice ale bolilor vasculare, de exemplu boala coconariana ischemica
nivelul crescut de protein C, fibrinogen si homocisteina, ca marker si mediatori ai fenomenelor
inflamatorii
Simptome
Sunt foarte variate in functie de varsta si depinde de artera care este afectata de procesul obstructive, de
gradul obstructiei, de circulatia colaterala ce poate suplini functia vasului blocat si de delul in care se
instaleaza vlocajul (acut sau cronic).
Urmatoarele simptome associate ischemiei periferice sunt: dureri in zona fesiera, amorteli sau slabiciune
in picioare, senzatii de arsura la nivelul degetelor in repaus, durere permanent ace nu dispare, modificari
de colaritate a tegumentelor membrului inferior afectat, pierderea pilozitatii, modificari ale unghilor si
aparitia ulcelerol gambiere.
Alte simptome ale bolii vasculare ischemice depend si de localizarile obstructiei:
Obstructia arterei mezenterice superioare, deperminand infarctul entero-mezenteric .
Obstructia arterei renale, ce duce la infarct renalprin apartia sangelui in urina si durere in flanc.
Obstructia arterelor hepatice si splenice, ce duc la infarct splenic.
Examen clinic
Semnele unei boli vasculare periferice sunt descries prin cei5P: puls absent, paralizie, parestezie,
paloare si durere
Medicul trebuie sa investigheze foarte atent toate vasele periferice, in special artera carotida, arterele
renale, artera femurala sic ea poplitee.Inspectia tegumentelor ofera si ea date importante in legatura cu
vascularizarea zonelor respective. In boala vasculara periferica acestea sunt atrofice, alopecice, uscate,
prezentand si modificari cornice de pigmentare si cu unghii friabile.
13

Probele clinice au scopul de a evalua gradul si sediul obstructiei, iar acestea sut:
Proba Buerger, unde pacientul este decubit dorsal si este pus sa ridice piciorul la 60 de grade, efectuand
miscari ale gleznei si degetelo pana oboseste. In caz de afetare vasculara, segmentul va devein plid
Proba Moskowicz, ce consta in ridicarea vertical a membrului afectatsi infasurarea acestuia cu un bandaj
elastic care se mentine timp de 5 minute.
Tratament
Masurile terapeutice indicate in boala vasculara periferica depend foarte mult de cauza in sine a bolii, de
factorii de risc asociati, de severitatea simptomelor si de stadiul in care se afla boala.
Tratamentul contine doua parti: prima, fiind reprezentata de ingrijire la domicilui, lasat in grija pacientului
, care va trebui sa asculte de sfaturile medicului, modificandu-si stilul de viata si a doua, tratamentul
medical de specialitate, adresat unei cauze specific si coordonat de catre medic.
Prevenire
Printre cele mai bune metode de prevenire a bolii vasculare periferice este aceea de a reduce factorii de
risc. Unii dintre acesti factori nu sunt influentati de varsta, sex sau rasa, insa pentru majoritatea existand
metode eficiente de anulare a efectului nociv asupra organismului. Astfel, pacientii nu au voie sa fumeze,
trebuie sa evite alimentele bogate in cholesterol sis a mentina o greutate in limite normale.Le sunt
recomandate exercitiile fizice, prin mersul pe jos timp de 30 de minute.

