Nursing comunitar Comunitate - un grup de oameni care traiesc intr-un loc anume; "echipa este formata din toate

partile comunitatii" • • • • • • • • ansamblu, adunare -un grup de persoane aflate intr-un singur loc parohie -o biserica comunitara locala limbaj comunitar - oameni care impartasesc un dialect sau o limba anume vecin, cartier -oameni care traiesc aproape unul de celalalt; oras mic, sat, asezare -o comunitate de oameni mai mica decat un oras intersectii, catun -o comunitate de oameni mai mica decat un sat ceata - o comunitate nomada un grup de oameni care au in comun caracteristici ethnice, culturale sau religioase DEFINIREA CONCEPTELOR DE SǍNǍTATE ŞI BOALǍ În dicţionarul limbii române, se regǎsesc definiţiile celor douǎ forme opuse, sub care se manifestǎ existenta fiinţelor vii sǎnǎtatea !i boala" #rganizaţia $ondialǎ a %ǎnǎtǎţii &#$%' dǎ urmǎtoarea definiţie a sǎnǎtǎţii este starea de bine şi confort fizic, psihic şi social în absenţa oricǎrei boli sau infimitǎti clinice. (efiniţia datǎ de #$% sǎnǎtǎţii pune accentul nu numai pe starea de bine fizic, ci !i pe ideea cǎ sǎnǎtatea reprezintǎ un echilibru )ntre starea de bine fizic, psihic !i social )ntr-un mediu benefic pentru sǎnǎtate . * fi sǎnǎtos nu )nseamna doar sǎ nu fii bolnav, dar !i cum este starea organismului tǎu, cum este el construit !i cât de limpede gândesti ca sǎ poţi face alegeri )nţelepte pentru a )ndeplini sarcinile ce stau )n faţa ta" (evierea de la starea de sǎnǎtate, )n cadrul cǎreia modificǎrile mediului intern sunt generate de acţiunea agenţilor patogeni se nume!te boalǎ" *stfel, sǎnǎtatea este definitǎ ca fiind acea +stare a unui organism neatins de nici o boalǎ, la care funcţionarea tuturor organelor se face normal; omul sǎnǎtos este cel, care se bucurǎ de sǎnǎtate deplinǎ, care nu suferǎ de nici o boalǎ sau infirmitate, aflându-se )ntre ai sǎi, )nconjurat de dragoste," %ub aspect fiziologic, sǎnǎtatea este consideratǎ o stare de normalitate metabolico-funcţionalǎ, menţinutǎ cu ajutorul mecanismelor de reglare, prin care se realizeazǎ homeostazia mediului intern"-oala este rezultanta tulburǎrii activitǎţii normale a organisnului, sub influenţa unor agenţi din mediul intern sau extern" .recizând conceptul de boal/, fiziopatologia reţine câteva elemente comune care fixeaz/ cadrul general al acestuia" .rima caracteristic/ comun/ tuturor bolilor o reprezint/ cauzalitatea" 0a originea oric/rei )mboln/viri stau anumite cauze, care )n funcţie de interrelaţiile cu organismul, sau independent de acesta, pot avea un rol determinant sau favorizant" * doua caracteristic/ important/ a bolii o reprezint/ manifestarea de c/tre organism a unui complex de reacţii de r/spuns faţ/ de acţiunea agentului patogen" În funcţie de natura agentului patogen, de efectul local sau general !i de durata de acţiune aceste reacţii pot fi generale !i1sau locale, specifice !i1sau nespecifice, cu caracter adaptativ !i1sau lezional, alc/tuind )n totalitatea lor un complex de perturb/ri care confer/ bolii particularit/ţile ei clinice" # a treia caracteristic/ a bolii este modificarea sau tulburarea mecansimelor de reglare neuroendocrin/" (ependent de intensitatea !i durata de acţiune a factorilor cauzali, activarea mecansimelor neuro-endocrine determin/ fie un mecanism de adaptare-ap/rare, fie deregl/ri metabolice, funcţionale sau chair leziuni" 2ltima tr/s/tur/ caracteristic/ a bolii este limitarea capacit/ţii organismului bolnav de adaptare la solicit/rile din mediu !i de r/spuns la noi agresiuni"

Terenul biologic, constituţia, predispoziţia. Terenul 3erenul biologic este un ansamblu de )nsu!iri ale organismului, aflat )n diferite etape ale dezvoltǎrii sale" *ceste )nsu!iri conferǎ organismului calitatea de a da un rǎspuns particular solicitǎrilor mediului !i se regǎsesc )n constituţia morfo-funcţionalǎ !i reactivitatea sa la stimuli" * descrie termenul presupune a evidenţia ansamblul de caractere, prin care se reliefeazǎ dotarea structuralǎ, biochimicǎ !i funcţionalǎ a organismului, care are urmǎtoarele trǎsǎturi comune - sunt )nǎscute - sunt genetic determinate - sunt transmisibile ereditar" 4iecare caracter este determinat de o bazǎ molecularǎ formatǎ din proteine, care se manifestǎ prin variabilitatea calitativǎ !i cantitativǎ, sub forme, care sunt avantajoase, sau dezavantajazoase pentru individ sau specie" 0a baza variabilitǎtii caracterelor stau mutaţia !i recombinarea, mecanisme care se )ntrepǎtrund !i dezvoltǎ trasǎturile, ca stǎri posibile ale caracterelor, care sunt comune !i rare" În accepţiunea modernǎ organismul uman poate fi asemǎnat cu un sistem cibernetic hiperintegrat, adaptabil, format dintr-un ansamblu de elemente interdependente care funcţioneazǎ armonios !i evolueazǎ )n sensul legilor universale" .entru fiziopatologie, armonia funcţionalǎ reprezintǎ realizarea cuplǎrii-decuplǎrii funcţiilor contradictorii activitate &sistolǎ'- repaus &diastolǎ', )n cadrul unor cicluri ritm, frecvenţǎ, periodicitate, dictate de sincronizatorii interni !i externi, prin care sistemul biologic uman se intergreazǎ )n ansamblul mediu intern-mediu extern" %istemul biologic este format din mai multe subsisteme riguros controlate !i coordonate, care se desfǎ!oarǎ dupǎ un program, având ca scop realizarea performanţei sistemului" Constituţia Încercarea de )mpǎrţire a oamenilor dupǎ constituţie a permis stabilirea a numeroase criterii de clasificare, dintre care, urmǎtoarele )ncearcǎ sǎ realizeze o corelaţie )ntre caracterele morfo-funcţionale ale ansamblului !i cele legate de proprietǎţile subsistemelor acestui ansamblu sau cu cele ale activitǎţii nervoase superioare" Tipologia - u!" !ro!riet"#i$e structura$e% tipul respirator, muscular, digestiv, cerebral" - u!" !ro!riet"#i$e &unc#iona$e% -tipul hipotonic !i astenic &corespunzǎtor tipului respirator !i celui cerebral' -tipul normotonic, normostenic, atletic &corespunzǎtor tipului muscular'; -tipul hipertonic, hiperstenic !i picnic, corepunzǎtor tipului digestiv" - u!" acti'itatea ner'oas" su!erioar" &un amenta$"( care are la bazǎ corelaţia dintre intensitatea proceselor metabolice de coordonare !i integrare a funcţiilor, realizatǎ de sistemul neuroendocrin precum !i legǎtura cu mediul ambiant, sunt descrise patru tipuri constituţionale - tipul sanguin; - tipul flegmatic; - tipul coleric; - tipul melancolic" - u!" ti!u$ e com!ortament% -tipul simpaticoton anxios, critic, iritabil, cu stǎri depresive este predispus la boli cardio-vasculare cum ar fi hipertensiunea arterialǎ &53*' sau infarctul de miocard" -tipul parasimpaticoton calm, bine dispus, sedentar predispus bolilor metabolice" - u!" core$a#ia )oa$" - 50* &sistemul genetic human leucoc6te antigen', se iau )n consideraţie urmǎtoarele explicaţii, )n acest sens -antigenele 50* sunt mar7eri pentru genele rǎspunsului imun sau genele imunosupresoare determinând )n consecinţǎ perturbarea amplitudinii rǎspunsului imun" -50* ar putea acţiona ca receptori pentru agenţii etiologici ai bolii&virusuri, toxine', susţinând producerea ei" -50* ar putea determina )ntr-un mod dferit comportamentul organismului faţǎ de )mbolnǎvire" Predispoziţia .redispoziţia se referǎ la o configuraţie a terenului, care se instaleazǎ anterior unei manifestǎri clinice, datoritǎ acumulǎrii temporale a unor factori de risc, generatori de modificǎri cantitative continue ale terenului aparent normal"

prognosticului !i obiectivelor terapeutice.bio-psiho-sociala pt"ambele sexe si pt"toate varstele -medicina de familie = specialitatea care asigura asistenta primara si continua a starii de sanatate si prin actiuni preventive. patogenia bolilor. adaptabilitatea !i1sau recuperarea organismului bolnav" *EDICINA DE FA*ILIE Ten inte actua$e in asistenta me ica$a -orientarea asistentei medicale spre ambulator &89:' -orientarea spre profilaxie -orientarea spre medicina omului sanatos-.medic -.familiei si colectivitatii -recuperare si reinsertie sociala a bolnavilor -asigurarea ingrijirilor paleative in stadiile terminale de boala -selectarea pacientilor ce necesita asistenta de specialitate -cercetare stiintifica specifica  Atri)utii$e me icu$ui e &ami$ie% -asigura asistenta medicala tuturor pacientilor inscrisi pe lista -acorda asistenta medicala de urgenta in caz de boala sau accident -acorda asistenta curativa si profilactica si efectuarea tratamentelor -elibereaza documente medicale -asigura supravegherea activa a gravidei si copilului -consiliaza pe probleme de planificare familiala si contraceptie -analizeaza conditiile ce influenteaza starea de sanatate a populatiei -ia masuri antiepidemice. de aceea observarea modului !i etapelor de instalare precum !i evoluţia bolilor permite stabilirea diagnosticului. comunitate -orientarea spre asistenta primara a starii de sanatate -medicina omului bolnav -cost social ridicat -tehnologie avansata -numarul de medici si personal mediu -inversarea piramidei demografice &batrani .a familiei si a colectivitatii  Functii$e me icinii e &ami$ie% -asigurarea accesibilitatii populatiei la asistenta medicala -preventie primara.educationale. tineri' -accesibilitate limitata  *e icina e &ami$ie -definitia medicului de familie este acel medic care asigura si coordoneaza asistenta medicala personala. primara si continua a individului si familiei.accesibila.masuri de lupta antiepidemiologica in focar .terapeutice si de recuperare contribuie la promovarea starii de sanatate a individului.cost social redus.secundara si tertiara -preventie specifica -promovarea sanatatii -supravegherea sanatatii -asigurarea ingrijirilor medicale curente -coordonarea serviciilor medicale in raport cu nevoile concrete ale bolnavului -sinteza diagnostica si terapeutica -supraveghere medicala continua a individului. individ -. furnizate de informaţii.3recerea de la starea de s/n/tate la aceea de boal/ are acela!i algoritm pentru toate organismele. care aparţin celor trei capitole ale medicinii etiologia.eficienta -orientarea spre promovarea starii de sanatate-.el asigura o asistenta medicala comprehensiva.

