ALERGII ȘI INTOLERANȚE

ALIMENTARE LA COPII

- Cum le identificăm si cum trăim cu ele -

ALEXANDRA ALEXANDRU
Dietetician Nutriționist
 Context, factori predispozanți

• În țările puternic industrializate, prevalența alergiilor s-a dublat în ultimii 20 de

ani
• Rinita alergică se întâlnește în prezent într-un procent de 2—50% din populație
• Astmul 5-30%
• Dermatita atopică la 10-17% dintre copii
• Ultimii 20-30 ani arată un trend ascendent al alergiilor alimentare
• Starea atopică este predispoziția genetică sporită și persistentă a individului de
a produce anticorpi IgE specifici după expunerea la alergeni comuni
• Antecedentele familiale
 Ce sunt alergiile alimentare?

DEFINIȚIE
• O alergie alimentară este reprezentată de ansamblul manifestărilor clinice,
digestive și extradigestive, cauzate de contactul unui aliment cu potențial
alergen, în special prin ingestia acestuia.
• Alergia alimentară (AA) este o reacţie adversă mediată imunologic care apare
după expunerea la anumite proteine aflate în alimente. Acest mecanism poate
fi IgE mediat, non-IgE mediat. Simptomele unei reacţii IgE mediate apar de
obicei între 20 de minute până la două ore de la ingestia alimentului
incriminat, în timp ce simptomele unei reacţii non-IgE mediate apar mai târziu,
până la câteva zile după ingestie.
*IgE – anticorpi specifici a căror valoare serică crește odată cu expunerea la alergenul incriminat
 Alimentele cu potențial alergen major

üLaptele și produsele din laptele de vacă

üOuăle
üSoia
üGrâul
üArahidele și alte nucifere (nuci, alune de pădure, migdale,
etc.)
üPeștele și crustaceele
 Alimentele cu potențial alergen major

• Alergia la laptele de vacă – cauză frecventă de simptome gastrointestinale,

cutanate și respiratorii
• Alergia la ou – majoritatea proteinelor alergene majore se află în albuș
(lizozim) și sunt termostabile
• Alergia la soia - poate apărea la vârste fragede, în special în cazul folosirii
formulelor de soia la copiii alergici la PLV
• Proteinele din făina de grâu – reacțiile alergice dominate de simptome
gastrointestinale
• Arahidele și alte nucifere – se instalează angio-edemul și pot duce la șoc
anafilactic
• Peștele, crustaceele – mai rar la copii
 Alimentele cu potențial alergen major

ATENȚIE la produsele comerciale ce pot conține alergeni alimentari!

• Proteine din lapte – pâine, brioșe și cornuri, creme, napolitane, dulciuri
comerciale, suplimente sportive
• Proteine din ou – paste făinoase, produse de patiserie, snacks-uri,napolitane,
orice fel de produs dulce ambalat
• Proteine din grâu - chipsuri, cereale de porumb și ovăz, mezeluri (amidon)
• Proteine din alune și nucifere – prăjituri, torturi de casă și de cofetărie, sosuri,
ciocolată
• Proteine din soia – unt de arahide, ciocolată (lecitină din soia)
 Manifestări și simptome

Toate manifestările clinice ce apar în urma ingestiei unui aliment cu potențial

alergen sunt de fapt o reacție a sistemului imunitar care consideră o anumită
proteină din produsul respectiv (de exemplu cazeina sau Beta-lactoglobulina din
lapte) ca fiind străină corpului (antigen), rezultând într-un răspuns de apărare
(anticorpi)
• Manifestări gastro-intestinale: dureri abdominale, grețuri, vărsături, diaree,
reflux gastro-esofagian
• Manifestări cutanate: urticarie, eczeme, angio-edem, dermatită atopică
• Manifestări respiratorii: strănut, rinoree, prurit ocular, tuse, crize astmatice,
edem lingual
• Șocul anafilactic – cel mai grav!!!!! Poate apărea ca răspuns imun imediat și
poate trece printr-un tablou care pornește cu greață, vărsături, dureri
abdominale, poate continua cu cianoză și angio-edem, hipotensiune și poate
sfârși prin deces.
Manifestări și simptome
 Alergia la proteinele din laptele de vacă

Este cea mai întâlnită în rândul copiilor, o posibilă cauză fiind aceea că laptele de vacă conține peste 20 de
proteine cu valențe antigenice
- Cazeina (proporția cea mai mare)
- Beta-lactoglobulina – prinicipala proteină alergizantă
- Alfa-lactoglobulina (înrudită cu lizozimul din albușul de ou, cu posibilă reacție alergică încucișată)

DE REȚINUT:
ü Alergia la proteinele laptelui de vacă ≠ intoleranța la lactoză. Cele două afecțiuni pot coexista!
ü Manifestările sunt în proporție de 50% gastro-intestinale, restul pot fi extra digestive. Se poate ajunge la
sindrom de malabsorbție, anemie feriprivă, inapetență, hipoproteinemie, foarte rar și la șoc anafilactic.
 Alergia la proteinele din laptele de vacă

DIAGNOSTIC
• Anamneză completă, ce impune cunoașterea antecedentelor familiale, semnele digestive, cutanate
și/sau respiratorii, evoluția curbei ponderale
• Teste de laborator (anemie, prezența în scaun a leucocitelor, teste serologice: ↑Atc serici IgE specific
faţă de laptele de vacă integral)
• Teste cutanate pozitive
• Jurnal alimentar și dietă de eliminare

TRATAMENT
- EXCLUSIV DIETETIC, impunându-se o DIETĂ DE ELIMINARE a produselor alimentare ce conțin alergenul
incriminat
- ATENȚIE SUGARI (alăptați/nealăptați)!
 Intoleranțele alimentare

Intoleranța la lactoză
DEFINIȚIE – lipsa de capacitate a organismului de a digera în mod corespunzător lactoza (glucid
din lapte) datorită absenței enzimei lactaza.
SIMPTOME/MANIFESTĂRI - balonare excesivă, diaree, disconfort abdominal,
flatulență, greață
- spre deosebire de alergia la proteina din laptele de vacă,
intoleranța la lactoză nu pune in pericol viața copilului
DIAGNOSTIC - se poate confirma prin efectuarea unuia dintre aceste teste: testul de toleranță la
lactoză, testul hidrogenului din aerul expirat, testul genetic
TRATAMENT: dietetic, prin excluderea lactatelor cu lactoză, plus administrarea de suplimente
enzimatice (lactaza)
 Intoleranțele alimentare

Intoleranța la gluten
DEFINIȚIE – Intoleranța la gluten (boala celiacă) este o afecțiune autoimună, în care sistemul
imunitar atacă propriile țesuturi atunci când sunt ingerate alimente ce conțin gluten. Acest lucru
dăunează intestinului subțire prin distrugerea vililor mucoasei intestinale, responsabili cu absorbția
nutrienților ⟹ malabsorbție ⟹ carențe de vitamine și minerale
Glutenul este o proteină aflată în următoarele cereale: grâu de orice fel (inclusiv specii precum
Spelta, Kamut), secară, orz, ovăz.
SIMPTOME/MANIFESTĂRI
- Diaree cronică care poate alterna cu perioade de constipație
- Distensie abdominală
- Balonare/flatulență
- Scaune deschise la culoare,cu volum mare, uleioase (steatoree)
Malabsorbția nutrienților ⟹ Întârziere în creștere și dezvoltare, oboseală cronică, apatie,
pubertate întârziată, oase fragile, tulburări neurologice
 Intoleranțele alimentare

Intoleranța la gluten
DIAGNOSTIC
Etapa 1 – medicul pediatru sau medicul de famile evaluează atent tot tabloul de manifestări
(digestive și extradigestive), coroborat cu analize de laborator (ce pot indica anemii, carențe de
vitamine, întârzieri în creștere) și observarea antecedentelor familiale
Etapa 2 – medicul gastroenterolog
Determinarea de markeri serologici specifici:
- Atc antiglutaminaza tisulara (IgA, IgG)
- Atc antiendomisium (IgA)
- Plus biopsie intestinală optional – copil mai mare
TRATAMENT:
Dietetician – exclusiv dietetic, prin eliminarea oricăror alimente ce conțin gluten sau care pot fi
contaminate cu gluten
 Curent nou – introducerea alimentelor cu
potențial alergen

• În cazul copiilor fără teren atopic se pot introduce alimentele cu potențial alergen
începând cu vârsta de 6 luni.
• Pentru testarea toleranței se crește gradul cantitatea de produs consumată – de
exemplu se începe cu o sămânță de susan.
• 2016 – Timing of Allergenic Food Introduction to the Infant Diet and Risk of
Allergic or Autoimmune Disease: A Systematic Review and Meta-analysis
În urma acestui studiu, s-a demonstrat că introducerea timpurie a ouălor sau
arahidelor în dieta sugarilor a fost asociată cu un risc mai scăzut de a dezvolta alergie
la ouă sau arahide. Aceste constatări trebuie luate în considerare în contextul
limitărilor din studiile primare.
 SURSE

• 1. Mărginean, Cristina Oana, Nutriția copilului sănătos și bolnav, Tg. Mureș, 2010
• 2. Hădmaș, Roxana Maria, Baza Diversificării în alimentație, Arad 2021
• 3. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31930423/
• 4. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31930423/
• 5. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31930423/
• 6. https://celiac.org/about-celiac-disease/what-is-celiac-disease/
• 7. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27654604/
• 8. https://www.nhs.uk/conditions/lactose-intolerance/

Poze
www.pexels.com
www.pixabay.com
https://www.vecteezy.com
Vă mulțumesc,
Alexandra Alexandru
Dietetician Nutritionist