2.6 Boala coronariana ischemica


Descrierea bolii
Boala coronariana ischemica (BCI) reprezinta o afectiune a arterelor coronare care alimenteaza cu sange
oxifenat muschiul inimii, caracterizandu-se prin ingustarea coroanelor cu diminuarea aportului de sange
oxigenat la nivelul miocardului.
Daca o portiune din muschiul cardiac nu va primi oxygen sufficient se va contracta ineficient
Ingustarea coronarelor se datoreaza depunerilor de grasime si cholesterol, denumite generic placi de
aterom.
Manifestari (simptomatologie)
Ingrosarea ( stenozarea) unei coronare va induce dureri toracice pe care pacientul le resimte ca pe o gh
eara in piept cuiradiere pe bratul stang sau ambele brate spre baza gatului sau chiar si in mandibula.
Acest tip de durere poarta numele de angina pectorala si poate dura pana la cateva zeci de minute.
La aproximativ 5-10% din pacienti, stenozele nu sunt insotite de dureri anginoase, ceea ce poate duce la
intarzierea stabilirii unui diagnostic correct si a unui tratament efficient. Alte simptome care pot insoti
stenozele coronariene sunt palpitatiile si dispnee de effort.
Factorii de risc
Aparitia stenozelor coronariene este favorizata de mai multi factori de risc, care, cu cat sunt mai multi , cu
atat creste probabilitatea de a aparea mai multe stenoze.
Dintre factorii de risc care predispun la aparitia stenozelor coronariene pot fi enumerate: stresul,
hipertensiunea arterial, diabetul zaharat, antecedentele heredocolaterale de afectiuni cardiovasculare,
fumatul dislipidemia si coagulopatii.
Evaluarea periodica ale acestor factori de risc prin investigatii si analize specific este negesara pentru
provenirea unei eventuale complicatii cardiovasculare si pentru a verifica eficienta tratamentului
medicamentos administrat impotriva factorilor de risc. Dintre analizele utile, este necesara recoltarea
sangelui pentru monitorizarea factorilor de risc, iar acestia pot fi enumerate: coagularea complete,
lpidograma, glicemie, protein C, proteia S etc.
14

Investigatii
Electrocardiograma (ECG)
ECG-ul poate arata modificari specific ischemiei miocardice chiar daca pacientul nu are dureri anginoase,
in cazul ischemiei silentioase si este efectuata de obicei la fiecare control cardiologic.
Controalele cardiologice insotite de ECG pot fi effectuate de o luna, trei luni, sase luni sau de cate ori este
necesar in functie de starea pacientului si de evolutia afectiunii.
Test de efort
Testul de efort se efectueaza la bicicleta ergometrica la covorul rulant sau la scarita in functie de varsta,
greutate, inaltime , afectiuni associate avand o responsabilitate de aproximativ 90%, adica daca rezultatul
este negative , atunci cu o mare probabilitate coronarele nu sunt afectate. Testul de effort evidentiaza insa
ischemia miocardica si daca ECG-ul de repaos este normal.
Testul Holter
Reprezinta o investigatie care realizeaza inregistrarea pe o perioada de timp ECG-ul pacientului. In acest
fel vor putea fi observate in regimul vietii de zi cu zi eventuale modificari specific ischemiei miocardice
sau ritmuri cardiac anormale.
Ecografia cardiaca
Evalueaza eficienta contractilor miocardice ale intregului ventricul stang cat si la nivelul unor portiuni din
muschiul ventriculului stang. Sunt depistate astfel zonele miocardului care se contracta deficitarsau nu se
contracta deloc, in situatia unui infarct miocardic. De asemenea, ecografia cardiac este utila si in
depistarea si evaluarea altor afectiuni cardiac associate, cum ar fi afectiunile valvulare si malformatiile
congenital, asociat cu Dopplerul cardiac. Ecografia cardiac care este afectuata cu administrare de
dobutamina pune mai bine in evident anomaliile de contractilitate a miocardului decat ecocardiografia
clasica.
Alte investigatii
1. Scintigrama miocardica cu test de effort care face o diferentiere mai buna intre teritoriile miocardice
potential viabile si cele neviabile.
2. Coronarografia neinvaziva obtinuta prin computer tomograf multislice prin achizitionarea rapida a
imaginilor.
Concluzii
Pacientii de sex masculine cu varste mai meri de 40 de ani si cei de sex feminine de peste 45 de ani ce
prezinta doi sau mai multi factori de risc cardiovascular asociat cu simptomatologie specifica de BCI sau
modificari de ECG ischemolezionale au indicatii de efectuare a controalelor cardiac periodice.
Nerespectarea evaluarilor periodice prezentate mai sus pot duce la agravarea unor complicatii
cardiovasculare majore, cum ar fi infarctul miocardic acut. Evolutia nefavorabila aBCI se poate produce si
in absenta simptomatologiei, ceea ce subliniaza si mai mult necesitatea monitorizarii sistematice a stari de
sanatate a pacientului prin consultari periodice si investigatii corespunzatoare.