-asistenta de ocrotire -personal non-medical-. juristi. curative -. factori de ordin personal si profesional  a) modul de adresabilitate -pronuntarea corecta a numelui pacientului la primirea in cabinet  b) respectul mutual -medicul isi respecta pacientul si accepta respectul acestuia -medicul trebuie sa inteleaga nu doar disconfortul si <durerea.caz stiintific.administrator.ecologi' -calitatile medicului-.%%  E$emente ce com!un re$atia me ic-!acient% -experienta medicului de familie acumulata din relatia cu pacienti din medii sociale diferite -modul de abordare a pacientului in raport cu mediul sau social.asistenta pe probleme sociale -moasa. familiei -.calm.este un om -capacitatea medicului de a realiza o ambianta de securitate.de incredere si destindere. pacientului ci si efectele acestora asupra vietii lui  c) increderea in tratamentul prescris  d) increderea in posibilitatile tehnico-profesionale ale medicului -comunicare 'er)a$a% -selectarea cu grija a cuvintelor -evitarea termenilor de specialitate .demnitate.de colaborare cu pacientul.loc de munca -acorda asistenta sociala &educatie sanitara' -asigura cooperarea cu specialisti din diverse domenii -este element cheie in implementarea *.a reactia me ic-!acient% 1.ingrijitor de curatenie  Coo!erarea me icu$ui e &ami$ie% -autoritati locale.cabinet.spiritual.consideratie -respectul acordat pacientului indiferent de statusul sau social  Factori care in&$uentea.bolnavi cronici.sex. factori de ordin social -statutul social al medicului -investitia de incredere acordata medicului in societate 2. educationale -.rabdare.asistenta de cartier &igiena copilului.contabil. colectivitatii prin masuri preventive -. de recuperare -asigura asistenta curativa-.-tine legatura cu specialistii in problemele care il depasesc -se implica activ in problemele de educatie sanitara  Ec+i!a e $ucru a me icu$ui e &ami$ie% -asistenta de cabinet.comunitate.secretara.preot -practicieni ai medicinii traditionale -specialisti din centrul de diagnostic teritorial -specialisti din spitale  E$emente ce e&inesc s!ecia$istu$ in me icina e &ami$ie% -abordeaza pacientul in unitatea lui bio-psiho-sociala -asista pacientul atat in conditii de sanatate cat si de boala -asigura asistenta tuturor pacientilor indiferent de varsta.capitol de patologie.de optimism si speranta -competenta profesionala a medicului -modul de colaborare cu specialistii din alte domenii de activitate medicale si nemedicale &economisti.patologie -asigura sanogeneza individului -.profesional si educational -capacitatea medicului de a intelege continutul ajutorului solicitat -gradul de accesibilitate si disponibilitate a medicului in raport cu momentul solicitarii -implicarea sincera in problemele pacientului -capacitatea medicului de a crea o atmosfera de incredere.sensibilitate.care nu este un obiect.domiciliu.imobilizati'.

i strategii !re'enti'e . >" orientarea asu!ra eterminan#i$or s-n-t-#ii factori de mediu.romovarea s/n/t/ţii reprezint/ strategia de mediere )ntre persoane !i mediul lor de viaţ/ &ecosistem' care sintetiteaz/ alegerea personal/ !i responsabilizarea societ/ţii faţ/ de s/n/tate" #rganizaţia $ondial/ a %/n/t/ţii consider/ c/ la temelia promov/rii s/n/t/ţii stau cinci principii care au )n vedere urm/toarele =" im!$icarea !o!u$a#iei ca un /ntreg( )n contextul vieţii ei de zi cu zi. legislaţia. promovarea s/n/t/ţii fiind )ndreptat/ spre acţiune. complementare.statut financiar' -isi alege medicul dupa criterii care ii convin lui -renunta oricand la medic Promo'area s-n-t-#ii . schimbarea organizaţional/. m/surile fiscale. factori de ordin ethnic  -medicina hipocratica este bazata pe dialog si relatia interpersonala  -medicina moderna -bazata pe investigatii tehnice -dezumanizarea relatiei medic-pacient  -factori care influenteaza negativ relatia medic-pacient -pozitia de fronda a medicului -emanciparea pacientului-. concentrându-se mai puţin asupra populaţiei cu risc crescut de apariţie a unei anumite boli. servicii de s/n/tate.inflexiune 1 intonatia vocii -comunicare non-'er)a$a% -gestica -expresia fetei -tonul si inflexiunea vocii -aspect fizic -vestimentatie -decoruri -accesorii  e) consultul la domiciliu -creeaza un sentiment de confort pacientului -medicul poate aprecia starea de sanatate a familiei -obiceiuri alimentare -stil de viata-. comportamente.fumat -impactul bolii asupra familiei -impactul familiei asupra bolii -nivelul de cultura -membrii familiei -servicii sociale -servicii farmaceutice  f) respectarea secretului profesional  g) armonizarea tratamentului in raport cu resursele financiare ale familiei .-comunicare cat mai personala-. ?" uti$i.area e meto e( abord/ri diferite. biologie uman/. incluzând comunicarea. de unde necesitatea inform/rii adecvate )n vederea lu/rii deciziei.statut social privilegiat &persoana publica. educaţia. dezvoltarea comunit/ţii !i activit/ţile locale spontane .

singur. naţional/ !i internaţional/. trebuie )nl/turat/ tendinţa ce se reflect/ )n activitatea promotorilor de s/n/tate de a fi )nclinaţi s/ cread/ c/ atitudinile referitoare la viaţ/ !i la valorile ei sunt fie corecte. adic/ ajutorul acordat pentru analiza critic/ a valorilor. ca element esenţial )n promovarea s/n/t/ţii • • • importanţa ajutorului care trebuie acordat indivizilor )n clarificarea propriilor valori. @" urm-re. nefiind supuse influenţelor politice sau de alt/ natur/" În orice comunitate exist/ o serie de valori care trebuie clarificate iar rolul promov/rii s/n/t/ţii este tocmai de a ajuta persoanele sau grupurile de persoane s/ descopere care le sunt. D crearea !i dezvoltarea reţelelor sociale !i a sprijinului social. cu propriile p/reri despre modul )n care viaţa trebuie tr/it/ !i. aceste valori" Cxist/ trei principii care stau la baza clarific/rii valorilor.ea. legislativ" ASISTENTA *EDICALA .te asigurarea !artici!-rii !u)$ice !i transformarea cono!tinţelor dobândite )n comportamente. includerea ei )n politica de dezvoltare socio-economic/ a zonei respective reprezint/ o prioritate" *cest model oblig/ la favorizarea s/n/t/ţii atunci când se proiecteaz/ dezvoltarea ţ/rilor. convinse de eficacitatea metodelor de promovare a s/n/t/ţii.o acti'itate comun. D dezvoltatrea unui mediu sanogenetic &ora!e s/n/toase.int. !coli s/n/toase'. prin participarea concret/ !i eficient/ a publicului. flexibile !i creative )n ajutorul acordat. grupuri sociale formale'" D reglement/ri de ordin socio-economic.Res!onsa)i$itati a$e asistentei me ica$e . D dezvoltarea structurilor organizatorice favorabile s/n/t/ţii cu apariţia comisiilor parlamentare de promovare a s/n/t/ţii !i stimularea coparticip/rii factorilor de r/spundere !i a populaţiei &structuri de stat. D promovarea comportamentelor favorabile s/n/t/ţii./n omeniu$ socia$ . neputând realiza menţinerea !i promovarea s/n/t/ţii. A" !romo'area s-n-t-#ii re!re.0ERI1A I*PORTANTA IN CRESTEREA CALITATII 0IETII Re!ere a$e comunicarii . )n care starea de s/n/tate. pentru c/ persoanele trebuie s/ fie informate. cu adev/rat.-% D accesul la s/n/tate. de aceea. care impune o politic/ adecvat/. )nc/ de la cele mai mici vârste" *-suri !osi)i$e !entru !romo'area s-n-t-#ii ar &i% D dezvoltarea serviciilor personale. fie gre!ite" Domenii$e !rinci!a$e e interes /n !romo'area s-n-t-#ii 'i. promovarea s/n/t/ţii )!i desf/!oar/ acţiunile )n cadrul unor culturi specifice. D dezvoltarea cuno!tinţelor privind s/n/tatea. sectorul sanitar. fiind considerat/ parte component/. prin educaţie. cu eliminarea diparit/ţilor determinate de apartenenţ/ la un anumit grup. D dezvoltarea resurselor comunit/ţii cu susţinerea multisectorial/ a s/n/t/ţii.i me ica$( implicarea personalului medico-sanitar )n cre!terea nivelului de educaţie pentru s/n/tate a )ntregii populaţii având un rol important )n r/spândirea !i susţinerea promov/rii s/n/t/ţii" Balorile care sunt componente esenţiale ale s/n/t/ţii trebuie inoculate populaţiei pentru cre!terea autonomiei individuale" *ctivit/ţile de promovare a s/n/t/ţii au un caracter neutru. utilizarea de metode multiple. !i abordarea unei atitudini care nu-!i propune s/ judece un comportament sau o atitudine.)mpotriva riscurilor asupra s/n/t/ţii.