2.7 Ischemie silentioasa a miocardului

Caracteristici
Ischemia silentioasa reprezinta o afectiune degenerative a miocardului datorita dezechilibrului intre
aportul sanguine coronorian si necesitatile de oxigen a miocardului, declansat de producerea debitului
coronarian, de obicei secundar unor leziuni aterosclerotice coronariene.
Ischemia silentioasa trebuie sa fie suspectata la pacienti cu o varsta de peste 35 de ani in sus, care prezinta
un istorif familial de boala arterial coronariana sau care prezinta doi factoride risc coronarieni majori.
Investigarea ischemiei silentioase se efectueaza printr-un test de stress si monitorzare electrocardiografica.
Patogenia ischemiei silentioase
15

Mecanismele ischemiei miocardice

1.
2.
3.
4.
5.

In timpul ischemieiapare un dezechilibru intre aportul miocardic de oxigen.


Ischemia se poate manifesta sub forma:
Disconfortului anginas
Denivelarea segmentului ST la electrocardiograma
Afectarea regional sau globala a functiei ventriculare
Ischemia miocardica apare datorita scaderii aportului de oxigen sau a cererii crescute de oxigen.
Mecanismele ischemiei silentioase sunt deocamdata necunoscute, insa investigatiile cercetatorilor au avut
drept tinta cinci teori:
Asocierea diabetului cu ischemia silentioasa si infarctul nedureros atribuit unei neuropatii autonome.
Pacientii care prezinta ischemie silentioasa prezinta tulburari ale perceptiei altor forme ale durerii cum ar
fi cea care rezulta dintr-o electrocutare.
Pacientii hipertensivi care prezinta o incidenta crescuta a ischemiei silentioase. S-a speculat ca acesti
pacienti pot sa produca o cantitate excesiva de endorfine(opioizi endogeni) care cresc pragul la durere.
La pacientii cu ischemie silentioasa de gradul trei. La unii dintre acesti pacienti perioadele scurte de
ischemie la inregistrarea Holter tind sa fie asimptotice, iar perioadele lungi sunt insotite de angina.
La unii pacienti ischemia silentioasa poate sa nu fie datorata disfunctiei nervilor periferici ci datorita unui
defect in cortexul cerebral.
Cauze si factori de risc

1. Ateroscleroza care este cauza principal pentru 90% dintre bolile ischemice ale inimii
2. Arterite
3. Anomalii congenital origine anormala a arterelor coronare, punti muscular strangulate, fistule si
anevrisme
4. Disectie de aorta extinsa spre coronae
5. Anevrisme coronariene post traumatice
6. Compresiuni extrinseci, in pericardita calcara si emboli coronariene
7. Proliferari intimale: post APTL, postradice si toxice
8. Boala coronarelor mici-microangiopatie diabetic si amiloidoza
Factori de risc
-

Sexul masculine, unde estrogenii au rol de protective


Varsta peste 35 de ani, obezitatea si sedentarismul
Agregarea familial prin ereditate poligenica si prin obiceiuri alimentare
Factori dietetic: consumul caloric excesiv
Factorii comportamentali, unde este predispus tipul psihosomatic A, ambitios, agresiv si nerabdator
Factorii sociali cauzati de profesii cu stress crescut
Diabetul zaharat

Semne si simptome
Ischemia silentioasa include bolnavii care nu au simptome in prezenta de elemente ischemice cardiac
documentate de monitorizarea Holter si testele imagistice cu radioizotopi. De obicei apare in cazul
pacientilor care sufera de diabet(apare la 20% dintre bolnavii cu diabet de tipul 2) sau care au suferit o
interventie cardiac de transplant.
16

Pacientii pot prezenta trei tipuri de ischemie silentioasa:


Ischemia silentioasa de tipul 1
Acest tip de ischemie este foarte rar intalnita dintre tipurile de ischemie silentioasa. Apare in general la
pacientii total asimptomatici cu boala cardiac ischemica obstructive. Acesti pacienti nu experimenteaza
niciodata angina pectorala si nici in infarctul miocardic acut.
Ischemia silentioasa de tipul 2
Reprezinta forma care apare in general la bolnavii care au fost diagnsoticati anterior cu infarct miocardic
acut.
Ischemia silentioasa de tipul 3
Aceasta ischemie este cea mai intalnita forma de ischemie silentioasa. Aceasta apare la pacientii cu
formele obisnuite de angina cronica stabile, angina instabila si variant. Pacientii cu aceasta forma asociaza
un discomfort precordial.
Diagnostic
Studii de laborator
-