responsabilitatea fundamentala a ei avand patru puncte cardinale =" sa promoveze sanatatea >" sa previna boala . ci si o imbunatatire a starii de sanatate" Actiuni$e !entru asistenta me ica$a a omu$ui sanatos" Fn acest sens. iar printre celelalte functii curative si organizatorice ale $4. ci si oameni sanatosi" . si stilul de viata al omului contemporan pot contribui si ele la imbolnavirea omului" (e aceea de multe ori pentru pastrarea sanatatii este necesara interventia medicului" *sistenta medicala a omului sanatos se poate confunda intr-o anumita masura cu !re'entia !rimara( adica cu prevenirea bolilor" (ar ea reprezinta mai mult decat o preventie primara datorita faptului ca ea urmareste nu numai o prevenire a bolilor. ele au nevoie de anumite substante plastice si energice" . • disponibilitatea medicului de a comunica eficient.e de alta parte ele au anumite limite. care in anumite conditii pot fi depasite" *supra omului contemporan actioneaza in permanenta o multitudine de factori patogeni si de factori de risc. • colaborare cu un alt medic in caz de indisponibilitate"" (e serviciile medicului de familie beneficiem nu doar cand suntem bolnavi ci si atunci cand suntem sanatosi &daca vrem un control de rutina sau o fisa medicala pentru angajare sau pentru permis de conducere si altele'" Eelatiile dintre medic si pacient nu trebuie sa fie una pur formala. si mai ales de disponibilitatea de comunicare" Comunicarea . societatea moderna. in orice loc &domiciliu sau cabinet'" • operativitate in cazul unei consultatii programate .cum de obicei s-a impamintenit pe la noi. in a carei pregatire profesionala si caracter moral se regasesc valorile acestei profesii.e de alta parte modificarea mediului inconjurator. pentru a se crea o asemenea relatie este nevoie de timp si efort de ambele parti. care l-ar putea imbolnavi" . apare un al treilea factor. atentie.ASISTENTA *EDICALA.#data cu reforma in sistemul medical din tara noastra. la copilul prescolar si scolar" Fn relatia care trebuie sa se stabileasca intre cei doi factori implicati. ci si oameni sanatosi. ?" sa reinstaureze sanatatea . care trebuie sa se lupte in permanenta cu factorii patogeni. indispensabila echipei de ingrijiri medicale de la cabinetul medicului de familie" *ici definim ca apartinand acestui rol . timp"*tunci cand este eficienta.efectele ei pozitive se fac resimtite in eficientizarea asistentei medicale primare la pacient si in cazul de fata . in care medicul de familie sa devina intr-adevar un membru al familiei" (in acest motiv. mf va trebui sa . cu factorii de risc si cu factorii perturbanti" . constanta. • zilele si programul de consultatii .avand alta denumire "$edicul de familie"" 4iecare dintre noi s-a inscris la un medic de familie tinand cont in economia calculelor de mai multe criterii • accesibilitatea de amplasare a cabinetului . se afla si functia de supraveghere a starii de sanatate a populatiei" %tarea de sanatate a omului este rezultatul unor mecanisme de reglare. prima veriga din lantul de ingrijiri medicale a populatiei devenind medicul de medicina generala . cu rol activ si decisiv ce se evidentiaza ca o entitate profesionala.este un proces complex care cere efort. @" sa aline suferinta" ASISTENTA *EDICALA A O*2L2I SANATOS %pre deosebire de ceilalti specialisti care se ingrijesc numai de omul bolnav.entru a realiza acest lucru. ea trebuie sa se transforme intr-un parteneriat.e listele mf se afla nu numai oameni bolnavi. s-a pus mare accent pe asistenta medicala primara. • solicitudine prompta in caz de urgenta. medicina de familie are in grija nu numai oameni bolnavi. la orice ora.

deci o combinatie intre activitatea curativa si cea preventiva" (atorita faptului ca cei mai multi medici mai ales cei specialisti pun accentul pe tratamentul bolilor si a conditiilor patologice ce pot fi rezolvate in cabinetul de consultatie sau prin interventie chirurgicala . de mediu.• %upravegheze starea igienico-sanitara a mediului • Gonditiile de viata si de munca • %a identifice si sa combata factorii de risc externi • %a supravegheze starea de sanatate a individului • %a asigure satisfacerea nevoilor plastice. respectarea normelor sociale de comportament" !efinitia bolii" -oala reprezinta o combinatie de semne si simptome evolutive. si social" (efinitia nu implica neaparat absenta bolii" H este rezultatul interactiunii dintre factorii genetici. $edicul de familie este cel caruia ii revine sarcina de a se ocupa de preventie si mai ales de !re'entia !rimara care este s!eci&ica medicului de familie si prin care se intelege prin care se intelege preantimpinarea aparitiei bolilor. adaptabilitate"  -%tatistice anumiti parametrii ai organismului sa fie situati intre anumite limite determinate statistic. prin aceasta intelegind asistenta medicala atit a omului sanatos cit si a omului bolnav. energetice si de alta natura a individului • %a efectueze examenele clinice de bilant • %a identifice si sa combata factorii de risc interni • %a realizeze preventia specifica a unor boli • %a cultive factorii sanogenetici • %a faca educatia sanitara a individului • %a contribuie la promovarea sanatatii SCREENIN1 SI ASISTENTA *EDICALA PRE0ENTI0A !efinitia sanatatii" SANATATEA H este o stare generala de bine fizic. compotamentali. rezistenta organismului la diferite solicitari sau agresiuni. care au o etiologie. functionarea normala a organelor si aparatelor. si un tratament caracteristic" $edicul de familie este cel care asigura asistenta medicala continua. patogenie. psihic. sociali. . devine necesar ca cineva sa asigure asistenta primara si preventiva orientata catre mentinerea starii e sanatate si !re'enirea sau e!istarea !recoce a )o$i$or.ozitive parametrii antropologici normali. si economici" H aceasta definitie este foarte importanta deoarece medicul de familie are in grija sa si oameni sanatosi necesitind a pune deci si diagnosticul starii de sanatate" !iagnosticul starii de sanatate se pune pe criterii  -Iegative absenta bolii clinice sau a oricaror simptome ce pot sugera o anumita boala"  -.

status socioeconomic' moti#ele prezentarii antecedente fiziologice personale& date legate de instalarea menstruatiei. urmareste evolutia bolii. fumatul de tigarete. urmareste cresterea calitatii vietii pacientului acordind sprijin psihic pacientului si familiei acestuia" In conc$u. precizind orarul administrarii si cantitatea" %storicul prezentarii actuale e&aminarea fizica& incluzind examenul fizic obiectiv pe aparate si sisteme' '&amene de laborator de rutina si specifice" ?" Cvaluarea ulterioara va permite stabilirea unui diagnostic de suspiciune care la nevoie va fi confirmat prin efectuarea testelor screening si de laborator daca este cazul in vederea luarii unei decizii terapeutice" @" Fmunizarile necesare si anumite interventii necesare pentru a avea certitudinea celor afirmate" A" Fdentificarea factorilor de risc si informarea pacientului" J" *sigurarea unei continuitati a ingrijirii medicale si recomandarea catre alti specilisti daca este cazul" (esi. starea civila actuala. practica medicala pe care medicul de familie o desfasoara nu are limite precise ci ea se extinde in functie de solicitarea si nevoile pacientului . modul de alimentatie. cresterea activitatii fizice. =" %tabilirea unei legaturi intre pacient si medic& cunoasterea reciproca'" >" Cvaluarea initiala care include . consumului de alcool si droguri. care prezinta factori de risc sau boala in stadiul preclinic si care deci nu a necesitat prezentarea la medic" (e exemplu  Gonsultul sugarilor in vederea depistarii luxatiei congenitale de sold. exercitiul fizic.o anamneza riguroasa& deoarece in medicina de familie ea asigura 89: din diagnostic' care sa cuprinda date personale& virsta. 5FB pozitivi.(esigur. a rahitismului& ca exemplu de metode clinice' . dieta adecvata. diversificarea alimentatiei. cum a decurs sarcina. precum si screening-ul si consilierea intr-o mare varietate de probleme ale indivizilor incluzind comportamentul acestora . contacte cu pacienti care au avut sau au 3-G. pentru evacuarea gunoiului. conditii de viata si de munca.ii asim!tomatici " Pre'entia tertiara urmareste prevenirea complicatiilor ce pot apare la un individ deja bolnav. numarul de nasteri. preventia poate fi primara. folosirea centurilor de siguranta"  Fnstituirea imunizarilor"  Pre'entia secundara consta de fapt in identificarea si tratarea personelor asimptomatice. controleaza respectarea tratamentului. lues. medicul de familie urmareste pacientul prin intermediul controalelor medicale periodice. consumul de alcool. lauzia si alaptarea . sau alte medicamente si substante . dieta si consumul excesiv de grasimi. secundara si tertiara. astfel incit unii pacienti nici nu considera necesar sa se adreseze pentru problemele personale altui medic decit medicului de familie " Cste evident ca ori de cite ori situatia o cere trimiterea la specialist se impune indiferent de dorinta pacientului" Ser'icii$e me ica$e !re'enti'e !rimare trebuie sa cuprinda actiuni destinate indi#idului si mediului incon$urator. locuinta. consumul de alcool. medicina de familie se ocupa mai ales de cea primara si de cea secundara" (eci. vaccinare etc"' antecedente heredocolaterale legate mai ales de rudele de gradul intii ale pacientului antecedente patologice personale boli avute din copilarie si pina la data prezentarii.& utilizind metode clinice si paraclinice inclusiv metoda screeningului'. imunizarile. pentru poluarea aerului. droguri. iar daca pacientul este copil ne intereseaza date legate nastere. educatia pentru sanatate. menopauzei. interventii chirurgicale . cafea. nasterea. anemiei feriprive. pentru locuinte corespunzatoare "  consilierea cu privire la incetarea fumatului. practici sexuale. si nu in ultimul rind sfaturi privind planificarea familiala " ASPECTE 1ENERALE PRI0IND ASISTENTA *EDICALA PRE0ENTI0A.ie  Pre'entia primara urmareste preintimpinarea aparitiei bolii prin masuri aplicate mediului si individului de exemplu  grija pentru calitatea apei potabile. alimentatie. in cadrul preventiei tertiare. consilierea in problema bolilor cu transmitere sexuala. ser'icii$e !re'enti'e !rimare si secun are !ri'esc mai a$es in i'i. riscurile care pot apare si care pot determina pierderea starii de sanatate. tutun. droguri. de avorturi.

cu scopul de a depista activ o boala. 3 Sco!u$% acest test separa indivizii aparent sanatosi in doua grupuri cu risc crescut sau scazut de a dezvolta o anumita boala pentru care testul a fost utilizat" 3 Ti!uri$e e )o$i care !ot &i in'estigate cu aceasta meto a%  boli acute transmisibile& de exemplu rubeola'  boli cronice transmisibile& de exemplu tuberculoza'  -boli acute netransmisibile& de exemplu intoxicatii'  boli cronice netransmisibile& de exemplu glaucomul' 3 Criterii !entru ca un test screening sa &ie e&icient%  populatia supusa testului ar trebui sa se incadreze in grupa cu risc crescut pentru boala pentru care se efectueaza testul"  boala pentru care se efectueaza screeningul trebuie sa reprezinte un real interes pentru indivizii care sint supusi testului"  boala care se urmareste a fi descoperita mai timpuriu este necesar sa aiba mijloace de tratament sau control mai eficiente. decit boala in stadiul simptomatic"  indivizii pentru care testul screening a fost gasit pozitiv vor fi asigurati ca. si sa-i diferentieze pe acestia de cei bolnavi'"  testul trebuie sa fie aplicabil si acceptat de un mare numar de indivizi"  testul trebuie sa fie simplu astfel incit sa ajunga la finalitate usor si repede"  testul trebuie sa fie inofensiv pentru indivizii testati"  testul trebuie sa fie putin costisitor"  %i in sfarsit preventia tertiara incearca sa impiedice agravarea factorilor care au dus la imbolnavire&practic intervine in prevenirea aparitiei complicatiilor'" Deci % Asistenta me ica$a !rimara !re'enti'a inc$u e o gama $arga e ser'icii( screening-uri$e starii e sanatate si me icina !re'enti'a. examinarile medicale periodice din cadrul intreprinderilor si din cadrul serviciului militar facute in vederea depistarii bolilor de inima .Fnvestigatii efectuate in vederea depistarii 3-G. de plamini. sexului. li se va continua evaluarea" 3 Caracteristici$e testu$ui screening%  testul trebuie sa fie sensibil si specific& sa depisteze indivizii suspecti. cadre medii. rasei.apanicolau pentru depistarea precoce a neoplasmului de san si a celui cervical& ca exemplu de test screening'" (etoda screeningului folosita frecvent in cadrul preventiei secundare necesita anumite precizari 3 Screeningu$ reprezinta examinarea initiala a unui individ care nu este inca sub ingrijiri medicale. diabet zaharat& prin metode paraclinice'  $amografia si testul . si statusului socioeconomic"  %a lucreze sau sa colaboreze si cu alti specialisti. sau lucratori ai serviciilor sociale pentru a rezolva in ansamblu problemele pacientului"  %a colaboreze si sa informeze organizatiile guvernamentale cu privire la problemele medicale in ansamblu"  %a fie disponibil >@ de ore din >@"  %a urmareasca evolutia pacientului" Cau.e$e !rinci!a$e e mor)i itate !e gru!e e 'irsta  . $edicii de familie care asigura asistenta medicala primara preventiva este de dorit sa fie capabili  de a stabili o legatura benefica cu pacientul astfel incit pacientul sa devina constient de avantajele evitarii unui comportament cu risc crescut si sa se obisnuiasca sa traiasca sanatos"  %a cunoasca cauzele de mortalitate si morbiditate pe grupe de virsta pentru a putea evalua riscurile la care sunt expusi pacientii"  %a-si foloseasca cunostintele medicale. virstei. sa asigure consilierea pacientilor si in acelasi timp sa aiba capacitatea de a se adapta la nevoile individuale ale pacientilor potrivit cerintelor.

47 ani% .<8 ani% .69 ani% . deficit scolar" 6. 0irsta 49.afectiuni #E0 si de tract respirator superior  infectii virale. Presco$ari si sco$ari%.%F(*  accidente  anomalii congenitale  cauze oncologice  infectii respiratorii 4. Presco$ar si sco$ar% ..dismaturitatea  anomalii congenitale si traumatisme la nastere  asfixia la nastere  infectiile de tract respirator  boala diareica  alte infectii  accidente 5.boli cardiovasculare  osteoporoza  artrita  afectiuni degenerative la nivelul aparatului osteoarticular  afectiuni #E0 si oftalmologice <. bacteriene si parazitare  abuzul sexual  afectiuni ale tractului digestiv  afectiuni ale tractului urinar  accidente mai ales cu interesare osteoarticulara si a tesuturilor moi" 8. cum ar fi tulburari emotionale si de comportament. 0irsta 8. .mai nou exista un interes pentru asa numitele : cauze noi de morbiditate.Nou nascut si sugar% .e$e !rinci!a$e e eces !e gru!e e 'irsta 4.!rematuritatea . anomalii congenitale si accidente la nastere"  infectii de tract respirator inferior bronsita.infectiile acute de tract respirator inclusiv astmul bronsic .majoritatea cauzelor de mortalitate neonatala sint determinate de anomalii de dezvoltare intrauterina. 0irsta !este <: ani% .53*  osteoporoza  artrita  boli cardiace  incontinenta urinara  afectiuni #E0 si oftalmologice  accidente la nivelul aparatului osteoarticular si a tesuturilor moi Cau. bacteriene si parazitare  afectiuni ale tractului urinar  accidente :.afectiuni #E0 si de tract respirator superior  infectii virale.0irsta 46. Nou nascut si sugar% . pneumonie  boala diareica  alte infectii  anomalii congenitale  moartea subita  accidente  parinti dezavantajati socioeconomic 5.

raportat la =999 nou nascuti vii" • Rata morta$itatii &eta$e& 4etal mortalit6 rate 4$E' se refera la moartea fatului care survine in al treilea trimestru de sarcina. pasul urmator este ca pentru fiecare boala sau cauza morbida sa se actioneze preventiv si daca nu este posbil . rezultind nou nascutul mort" *cest indicator este definit ca fiind numarul de nou nascuti morti la =999 de nasteri care provin din sarcini cu durata mai mare de >8 de saptamini" Fntroducerea limitei de varsta gestationala are menirea sa arate ca fatul este potential viabil" . 0irsta 49. Princi!a$ii in icatori Fn aceasta perioada sint utilizati citiva indicatori care ne arata problemele de sanatate existente la aceasta virsta • Rata morta$itatii in&anti$e& Fnfant mortalit6 rate H F$E'. in mod uzual de = an" *cest indice in mod normal este subimpartit in doi indicatori Ieonatal mortalit6 rate& I$E' este definita ca numarul de decese la nou nascutii cu virsta mai mica de >8 de zile raportat la =999 nou nascuti vii" . Pre'entia in !erioa a e nou nascut si sugar % A.69 ani% . este definita ca numarul de decese printre copii cu virsta mai mica de = an raportat la =999 de nou nascuti vii intr-o perioada de timp data. 0irsta 8.boli cardiovasculare  cancer de sin  cancer pulmonar  cancer colorectal  cancer ovarian  -.accidente rutiere  boli cardiovasculare  omucideri  %F(*  boala vasculara cerebrala  cancer de sin si col uterin :. gastroenterite  accidente 6.e de alta parte exista feti care au rezultat dintr-o gestatie cu o durata mai mica de >8 de saptamini si au supravietuit .ostneonatal mortalit6 rate& .#G  boala vasculara cerebrala <. atunci cel putin curativ si asta cat mai precoce" Pre#entia incepe in perioada de preconceptie incercind sa identificam parintii care se incadreaza in grupele cu risc crescut mai ales mamele cu risc crescut. 0irsta !este <: ani% .accidente rutiere  sinucideri  omucideri&crima'  leucemie 8. 0irsta 46-47 ani% .boli cardiovasculare  boli vasculare cerebrale  infectii respiratorii  -. 2neori se foloseste ca limita pentru calcularea acestui indicator data de >9 de saptamini" .I$E' este definita ca numarul de decese printre nou nascutii cu virsta cuprinsa intre >8 de zile si == luni.#G  cancer colorectal  cancer de sin  cancer pulmonar  accidente %mporant este ca" Gunoscind in mare mortalitatea si morbiditatea pe grupe de virsta .-<8 ani% .

De. avort spontan sau moarte fetala intrauterina. Ten inte$e actua$e in ca ru$ morta$itatii in&anti$e% Eata descresterii mortalitatii infantile la inceputul anilor =L89 a fost lenta. este utilizata pentru a e'a$ua ti!u$ si 'o$umu$ !ro)$eme$or e sanatate in&anti$a( pentru ca cauzele de mortalitate infantila sint rezultanta morbiditatii la aceasta grupa de virsta. listerioza. de tiroida . in trecut prezentau un risc crescut de nastere de copil cu greutate mica. a celor care au mame adolescente sau cu un nivel educational scazut" • 5. ingrijirilor prenatale. precum si a riscului actual pentru a monitoriza pacienta si a-i asigura nasterea intr-o unitate spitaliceasca capabila sa rezolve problemele potentiale care ar complica nasterea" • Cxistenta unui sistem regional de servicii neonatale si obstetricale care sa coordoneze pacientii si sa-i informeze" • $onitorizarea si tratamentul nou nascutilor pentru probleme legate de factorii de risc obstetricali si neonatali" . educatie sexuala. raportat la un numar total de =999 nasteri" *cesti indicatori. si planning familial" *anagementu$ sarcini$or cu risc crescut inc$u e% • (ebut timpuriu al ingrijilor prenatale inclusiv in perioada de preconceptie" • Fdentificare riscului obstetrical in antecedentele pacientei. herpesul. diabetul zaharat . abuzul de substante" • !robleme obstetricale avute la sarcinile anterioare nastere prematura. B. inaccesibilitatii la serviciile de ingrijire prenatala in cadrul grupelor de populatie dezavantajate. precum si schimbarile survenite in valoarea calculata a lor. dar in prezent nu mai conteaza procentul de nasteri cu greutate mica la care acestea contribuie" • Infectiile intrauterine. plus numarul de decese la nou nascutii cu virsta mai mica de K zile. fie datorita diferitelor infectii" Cfectul dezavantajelor socioeconomice este cert in privinta cresterii mortalitatii infantile printre nou nascutii de rasa neagra. 53*.erinatal mortalit6 rate' (at fiind faptul ca este dificil de determinat ce constituie indici de viabilitate mai ales la copii foarte mici. 0u$nera)i$itatea )io$ogica se reflecta mai ales prin pierderea neonatala si prin cresterea riscului de greutate mica la nastere dar si prin alte cauze care nu intereseaza greutatea de la nastere cum ar fi cauzele secundare de imaturitate si anomaliile congenitale" Bulnerabilitatea biologica poate conta si la cresterea riscului de mortalitate la nou nascutii ce provin din mame cu varsta mai mare sau egala de ?A de ani si cu probleme anterioare obstetricale" D. infectia cu virus citomegalic acestea pot fi identificate la femeile gravide prin determinarea de rutina a anticorpilor specifici" • oli materne preexistente sarcinii: boli de rinichi. metodele contraceptive. 53* . greutate mica la nastere sau nastere de fat mort" 3oate acestea cresc riscul posibilitatii de a se repeta la sarcinile subsecvente" • Istoric familial de boala ereditara in acest caz se face screening riguros pentru boala respectiva" Pre'entia sarcini$or ne orite printre parintii cu risc crescut prin consult genetic. de a schimba mortalitatea infantila in absenta unei preventii eficiente" C. datorita lipsei de educatie in ceea ce priveste planningul familial.a'anta>e$e socioeconomice pot creste riscul de mortalitate fie datorita greutatii mici la nastere. *numite microorganisme pot produce anomalii congenitale ca si cresterea riscului de greutate mica la nastere" o Eubeola si sifilisul & pot fi prevenite' o *lte infectii toxoplasmoza. si inabilitatii tehnologiei in general. sangerare vaginala. Factori e risc asociati cu morta$itatea si mor)i itatea in&anti$a • 4.• Rata morta$itatii !erinata$e= . de inima . *anagementu$ si !re'entia !ro)$eme$or e sanatate in&anti$a I enti&icare !arinti$or cu risc crescut • Varsta mamei o $ame cu varsta mai mica de =8 ani au un risc crescut de a naste copii cu greutate mica" o $ame cu varsta mai mare de ?@ de ani. acest indicator este destinat sa indice pierderea nou nascutului foarte aproape de momentul nasterii" *cest indicator se calculeaza ca numarul de decese la fetii proveniti dintr-o sarcina cu virsta mai mare de >8 de saptamini& citeodata se considera >9 de saptamini'.