Teste hematologice:
Hemoleucograma care poate detecta anemia la pacientii cu miocardiopatie ischemica sau functie sistolica
a ventriculului stang scazuta
Poate fi prezenta leucocitoza in infarctul miocardic acut
Teste biochimice:
Hiperglicemie usoara prezenta la pacientii nondiabetici
Profilul lipidic: cholesterol total, LDL, HDL, triglyceride
Functia tiroida si homocisteina
Marker cardiac: mioglobina
Teste inflamatorii : - protein C reactiva si peptidul natriuretic de tip B.
Studii imagistice
Electrocardiografia ambulatore reprezentata de inregistrarea electrocardiografica continua timp de 24
de ore.
Ecocardiografia de stres utila pentru a evalua pacientii ce prezinta ischemie cronica prin investigarea
functiei globale si regionale ale ventriculului stang si afectiunile valvulare.
Ecografia de stress farmacologic fiind o optiune pentru pacientii care nu pot sa practice exercitii fizice,
care nu pot abtine frecvente cardiac adecvate dupa exercitii si celor la care calitatea imaginilor ecografice .
Angiografia coronariana reprezinta un test standard de definire a stenozelor coronariene semnificatife
care trebuiesc revascularizate prin interventie percutanta sau chirurgicala.
Tratament
Scopul tratamentului urmareste ameliorarea simptomelor si de a preveni simdromurile coronariene acute
viitoare. Modificarea factorilor de risc este foarte importanta in reducerea ischemiei silentioase
miocardice. Se abordeaza utilizarea de statine, inhibitorii enzimei de conversie, aspirina si betablocantii.Se va urmarii si normalitatea tensiunii arteriale, combaterea obezitatii si diabetului zaharat.
17

Terapia hiperlipidemiei
Prima linie pentru tratarea hiperlipidemiei sunt statinele cum ar fi atorvastatin, simastatin, pravastatin
lovastatin si fluvastatin. Utilizarea acestora va conduce spre ameliorarea rapida si semnificativa a dilatatiei
dependente de endoteliul coronarelor si arterelor periferice. Prezinta un avantaj in stabilizarea placii
ateromatoase si scaderea incidenta a sindroamelor ischemice coronare.
Terapia hipertensiunii arteriale
Aceasta terapie trebuie sa atinga presiunea sistolica arterial sun 130 mm Hg si a celei diastolice sub 85
mm Hg.
Terapia antianginoasa
Reprezinta principal optiune pentru pacientii care sufera de ischemie silentioasa sau simptomatica, iar in
terapia unica folosindu-se agentii beta-blocantii.
Terapia antiplachetara
Aceasta terapie este utila in prevenirea si tratamentul sindroamelor coronariene acute prin ruperea unei
placi de aterom sau formarea de tromb. Cele mai folosite medicamente sunt aspirina, ticlopidina,
copidrogel si dipiridamol, iar dintre aceste medicamente aspirina este cea mai eficienta.
Terapia antrombinica
Aceasta se face cu heparina standard sau cu greutate mica la pacientii cu angina instabila.
Terapia chirurgicala
Interventiile coronariene cuprind:
Angioplastia percutana transluminala coronariana
Brahiterapia-iradierea intracoronariana cu dispositive gamma sau beta
Aterectomia coronariana si angioplastia cu laser
Tromboliza pe cateter ti tromboctomia mecanica
Valvuloplastia percutanta pentru bolnavii ce prezinta stenoza aortic sau mitrala

Schimbarea modului de viata


Pentru schimbarea modului de viata se indica urmatoarele schimbari:
Schimbarea locului de munca, in caz ca acesta presupune stress sau effort fizic mare
Renuntarea la sporturile de performanta
Evitarea drogurilor care duc la cresterea consumului de oxigen al miocardului
Renuntarea la fumat, din cauza ca nicotina are un effect de spasm coronarian
Combaterea sedentarismului si practicarea unui antrenament fizic tolerant
Evitarea consumului de alcool de peste 30 ml/zi
Reducerea consumului de cafea