pregatirea pentru scoala. social si nutritional" • Pre'entia in !erioa a e !resco$ar si sco$ar% o . in acelasi timp trebuie consiliate si persoanele cu risc crescut pentru anumite boli astfel incit sa se previna sau sa se intirzie aparitia bolilor respective" %-a constatat ca cele mai eficiente metode pentru a scadea gravitatea si incidenta cauzelor de boala sint cele care actioneaza prin modularea comportamentelor individuale care prezinta factori de risc pentru sanatate" . activitate fizica si igiena psiho-sociala. abuzul de alcool si fumatul au intodeauna impact major si pe termen lung asupra sanatatii. precum si un program de exercitii fizice adaptat virstei copilului" Consi$ierea cu !ri'ire $a mentinerea starii e sanatate Fn cursul evaluarilor periodice pacientii trebuie consiliati cu privire la aspectul preventiv al bolilor in functie de virsta lor si de prezenta anumitor factori de risc" #bezitatea. de aceea pacientii trebuie consiliati cu privire la evitarea acestor situatii si stoparea anumitor practici" Gonduita cu aspect pozitiv ca de exemplu exercitiul fizic regulat .roblemele descoperite in asemenea screening-uri trebuie rezolvate de catre medicul de familie in colaborare cu alti specialisti si cu lucratori ai serviciilor sociale de sanatate" o Gariile dentare ramin in continuare o cauza majora de morbiditate astfel incit trebuie prevenite prin o reducerea zaharului din alimente..('" o Fn jurul virstei de ?-@ ani se controleaza vederea" • Cxista screening-uri aditionale facute in anumite circumstante evaluarea cresterii si dezvoltarii fizice la copii peste ?ani. 1. trebuie prevenite prin monitorizarea lor in ceea ce priveste intirzierea in dezvoltare. utilizare castilor pe motocicleta si pe bicicleta.ie% Gunoasterea problemelor legate de alimentatie. utilizarea in autovehicule a scaunelor speciale de copii " o problemele psihosociale care apar la copiii ce provin din clase dezavantajate socioeconomic.*anagementu$ nou nascuti$or cu risc accesul imediat la ingrijire in unitati de terapie intensiva.entru depistarea fenilcetonuriei si a hipotiroidismului congenital se poate face test inca din perioada neonatala deci de sugar" o 0a sugarii cu risc se face in jur de L luni screening pentru deficienta de fier care determina anemia hipocroma feripriva" o 0a populatiile cu risc se face testarea tuberculinica& F(E la . si urmarirea ulterioara a lor din punct de vedere medical. probleme de comportament. va ajuta pacientii sa se orienteze catre obiceiuri sanatoase care vor conduce la prevenirea unui numar esential de boli si in final daca nu la o durata mai lunga de viata atunci sigur la un nivel de trai sanatos" Fn medicina de familie se incepe cu consilierea omului sanatos pentru a realiza ceea ce preventia primara ne cere dar. nutritia adecvata si mentinerea unei greutati corporale corespunzatoare trebuie incurajata" In conc$u. practicarea unui sport" . la copiii cu risc crescut de mortalitate si morbiditate in virtutea circumstantelor nasterii lor cu greutate mica la nastere sau cu malformatii congenitale sau boli genetice ca sindromul (oMn. o dieta echilibrata potrivit cu necesitatile de crestere ale copilului. bauturi si medicamente" o fluorinarea rezervelor de apa" o suplimentarea cu fluor pe cale orala sau administrarea de solutii cu actiune topica la nivelul smaltului dentar" o . masurarea tensiunii arteriale. instalatii de securitate la geamuri. E?ista e asemeni situatii care tre)uiesc !re'a. testarea auzului si teste pentru depistarea siclemiei.revenirea bolilor cronice la adulti incurajind comportamentul sanatos in copilarie&desi dat fiind faptul ca bolile cronice au o cauzalitate multifactoriala si deci mai putin cunoscuta este bine sa ne abtinem de la recomandarile de diete sau alte obiceiuri pe termen lung caci consecintele lor pe intreaga durata a dezvoltarii copilului respectiv sint in general necunoscute'" Eecomandarile curente ar putea include masurarea de rutina a 3*&tensiunea arteriala' dupa virsta de ? ani. dificultati de invatare.ute si eci !re'enite% o accidentele fiind cauza majora de moarte la prescolari si la varsta scolara este necesara prevenirea lor prin utilizarea produselor la care capacul este prevazut cu un sistem de blocare care nu permite desfacerea lui de catre copii.

trigliceridemia. 4. eventual proteinuriei si glicozuriei. <. cele care doresc sarcina peste virsta de ?A ani precum si cele cu istoric familial de boala genetica sau alte anomalii genetice sint supuse unei consilieri genetice. 7. cu istoric de diabet zaharat gestational la ? sau la A ani testul glucozei a $eun" 6. .. indivizii care primesc ca tratament constant transfuzii. persoanele cu parteneri sexuali multipli in ultimile J luni si persoanelor care folosesc droguri intravenos li se va administra #accinul anti)hepatita *. particularitatile individuale ale cazului respectiv si nu in ultimul rind de costul testului. renale. Persoane$or cu ia)et . adult. la cei care provin din zone cu prevalenta crescuta. imunosupresati.se face la toate femeile la care imunitatea nu poate fi dovedita" 4:. la persoanele 5FBN. bazinul mediteranean sau *frica. :. tuturor li se va face hemoglobinemia si electroforeza hemoglobinei. contactii permanenti ai unei persoane cu *g 5bs N. 5.a+arat( &umatori( cu ni'e$ crescut e co$estero$( cu istoric familial de boala coronariana la virstaO de A9 ani sau cu nivel de colesterol. batrin  -incepind cu virsta de =8 ani se face la fiecare =9 ani vaccin (3&antidiftero-tetanic'"  -cei nascuti dupa =LAJ vor fi vaccinati contra parotiditei epidemice de regula facindu-se -trivaccinul $$E& antirujeola. care traiesc sau care au venit din zone cu prevalenta crescuta precum si la prostituate" 44"(amografia se face la paciente mai mari de ?A ani cu istoric familial de neoplasm de san diagnosticat in premenopauza la o ruda de gradul F" 45. Persoane cu istoric &ami$ia$ e ia)et . %!. mielom multiplu. de >@9 mg1dl li se va determina colesterolemia.rubeola'"  -femeile de virsta fertila se vaccineaza contra rubeolei"  -vaccinarea antihepatitica .parotidita epidemica.se face la pacientii cu risc crescut"  -vaccinarea antigripala se face la pacientii cu risc crescut iar de la virsta de AA ani se face . splenectomizati. medicul fiind responsabil de ceea ce indica a fi facut" Iu trebuie uitat in acest context faptul ca in cadrul activitatii preventive primare un rol major ii revine si pacientului care trebuie sa-si pastreze starea de sanatate prin modificarea comportamentului individual" Persoane cu risc crescut 4. alcoolici si persoane care folosesc droguri intravenos si personalul sanitar care lucreaza in institutii cu risc crescut" 47. %munizarile facute in perioada de adolescent.accinul antipneumococic se face urmatoarelor persoane cu boli cronice cardiace.Boi prezenta mai jos pacientii cu factori de risc pentru aparitia anumitor boli si testele de screening minime ce se pot face pentru aprecierea status-ului acestor pacienti" (esigur ca selectarea acestor teste in cadrul asistentei primare se face de catre medicul de familie in functie de virsta. sexul. . lipidemia. care solicita tratament pentru boli cu transmitere sexuala.+ se efectueaza la pacienti cu istoric familial de boala tiroidiana sau la pacienti cu boli autoimune" 4@. cu obezitate. *sia. cu diabet zaharat la alcoolici si cirotici" 46.a+arat &rude de gradul intii sau doi'. !ozarea T. cancer colorectal sau cancere cu alte localizari sint supuse colonoscopiei. batrinii si cei imunosupresati vor primi #accinarea antigripala. la pacienti cu simptomatologie clinica. la cei ce traiesc in conditii de promiscuitate.accinul ((. . Femei$e e 'irsta &erti$a e?!use $a agenti teratogeni . @. 9. va fi efectuat urmatoarelor persoane care au primit transfuzii in perioada =LKA-=L8L sau care au facut tratament injectabil neutilizind seringa de unica folosinta.la tuberculina se face de rutina la copii . pulmonare. care au avut contact sexual cu partener 5FBN. Garaibe. Pacientii cu )o$i res!iratorii( car iace( rena$e cronice( copii. Persoane cu istoric !ersona$ e )oa$a in&$amatorie intestinala sau polipoza colonica si cele cu istoric familial de polipoza familiala. *olile cu transmitere se&uala se testeaza pacientii cu recidive frecvente sau cei cu parteneri sexuali multipli" 4<. care au folosit sau folosesc droguri intravenos.accinul antirubeolic se face la femei de virsta reproducatoare fara evidenta a imunitatii" 48. Sugarii( co!ii( a o$escentii si persoanele care traiesc in zone cu apa insuficient fluorinata sint tratati cu supliment de fluor. bolnavi cu limfom 5odg7in. Persona$u$ui in sistemu$ sanitar ce lucreaza cu produse din singe.a+arat% se fac teste pentru determinarea bacteriuriei. 8. Paciente tinere care au menoragii sau indivizii provenind din *merica 0atina. Testul +%. la cei care traiesc cu persoane cunoscute a avea 3-G. Persoane cu ia)et .

fumatoare. este incriminat&desi legatura nu este foarte puternica' in cresterea riscului de aparitie a G5(" • -*bsenta terapiei substitutive cu estrogeni la menopauza constituie un factor de risc minor" • -Fnstalarea prematura a menopauzei&fiziologic sau chirurgical' in absenta terapiei substitutive cu estrogeni" • -(iabetul zaharat" .%T3 P-'.=@91L9 gasita o data pe saptamina la aceasta valoare si cel putin doua saptamini la rind' este un factor important care contribuie la cresterea riscului de a dezvolta G5( • -%edentarismul este una din cauzele responsabile de moarte prin G5(" • -#bezitatea. de aceea pacientii trebuie incurajati sa renunte la acest prost obicei" 4umatul plaseaza individul in grupa pacientilor cu risc de a dezvolta si ulterior a muri prin G5(" 4umatul omoara aproape tot atit de multi indivizi prin boli cardiovasculare cit prin cancer bronhopulmonar" Cficacitatea programelor de stopare a fumatului variaza.entru a ajuta pacientul se pot folosi plasture transdermic cu nicotina sau guma de mestecat cu nicotina" • -Baloarea crescuta a colesterolului sanguin si a 0(0&loM-densit6 lipoprotein' precum si 5(0&high. si s-a constatat ca LA: dintre fumatori reusesc acesta performanta prin vointa proprie" .reprezinta a doua cauza" ?" *lte cauze care sint reprezentate de  boala cerebrovasculara  boala pulmonara cronica obstructiva  diabetul zaharat si obezitatea  suicidul  ciroza  crima  boli renale  alte cauze Boa$a car io'ascu$ara -oala arteriala coronariana&Goronar6 heart disease-G5(' este cauza principala de deces" Factorii e risc ai CAD sint • -%exul barbatii apartinind rasei albe sint mult mai afectatidecit femeile de aceeasi rasa" • -arbatii albi sufera mai curind de infarct miocardic si moarte subita pe cind femeile albe de angina pectorala" • -Birsta la barbat cu varsta mai mare de @A ani riscul de aparitie a G5( creste" • 0a femeie cu varsta mai mare de AA ani riscul de aparitie a G5( creste" • -4umatul de tigarete este cauza majora si bine cunoscuta a unor boli ce pot fi prevenite. in special in rindul indivizilor sedentari pare a fi o cauza minora a aparitiei G5(" • -Gonsumul de contraceptive orale in special in rindul femeilor mai mari de ?A ani. fara probleme medicale actuale si care realizeaza !re'entia !rimara.'2T%' -olile cronice care necesita preventie sint acele boli care determina cea mai mare rata a mortalitatii.densit6 lipoprotein'O ?A mg1dl sint strins legate de frecventa aparitiei G5( cel putin la maturitate" %e poate spune ca riscul de aparitie a G5( creste cu =: pentru fiecare = mg: crestere a colesterolului" • -53*&3*. /-0P'1' P-%2C%P31' !' *41% C-42%C' C3-' 2'C'.se face la pacientii cu risc crescut" *lte masuri luate de catre medicul de familie pentru persoanele care prezinta factori de risc vor fi expuse mai jos pe grupe de virsta" Geea ce este si mai important este consilierea in probleme de nutritie. si sint reprezentate de =" -oala cardiovasculara P reprezinta cauza cea mai frecventa de mortalitate" >" Gancerul. anual  -vaccinarea antipneumococica si antihaemophilus influenzae tip . de activitate fizica si mai ales in ceea ce priveste comportamentul sanatos al indivizilor asimptomatici.

racticarea regulata a gimnasticii aerobice care pe linga mentinerea unei functionalitati normale.Fn cazul pacientilor obezi mai ales cei cu depozit adipos in regiunea abdominala si toracica li se va recomanda scaderea in greutate si limitarea consumului de grasimi mai ales cel de acizi grasi saturati si colesterol" .=J91=99 se instituie terapia medicamentoasaN controlul 3* si reevaluare la fiecare ?-J luni" Gind valorile tensionale nu scad satisfacator.%caderea aportului de glucide si controlul glicemiei" . oua. trigliceride  CQR& se face si la persoanele normotensive in anumite circumstante si este considerata in acest caz ca metoda screening la barbati peste @9 de ani care au mai mult de doi factori de risc.=@91L9&dar nu mai mare de =J91LA-=99' se instituie schimbarea stilului de viataN reevaluare la doua luni" *tunci cind modificare stilului de viata nu este suficienta pentru scaderea valorilor tensionale sau cind 3*. si la persoanele cu 3*. cind apar simptome aditionale& de afectare a unui organ terminal insuficienta renala sau insuficienta cardiaca congestiva'. 5(0. potasiu si magneziu"&* nu se uita faptul ca complianta pacientului depinde si de gradul de instruire al acestuia. sau cind 3* are valori de =891=>9 mm 5g se recomanda consult de specialitate&medic boli interne'"$edicul de familie este cel care recomanda schimbarea stilului de viata" Ce se inte$ege !rin aceastaB .$entinerea aportului adecvat de calciu.. urmarirea consumului de grasimi din dieta precum si reducerea consumului de lapte integral. si anume  Cvitarea cofeinei&aceasta interfera cu valorile lipoproteinelor si deci trebuie evitata cu => ore inainte de recoltarea singelui'"  Cvitarea exercitiilor fizice sustinute cu => ore inainte de recoltare"  Eecoltarea dupa => ore de post alimentar  $entinerea fumatului in limitele obisnuite ale pacientului"  Gonsum moderat de apa"  (eterminarea la un laborator acreditat" 3 Pre#enirea fumatului sau stoparea lui este imperios necesara constituind al treilea factor de risc al bolii cardiovasculare" 3 Controlul diabetului zaharat si al obezitatii.creening pentru +T3% se recomanda masurarea 3* anual. sau cei a caror meserie trebuie sa ofere siguranta publica ca de exemplu pilotii'" 3 Controlul ni#elului de colesterol in singe" $edicul de familie ar trebui sa. la cei ce urmeaza sa inceapa un program de exercitii viguros. (iabetul zaharat constituie al patrulea factor favorizant al bolii cardiovasculare" Fn mod obisnuit nu exista o preventie primara.determinarea colesterolului sanguin este foarte importanta mai ales la maturitate si in special daca exista evidenta de G5(" 3inind cont de variatiile valorilor de colesterol obtinute. si faptul ca nivelul redus de instruire creste incidenta 53* tocmai datorita unei compliante reduse si deci neintelegerii procesului in sine'" Gonsider necesar a expune mai jos examenele paraclinice care trebuie facute unui pacient hipertensiv pentru a exclude din start 53* secundara&aceasta constituind preventie secundara'  hemograma  examen sumar de urina  creatinina si ionograma serica  colesterol total. in schimb o preventie secundara este posibila in cadrul .%caderea ingestiei de sodiu la ?g1zi si limitarea consumului de alcool" .si sfatuiasca toti pacientii . unt. globale a aparatului cardiovascular previne aparitia 53* la A9: din persoanele normotensive" . pentru ovaloare relativ reala trebuie respectate anumite reguli pe care pacientul trebuie sa le cunoasca de la medicul sau.• -Fstoricul familial de G5( la virsta tinara este un bine cunoscut factor de risc"& de exemplu infarct miocardic sau moarte subita inainte de AA ani la o ruda de gradul intii de sex masculin. si a grasimilor animale care au ca efect scaderea nivelului de colesterol din singe si deci o protectie eficienta impotriva aparitiei G5( si a aterosclerozei" . sau inainte de JA ani la o ruda de gradul intii de sex feminin'" Pre'entia !rimara a CAD inc$u e% 3 .Eenuntarea la fumat" . sau se suspecteaza 53* secundara.

acienti cu semne si simptome clasice de diabet& poliurie. exercitiile fizice. examen clinic&se controleaza cu atentie extremitatile membrelor inferioare' si examene paraclinice hemoleucograma completa. evaluarea functiei renale prin efectuarea unui examen sumar de urina si eventual controlul albuminei din urina pe >@ de ore precum si creatinina serica . teste functionale tiroidiene. . profilul biochimic. sau reducerea greutatii daca pacientul este obez" %tabilirea unei diete cu un continut suficient de calorii. si de sare& A9: carbohidrati. si de aceea este greu de tratat si are un mare risc de a recidiva. ?9: grasimi. >9: proteine. restrictie de glucide. se face de asemenea CQR obligatoriu la pacienti cu virsta mai mare de @9 ani" %tabilirea existentei factorilor de risc cardiac& fumatul. polidipsie. si atituddinea terapeutica in caz de complicatii acute" 2rmarirea nivelului glicemiei cu ajutorul 5g*=c la fiecare >. examenul fundului de ochi. polifagie si scadere ponderala'  . in vederea stabilirii insulinoterapiei mai ales daca diabetul este mai vechi de =9 ani" 4bezitatea este considerata o boala cronica la fel ca diabetul zaharat si 53*.           grupelor cu risc crescut.ic regu$at si sustinut si mo i&icarea com!ortamentu$ui a$imentar&foarte important la indivizii cu tulburari afective'" 3oate acesta masuri sint interdependente" 3ratamentul farmacologic si chirurgical este abordat de catre specialist eventual in colaborare cu medicul de familie" Fn ciuda tuturor eforturilor pacientilor regulile de frustrare impuse de tratament exaspereaza pacientul si citeodata si medicul. medicul de familie trebuie sa faca preventie primara persoanelor predispuse si atunci cind obezitatea exista va propune restrictie ca$orica( e?ercitiu$ &i. profilul lipidic. aportul de grasimi'" Cste necesara mentinera unei greutati corporale normale. chiar dupa ce s-au obtinut scaderi ponderale de mare succes" $area majoritate a obezilor prezinta o obezitate primara prin exces de aport caloric care depaseste necesitatile metabolismului bazal in conditii normale" Earele cazuri de obezitate secundara trebuie tratate in colaborare cu unul sau mai multi specialisti" $edicul de familie se intilneste cel mai frecvent cu obezitati primare" #bezitatea primara implica ca si cauze atit factori ereditari cit si factori de mediu" 3ratamentul obezitatii primare este greu de efectuat pe termen scurt" Fndiferent de cauza obezitatii. de lipide. genitale sau ale tractului urinar si in special candidoze"  . si continut crescut de fibre'" %e instruiesc pacientii pentru monitorizarea glicemiei&chiar zilnica' si a corpilor cetonici din urina& nu in urina de dimineata' si pentru a-si da seama de complicatii in caz ca acestea apar.?luni daca este posibil" *dministrarea de hipoglicemiante orale in cazul in care glicemia nu scade sau chiar creste in conditiile respectarii dietei" Iu se administreaza hipoglicemiante orale daca glicemia a jeun este mai mare sau egala cu >A9mg1dl" Fn timpul administrarii agentilor hipoglicemianti se verifica glicemia a jeun si glicemia postprandiala la > ore timp de > luni de catre medicul de familie concomitent cu monitorizarea zilnica a glicemiei de catre pacient la domiciliu" (aca glicemia postprandiala este sub >99mg1dl se tine exclusiv dieta fara agenti hipoglicemianti& si control periodic'" (aca nivelul glicemiei nu scade satisfacator este obligator colaborarea cu specialistul.aciente cu istoric obstetrical de macrosomie (eterminarea glicemiei la aceste persoane si gasirea unor valori anormale permite instituirea unui tratament timpuriu care va preveni aparitia complicatiilor" $edicul de familie trebuie sa urmeze o serie de principii in controlul bolii (aca diagnosticul de diabet zaharat a fost stabilit se impune stabilirea tipului de diabet eventual colaborind cu un specialist in boli de metabolism si nutritie" Cvaluarea globala a starii de sanatate prin anamneza. prin determinarea glicemiei a jeun iar cind aceasta este normala se poate face testul oral de toleranta la glucoza&KAg' urmatoarelor persoane  Gu istoric familial de diabet mai ales diabet zaharat noninsulinodependent"  0a gravide cu glicemii la limita superioara a normalului  0a pacienti cu virsta mai mare de @9 ani  0a pacienti care au disfunctii vasculare  0a pacienti cu tesut adipos in exces sau cu obezitate  0a pacienti cu infectii recurente cutanate.