Sursa: www.romedic.ro

CAPITOLUL III

18

3.1 Concluzie
In concluzie, una dintre cauzele principale de morbiditate si mortalitate pe plan mondial sunt reprezentate
de catre accidentele vasculare ischemice. Este cea mai importanta cauza de morbiditate si dizabilitate pe
termen lung in Europa, iar modificarile demografice au adus la o crestere atat a incidentei cat si a
prevalante. Reprezinta a doua cauza de aparitie a dementei sic ea mai frecventa cauza de epilepsie la
varstnici, dar si o cauza frecventa de depresie. Reprezinta consecinta scaderii debitului sanguine.
Accidentul vascular ischemic cerebral se exprima clinic prin semen care traduc suferinta totala sau partial
a teritoriului cerebral a carui irigatie a fost compromisa.
Daca ischemia este durabila si severa, poate conduce la necroza celulara- infarctul cerebral, realizat printrun atac ischemic in evolutie sau constituit.Iar daca ischemia este putin severa si de durata scurta, neuronii
isi pot recupera toate functiile si semnele clinice de deficit dispar intr-un interval de pana la 24 de ore.
Persoanele care au suferit un accident vascular cerebral sau tranzitor va presenta un risc foarte mare a unor
evenimente vasculare cum ar fi repetarea unui alt accident vascular cerebral, producerea unui infarct
miocardic sau chiar decesul. Un pacient care a suferit un accident vascular prezinta 33% sanze de a mai
suferi inca unul daca acesta nu este supravegheat de catre un medic specialist. nainte de a recurge la
prevenia secundar, medicii ne recomand prevenia primar: 80% dintre accidentele vasculare
ischemice pot fi prevenite prin cunoaterea i gestionarea factorilor de risc, respectarea indicaiilor
medicilor specialisti i adoptarea unui stil de via sntos prin respectarea unei diete adecvate, renuntarea
la fumat si la consumul de alcool, practicarea nor exercitii fizice etc.
Dintre persoanele care au supravietuit unui accident vascular cerebral, o treime prezinta o imbunatatire a
stari generale de sanatate in prima saptamana de evolutie, 40% prezentand o evolutie lenta a bolii cu
riscul aparitiei unor disabilitati permanente, iar 20% vor suferi o agravare a simtomatologiei initiale in
decursul primei saptamani de evolutie a bolii.
In cadrul bolilor ischemice, este necesara rabdare, tactul si simtul clinic bine dezvoltat al medicului,
deoarece sunt boli cu o actiune preponderent acuta si au manifestari schimbatoare in functie de o
multitudine de factori interni si externi.Astfel, simplul fenomen fizic de ocluzie arteriala, chiar partiala,
poate avea efecte grave asupra organelor cheie membre, creier, sistem cardiovascular.De aceea si
tratamentul diferitelor tipuri si grade de ischemie acuta are caracter de urgenta si este diferit, fiind
diferentiat in functie de gravitate, stadiu, precum si teritoriul asupra caruia actioneaza ischemia.

BIBLIOGRAFIE
1.

http://www.romedic.ro/avc-ischemic-ischemia-cerebrala

19

2. http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-ischemic-tranzitor_321
3. http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cardiopatie-ischemica_652
4. http://www.sfatulmedicului.ro/Apendicita-si-alte-cauze-de-abdomen-acut/ischemia-entero5. http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949
6. http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/boala-coronariana_2935
7. http://www.romedic.ro/ischemia-silentioasa

Terminologie

20

1.Ischemie - intrerupere a circulaiei sangvine ntr-un esut sau organ, datorit unui spasm arterial sau
astuprii unui vas.
2.AVC ischemic - un sindrom clinic caracterizat prin instalarea brusca a unui deficit neurologic datorita
scaderii fluxului sangvin dintr-o anumita zona cerebral.
3.AIT - cand fluxul sanguin catre o parte a creierului este temporar redus sau blocat(obstructive partial sau
totala) sau datorita unui cheag de sange.
4.Cardiopatie ischemica - tulburare produsa de catre scaderea cantitatii de sange care iriga inima prin
micsorarea sau suprimarea circulatiei arterelor coronare.
5.Ischemie entero-mezenterica - reprezinta ingustarea uneia sau mai multor artere mezenterice din
totalul de 3 pana la obstructia acestora.
6.Ischemia arterial periferica - include totalitatea afectiunilor vaselor sistemului circulator sangvin ce se
gasesc in afara creierului si a inimii.
7.Boala coronariana ischemica - afectiune a arterelor coronare care alimenteaza cu sange oxifenat
muschiul inimii, caracterizandu-se prin ingustarea coroanelor cu diminuarea aportului de sange oxigenat la
nivelul miocardului.
8.Ischemia silentioasa - afectiune degenerative a miocardului datorita dezechilibrului intre aportul
sanguine coronorian si necesitatile de oxigen a miocardului.
9.Prognostic - previziune a evoluiei unei boli pe baza analizei simptomelor, agentului patogen etc.
10.Cefalee - durere de cap difuz sau localizat, continu sau intermitent.
11.Arteriectomie - rezecie a unei poriuni dintr-o arter.
12.Acut - cu evoluie rapid, cu caracter de criz.
13.Paraclinic in afara domeniului clinicii, care nu tine de clinica.
14.Oscilometrie - msurare a amplitudinii modificrilor de volum ale arterelor periferice.
15.Embolectomie - extirparea chirurgical a unui embolus.
16.Claudicatie - tulburare care apare n cursul activitii mai intense a unor organe, disprnd sau
atenundu-se dup un scurt repaus.
17.Arterita - boal care const n inflamarea unei artere.
18.Arteriografie - radiografie a arterelor, fcut cu ajutorul unei substane de contrast.
19.Vasoconstrictie - micorare a diametrului vaselor sangvine prin contrac ia fibrelor musculare netede
din pereii lor (ceea ce are drept rezultat reducerea afluxului de snge).
20.Anemie - boal determinat de scderea cantitativ sau calitativ a globulelor ro ii i a hemoglobinei
din snge.
21.Trombangeita - tromboz arterial.
22.Parestezie - senzaie fals de furnictur, amoreal, n eptur etc. care apare n unele boli ale
sistemului nervos.
23.Paloare - culoare, aspect al unei persoane care are faa palid.
24.Hipoxie - stare patologic constnd n scderea cantit ii de oxigen n esuturi.
25.Embolie - obstruare brusc a unui vas sangvin sau limfatic.
26.Tromboza - boal provocat de ocluzia unui vas sangvin cu un cheag de snge.
27.Pareza - paralizie uoar incomplet, care permite mi cri de amplitudine redus.
28.Ocluzie - obstrucie, ocluziune.
29.Ateroscleroza - depunere de grsimi i colesterol pe peretele intern al arterelor, ducnd la sclerozarea
acestora.
30.Anevrism - dilatare patologic a pereilor unui vas sangvin.
31.Cardiopatie - denumire generic a afeciunilor cardiace.
32.Infarct - boal care const n distrugerea unui organ sau a unei pr i dintr-un organ ca urmare a
astuprii unei artere sau a unei vene terminale.
21

33.Fibrilatie - fiecare dintre contraciile neregulate ale unei fibre sau ale unui grup de fibre musculare.
34.Stenoza - ngustare a unui canal sau a unui orificiu din organism n urma unei cicatrizri, a unei
inflamaii, a unei tumori etc.
35.Arteriopatie - denumire generic pentru afeciunile pereilor arteriali.
36.Endocardita - boal care const n inflamarea endocardului datorit unor agen i virotici sau
microbieni.
37.Simpatectomie - ablaie a ganglionilor sau a fibrelor nervoase ale sistemului simpatic.
38. Amauroza - diminuare sau pierdere a vederii din cauza lezrii retinei, a cilor nervoase optice sau
centrilor cerebrali ai vederii.
39. Hemiplegie - paralizie a unei jumti a corpului, datorat lezrii unei pr i a cii nervoase motorii.
40. Hipoestezie - diminuare a sensibilitii cutanate, ntlnit n unele boli nervoase.
41.Cefalee - durere de cap difuz sau localizat, continu sau intermitent.
42. Poliglobulie - boal caracterizat prin creterea anormal a numrului de globule ro ii din snge i
manifestat prin roeaa pielii, prin creterea tensiunii arteriale i prin mrirea splinei.
43.Aterom infiltrarea s depunerea grasimior in interiorul peretelui arterial.
44. Diagnostic reprezinta prima etapa a actului medical in determinarea naturii si afectiunii de care
sufera un pacient.
45.Eco-Doppler vascular reprezinta explorarea arterelor si venelor.
46.Embolie cerebrala reprezinta obstruarea brusca a uneia dintre arterele care iriga encefalul.
47.Atrofie scadere in volum, a circulatiei sanguine si reducerea unui organ sau membru.
48.Anemie scaderea concentratiei de hemoglobin din sange.
49.Pierdere a cunostintei ruperea contactului dintre constiinta si mediul extern.
50.Paralizie punerea in imposibilitate a unuia sau mai multor muschiin exexutarea functiei motorii iar
oginea acesteia iind de natur ologica.

22