nichel. insa nu a fost demonstrat" Pre'entia secun ara include screeningul pentru 53* care deja a fost prezentat. exercitiul fizic. indiferent de localizarea acestuia este virsta avansata" *ceasta se datoraza acumularii in timp a mutatiilor genetice critice. si care trbuie facut regulat la barbati si femei cu virsta cuprinsa intre =J-J@ de ani" 2nii medici recomanda ca la persoanele cu risc crescut sa se faca screening pentru stenoze carotidiene prin examene noninvazive& de exemplu (oppler pe carotide' sau pur si simplu auscultarea carotidelor pentru depistarea de sufluri de stenoza" CANCER2L • Eeprezinta a doua mare cauza de mortalitate dupa bolile cardiovasculare" *proximativ A9: din cancere apar la persoane peste JA de ani si sint reprezentate de cancerul de plamini. efect protector care este independent de prezenta altor factori de risc pe care i-am amintit deja" BOALA CARDIO0ASC2LARA Factorii e risc sint reprezentati de  -Birsta avansata este cel mai important factor de risc"  -53* cu valori mari implica riscul de accident vascular cerebral" %e stie ca 53* este una dintre cauzele majore ale aterosclerozei mai ales cind se combina cu hiperlipidemia.trebuie retinut ca indiferent de gradul pierderii ponderale pacientul trebuie incurajat caci pierderi ponderale chiar minime au efect benefic in scaderea morbiditatii" 3 'strogenoterapia la femeile aflate in postmenopauza% terapia de substitutie hormonala protejeaza impotriva bolilor cardiovasculare G5( si *BG& accident vascular cerebral-stro7e'. factori independenti demonstrati in cresterea riscului de *BG"  -Gonsumul de contraceptive orale. crom. care culmineaza cu transformarea neoplazica" Gele mai frecvente localizari vor fi analizate mai jos P$amin% Factorii e risc% 4umatul reprezinta factorul de risc major. si renuntarea la fumat"  consumul de aspirina s-ar spune ca protejeaza. de col uterin. si ca este cel mai important factor de risc modificabil astfel incit scaderea valorilor tensionale la limite normale are un rol benefic de preventie a *BG"  -4umatul de tigarete"  -G5(. minimalizind oxidare 0(0 ce reprezinta mobilul formarii placii de aterom la nivelul vaslor" au efect vasodilatator prin actiune directa la nivelul celulelor endoteliale vasculare" scad coagulabilitate sanguina. si in mod special mai ales de catre femeile care fumeaza se asociaza cu risc crescut de *BG" Pre'entia A0C% Pre'entia !rimara%  modificarea comportamentului cu privire la dieta. si de prostata" (intr factorii de risc cei mai importanti pentru dezvoltarea cancerului. si este probabil cel mai cunoscut exemplu de expunere la un agent mutagen asociat cu aparitia cancerului pulmonar" Cxpunerea profesionala la azbest. si diabetul zaharat sint toti. estrogenii reduc cu A9: riscul de *BG si F$&infarct miocardic'" $ecanismul prin care estrogenii actioneaza este reducerea nivelului sanguin de 0(0 si cresterea nivelului de 5(0. chiar numai plimbatul viguros aproximativ ?9 de minute de trei ori pe saptamina are un efect protector major de scadere a riscului coronarian. fibrilatia atriala. sau alti agenti industriali mai ales cind aceasta se asociaza cu fumatul" Gresterea riscului depinde si de durata sau tipul de expunere"     . radon. de colon si rect. efect ce este evident numai la doze mici de estrogeni S Fn afara de cei @ mari factori de risc ai bolii cardiovasculare preventia primara include si masuri de promovare a exercitiului fizic precum si masuri de educatie sanitara a populatiei astfel exista date care demonstreaza un efect protector al exercitiului fizic impotriva aparitiei G5( la persoanele care desfasoara activitate fizica regulata. avind ca rezultat final scaderea colesterolului total" au efecte evidente asupra vaselor sanguine prevenind ateroscleroza estrogenii au efect antioxidant. de sin.

>Amg estradiol sau mai mult' creste riscul de dezvoltare a cancerului de san" .J>Amg'. si mai frecvent daca este nevoie la femeile care se incadreaza in grupa cu risc crescut" • Cxaminarea fizica prin palpare efectuata de femeie lunar. bisaptaminal. indiferent de natura sa creste riscul global de aparitie a cancerului de san" 3otusi. zilnice. in produse percutanate si in combinatie cu progesteron ciclic =>-=@ zile pe luna"  Eadiatiile expunerea la radiatiile ionizante mai ales in adolescenta creste riscul dezvoltarii cancerului. menarha la virsta mica si cresterea perioadei reproducatoare a femeii care cu cit este mai lunga cu atit riscul de a dezvolta cancer este mai mare" Gonsumul de alcool poate creste riscul de cancer insa nu exista dovezi concludente"  (eficienta de vitamina G din dieta este corelata cu un risc crescut de neoplazie in general"  0actatia nu influenteaza incidenta cancerului de san. de regula postmenstrual" Canceru$ e co$ uterin% acest tip de cancer este considerat o afectiune pentru care exista intr-adevar posibilitatea unei preventii eficiente. sarcinile terminate cu avort nu asigura protectie"  Fstoricul familial de cancer de san. nefiind evident daca o dieta bogata in grasimi reprezinta un factor de risc specific" Cste cert insa ca.reventia implica controlul factorilor de risc mai sus mentionati" • $amografia care poate ajuta la diferentierea unei forme benigne de o forma maligna. riscul nu creste semnificativ la femeile ale caror mame sau surori au avut cancer de san dupa menopauza"  (ieta bogata in grasimi si proteine animale" *ceste date sint inca controversate. insa nu afost demonstrat cu certitudine din cauza dificultatilor de masurare a poluarii" Fradierea expunerea la radiatii a fost considerata agent mutagen exterior care creste riscul aparitiei cancerului. dezvoltare sexuala. anual pentru femeile cu virsta peste A9 de ani. deoarece acesta prezinta un stadiu preinvaziv de lunga durata si care poate fi tratat precum si datorita existentei screeningului pentru citologia cervicala" Factorii e risc% . astfel incit devine necesara autopalparea lunara care se poate dovedi afi de un real folos" $amografia se efectueaza la >-? ani pentru femeile cu virsta intre @9-A9 de ani. varsta peste @9 de ani. si in plus efectuarea lor nu micsoraza rata de mortalitate prin acest tip de cancer ci numai ajuta a-l detecta in stadii incipiente'" Canceru$ e san% Factorii e risc%  Rraviditatea 4emeile care ramin gravide pentru prima oara dupa virsta de ?9 de ani au risc crescut pentru dezvoltarea acestui tip de cancer comparativ cu femeile care ramin gravide sub virsta de ?9 de ani" *ceasta este valabil numai in cazul in care sarcina este dusa la termen si femeia naste. si instalarea timpurie a menarhei" Pre'entie !rimara si screening% • . dar femeile nulipare si femeile care nu au alaptat decit putin sau deloc au un risc mai mare de a dezvolta cancer de san comparativ cu femeile multipare"  *dministrarea de contraceptive orale nu creste riscul de cancer indiferent de durata administrarii acestora"  3ratamentul estrogenic postmenopauzal utilizarea prelungita a estrogenilor pentru ameliorarea simptomelor legate de menopauza mai mult de =9 ani sau folosirea dozelor mari. insa aceasta expunere trebuie sa fie semnificativa pentru a fi luata in discutie" Cxpunerea secundara in urma investigatiilor radiodiagnostice nu este asociata cu un risc crescut de cancer" Fstoricul familial cele mai recente studii demonstreaza o scazuta asociere intre acest factor de risc pe linie paterna si dezvoltarea cancerului" Pre'entia !rimara si screening% • %creeningul pentru cancerul preclinic& asimptomatic' include efectuarea citologiei pulmonare sau radioscopie pulmonara& ori una ori alta.. aceasta depinzind de doza"  *lte cauze dezvoltarea cancerului de san este de asemeni asociata cu statusul socioeconomic ridicat. pentru ca acestea sint costisitoare chiar daca se efectueaza la persoanele cu risc crescut.entru a contracara acest efect se recomanda utilizarea dozelor relativ mici&9. si pe cale orala&=. inainte de a deveni palpabila si care poate fi potential curabila" 3otusi =9->9: din cancere nu se vizualizeaza prin mamografie.oluarea aerului in zonele urbane a fost propus ca factor de risc. ingestia crescuta de grasimi si proteine animale influenteaza endocrinologic pacienta in sensul unei promovari a cresterii.

deoarece acest tip de cancer apare de trei ori mai frecvent la pacienti care au rude de gradul intii cu aceasta afectiune"  Gonsumul de alcool s-a presupus a fi incriminat. si este reprezentat de testul . si au mai multi parteneri sexuali" 4olosirea alternativa de metode de contraceptie de tip bariera reduce riscul de cancer cervical" • Birsta primului contact sexual 4emeile care si-au inceput viata sexuala la o virsta mai tinara de >9 de ani au un risc de doua pina la trei ori mai mare de a dezvolta cancer cervical decit cele cu debut mai tardiv al vietii sexuale.reventia consta in masuri de educatie sanitara la adolescenti si mai ales in grupurile cu risc crescut si inlaturarea pe cit posibil a acestor factori de risc" • %creeningul se efectueaza la persoanele cu risc crescut.• *ctivitatea sexuala partenerii sexuali multipli si existenta actuala sau trecuta a bolilor cu transmitere sexuala. acest fapt pare legat de expunerea timpurie la papilomavirus uman" • (eficienta de acid folic si vitamina * si G au fost asociate cu dezvoltarea displaziei cervicale" • 4umatul asocierea intre fumatul tigaretelor si dezvoltarea cancerului cervical este cunoscuta de mult timp. ca herpesul. si este cert ca agentii mutageni din fumul de tigara se concentreaza selectiv in mucusul cervical" *ceasta asociere este si mai puternica la grupele de virsta tinara& >9->L de ani'" • 4actori etnici si rasiali negrii si hispanicii au un risc crescut de a dezvolta acest cancer" • 4actori socioeconomici s-a demonstrat ca acest tip de localizare este in legatura cu igiena sexuala la barbat.apanicolau& de citologie cervicala' care identifica modificari displazice cervicale" %e recomanda efectuarea testului cind o femeie devine sexual activa. sifilisul. ca marea majoritate a femeilor care au utilizat #G si-au inceput activitatea sexuala la o virsta mai tinara. si ca femeile casatorite cu barbati carora li s-a practicat circumcizie din motive religioase sau alte motive&de exemplu femeile evreice' dezvolta foarte rar sau deloc neoplasm cervical" • $enarha si menopauza virsta de instalare a acestora si caracterul menstrelor nu par a fi un risc" Fntervalul intre menarha si primul contact sexual constituie un indicator mai bun al riscului decit virsta la primul contact& cu cit intervalul este mai mic cu atit mai mare este riscul'" Pre'entie !rimara si screening% • . insa incomplet explicat" Fn multe studii s-a demonstrat ca deficienta de fibre asociata cu un continut crescut de grasimi in alimentatie se coreleaza cu dezvoltarea cancerului colorectal"  4actori fiziologici actiunea in intestin a bacteriilor asupra acizilor biliari determina formarea de carcinogeni care pot actiona atit local cit si la distanta. mecanismul este deocamdata putin inteles si departe de a fi stabilit"  Creditatea isi spune cuvintul. chiar daca nu au mai avut si alti parteneri sexuali dupa aceea. insa alcoolul nu a fost confirmat ca factor cauzal cert" . apoi la fiecare =-? ani sub virsta de ?A de ani si in sfirsit la fiecare A ani dupa aceasta virsta" Cste de la sine inteles ca la persoanele cu risc crescut testul se poate face oricind" 4emeile cu risc crescut sint reprezentate de  Gele cu virsta cuprinsa intre >A-J9 de ani  %tatut socioeconomic defavorizat  (etinute si prostituate  3recut sau prezent de boli cu transmitere sexuala  Gontact sexual la virsta tinara  Gu avorturi in antecedente  Gu istoric de displazie scuamoasa cervicala  Gele cu mame necasatorite Canceru$ e co$on si rect Factorii e risc%  (ieta rolul dietei in prevenirea acestui tip de cancer este cert. gonoreea creste riscul pentru neoplazia cervicala" Iu este inca clar daca acesti factori actioneaza separat sau prin acelasi mecnism fiziopatologic" • Gontraceptivele orale exista numai o asociere redusa intre utilizarea #G si cancerul cervical" Geea ce s-a demonstrat prin studii este.

miscarea aerului. ploaie. pielonefrita acuta. persoanelor cu virsta peste @A de ani. apa si radiatiile solare.entru calirea organismlui se folosesc factorii naturali aerul. cu toate ca aceasta este neobisnuit in absenta diabetului. soare puternic P care in cazul care organismul sportivilor nu are capacitatea necesara unei bune adaptari la aceste conditii nu poate rezista solicitarilor. constituie amindoi factori independenti de risc pentru dezvoltarea cancerului colorectal" Pre'entie si screening% • %creeningul pentru cancerul colorectal este reprezentat de determinare singerarilor oculte din scaun& testul *dler care dealtfel nu este sensibil si nici specific'.rin calire. solventi organici. existand chiar perilcolul unor imbolnaviri sau accidente" Galirea este metoda prin care se realizeaza marirea rezistentei generale a organismului fata de variatiile bruste ale mediului extern fata de imbolnaviri" . deoarece activitatea acestora se desfasoara de multe ori in conditii de mediu nefavorabile P frig. si mai ales persoanelor cuprinse in grupa cu risc crescut  Gu istoric familial de colita  Gu polipoza familiala sau polipi adenomatosi  Gu cancer de colon in familie"  Gu sindromul 06nch FF&cancerul de colon ereditar nonpolipoid'" • Cndoscopia& rectosigmoidoscopia sau chiar colonoscopia' a fost recomandata a fi efectuata persoanelor cu virsta peste A9 de ani. umiditate. pot duce la pielonefrita cronica. vant. rezultatele din concursuri sunt slabe.controlul 53* printr-un tratament corespunzator o screening de rutina pentru bacteriurie bacteriuria.4actori rasiali si socioeconomici indivizii cu statut socioeconomic ridicat si rasa alba. in special infectiile streptococice care reprezinta cauza cea mai frecventa de glomerulonefrita" • Cste discutat dar nu este cert daca expunerea profesionala la anumiti solventi industriali si benzina ar avea un rol favorizant in dezvoltarea bolii renale" • Easa barbatii negrii au un risc crescut de a dezvolta boala renala. precum si alte infectii de tract urinar.3ratamentul medicamentos al 53* la pacientii diabetici. aplicate dupa anumite principii si reguli". cuprinse in grupa cu risc crescut" BOALA RENALA Factorii e risc% • *gresiunile imune. tratamentul corect al glomeronefritelor" o (ializa si transplantul renal sint singurele metode care se mai pot aplica si care mai pot fi eficiente in stadiul de insuficienta renala cronica""  Ca$irea Organismu$ui #rganismul uman trebuie sa se adpateze permanent modificarilor mediului ambiant varietatii de temperatura. variatii ale radiatiilor solare" Gapacitatea de adaptare a organismului este diferita de la un individ la altul. si in mod particular nefropatie hipertensiva" • %exul barbatii sint cu >9-?9: mai afectati decit femeile de a dezvolta boala" • Birsta mai mare de @A de ani creste riscul de boala renala" • (iabetul nefropatia diabetica si nefropatia hipertensiva sint cauzele majore de mortalitate si morbiditate printre diabetici" • Pre'entia !rimara% . anual. benzina" • • Pre'entia secun ara% . organismul se deprinde sa reactioneze in mod adecvat la . a graviditatii sau a anormalitatilor structurale sau neurologice" o evitarea expunerii la hidrocarburi. dar ea poate fi crescuta prin metoda de calire" Galirea organismului este absolut necesara in cazul sportivilor.

masurile de calire necesita in primul rand functia de termoreglarea organismului" #rganismul are capacitatea de a-si mentine o temperatura interna aproape constanta. el devine insuficient pentru a mari gradul de calire" Fn schimb. in fiecare zi. ca excitanti ai organismului. deoarece calirea este considerata un antrenament al sistemului termoreglator" . durata si frecventa. radiatiile solare. frigul. individualizarea mijloacelor de calire. Rradiatia" *ceasta se realizeaza prin folosirea gradata a factorilor de mediu. este deci gradul de antrenament. chiar daca este expus la variatii ale factorilor fizici externi care influienteaza termoreglarea" Galdura organismului este rezultatul a doua procese opuse. de la inceput are efecte negative" Gontinuitatea" Gorpul trebuie calit sistematic. de a reactiona prompt si adecvat la factorii meteorologici de intensitate. in special al sistemului de termoreglare. miscarea aerului. care in conditiile conforului termic P si deci ale vietii normale si activitatii cu randament maxim P sunt egale cantitativ la producerea caldurii in organism si pierderea de caldura" Princi!ii$e ca$irii organismu$ui Galirea corpului trebuie sa se efectuieze tinandu-se cont de anumite principii. continuu. variatia intensitatii. cu efecte favorabile sau chiar a unor . diversitatea mijloacelor de calire.conditiile externe variabile fara sa aiba loc tulburari ale celor mai apropiate functii" Galirea mareste capacitatea de munca a organismului.rincipiile calirii sunt      gradiatia. apa. umiditatea. lucru deosebit de important pentru activitatea sportiva. continuitatea. cat si ca durata de expunere" Galirea se incepe deobicei in sezonul cald. aplicati intr-o anumita ordine si avand o anumita intensitate" Gei mai activi si mai adecvati excitanti fizici pentru realizarea calirii sunt caldura. pana la varsta inaintata" Cxpunerea sisitematica duce la formarea reflexelor conditionate de adaptare. radiatiile solare si apa" Fn legatura cu calirea se deosebesc doua actiuni masurile de calire si gradul de calire. expunerea abuziva ca durata. sa-i imbunatateasca actiunea de adapatare la conditiile variabile ale mediului. $asurile de calire reprezinta folosirea factorilor naturali intr-un anumit fel. solicitand in special functia de termoreglare" Rradul de calire este starea in care ajunge organismul dupa aplicarea masurilor de calire. deoarece activitatea musculara se desfasoara chiar si in conditii nefavorabile de mediu"Galirea organismului are la baza formarea unor reflexe la actiunea repetata a excitantilor veniti din mediu extern. care se aseamana cu cele ale antrenamentului sportiv. incepand din copilarie. pentru ca temperatura. in conditii de solicitare mai putin intensa a organismului din partea factorilor de mediu extern" Fn acelasi timp cu cresterea treptata a intensitatii factorilor de calire creste treptat si durata de expunere &se incepe cu cateva minute'" (aca intensitatea unui excitant nu se mareste progresiv. atat ca intensitate. variabila mai ales la varialtiile bruste ale acestori factori de mediu extern" (upa cum am mentionat.

proceduri cu apa. urmata de proceduri de calire prin apa. a schiului. apa si soarele" *EDICINA *2NCII . prin combinarea unor factori diversi de mediu" *cestui principiu ii coresunde in antrenamentul sportiv principiul multilateralitatii" Fndividualizarea mijloacelor de calire" 0a fel ca in antrenamentul sportiv unde. conditii meteorologice variate" Rimnastica de dimineata in aer liber. combinatii astfel de factori simultan cu practicarea exercitiilor fizice si sportului in aer liber. si in procesul de calire mijloacele de calire trebuie individualizate in functie de particularitatile subiectului tip de sistem nervos. pentru obtinerea unor rezultate bune. la care toate functiile vitale se adapteaza mai greu la actiunea factorilor de mediu" (easemenea calirea se face cu precautie la persoanele in convalescenta. protejarea in munca fata de riscurile rezultate din prezenta agensilor nocivi pentru sanatatea lor. practicarea turismului. a inotului in aer liber. precum si cu promovarea sanataţii si productivitaţii muncitorilor În occident. duce la ingrosarea stratului cornos al pielii. prin prevenirea perturbarilor cauzate sanatatii acestora de catre conditiile muncii. precum si la femeile gravide" . vand si ploaie. datorita careia conductibilitatea termica a lui scade si odata cu ea scade si pierderea de caldura a organismului"Fntreruperea calirii pe o perioada mai mare de timp duce la reducerea gradului de calire prin stingerea reflexelor conditionate care scad gradul de antrenament al sistemului termoreglator" Eeluarea calirii trebuie facuta gradat" Bariatia intensitatii" (upa ce s-a realizat un oarecare grad de calire. influienta frigului. de relaţie.entru a se realiza un grad ridicat de calire trebuie sa se foloseasca factori mai diversi si mijloace cat mai variate" (e exemplu. a apei sau a aerului rece" *cest lucru depinde de particularitatile individuale si de pregatire prealabila a organismului" Fndividualizarea trebuie facuta mai ales la copiii mici. de apa si de soare in acelasi timp. fie printr-un timp mai indelungat de expunere la factorii de calire. a accidentelor de munca. precum si la oamenii varstnici. a jocurilor sportive in aer liber etc". organismul trebuie obisnuit cu influenta unor excitanti de intensitate variabila si cu o durata de timp diferita. adaptarea omului la munca si adaptarea muncii la persoana care o efectueaza" Cste o specialitate medicala extrem de vasta. varsta. uscat si umed. plasarea si mentinerea muncitorului intr-o munca adecvata aptitudinilor fiziologice si psihologice *ctivitatile in materie de sanatate ocupationala sunt grupate in trei domenii C !romo'area si mentinerea sanatatii muncitori$or si a a!titu inii $or e munca C ame$iorarea con itii$or si a me iu$ui e munca in 'e erea asigurarii sanatatii si securitatii in munca . la care sistemul termoreglator nu functioneaza pefect. sex. bai de aer. de exemplu expunerea alternativa la cald si rece" Gorespondentul acestui principiu in cadrul antrenamentului sportiv este principiul alternarii eforturilor" Bariabilitatea mijloacelor de calire" .rincipalii factori de mediu folositi pentru calirea corpului sunt aerul. stare de sanatate etc" Iu toti oamenii suporta la fel actiunea soarelui. repetata timp indelungat. efortul este individualizat. medicina muncii este studiata si practicata impreuna cu medicina mediului inconjurator sub denumirea de occupational and environmental medicine" %anatatea ocupationala este definita la ora actuala de catre #rganizatia $ondiala a %anatatii ca fiind "promovarea si mentinerea celui mai inalt grad de bunastare fizica. in conditii variate de mediu.NOTI2NI INTROD2CTI0E *EDICINA *2NCII *e icina muncii este specialitatea medicala care studiaza relaţia om-munca. ofera un grad ridicat de calire. mentala si sociala a muncitorilor de toate ocupatiile.modificari morfologice adaptive" (e exemplu. diagnosticarea si managementul bolilor profesionale si a celor legate de profesiune. fie printr-un timp mai scurt. expunere la aer cald si rece. care inglobeaza cunostinţe din toate celelalte specialitaţi medicale" $edicina muncii se ocupa cu prevenţia. dar repetat.

in beneficiul angajatilor si al organizatiei .C im!$ementarea unui sistem e management a$ sanatatii si securitatii in munca( pentru eficientizarea si controlul activitatilor din domeniul sanatatii ocupationale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful