Nursing comunitar Comunitate - un grup de oameni care traiesc intr-un loc anume; "echipa este formata din toate

partile comunitatii" ansamblu, adunare -un grup de persoane aflate intr-un singur loc parohie -o biserica comunitara locala limbaj comunitar - oameni care impartasesc un dialect sau o limba anume vecin, cartier -oameni care traiesc aproape unul de celalalt; oras mic, sat, asezare -o comunitate de oameni mai mica decat un oras intersectii, catun -o comunitate de oameni mai mica decat un sat ceata - o comunitate nomada un grup de oameni care au in comun caracteristici ethnice, culturale sau religioase DEFINIREA CONCEPTELOR DE SNTATE I BOAL n dicionarul limbii romne, se regsesc definiiile celor dou forme opuse, sub care se manifest existenta fiinelor vii sntatea !i boala" #rganizaia $ondial a %ntii &#$%' d urmtoarea definiie a sntii este starea de bine i confort fizic, psihic i social n absena oricrei boli sau infimitti clinice. (efiniia dat de #$% sntii pune accentul nu numai pe starea de bine fizic, ci !i pe ideea c sntatea reprezint un echilibru )ntre starea de bine fizic, psihic !i social )ntr-un mediu benefic pentru sntate . * fi sntos nu )nseamna doar s nu fii bolnav, dar !i cum este starea organismului tu, cum este el construit !i ct de limpede gndesti ca s poi face alegeri )nelepte pentru a )ndeplini sarcinile ce stau )n faa ta" (evierea de la starea de sntate, )n cadrul creia modificrile mediului intern sunt generate de aciunea agenilor patogeni se nume!te boal" *stfel, sntatea este definit ca fiind acea +stare a unui organism neatins de nici o boal, la care funcionarea tuturor organelor se face normal; omul sntos este cel, care se bucur de sntate deplin, care nu sufer de nici o boal sau infirmitate, aflndu-se )ntre ai si, )nconjurat de dragoste," %ub aspect fiziologic, sntatea este considerat o stare de normalitate metabolico-funcional, meninut cu ajutorul mecanismelor de reglare, prin care se realizeaz homeostazia mediului intern"-oala este rezultanta tulburrii activitii normale a organisnului, sub influena unor ageni din mediul intern sau extern" .reciznd conceptul de boal/, fiziopatologia reine cteva elemente comune care fixeaz/ cadrul general al acestuia" .rima caracteristic/ comun/ tuturor bolilor o reprezint/ cauzalitatea" 0a originea oric/rei )mboln/viri stau anumite cauze, care )n funcie de interrelaiile cu organismul, sau independent de acesta, pot avea un rol determinant sau favorizant" * doua caracteristic/ important/ a bolii o reprezint/ manifestarea de c/tre organism a unui complex de reacii de r/spuns fa/ de aciunea agentului patogen" n funcie de natura agentului patogen, de efectul local sau general !i de durata de aciune aceste reacii pot fi generale !i1sau locale, specifice !i1sau nespecifice, cu caracter adaptativ !i1sau lezional, alc/tuind )n totalitatea lor un complex de perturb/ri care confer/ bolii particularit/ile ei clinice" # a treia caracteristic/ a bolii este modificarea sau tulburarea mecansimelor de reglare neuroendocrin/" (ependent de intensitatea !i durata de aciune a factorilor cauzali, activarea mecansimelor neuro-endocrine determin/ fie un mecanism de adaptare-ap/rare, fie deregl/ri metabolice, funcionale sau chair leziuni" 2ltima tr/s/tur/ caracteristic/ a bolii este limitarea capacit/ii organismului bolnav de adaptare la solicit/rile din mediu !i de r/spuns la noi agresiuni"

Terenul biologic, constituia, predispoziia. Terenul 3erenul biologic este un ansamblu de )nsu!iri ale organismului, aflat )n diferite etape ale dezvoltrii sale" *ceste )nsu!iri confer organismului calitatea de a da un rspuns particular solicitrilor mediului !i se regsesc )n constituia morfo-funcional !i reactivitatea sa la stimuli" * descrie termenul presupune a evidenia ansamblul de caractere, prin care se reliefeaz dotarea structural, biochimic !i funcional a organismului, care are urmtoarele trsturi comune - sunt )nscute - sunt genetic determinate - sunt transmisibile ereditar" 4iecare caracter este determinat de o baz molecular format din proteine, care se manifest prin variabilitatea calitativ !i cantitativ, sub forme, care sunt avantajoase, sau dezavantajazoase pentru individ sau specie" 0a baza variabilittii caracterelor stau mutaia !i recombinarea, mecanisme care se )ntreptrund !i dezvolt trasturile, ca stri posibile ale caracterelor, care sunt comune !i rare" n accepiunea modern organismul uman poate fi asemnat cu un sistem cibernetic hiperintegrat, adaptabil, format dintr-un ansamblu de elemente interdependente care funcioneaz armonios !i evolueaz )n sensul legilor universale" .entru fiziopatologie, armonia funcional reprezint realizarea cuplrii-decuplrii funciilor contradictorii activitate &sistol'- repaus &diastol', )n cadrul unor cicluri ritm, frecven, periodicitate, dictate de sincronizatorii interni !i externi, prin care sistemul biologic uman se intergreaz )n ansamblul mediu intern-mediu extern" %istemul biologic este format din mai multe subsisteme riguros controlate !i coordonate, care se desf!oar dup un program, avnd ca scop realizarea performanei sistemului" Constituia ncercarea de )mprire a oamenilor dup constituie a permis stabilirea a numeroase criterii de clasificare, dintre care, urmtoarele )ncearc s realizeze o corelaie )ntre caracterele morfo-funcionale ale ansamblului !i cele legate de proprietile subsistemelor acestui ansamblu sau cu cele ale activitii nervoase superioare" Tipologia - u!" !ro!riet"#i$e structura$e% tipul respirator, muscular, digestiv, cerebral" - u!" !ro!riet"#i$e &unc#iona$e% -tipul hipotonic !i astenic &corespunztor tipului respirator !i celui cerebral' -tipul normotonic, normostenic, atletic &corespunztor tipului muscular'; -tipul hipertonic, hiperstenic !i picnic, corepunztor tipului digestiv" - u!" acti'itatea ner'oas" su!erioar" &un amenta$"( care are la baz corelaia dintre intensitatea proceselor metabolice de coordonare !i integrare a funciilor, realizat de sistemul neuroendocrin precum !i legtura cu mediul ambiant, sunt descrise patru tipuri constituionale - tipul sanguin; - tipul flegmatic; - tipul coleric; - tipul melancolic" - u!" ti!u$ e com!ortament% -tipul simpaticoton anxios, critic, iritabil, cu stri depresive este predispus la boli cardio-vasculare cum ar fi hipertensiunea arterial &53*' sau infarctul de miocard" -tipul parasimpaticoton calm, bine dispus, sedentar predispus bolilor metabolice" - u!" core$a#ia )oa$" - 50* &sistemul genetic human leucoc6te antigen', se iau )n consideraie urmtoarele explicaii, )n acest sens -antigenele 50* sunt mar7eri pentru genele rspunsului imun sau genele imunosupresoare determinnd )n consecin perturbarea amplitudinii rspunsului imun" -50* ar putea aciona ca receptori pentru agenii etiologici ai bolii&virusuri, toxine', susinnd producerea ei" -50* ar putea determina )ntr-un mod dferit comportamentul organismului fa de )mbolnvire" Predispoziia .redispoziia se refer la o configuraie a terenului, care se instaleaz anterior unei manifestri clinice, datorit acumulrii temporale a unor factori de risc, generatori de modificri cantitative continue ale terenului aparent normal"

3recerea de la starea de s/n/tate la aceea de boal/ are acela!i algoritm pentru toate organismele, de aceea observarea modului !i etapelor de instalare precum !i evoluia bolilor permite stabilirea diagnosticului, prognosticului !i obiectivelor terapeutice, furnizate de informaii, care aparin celor trei capitole ale medicinii etiologia, patogenia bolilor, adaptabilitatea !i1sau recuperarea organismului bolnav" *EDICINA DE FA*ILIE Ten inte actua$e in asistenta me ica$a -orientarea asistentei medicale spre ambulator &89:' -orientarea spre profilaxie -orientarea spre medicina omului sanatos-;cost social redus,accesibila,eficienta -orientarea spre promovarea starii de sanatate-;medic -; individ -; comunitate -orientarea spre asistenta primara a starii de sanatate -medicina omului bolnav -cost social ridicat -tehnologie avansata -numarul de medici si personal mediu -inversarea piramidei demografice &batrani ; tineri' -accesibilitate limitata *e icina e &ami$ie -definitia medicului de familie este acel medic care asigura si coordoneaza asistenta medicala personala, primara si continua a individului si familiei;el asigura o asistenta medicala comprehensiva,bio-psiho-sociala pt"ambele sexe si pt"toate varstele -medicina de familie = specialitatea care asigura asistenta primara si continua a starii de sanatate si prin actiuni preventive,educationale,terapeutice si de recuperare contribuie la promovarea starii de sanatate a individului,a familiei si a colectivitatii Functii$e me icinii e &ami$ie% -asigurarea accesibilitatii populatiei la asistenta medicala -preventie primara,secundara si tertiara -preventie specifica -promovarea sanatatii -supravegherea sanatatii -asigurarea ingrijirilor medicale curente -coordonarea serviciilor medicale in raport cu nevoile concrete ale bolnavului -sinteza diagnostica si terapeutica -supraveghere medicala continua a individului,familiei si colectivitatii -recuperare si reinsertie sociala a bolnavilor -asigurarea ingrijirilor paleative in stadiile terminale de boala -selectarea pacientilor ce necesita asistenta de specialitate -cercetare stiintifica specifica Atri)utii$e me icu$ui e &ami$ie% -asigura asistenta medicala tuturor pacientilor inscrisi pe lista -acorda asistenta medicala de urgenta in caz de boala sau accident -acorda asistenta curativa si profilactica si efectuarea tratamentelor -elibereaza documente medicale -asigura supravegherea activa a gravidei si copilului -consiliaza pe probleme de planificare familiala si contraceptie -analizeaza conditiile ce influenteaza starea de sanatate a populatiei -ia masuri antiepidemice,masuri de lupta antiepidemiologica in focar

-tine legatura cu specialistii in problemele care il depasesc -se implica activ in problemele de educatie sanitara Ec+i!a e $ucru a me icu$ui e &ami$ie% -asistenta de cabinet,asistenta pe probleme sociale -moasa,asistenta de cartier &igiena copilului,bolnavi cronici,imobilizati', -asistenta de ocrotire -personal non-medical-;secretara,contabil,administrator,ingrijitor de curatenie Coo!erarea me icu$ui e &ami$ie% -autoritati locale,comunitate,preot -practicieni ai medicinii traditionale -specialisti din centrul de diagnostic teritorial -specialisti din spitale E$emente ce e&inesc s!ecia$istu$ in me icina e &ami$ie% -abordeaza pacientul in unitatea lui bio-psiho-sociala -asista pacientul atat in conditii de sanatate cat si de boala -asigura asistenta tuturor pacientilor indiferent de varsta,sex,patologie -asigura sanogeneza individului -; familiei -; colectivitatii prin masuri preventive -; curative -; educationale -; de recuperare -asigura asistenta curativa-;cabinet,domiciliu,loc de munca -acorda asistenta sociala &educatie sanitara' -asigura cooperarea cu specialisti din diverse domenii -este element cheie in implementarea *.%% E$emente ce com!un re$atia me ic-!acient% -experienta medicului de familie acumulata din relatia cu pacienti din medii sociale diferite -modul de abordare a pacientului in raport cu mediul sau social,spiritual,profesional si educational -capacitatea medicului de a intelege continutul ajutorului solicitat -gradul de accesibilitate si disponibilitate a medicului in raport cu momentul solicitarii -implicarea sincera in problemele pacientului -capacitatea medicului de a crea o atmosfera de incredere,de colaborare cu pacientul,care nu este un obiect,caz stiintific,capitol de patologie,este un om -capacitatea medicului de a realiza o ambianta de securitate,de incredere si destindere,de optimism si speranta -competenta profesionala a medicului -modul de colaborare cu specialistii din alte domenii de activitate medicale si nemedicale &economisti, juristi,ecologi' -calitatile medicului-;sensibilitate,rabdare,calm,demnitate,consideratie -respectul acordat pacientului indiferent de statusul sau social Factori care in&$uentea,a reactia me ic-!acient% 1. factori de ordin social -statutul social al medicului -investitia de incredere acordata medicului in societate 2. factori de ordin personal si profesional a) modul de adresabilitate -pronuntarea corecta a numelui pacientului la primirea in cabinet b) respectul mutual -medicul isi respecta pacientul si accepta respectul acestuia -medicul trebuie sa inteleaga nu doar disconfortul si <durerea, pacientului ci si efectele acestora asupra vietii lui c) increderea in tratamentul prescris d) increderea in posibilitatile tehnico-profesionale ale medicului -comunicare 'er)a$a% -selectarea cu grija a cuvintelor -evitarea termenilor de specialitate

-comunicare cat mai personala-;inflexiune 1 intonatia vocii -comunicare non-'er)a$a% -gestica -expresia fetei -tonul si inflexiunea vocii -aspect fizic -vestimentatie -decoruri -accesorii e) consultul la domiciliu -creeaza un sentiment de confort pacientului -medicul poate aprecia starea de sanatate a familiei -obiceiuri alimentare -stil de viata-;fumat -impactul bolii asupra familiei -impactul familiei asupra bolii -nivelul de cultura -membrii familiei -servicii sociale -servicii farmaceutice f) respectarea secretului profesional g) armonizarea tratamentului in raport cu resursele financiare ale familiei . factori de ordin ethnic -medicina hipocratica este bazata pe dialog si relatia interpersonala -medicina moderna -bazata pe investigatii tehnice -dezumanizarea relatiei medic-pacient -factori care influenteaza negativ relatia medic-pacient -pozitia de fronda a medicului -emanciparea pacientului-;statut social privilegiat &persoana publica,statut financiar' -isi alege medicul dupa criterii care ii convin lui -renunta oricand la medic Promo'area s-n-t-#ii .i strategii !re'enti'e .romovarea s/n/t/ii reprezint/ strategia de mediere )ntre persoane !i mediul lor de via/ &ecosistem' care sintetiteaz/ alegerea personal/ !i responsabilizarea societ/ii fa/ de s/n/tate" #rganizaia $ondial/ a %/n/t/ii consider/ c/ la temelia promov/rii s/n/t/ii stau cinci principii care au )n vedere urm/toarele =" im!$icarea !o!u$a#iei ca un /ntreg( )n contextul vieii ei de zi cu zi, concentrndu-se mai puin asupra populaiei cu risc crescut de apariie a unei anumite boli, de unde necesitatea inform/rii adecvate )n vederea lu/rii deciziei; >" orientarea asu!ra eterminan#i$or s-n-t-#ii factori de mediu, comportamente, servicii de s/n/tate, biologie uman/, promovarea s/n/t/ii fiind )ndreptat/ spre aciune; ?" uti$i,area e meto e( abord/ri diferite, complementare, incluznd comunicarea, educaia, legislaia, m/surile fiscale, schimbarea organizaional/, dezvoltarea comunit/ii !i activit/ile locale spontane

)mpotriva riscurilor asupra s/n/t/ii, sectorul sanitar, singur, neputnd realiza meninerea !i promovarea s/n/t/ii; @" urm-re.te asigurarea !artici!-rii !u)$ice !i transformarea cono!tinelor dobndite )n comportamente, prin participarea concret/ !i eficient/ a publicului; A" !romo'area s-n-t-#ii re!re,int- o acti'itate comun- /n omeniu$ socia$ .i me ica$( implicarea personalului medico-sanitar )n cre!terea nivelului de educaie pentru s/n/tate a )ntregii populaii avnd un rol important )n r/spndirea !i susinerea promov/rii s/n/t/ii" Balorile care sunt componente eseniale ale s/n/t/ii trebuie inoculate populaiei pentru cre!terea autonomiei individuale" *ctivit/ile de promovare a s/n/t/ii au un caracter neutru, nefiind supuse influenelor politice sau de alt/ natur/" n orice comunitate exist/ o serie de valori care trebuie clarificate iar rolul promov/rii s/n/t/ii este tocmai de a ajuta persoanele sau grupurile de persoane s/ descopere care le sunt, cu adev/rat, aceste valori" Cxist/ trei principii care stau la baza clarific/rii valorilor, ca element esenial )n promovarea s/n/t/ii importana ajutorului care trebuie acordat indivizilor )n clarificarea propriilor valori, adic/ ajutorul acordat pentru analiza critic/ a valorilor, prin educaie, !i abordarea unei atitudini care nu-!i propune s/ judece un comportament sau o atitudine; utilizarea de metode multiple, flexibile !i creative )n ajutorul acordat; promovarea s/n/t/ii )!i desf/!oar/ aciunile )n cadrul unor culturi specifice, cu propriile p/reri despre modul )n care viaa trebuie tr/it/ !i, de aceea, trebuie )nl/turat/ tendina ce se reflect/ )n activitatea promotorilor de s/n/tate de a fi )nclinai s/ cread/ c/ atitudinile referitoare la via/ !i la valorile ei sunt fie corecte, fie gre!ite" Domenii$e !rinci!a$e e interes /n !romo'area s-n-t-#ii 'i,ea,-% D accesul la s/n/tate, cu eliminarea diparit/ilor determinate de apartenen/ la un anumit grup; D dezvoltatrea unui mediu sanogenetic &ora!e s/n/toase, !coli s/n/toase', care impune o politic/ adecvat/, naional/ !i internaional/, )n care starea de s/n/tate, fiind considerat/ parte component/, includerea ei )n politica de dezvoltare socio-economic/ a zonei respective reprezint/ o prioritate" *cest model oblig/ la favorizarea s/n/t/ii atunci cnd se proiecteaz/ dezvoltarea /rilor; D crearea !i dezvoltarea reelelor sociale !i a sprijinului social; D promovarea comportamentelor favorabile s/n/t/ii; D dezvoltarea cuno!tinelor privind s/n/tatea, )nc/ de la cele mai mici vrste" *-suri !osi)i$e !entru !romo'area s-n-t-#ii ar &i% D dezvoltarea serviciilor personale, pentru c/ persoanele trebuie s/ fie informate, convinse de eficacitatea metodelor de promovare a s/n/t/ii; D dezvoltarea resurselor comunit/ii cu susinerea multisectorial/ a s/n/t/ii; D dezvoltarea structurilor organizatorice favorabile s/n/t/ii cu apariia comisiilor parlamentare de promovare a s/n/t/ii !i stimularea coparticip/rii factorilor de r/spundere !i a populaiei &structuri de stat, grupuri sociale formale'" D reglement/ri de ordin socio-economic, legislativ" ASISTENTA *EDICALA - 0ERI1A I*PORTANTA IN CRESTEREA CALITATII 0IETII Re!ere a$e comunicarii - Res!onsa)i$itati a$e asistentei me ica$e

#data cu reforma in sistemul medical din tara noastra, s-a pus mare accent pe asistenta medicala primara, prima veriga din lantul de ingrijiri medicale a populatiei devenind medicul de medicina generala ,avand alta denumire "$edicul de familie"" 4iecare dintre noi s-a inscris la un medic de familie tinand cont in economia calculelor de mai multe criterii accesibilitatea de amplasare a cabinetului ; zilele si programul de consultatii ; disponibilitatea medicului de a comunica eficient, la orice ora, in orice loc &domiciliu sau cabinet'" operativitate in cazul unei consultatii programate ; solicitudine prompta in caz de urgenta; colaborare cu un alt medic in caz de indisponibilitate"" (e serviciile medicului de familie beneficiem nu doar cand suntem bolnavi ci si atunci cand suntem sanatosi &daca vrem un control de rutina sau o fisa medicala pentru angajare sau pentru permis de conducere si altele'" Eelatiile dintre medic si pacient nu trebuie sa fie una pur formala,cum de obicei s-a impamintenit pe la noi, ea trebuie sa se transforme intr-un parteneriat, in care medicul de familie sa devina intr-adevar un membru al familiei" (in acest motiv, pentru a se crea o asemenea relatie este nevoie de timp si efort de ambele parti, si mai ales de disponibilitatea de comunicare" Comunicarea - este un proces complex care cere efort, atentie, timp"*tunci cand este eficienta,efectele ei pozitive se fac resimtite in eficientizarea asistentei medicale primare la pacient si in cazul de fata , la copilul prescolar si scolar" Fn relatia care trebuie sa se stabileasca intre cei doi factori implicati, apare un al treilea factor, cu rol activ si decisiv ce se evidentiaza ca o entitate profesionala, constanta, indispensabila echipei de ingrijiri medicale de la cabinetul medicului de familie" *ici definim ca apartinand acestui rol - ASISTENTA *EDICALA, in a carei pregatire profesionala si caracter moral se regasesc valorile acestei profesii, responsabilitatea fundamentala a ei avand patru puncte cardinale =" sa promoveze sanatatea >" sa previna boala ; ?" sa reinstaureze sanatatea ; @" sa aline suferinta" ASISTENTA *EDICALA A O*2L2I SANATOS %pre deosebire de ceilalti specialisti care se ingrijesc numai de omul bolnav, medicina de familie are in grija nu numai oameni bolnavi, ci si oameni sanatosi" .e listele mf se afla nu numai oameni bolnavi, ci si oameni sanatosi, iar printre celelalte functii curative si organizatorice ale $4, se afla si functia de supraveghere a starii de sanatate a populatiei" %tarea de sanatate a omului este rezultatul unor mecanisme de reglare, care trebuie sa se lupte in permanenta cu factorii patogeni, cu factorii de risc si cu factorii perturbanti" .entru a realiza acest lucru, ele au nevoie de anumite substante plastice si energice" .e de alta parte ele au anumite limite, care in anumite conditii pot fi depasite" *supra omului contemporan actioneaza in permanenta o multitudine de factori patogeni si de factori de risc, care l-ar putea imbolnavi" .e de alta parte modificarea mediului inconjurator, societatea moderna, si stilul de viata al omului contemporan pot contribui si ele la imbolnavirea omului" (e aceea de multe ori pentru pastrarea sanatatii este necesara interventia medicului" *sistenta medicala a omului sanatos se poate confunda intr-o anumita masura cu !re'entia !rimara( adica cu prevenirea bolilor" (ar ea reprezinta mai mult decat o preventie primara datorita faptului ca ea urmareste nu numai o prevenire a bolilor, ci si o imbunatatire a starii de sanatate" Actiuni$e !entru asistenta me ica$a a omu$ui sanatos" Fn acest sens, mf va trebui sa

 %upravegheze starea igienico-sanitara a mediului Gonditiile de viata si de munca %a identifice si sa combata factorii de risc externi %a supravegheze starea de sanatate a individului %a asigure satisfacerea nevoilor plastice, energetice si de alta natura a individului %a efectueze examenele clinice de bilant %a identifice si sa combata factorii de risc interni %a realizeze preventia specifica a unor boli %a cultive factorii sanogenetici %a faca educatia sanitara a individului %a contribuie la promovarea sanatatii SCREENIN1 SI ASISTENTA *EDICALA PRE0ENTI0A !efinitia sanatatii" SANATATEA H este o stare generala de bine fizic, psihic, si social" (efinitia nu implica neaparat absenta bolii" H este rezultatul interactiunii dintre factorii genetici, compotamentali, de mediu, sociali, si economici" H aceasta definitie este foarte importanta deoarece medicul de familie are in grija sa si oameni sanatosi necesitind a pune deci si diagnosticul starii de sanatate" !iagnosticul starii de sanatate se pune pe criterii -Iegative absenta bolii clinice sau a oricaror simptome ce pot sugera o anumita boala" -.ozitive parametrii antropologici normali, functionarea normala a organelor si aparatelor, rezistenta organismului la diferite solicitari sau agresiuni, adaptabilitate" -%tatistice anumiti parametrii ai organismului sa fie situati intre anumite limite determinate statistic, respectarea normelor sociale de comportament" !efinitia bolii" -oala reprezinta o combinatie de semne si simptome evolutive, care au o etiologie, patogenie, si un tratament caracteristic" $edicul de familie este cel care asigura asistenta medicala continua, prin aceasta intelegind asistenta medicala atit a omului sanatos cit si a omului bolnav, deci o combinatie intre activitatea curativa si cea preventiva" (atorita faptului ca cei mai multi medici mai ales cei specialisti pun accentul pe tratamentul bolilor si a conditiilor patologice ce pot fi rezolvate in cabinetul de consultatie sau prin interventie chirurgicala , devine necesar ca cineva sa asigure asistenta primara si preventiva orientata catre mentinerea starii e sanatate si !re'enirea sau e!istarea !recoce a )o$i$or. $edicul de familie este cel caruia ii revine sarcina de a se ocupa de preventie si mai ales de !re'entia !rimara care este s!eci&ica medicului de familie si prin care se intelege prin care se intelege preantimpinarea aparitiei bolilor.

(esigur, practica medicala pe care medicul de familie o desfasoara nu are limite precise ci ea se extinde in functie de solicitarea si nevoile pacientului ; astfel incit unii pacienti nici nu considera necesar sa se adreseze pentru problemele personale altui medic decit medicului de familie " Cste evident ca ori de cite ori situatia o cere trimiterea la specialist se impune indiferent de dorinta pacientului" Ser'icii$e me ica$e !re'enti'e !rimare trebuie sa cuprinda actiuni destinate indi#idului si mediului incon$urator, precum si screening-ul si consilierea intr-o mare varietate de probleme ale indivizilor incluzind comportamentul acestora , riscurile care pot apare si care pot determina pierderea starii de sanatate, consumul de alcool, droguri, fumatul de tigarete, imunizarile, dieta si consumul excesiv de grasimi, exercitiul fizic, practici sexuale, consilierea in problema bolilor cu transmitere sexuala, educatia pentru sanatate, si nu in ultimul rind sfaturi privind planificarea familiala " ASPECTE 1ENERALE PRI0IND ASISTENTA *EDICALA PRE0ENTI0A. =" %tabilirea unei legaturi intre pacient si medic& cunoasterea reciproca'" >" Cvaluarea initiala care include - o anamneza riguroasa& deoarece in medicina de familie ea asigura 89: din diagnostic' care sa cuprinda date personale& virsta, conditii de viata si de munca, locuinta, starea civila actuala, modul de alimentatie, status socioeconomic' moti#ele prezentarii antecedente fiziologice personale& date legate de instalarea menstruatiei, menopauzei, numarul de nasteri, de avorturi, cum a decurs sarcina, nasterea, lauzia si alaptarea , iar daca pacientul este copil ne intereseaza date legate nastere, alimentatie, diversificarea alimentatiei, vaccinare etc"' antecedente heredocolaterale legate mai ales de rudele de gradul intii ale pacientului antecedente patologice personale boli avute din copilarie si pina la data prezentarii, interventii chirurgicale , contacte cu pacienti care au avut sau au 3-G, lues, 5FB pozitivi; consumul de alcool, cafea, tutun, droguri, sau alte medicamente si substante , precizind orarul administrarii si cantitatea" %storicul prezentarii actuale e&aminarea fizica& incluzind examenul fizic obiectiv pe aparate si sisteme' '&amene de laborator de rutina si specifice" ?" Cvaluarea ulterioara va permite stabilirea unui diagnostic de suspiciune care la nevoie va fi confirmat prin efectuarea testelor screening si de laborator daca este cazul in vederea luarii unei decizii terapeutice" @" Fmunizarile necesare si anumite interventii necesare pentru a avea certitudinea celor afirmate" A" Fdentificarea factorilor de risc si informarea pacientului" J" *sigurarea unei continuitati a ingrijirii medicale si recomandarea catre alti specilisti daca este cazul" (esi, preventia poate fi primara, secundara si tertiara, medicina de familie se ocupa mai ales de cea primara si de cea secundara" (eci, ser'icii$e !re'enti'e !rimare si secun are !ri'esc mai a$es in i'i,ii asim!tomatici " Pre'entia tertiara urmareste prevenirea complicatiilor ce pot apare la un individ deja bolnav; in cadrul preventiei tertiare, medicul de familie urmareste pacientul prin intermediul controalelor medicale periodice, urmareste evolutia bolii, controleaza respectarea tratamentului, urmareste cresterea calitatii vietii pacientului acordind sprijin psihic pacientului si familiei acestuia" In conc$u,ie Pre'entia primara urmareste preintimpinarea aparitiei bolii prin masuri aplicate mediului si individului de exemplu grija pentru calitatea apei potabile, pentru evacuarea gunoiului, pentru poluarea aerului, pentru locuinte corespunzatoare " consilierea cu privire la incetarea fumatului, cresterea activitatii fizice, dieta adecvata, consumului de alcool si droguri, folosirea centurilor de siguranta" Fnstituirea imunizarilor" Pre'entia secundara consta de fapt in identificarea si tratarea personelor asimptomatice,& utilizind metode clinice si paraclinice inclusiv metoda screeningului', care prezinta factori de risc sau boala in stadiul preclinic si care deci nu a necesitat prezentarea la medic" (e exemplu Gonsultul sugarilor in vederea depistarii luxatiei congenitale de sold, anemiei feriprive, a rahitismului& ca exemplu de metode clinice'

Fnvestigatii efectuate in vederea depistarii 3-G, examinarile medicale periodice din cadrul intreprinderilor si din cadrul serviciului militar facute in vederea depistarii bolilor de inima , de plamini, diabet zaharat& prin metode paraclinice' $amografia si testul .apanicolau pentru depistarea precoce a neoplasmului de san si a celui cervical& ca exemplu de test screening'" (etoda screeningului folosita frecvent in cadrul preventiei secundare necesita anumite precizari 3 Screeningu$ reprezinta examinarea initiala a unui individ care nu este inca sub ingrijiri medicale, cu scopul de a depista activ o boala. 3 Sco!u$% acest test separa indivizii aparent sanatosi in doua grupuri cu risc crescut sau scazut de a dezvolta o anumita boala pentru care testul a fost utilizat" 3 Ti!uri$e e )o$i care !ot &i in'estigate cu aceasta meto a% boli acute transmisibile& de exemplu rubeola' boli cronice transmisibile& de exemplu tuberculoza' -boli acute netransmisibile& de exemplu intoxicatii' boli cronice netransmisibile& de exemplu glaucomul' 3 Criterii !entru ca un test screening sa &ie e&icient% populatia supusa testului ar trebui sa se incadreze in grupa cu risc crescut pentru boala pentru care se efectueaza testul" boala pentru care se efectueaza screeningul trebuie sa reprezinte un real interes pentru indivizii care sint supusi testului" boala care se urmareste a fi descoperita mai timpuriu este necesar sa aiba mijloace de tratament sau control mai eficiente, decit boala in stadiul simptomatic" indivizii pentru care testul screening a fost gasit pozitiv vor fi asigurati ca, li se va continua evaluarea" 3 Caracteristici$e testu$ui screening% testul trebuie sa fie sensibil si specific& sa depisteze indivizii suspecti, si sa-i diferentieze pe acestia de cei bolnavi'" testul trebuie sa fie aplicabil si acceptat de un mare numar de indivizi" testul trebuie sa fie simplu astfel incit sa ajunga la finalitate usor si repede" testul trebuie sa fie inofensiv pentru indivizii testati" testul trebuie sa fie putin costisitor" %i in sfarsit preventia tertiara incearca sa impiedice agravarea factorilor care au dus la imbolnavire&practic intervine in prevenirea aparitiei complicatiilor'" Deci % Asistenta me ica$a !rimara !re'enti'a inc$u e o gama $arga e ser'icii( screening-uri$e starii e sanatate si me icina !re'enti'a. $edicii de familie care asigura asistenta medicala primara preventiva este de dorit sa fie capabili de a stabili o legatura benefica cu pacientul astfel incit pacientul sa devina constient de avantajele evitarii unui comportament cu risc crescut si sa se obisnuiasca sa traiasca sanatos" %a cunoasca cauzele de mortalitate si morbiditate pe grupe de virsta pentru a putea evalua riscurile la care sunt expusi pacientii" %a-si foloseasca cunostintele medicale, sa asigure consilierea pacientilor si in acelasi timp sa aiba capacitatea de a se adapta la nevoile individuale ale pacientilor potrivit cerintelor, virstei, rasei, sexului, si statusului socioeconomic" %a lucreze sau sa colaboreze si cu alti specialisti, cadre medii, sau lucratori ai serviciilor sociale pentru a rezolva in ansamblu problemele pacientului" %a colaboreze si sa informeze organizatiile guvernamentale cu privire la problemele medicale in ansamblu" %a fie disponibil >@ de ore din >@" %a urmareasca evolutia pacientului" Cau,e$e !rinci!a$e e mor)i itate !e gru!e e 'irsta

Nou nascut si sugar% - !rematuritatea - dismaturitatea anomalii congenitale si traumatisme la nastere asfixia la nastere infectiile de tract respirator boala diareica alte infectii accidente 5. Presco$ar si sco$ar% - infectiile acute de tract respirator inclusiv astmul bronsic - mai nou exista un interes pentru asa numitele : cauze noi de morbiditate, cum ar fi tulburari emotionale si de comportament, deficit scolar" 6.0irsta 46- 47 ani% - afectiuni #E0 si de tract respirator superior infectii virale, bacteriene si parazitare abuzul sexual afectiuni ale tractului digestiv afectiuni ale tractului urinar accidente mai ales cu interesare osteoarticulara si a tesuturilor moi" 8. 0irsta 49- 69 ani% - afectiuni #E0 si de tract respirator superior infectii virale, bacteriene si parazitare afectiuni ale tractului urinar accidente :. 0irsta 8;- <8 ani% - boli cardiovasculare osteoporoza artrita afectiuni degenerative la nivelul aparatului osteoarticular afectiuni #E0 si oftalmologice <. 0irsta !este <: ani% - 53* osteoporoza artrita boli cardiace incontinenta urinara afectiuni #E0 si oftalmologice accidente la nivelul aparatului osteoarticular si a tesuturilor moi Cau,e$e !rinci!a$e e eces !e gru!e e 'irsta 4. Nou nascut si sugar% - majoritatea cauzelor de mortalitate neonatala sint determinate de anomalii de dezvoltare intrauterina, anomalii congenitale si accidente la nastere" infectii de tract respirator inferior bronsita, pneumonie boala diareica alte infectii anomalii congenitale moartea subita accidente parinti dezavantajati socioeconomic 5. Presco$ari si sco$ari%- %F(* accidente anomalii congenitale cauze oncologice infectii respiratorii

4.

 gastroenterite accidente 6. 0irsta 46-47 ani% - accidente rutiere sinucideri omucideri&crima' leucemie 8. 0irsta 49- 69 ani% - accidente rutiere boli cardiovasculare omucideri %F(* boala vasculara cerebrala cancer de sin si col uterin :. 0irsta 8;-<8 ani% - boli cardiovasculare cancer de sin cancer pulmonar cancer colorectal cancer ovarian -.#G boala vasculara cerebrala <. 0irsta !este <: ani% - boli cardiovasculare boli vasculare cerebrale infectii respiratorii -.#G cancer colorectal cancer de sin cancer pulmonar accidente %mporant este ca" Gunoscind in mare mortalitatea si morbiditatea pe grupe de virsta , pasul urmator este ca pentru fiecare boala sau cauza morbida sa se actioneze preventiv si daca nu este posbil , atunci cel putin curativ si asta cat mai precoce" Pre#entia incepe in perioada de preconceptie incercind sa identificam parintii care se incadreaza in grupele cu risc crescut mai ales mamele cu risc crescut. Pre'entia in !erioa a e nou nascut si sugar % A. Princi!a$ii in icatori Fn aceasta perioada sint utilizati citiva indicatori care ne arata problemele de sanatate existente la aceasta virsta Rata morta$itatii in&anti$e& Fnfant mortalit6 rate H F$E', este definita ca numarul de decese printre copii cu virsta mai mica de = an raportat la =999 de nou nascuti vii intr-o perioada de timp data, in mod uzual de = an" *cest indice in mod normal este subimpartit in doi indicatori Ieonatal mortalit6 rate& I$E' este definita ca numarul de decese la nou nascutii cu virsta mai mica de >8 de zile raportat la =999 nou nascuti vii" .ostneonatal mortalit6 rate& .I$E' este definita ca numarul de decese printre nou nascutii cu virsta cuprinsa intre >8 de zile si == luni, raportat la =999 nou nascuti vii" Rata morta$itatii &eta$e& 4etal mortalit6 rate 4$E' se refera la moartea fatului care survine in al treilea trimestru de sarcina, rezultind nou nascutul mort" *cest indicator este definit ca fiind numarul de nou nascuti morti la =999 de nasteri care provin din sarcini cu durata mai mare de >8 de saptamini" Fntroducerea limitei de varsta gestationala are menirea sa arate ca fatul este potential viabil" .e de alta parte exista feti care au rezultat dintr-o gestatie cu o durata mai mica de >8 de saptamini si au supravietuit ; 2neori se foloseste ca limita pentru calcularea acestui indicator data de >9 de saptamini"

 Rata morta$itatii !erinata$e= .erinatal mortalit6 rate' (at fiind faptul ca este dificil de determinat ce constituie indici de viabilitate mai ales la copii foarte mici, acest indicator este destinat sa indice pierderea nou nascutului foarte aproape de momentul nasterii" *cest indicator se calculeaza ca numarul de decese la fetii proveniti dintr-o sarcina cu virsta mai mare de >8 de saptamini& citeodata se considera >9 de saptamini', plus numarul de decese la nou nascutii cu virsta mai mica de K zile, raportat la un numar total de =999 nasteri" *cesti indicatori, precum si schimbarile survenite in valoarea calculata a lor, este utilizata pentru a e'a$ua ti!u$ si 'o$umu$ !ro)$eme$or e sanatate in&anti$a( pentru ca cauzele de mortalitate infantila sint rezultanta morbiditatii la aceasta grupa de virsta, B. Ten inte$e actua$e in ca ru$ morta$itatii in&anti$e% Eata descresterii mortalitatii infantile la inceputul anilor =L89 a fost lenta, datorita lipsei de educatie in ceea ce priveste planningul familial, metodele contraceptive, ingrijirilor prenatale, inaccesibilitatii la serviciile de ingrijire prenatala in cadrul grupelor de populatie dezavantajate, si inabilitatii tehnologiei in general, de a schimba mortalitatea infantila in absenta unei preventii eficiente" C. Factori e risc asociati cu morta$itatea si mor)i itatea in&anti$a 4. De,a'anta>e$e socioeconomice pot creste riscul de mortalitate fie datorita greutatii mici la nastere, fie datorita diferitelor infectii" Cfectul dezavantajelor socioeconomice este cert in privinta cresterii mortalitatii infantile printre nou nascutii de rasa neagra, a celor care au mame adolescente sau cu un nivel educational scazut" 5. 0u$nera)i$itatea )io$ogica se reflecta mai ales prin pierderea neonatala si prin cresterea riscului de greutate mica la nastere dar si prin alte cauze care nu intereseaza greutatea de la nastere cum ar fi cauzele secundare de imaturitate si anomaliile congenitale" Bulnerabilitatea biologica poate conta si la cresterea riscului de mortalitate la nou nascutii ce provin din mame cu varsta mai mare sau egala de ?A de ani si cu probleme anterioare obstetricale" D. *anagementu$ si !re'entia !ro)$eme$or e sanatate in&anti$a I enti&icare !arinti$or cu risc crescut Varsta mamei o $ame cu varsta mai mica de =8 ani au un risc crescut de a naste copii cu greutate mica" o $ame cu varsta mai mare de ?@ de ani; in trecut prezentau un risc crescut de nastere de copil cu greutate mica, dar in prezent nu mai conteaza procentul de nasteri cu greutate mica la care acestea contribuie" Infectiile intrauterine. *numite microorganisme pot produce anomalii congenitale ca si cresterea riscului de greutate mica la nastere" o Eubeola si sifilisul & pot fi prevenite' o *lte infectii toxoplasmoza, listerioza, herpesul, infectia cu virus citomegalic acestea pot fi identificate la femeile gravide prin determinarea de rutina a anticorpilor specifici" oli materne preexistente sarcinii: boli de rinichi, de inima , de tiroida ; diabetul zaharat ; 53* ; abuzul de substante" !robleme obstetricale avute la sarcinile anterioare nastere prematura, sangerare vaginala, 53*, avort spontan sau moarte fetala intrauterina, greutate mica la nastere sau nastere de fat mort" 3oate acestea cresc riscul posibilitatii de a se repeta la sarcinile subsecvente" Istoric familial de boala ereditara in acest caz se face screening riguros pentru boala respectiva" Pre'entia sarcini$or ne orite printre parintii cu risc crescut prin consult genetic, educatie sexuala, si planning familial" *anagementu$ sarcini$or cu risc crescut inc$u e% (ebut timpuriu al ingrijilor prenatale inclusiv in perioada de preconceptie" Fdentificare riscului obstetrical in antecedentele pacientei, precum si a riscului actual pentru a monitoriza pacienta si a-i asigura nasterea intr-o unitate spitaliceasca capabila sa rezolve problemele potentiale care ar complica nasterea" Cxistenta unui sistem regional de servicii neonatale si obstetricale care sa coordoneze pacientii si sa-i informeze" $onitorizarea si tratamentul nou nascutilor pentru probleme legate de factorii de risc obstetricali si neonatali"

*anagementu$ nou nascuti$or cu risc accesul imediat la ingrijire in unitati de terapie intensiva, si urmarirea ulterioara a lor din punct de vedere medical, social si nutritional" Pre'entia in !erioa a e !resco$ar si sco$ar% o .entru depistarea fenilcetonuriei si a hipotiroidismului congenital se poate face test inca din perioada neonatala deci de sugar" o 0a sugarii cu risc se face in jur de L luni screening pentru deficienta de fier care determina anemia hipocroma feripriva" o 0a populatiile cu risc se face testarea tuberculinica& F(E la ..('" o Fn jurul virstei de ?-@ ani se controleaza vederea" Cxista screening-uri aditionale facute in anumite circumstante evaluarea cresterii si dezvoltarii fizice la copii peste ?ani, masurarea tensiunii arteriale, testarea auzului si teste pentru depistarea siclemiei. 1. E?ista e asemeni situatii care tre)uiesc !re'a,ute si eci !re'enite% o accidentele fiind cauza majora de moarte la prescolari si la varsta scolara este necesara prevenirea lor prin utilizarea produselor la care capacul este prevazut cu un sistem de blocare care nu permite desfacerea lui de catre copii; instalatii de securitate la geamuri; utilizare castilor pe motocicleta si pe bicicleta; utilizarea in autovehicule a scaunelor speciale de copii " o problemele psihosociale care apar la copiii ce provin din clase dezavantajate socioeconomic, la copiii cu risc crescut de mortalitate si morbiditate in virtutea circumstantelor nasterii lor cu greutate mica la nastere sau cu malformatii congenitale sau boli genetice ca sindromul (oMn, trebuie prevenite prin monitorizarea lor in ceea ce priveste intirzierea in dezvoltare, probleme de comportament, pregatirea pentru scoala, dificultati de invatare, practicarea unui sport" .roblemele descoperite in asemenea screening-uri trebuie rezolvate de catre medicul de familie in colaborare cu alti specialisti si cu lucratori ai serviciilor sociale de sanatate" o Gariile dentare ramin in continuare o cauza majora de morbiditate astfel incit trebuie prevenite prin o reducerea zaharului din alimente, bauturi si medicamente" o fluorinarea rezervelor de apa" o suplimentarea cu fluor pe cale orala sau administrarea de solutii cu actiune topica la nivelul smaltului dentar" o .revenirea bolilor cronice la adulti incurajind comportamentul sanatos in copilarie&desi dat fiind faptul ca bolile cronice au o cauzalitate multifactoriala si deci mai putin cunoscuta este bine sa ne abtinem de la recomandarile de diete sau alte obiceiuri pe termen lung caci consecintele lor pe intreaga durata a dezvoltarii copilului respectiv sint in general necunoscute'" Eecomandarile curente ar putea include masurarea de rutina a 3*&tensiunea arteriala' dupa virsta de ? ani, o dieta echilibrata potrivit cu necesitatile de crestere ale copilului, precum si un program de exercitii fizice adaptat virstei copilului" Consi$ierea cu !ri'ire $a mentinerea starii e sanatate Fn cursul evaluarilor periodice pacientii trebuie consiliati cu privire la aspectul preventiv al bolilor in functie de virsta lor si de prezenta anumitor factori de risc" #bezitatea, abuzul de alcool si fumatul au intodeauna impact major si pe termen lung asupra sanatatii, de aceea pacientii trebuie consiliati cu privire la evitarea acestor situatii si stoparea anumitor practici" Gonduita cu aspect pozitiv ca de exemplu exercitiul fizic regulat , nutritia adecvata si mentinerea unei greutati corporale corespunzatoare trebuie incurajata" In conc$u,ie% Gunoasterea problemelor legate de alimentatie, activitate fizica si igiena psiho-sociala, va ajuta pacientii sa se orienteze catre obiceiuri sanatoase care vor conduce la prevenirea unui numar esential de boli si in final daca nu la o durata mai lunga de viata atunci sigur la un nivel de trai sanatos" Fn medicina de familie se incepe cu consilierea omului sanatos pentru a realiza ceea ce preventia primara ne cere dar, in acelasi timp trebuie consiliate si persoanele cu risc crescut pentru anumite boli astfel incit sa se previna sau sa se intirzie aparitia bolilor respective" %-a constatat ca cele mai eficiente metode pentru a scadea gravitatea si incidenta cauzelor de boala sint cele care actioneaza prin modularea comportamentelor individuale care prezinta factori de risc pentru sanatate"

Boi prezenta mai jos pacientii cu factori de risc pentru aparitia anumitor boli si testele de screening minime ce se pot face pentru aprecierea status-ului acestor pacienti" (esigur ca selectarea acestor teste in cadrul asistentei primare se face de catre medicul de familie in functie de virsta, sexul, particularitatile individuale ale cazului respectiv si nu in ultimul rind de costul testului, medicul fiind responsabil de ceea ce indica a fi facut" Iu trebuie uitat in acest context faptul ca in cadrul activitatii preventive primare un rol major ii revine si pacientului care trebuie sa-si pastreze starea de sanatate prin modificarea comportamentului individual" Persoane cu risc crescut 4. Persoane cu ia)et ,a+arat% se fac teste pentru determinarea bacteriuriei, eventual proteinuriei si glicozuriei. 5. Persoane cu istoric &ami$ia$ e ia)et ,a+arat &rude de gradul intii sau doi', cu obezitate, cu istoric de diabet zaharat gestational la ? sau la A ani testul glucozei a $eun" 6. Persoane cu istoric !ersona$ e )oa$a in&$amatorie intestinala sau polipoza colonica si cele cu istoric familial de polipoza familiala, cancer colorectal sau cancere cu alte localizari sint supuse colonoscopiei. 8. Sugarii( co!ii( a o$escentii si persoanele care traiesc in zone cu apa insuficient fluorinata sint tratati cu supliment de fluor. :. Femei$e e 'irsta &erti$a e?!use $a agenti teratogeni , cele care doresc sarcina peste virsta de ?A ani precum si cele cu istoric familial de boala genetica sau alte anomalii genetice sint supuse unei consilieri genetice. <. Paciente tinere care au menoragii sau indivizii provenind din *merica 0atina, Garaibe, *sia, bazinul mediteranean sau *frica, tuturor li se va face hemoglobinemia si electroforeza hemoglobinei. @. Persona$u$ui in sistemu$ sanitar ce lucreaza cu produse din singe, indivizii care primesc ca tratament constant transfuzii, contactii permanenti ai unei persoane cu *g 5bs N, persoanele cu parteneri sexuali multipli in ultimile J luni si persoanelor care folosesc droguri intravenos li se va administra #accinul anti)hepatita *. 7. Pacientii cu )o$i res!iratorii( car iace( rena$e cronice( copii, batrinii si cei imunosupresati vor primi #accinarea antigripala. 9. Persoane$or cu ia)et ,a+arat( &umatori( cu ni'e$ crescut e co$estero$( cu istoric familial de boala coronariana la virstaO de A9 ani sau cu nivel de colesterol; de >@9 mg1dl li se va determina colesterolemia, lipidemia, trigliceridemia. 4;. Testul +%, va fi efectuat urmatoarelor persoane care au primit transfuzii in perioada =LKA-=L8L sau care au facut tratament injectabil neutilizind seringa de unica folosinta, care solicita tratament pentru boli cu transmitere sexuala, care au avut contact sexual cu partener 5FBN, care au folosit sau folosesc droguri intravenos, care traiesc sau care au venit din zone cu prevalenta crescuta precum si la prostituate" 44"(amografia se face la paciente mai mari de ?A ani cu istoric familial de neoplasm de san diagnosticat in premenopauza la o ruda de gradul F" 45. ,accinul antipneumococic se face urmatoarelor persoane cu boli cronice cardiace, pulmonare, renale, splenectomizati, imunosupresati, bolnavi cu limfom 5odg7in, mielom multiplu, cu diabet zaharat la alcoolici si cirotici" 46. ,accinul antirubeolic se face la femei de virsta reproducatoare fara evidenta a imunitatii" 48. ,accinul ((- se face la toate femeile la care imunitatea nu poate fi dovedita" 4:. *olile cu transmitere se&uala se testeaza pacientii cu recidive frecvente sau cei cu parteneri sexuali multipli" 4<. !ozarea T.+ se efectueaza la pacienti cu istoric familial de boala tiroidiana sau la pacienti cu boli autoimune" 4@. %!- la tuberculina se face de rutina la copii , la pacienti cu simptomatologie clinica, la cei care traiesc cu persoane cunoscute a avea 3-G, la cei care provin din zone cu prevalenta crescuta, la persoanele 5FBN, la cei ce traiesc in conditii de promiscuitate, alcoolici si persoane care folosesc droguri intravenos si personalul sanitar care lucreaza in institutii cu risc crescut" 47. %munizarile facute in perioada de adolescent, adult, batrin -incepind cu virsta de =8 ani se face la fiecare =9 ani vaccin (3&antidiftero-tetanic'" -cei nascuti dupa =LAJ vor fi vaccinati contra parotiditei epidemice de regula facindu-se -trivaccinul $$E& antirujeola- parotidita epidemica- rubeola'" -femeile de virsta fertila se vaccineaza contra rubeolei" -vaccinarea antihepatitica - se face la pacientii cu risc crescut" -vaccinarea antigripala se face la pacientii cu risc crescut iar de la virsta de AA ani se face

 anual -vaccinarea antipneumococica si antihaemophilus influenzae tip - se face la pacientii cu risc crescut" *lte masuri luate de catre medicul de familie pentru persoanele care prezinta factori de risc vor fi expuse mai jos pe grupe de virsta" Geea ce este si mai important este consilierea in probleme de nutritie, de activitate fizica si mai ales in ceea ce priveste comportamentul sanatos al indivizilor asimptomatici, fara probleme medicale actuale si care realizeaza !re'entia !rimara. /-0P'1' P-%2C%P31' !' *41% C-42%C' C3-' 2'C'.%T3 P-','2T%' -olile cronice care necesita preventie sint acele boli care determina cea mai mare rata a mortalitatii, si sint reprezentate de =" -oala cardiovasculara P reprezinta cauza cea mai frecventa de mortalitate" >" Gancerul- reprezinta a doua cauza" ?" *lte cauze care sint reprezentate de boala cerebrovasculara boala pulmonara cronica obstructiva diabetul zaharat si obezitatea suicidul ciroza crima boli renale alte cauze Boa$a car io'ascu$ara -oala arteriala coronariana&Goronar6 heart disease-G5(' este cauza principala de deces" Factorii e risc ai CAD sint -%exul barbatii apartinind rasei albe sint mult mai afectatidecit femeile de aceeasi rasa" -arbatii albi sufera mai curind de infarct miocardic si moarte subita pe cind femeile albe de angina pectorala" -Birsta la barbat cu varsta mai mare de @A ani riscul de aparitie a G5( creste" 0a femeie cu varsta mai mare de AA ani riscul de aparitie a G5( creste" -4umatul de tigarete este cauza majora si bine cunoscuta a unor boli ce pot fi prevenite, de aceea pacientii trebuie incurajati sa renunte la acest prost obicei" 4umatul plaseaza individul in grupa pacientilor cu risc de a dezvolta si ulterior a muri prin G5(" 4umatul omoara aproape tot atit de multi indivizi prin boli cardiovasculare cit prin cancer bronhopulmonar" Cficacitatea programelor de stopare a fumatului variaza, si s-a constatat ca LA: dintre fumatori reusesc acesta performanta prin vointa proprie" .entru a ajuta pacientul se pot folosi plasture transdermic cu nicotina sau guma de mestecat cu nicotina" -Baloarea crescuta a colesterolului sanguin si a 0(0&loM-densit6 lipoprotein' precum si 5(0&high- densit6 lipoprotein'O ?A mg1dl sint strins legate de frecventa aparitiei G5( cel putin la maturitate" %e poate spune ca riscul de aparitie a G5( creste cu =: pentru fiecare = mg: crestere a colesterolului" -53*&3*;=@91L9 gasita o data pe saptamina la aceasta valoare si cel putin doua saptamini la rind' este un factor important care contribuie la cresterea riscului de a dezvolta G5( -%edentarismul este una din cauzele responsabile de moarte prin G5(" -#bezitatea, in special in rindul indivizilor sedentari pare a fi o cauza minora a aparitiei G5(" -Gonsumul de contraceptive orale in special in rindul femeilor mai mari de ?A ani, fumatoare, este incriminat&desi legatura nu este foarte puternica' in cresterea riscului de aparitie a G5(" -*bsenta terapiei substitutive cu estrogeni la menopauza constituie un factor de risc minor" -Fnstalarea prematura a menopauzei&fiziologic sau chirurgical' in absenta terapiei substitutive cu estrogeni" -(iabetul zaharat"

 -Fstoricul familial de G5( la virsta tinara este un bine cunoscut factor de risc"& de exemplu infarct miocardic sau moarte subita inainte de AA ani la o ruda de gradul intii de sex masculin, sau inainte de JA ani la o ruda de gradul intii de sex feminin'" Pre'entia !rimara a CAD inc$u e% 3 .creening pentru +T3% se recomanda masurarea 3* anual, si la persoanele cu 3*;=@91L9&dar nu mai mare de =J91LA-=99' se instituie schimbarea stilului de viataN reevaluare la doua luni" *tunci cind modificare stilului de viata nu este suficienta pentru scaderea valorilor tensionale sau cind 3*;=J91=99 se instituie terapia medicamentoasaN controlul 3* si reevaluare la fiecare ?-J luni" Gind valorile tensionale nu scad satisfacator, cind apar simptome aditionale& de afectare a unui organ terminal insuficienta renala sau insuficienta cardiaca congestiva', sau se suspecteaza 53* secundara, sau cind 3* are valori de =891=>9 mm 5g se recomanda consult de specialitate&medic boli interne'"$edicul de familie este cel care recomanda schimbarea stilului de viata" Ce se inte$ege !rin aceastaB - Fn cazul pacientilor obezi mai ales cei cu depozit adipos in regiunea abdominala si toracica li se va recomanda scaderea in greutate si limitarea consumului de grasimi mai ales cel de acizi grasi saturati si colesterol" - %caderea ingestiei de sodiu la ?g1zi si limitarea consumului de alcool" - %caderea aportului de glucide si controlul glicemiei" - Eenuntarea la fumat" - .racticarea regulata a gimnasticii aerobice care pe linga mentinerea unei functionalitati normale, globale a aparatului cardiovascular previne aparitia 53* la A9: din persoanele normotensive" - $entinerea aportului adecvat de calciu, potasiu si magneziu"&* nu se uita faptul ca complianta pacientului depinde si de gradul de instruire al acestuia, si faptul ca nivelul redus de instruire creste incidenta 53* tocmai datorita unei compliante reduse si deci neintelegerii procesului in sine'" Gonsider necesar a expune mai jos examenele paraclinice care trebuie facute unui pacient hipertensiv pentru a exclude din start 53* secundara&aceasta constituind preventie secundara' hemograma examen sumar de urina creatinina si ionograma serica colesterol total, 5(0, trigliceride CQR& se face si la persoanele normotensive in anumite circumstante si este considerata in acest caz ca metoda screening la barbati peste @9 de ani care au mai mult de doi factori de risc, la cei ce urmeaza sa inceapa un program de exercitii viguros, sau cei a caror meserie trebuie sa ofere siguranta publica ca de exemplu pilotii'" 3 Controlul ni#elului de colesterol in singe" $edicul de familie ar trebui sa- si sfatuiasca toti pacientii , urmarirea consumului de grasimi din dieta precum si reducerea consumului de lapte integral, unt, oua, si a grasimilor animale care au ca efect scaderea nivelului de colesterol din singe si deci o protectie eficienta impotriva aparitiei G5( si a aterosclerozei" - determinarea colesterolului sanguin este foarte importanta mai ales la maturitate si in special daca exista evidenta de G5(" 3inind cont de variatiile valorilor de colesterol obtinute, pentru ovaloare relativ reala trebuie respectate anumite reguli pe care pacientul trebuie sa le cunoasca de la medicul sau, si anume Cvitarea cofeinei&aceasta interfera cu valorile lipoproteinelor si deci trebuie evitata cu => ore inainte de recoltarea singelui'" Cvitarea exercitiilor fizice sustinute cu => ore inainte de recoltare" Eecoltarea dupa => ore de post alimentar $entinerea fumatului in limitele obisnuite ale pacientului" Gonsum moderat de apa" (eterminarea la un laborator acreditat" 3 Pre#enirea fumatului sau stoparea lui este imperios necesara constituind al treilea factor de risc al bolii cardiovasculare" 3 Controlul diabetului zaharat si al obezitatii. (iabetul zaharat constituie al patrulea factor favorizant al bolii cardiovasculare" Fn mod obisnuit nu exista o preventie primara; in schimb o preventie secundara este posibila in cadrul

grupelor cu risc crescut, prin determinarea glicemiei a jeun iar cind aceasta este normala se poate face testul oral de toleranta la glucoza&KAg' urmatoarelor persoane Gu istoric familial de diabet mai ales diabet zaharat noninsulinodependent" 0a gravide cu glicemii la limita superioara a normalului 0a pacienti cu virsta mai mare de @9 ani 0a pacienti care au disfunctii vasculare 0a pacienti cu tesut adipos in exces sau cu obezitate 0a pacienti cu infectii recurente cutanate, genitale sau ale tractului urinar si in special candidoze" .acienti cu semne si simptome clasice de diabet& poliurie, polidipsie, polifagie si scadere ponderala' .aciente cu istoric obstetrical de macrosomie (eterminarea glicemiei la aceste persoane si gasirea unor valori anormale permite instituirea unui tratament timpuriu care va preveni aparitia complicatiilor" $edicul de familie trebuie sa urmeze o serie de principii in controlul bolii (aca diagnosticul de diabet zaharat a fost stabilit se impune stabilirea tipului de diabet eventual colaborind cu un specialist in boli de metabolism si nutritie" Cvaluarea globala a starii de sanatate prin anamneza, examen clinic&se controleaza cu atentie extremitatile membrelor inferioare' si examene paraclinice hemoleucograma completa, profilul biochimic, profilul lipidic, teste functionale tiroidiene, examenul fundului de ochi, evaluarea functiei renale prin efectuarea unui examen sumar de urina si eventual controlul albuminei din urina pe >@ de ore precum si creatinina serica ; se face de asemenea CQR obligatoriu la pacienti cu virsta mai mare de @9 ani" %tabilirea existentei factorilor de risc cardiac& fumatul, exercitiile fizice, aportul de grasimi'" Cste necesara mentinera unei greutati corporale normale, sau reducerea greutatii daca pacientul este obez" %tabilirea unei diete cu un continut suficient de calorii, restrictie de glucide, de lipide, si de sare& A9: carbohidrati, ?9: grasimi, >9: proteine, si continut crescut de fibre'" %e instruiesc pacientii pentru monitorizarea glicemiei&chiar zilnica' si a corpilor cetonici din urina& nu in urina de dimineata' si pentru a-si da seama de complicatii in caz ca acestea apar, si atituddinea terapeutica in caz de complicatii acute" 2rmarirea nivelului glicemiei cu ajutorul 5g*=c la fiecare >- ?luni daca este posibil" *dministrarea de hipoglicemiante orale in cazul in care glicemia nu scade sau chiar creste in conditiile respectarii dietei" Iu se administreaza hipoglicemiante orale daca glicemia a jeun este mai mare sau egala cu >A9mg1dl" Fn timpul administrarii agentilor hipoglicemianti se verifica glicemia a jeun si glicemia postprandiala la > ore timp de > luni de catre medicul de familie concomitent cu monitorizarea zilnica a glicemiei de catre pacient la domiciliu" (aca glicemia postprandiala este sub >99mg1dl se tine exclusiv dieta fara agenti hipoglicemianti& si control periodic'" (aca nivelul glicemiei nu scade satisfacator este obligator colaborarea cu specialistul, in vederea stabilirii insulinoterapiei mai ales daca diabetul este mai vechi de =9 ani" 4bezitatea este considerata o boala cronica la fel ca diabetul zaharat si 53*, si de aceea este greu de tratat si are un mare risc de a recidiva, chiar dupa ce s-au obtinut scaderi ponderale de mare succes" $area majoritate a obezilor prezinta o obezitate primara prin exces de aport caloric care depaseste necesitatile metabolismului bazal in conditii normale" Earele cazuri de obezitate secundara trebuie tratate in colaborare cu unul sau mai multi specialisti" $edicul de familie se intilneste cel mai frecvent cu obezitati primare" #bezitatea primara implica ca si cauze atit factori ereditari cit si factori de mediu" 3ratamentul obezitatii primare este greu de efectuat pe termen scurt" Fndiferent de cauza obezitatii, medicul de familie trebuie sa faca preventie primara persoanelor predispuse si atunci cind obezitatea exista va propune restrictie ca$orica( e?ercitiu$ &i,ic regu$at si sustinut si mo i&icarea com!ortamentu$ui a$imentar&foarte important la indivizii cu tulburari afective'" 3oate acesta masuri sint interdependente" 3ratamentul farmacologic si chirurgical este abordat de catre specialist eventual in colaborare cu medicul de familie" Fn ciuda tuturor eforturilor pacientilor regulile de frustrare impuse de tratament exaspereaza pacientul si citeodata si medicul;

trebuie retinut ca indiferent de gradul pierderii ponderale pacientul trebuie incurajat caci pierderi ponderale chiar minime au efect benefic in scaderea morbiditatii" 3 'strogenoterapia la femeile aflate in postmenopauza% terapia de substitutie hormonala protejeaza impotriva bolilor cardiovasculare G5( si *BG& accident vascular cerebral-stro7e'; estrogenii reduc cu A9: riscul de *BG si F$&infarct miocardic'" $ecanismul prin care estrogenii actioneaza este reducerea nivelului sanguin de 0(0 si cresterea nivelului de 5(0, avind ca rezultat final scaderea colesterolului total" au efecte evidente asupra vaselor sanguine prevenind ateroscleroza estrogenii au efect antioxidant, minimalizind oxidare 0(0 ce reprezinta mobilul formarii placii de aterom la nivelul vaslor" au efect vasodilatator prin actiune directa la nivelul celulelor endoteliale vasculare" scad coagulabilitate sanguina, efect ce este evident numai la doze mici de estrogeni S Fn afara de cei @ mari factori de risc ai bolii cardiovasculare preventia primara include si masuri de promovare a exercitiului fizic precum si masuri de educatie sanitara a populatiei astfel exista date care demonstreaza un efect protector al exercitiului fizic impotriva aparitiei G5( la persoanele care desfasoara activitate fizica regulata; chiar numai plimbatul viguros aproximativ ?9 de minute de trei ori pe saptamina are un efect protector major de scadere a riscului coronarian, efect protector care este independent de prezenta altor factori de risc pe care i-am amintit deja" BOALA CARDIO0ASC2LARA Factorii e risc sint reprezentati de -Birsta avansata este cel mai important factor de risc" -53* cu valori mari implica riscul de accident vascular cerebral" %e stie ca 53* este una dintre cauzele majore ale aterosclerozei mai ales cind se combina cu hiperlipidemia, si ca este cel mai important factor de risc modificabil astfel incit scaderea valorilor tensionale la limite normale are un rol benefic de preventie a *BG" -4umatul de tigarete" -G5(, fibrilatia atriala, si diabetul zaharat sint toti, factori independenti demonstrati in cresterea riscului de *BG" -Gonsumul de contraceptive orale, si in mod special mai ales de catre femeile care fumeaza se asociaza cu risc crescut de *BG" Pre'entia A0C% Pre'entia !rimara% modificarea comportamentului cu privire la dieta, exercitiul fizic, si renuntarea la fumat" consumul de aspirina s-ar spune ca protejeaza, insa nu a fost demonstrat" Pre'entia secun ara include screeningul pentru 53* care deja a fost prezentat, si care trbuie facut regulat la barbati si femei cu virsta cuprinsa intre =J-J@ de ani" 2nii medici recomanda ca la persoanele cu risc crescut sa se faca screening pentru stenoze carotidiene prin examene noninvazive& de exemplu (oppler pe carotide' sau pur si simplu auscultarea carotidelor pentru depistarea de sufluri de stenoza" CANCER2L Eeprezinta a doua mare cauza de mortalitate dupa bolile cardiovasculare" *proximativ A9: din cancere apar la persoane peste JA de ani si sint reprezentate de cancerul de plamini, de sin, de colon si rect, de col uterin, si de prostata" (intr factorii de risc cei mai importanti pentru dezvoltarea cancerului, indiferent de localizarea acestuia este virsta avansata" *ceasta se datoraza acumularii in timp a mutatiilor genetice critice, care culmineaza cu transformarea neoplazica" Gele mai frecvente localizari vor fi analizate mai jos P$amin% Factorii e risc% 4umatul reprezinta factorul de risc major, si este probabil cel mai cunoscut exemplu de expunere la un agent mutagen asociat cu aparitia cancerului pulmonar" Cxpunerea profesionala la azbest, radon, nichel, crom, sau alti agenti industriali mai ales cind aceasta se asociaza cu fumatul" Gresterea riscului depinde si de durata sau tipul de expunere"

.oluarea aerului in zonele urbane a fost propus ca factor de risc, insa nu afost demonstrat cu certitudine din cauza dificultatilor de masurare a poluarii" Fradierea expunerea la radiatii a fost considerata agent mutagen exterior care creste riscul aparitiei cancerului, insa aceasta expunere trebuie sa fie semnificativa pentru a fi luata in discutie" Cxpunerea secundara in urma investigatiilor radiodiagnostice nu este asociata cu un risc crescut de cancer" Fstoricul familial cele mai recente studii demonstreaza o scazuta asociere intre acest factor de risc pe linie paterna si dezvoltarea cancerului" Pre'entia !rimara si screening% %creeningul pentru cancerul preclinic& asimptomatic' include efectuarea citologiei pulmonare sau radioscopie pulmonara& ori una ori alta, pentru ca acestea sint costisitoare chiar daca se efectueaza la persoanele cu risc crescut, si in plus efectuarea lor nu micsoraza rata de mortalitate prin acest tip de cancer ci numai ajuta a-l detecta in stadii incipiente'" Canceru$ e san% Factorii e risc% Rraviditatea 4emeile care ramin gravide pentru prima oara dupa virsta de ?9 de ani au risc crescut pentru dezvoltarea acestui tip de cancer comparativ cu femeile care ramin gravide sub virsta de ?9 de ani" *ceasta este valabil numai in cazul in care sarcina este dusa la termen si femeia naste; sarcinile terminate cu avort nu asigura protectie" Fstoricul familial de cancer de san, indiferent de natura sa creste riscul global de aparitie a cancerului de san" 3otusi, riscul nu creste semnificativ la femeile ale caror mame sau surori au avut cancer de san dupa menopauza" (ieta bogata in grasimi si proteine animale" *ceste date sint inca controversate, nefiind evident daca o dieta bogata in grasimi reprezinta un factor de risc specific" Cste cert insa ca, ingestia crescuta de grasimi si proteine animale influenteaza endocrinologic pacienta in sensul unei promovari a cresterii, dezvoltare sexuala, menarha la virsta mica si cresterea perioadei reproducatoare a femeii care cu cit este mai lunga cu atit riscul de a dezvolta cancer este mai mare" Gonsumul de alcool poate creste riscul de cancer insa nu exista dovezi concludente" (eficienta de vitamina G din dieta este corelata cu un risc crescut de neoplazie in general" 0actatia nu influenteaza incidenta cancerului de san, dar femeile nulipare si femeile care nu au alaptat decit putin sau deloc au un risc mai mare de a dezvolta cancer de san comparativ cu femeile multipare" *dministrarea de contraceptive orale nu creste riscul de cancer indiferent de durata administrarii acestora" 3ratamentul estrogenic postmenopauzal utilizarea prelungita a estrogenilor pentru ameliorarea simptomelor legate de menopauza mai mult de =9 ani sau folosirea dozelor mari, zilnice, si pe cale orala&=,>Amg estradiol sau mai mult' creste riscul de dezvoltare a cancerului de san" .entru a contracara acest efect se recomanda utilizarea dozelor relativ mici&9,J>Amg', bisaptaminal, in produse percutanate si in combinatie cu progesteron ciclic =>-=@ zile pe luna" Eadiatiile expunerea la radiatiile ionizante mai ales in adolescenta creste riscul dezvoltarii cancerului, aceasta depinzind de doza" *lte cauze dezvoltarea cancerului de san este de asemeni asociata cu statusul socioeconomic ridicat, varsta peste @9 de ani, si instalarea timpurie a menarhei" Pre'entie !rimara si screening% .reventia implica controlul factorilor de risc mai sus mentionati" $amografia care poate ajuta la diferentierea unei forme benigne de o forma maligna, inainte de a deveni palpabila si care poate fi potential curabila" 3otusi =9->9: din cancere nu se vizualizeaza prin mamografie, astfel incit devine necesara autopalparea lunara care se poate dovedi afi de un real folos" $amografia se efectueaza la >-? ani pentru femeile cu virsta intre @9-A9 de ani, anual pentru femeile cu virsta peste A9 de ani, si mai frecvent daca este nevoie la femeile care se incadreaza in grupa cu risc crescut" Cxaminarea fizica prin palpare efectuata de femeie lunar, de regula postmenstrual" Canceru$ e co$ uterin% acest tip de cancer este considerat o afectiune pentru care exista intr-adevar posibilitatea unei preventii eficiente, deoarece acesta prezinta un stadiu preinvaziv de lunga durata si care poate fi tratat precum si datorita existentei screeningului pentru citologia cervicala" Factorii e risc%

 *ctivitatea sexuala partenerii sexuali multipli si existenta actuala sau trecuta a bolilor cu transmitere sexuala, ca herpesul, sifilisul, gonoreea creste riscul pentru neoplazia cervicala" Iu este inca clar daca acesti factori actioneaza separat sau prin acelasi mecnism fiziopatologic" Gontraceptivele orale exista numai o asociere redusa intre utilizarea #G si cancerul cervical" Geea ce s-a demonstrat prin studii este, ca marea majoritate a femeilor care au utilizat #G si-au inceput activitatea sexuala la o virsta mai tinara, si au mai multi parteneri sexuali" 4olosirea alternativa de metode de contraceptie de tip bariera reduce riscul de cancer cervical" Birsta primului contact sexual 4emeile care si-au inceput viata sexuala la o virsta mai tinara de >9 de ani au un risc de doua pina la trei ori mai mare de a dezvolta cancer cervical decit cele cu debut mai tardiv al vietii sexuale, chiar daca nu au mai avut si alti parteneri sexuali dupa aceea; acest fapt pare legat de expunerea timpurie la papilomavirus uman" (eficienta de acid folic si vitamina * si G au fost asociate cu dezvoltarea displaziei cervicale" 4umatul asocierea intre fumatul tigaretelor si dezvoltarea cancerului cervical este cunoscuta de mult timp, si este cert ca agentii mutageni din fumul de tigara se concentreaza selectiv in mucusul cervical" *ceasta asociere este si mai puternica la grupele de virsta tinara& >9->L de ani'" 4actori etnici si rasiali negrii si hispanicii au un risc crescut de a dezvolta acest cancer" 4actori socioeconomici s-a demonstrat ca acest tip de localizare este in legatura cu igiena sexuala la barbat, si ca femeile casatorite cu barbati carora li s-a practicat circumcizie din motive religioase sau alte motive&de exemplu femeile evreice' dezvolta foarte rar sau deloc neoplasm cervical" $enarha si menopauza virsta de instalare a acestora si caracterul menstrelor nu par a fi un risc" Fntervalul intre menarha si primul contact sexual constituie un indicator mai bun al riscului decit virsta la primul contact& cu cit intervalul este mai mic cu atit mai mare este riscul'" Pre'entie !rimara si screening% .reventia consta in masuri de educatie sanitara la adolescenti si mai ales in grupurile cu risc crescut si inlaturarea pe cit posibil a acestor factori de risc" %creeningul se efectueaza la persoanele cu risc crescut, si este reprezentat de testul .apanicolau& de citologie cervicala' care identifica modificari displazice cervicale" %e recomanda efectuarea testului cind o femeie devine sexual activa, apoi la fiecare =-? ani sub virsta de ?A de ani si in sfirsit la fiecare A ani dupa aceasta virsta" Cste de la sine inteles ca la persoanele cu risc crescut testul se poate face oricind" 4emeile cu risc crescut sint reprezentate de Gele cu virsta cuprinsa intre >A-J9 de ani %tatut socioeconomic defavorizat (etinute si prostituate 3recut sau prezent de boli cu transmitere sexuala Gontact sexual la virsta tinara Gu avorturi in antecedente Gu istoric de displazie scuamoasa cervicala Gele cu mame necasatorite Canceru$ e co$on si rect Factorii e risc% (ieta rolul dietei in prevenirea acestui tip de cancer este cert, insa incomplet explicat" Fn multe studii s-a demonstrat ca deficienta de fibre asociata cu un continut crescut de grasimi in alimentatie se coreleaza cu dezvoltarea cancerului colorectal" 4actori fiziologici actiunea in intestin a bacteriilor asupra acizilor biliari determina formarea de carcinogeni care pot actiona atit local cit si la distanta; mecanismul este deocamdata putin inteles si departe de a fi stabilit" Creditatea isi spune cuvintul, deoarece acest tip de cancer apare de trei ori mai frecvent la pacienti care au rude de gradul intii cu aceasta afectiune" Gonsumul de alcool s-a presupus a fi incriminat, insa alcoolul nu a fost confirmat ca factor cauzal cert"

4actori rasiali si socioeconomici indivizii cu statut socioeconomic ridicat si rasa alba, constituie amindoi factori independenti de risc pentru dezvoltarea cancerului colorectal" Pre'entie si screening% %creeningul pentru cancerul colorectal este reprezentat de determinare singerarilor oculte din scaun& testul *dler care dealtfel nu este sensibil si nici specific', anual, persoanelor cu virsta peste @A de ani, si mai ales persoanelor cuprinse in grupa cu risc crescut Gu istoric familial de colita Gu polipoza familiala sau polipi adenomatosi Gu cancer de colon in familie" Gu sindromul 06nch FF&cancerul de colon ereditar nonpolipoid'" Cndoscopia& rectosigmoidoscopia sau chiar colonoscopia' a fost recomandata a fi efectuata persoanelor cu virsta peste A9 de ani, cuprinse in grupa cu risc crescut" BOALA RENALA Factorii e risc% *gresiunile imune, in special infectiile streptococice care reprezinta cauza cea mai frecventa de glomerulonefrita" Cste discutat dar nu este cert daca expunerea profesionala la anumiti solventi industriali si benzina ar avea un rol favorizant in dezvoltarea bolii renale" Easa barbatii negrii au un risc crescut de a dezvolta boala renala, si in mod particular nefropatie hipertensiva" %exul barbatii sint cu >9-?9: mai afectati decit femeile de a dezvolta boala" Birsta mai mare de @A de ani creste riscul de boala renala" (iabetul nefropatia diabetica si nefropatia hipertensiva sint cauzele majore de mortalitate si morbiditate printre diabetici" Pre'entia !rimara% - controlul 53* printr-un tratament corespunzator o screening de rutina pentru bacteriurie bacteriuria, pielonefrita acuta, precum si alte infectii de tract urinar, pot duce la pielonefrita cronica, cu toate ca aceasta este neobisnuit in absenta diabetului, a graviditatii sau a anormalitatilor structurale sau neurologice" o evitarea expunerii la hidrocarburi, solventi organici, benzina" Pre'entia secun ara% - 3ratamentul medicamentos al 53* la pacientii diabetici, tratamentul corect al glomeronefritelor" o (ializa si transplantul renal sint singurele metode care se mai pot aplica si care mai pot fi eficiente in stadiul de insuficienta renala cronica"" Ca$irea Organismu$ui #rganismul uman trebuie sa se adpateze permanent modificarilor mediului ambiant varietatii de temperatura, umiditate, miscarea aerului, variatii ale radiatiilor solare" Gapacitatea de adaptare a organismului este diferita de la un individ la altul, dar ea poate fi crescuta prin metoda de calire" Galirea organismului este absolut necesara in cazul sportivilor, deoarece activitatea acestora se desfasoara de multe ori in conditii de mediu nefavorabile P frig, ploaie, vant, soare puternic P care in cazul care organismul sportivilor nu are capacitatea necesara unei bune adaptari la aceste conditii nu poate rezista solicitarilor, rezultatele din concursuri sunt slabe, existand chiar perilcolul unor imbolnaviri sau accidente" Galirea este metoda prin care se realizeaza marirea rezistentei generale a organismului fata de variatiile bruste ale mediului extern fata de imbolnaviri" .entru calirea organismlui se folosesc factorii naturali aerul, apa si radiatiile solare, aplicate dupa anumite principii si reguli".rin calire, organismul se deprinde sa reactioneze in mod adecvat la

conditiile externe variabile fara sa aiba loc tulburari ale celor mai apropiate functii" Galirea mareste capacitatea de munca a organismului, lucru deosebit de important pentru activitatea sportiva, deoarece activitatea musculara se desfasoara chiar si in conditii nefavorabile de mediu"Galirea organismului are la baza formarea unor reflexe la actiunea repetata a excitantilor veniti din mediu extern, aplicati intr-o anumita ordine si avand o anumita intensitate" Gei mai activi si mai adecvati excitanti fizici pentru realizarea calirii sunt caldura, frigul, radiatiile solare si apa" Fn legatura cu calirea se deosebesc doua actiuni masurile de calire si gradul de calire. $asurile de calire reprezinta folosirea factorilor naturali intr-un anumit fel, pentru ca temperatura, umiditatea, miscarea aerului, radiatiile solare, apa, ca excitanti ai organismului, sa-i imbunatateasca actiunea de adapatare la conditiile variabile ale mediului, solicitand in special functia de termoreglare" Rradul de calire este starea in care ajunge organismul dupa aplicarea masurilor de calire, este deci gradul de antrenament, in special al sistemului de termoreglare, de a reactiona prompt si adecvat la factorii meteorologici de intensitate, durata si frecventa, variabila mai ales la varialtiile bruste ale acestori factori de mediu extern" (upa cum am mentionat, masurile de calire necesita in primul rand functia de termoreglarea organismului" #rganismul are capacitatea de a-si mentine o temperatura interna aproape constanta, chiar daca este expus la variatii ale factorilor fizici externi care influienteaza termoreglarea" Galdura organismului este rezultatul a doua procese opuse, care in conditiile conforului termic P si deci ale vietii normale si activitatii cu randament maxim P sunt egale cantitativ la producerea caldurii in organism si pierderea de caldura" Princi!ii$e ca$irii organismu$ui Galirea corpului trebuie sa se efectuieze tinandu-se cont de anumite principii, care se aseamana cu cele ale antrenamentului sportiv, deoarece calirea este considerata un antrenament al sistemului termoreglator" .rincipiile calirii sunt gradiatia; continuitatea; variatia intensitatii; diversitatea mijloacelor de calire; individualizarea mijloacelor de calire;

Rradiatia" *ceasta se realizeaza prin folosirea gradata a factorilor de mediu, atat ca intensitate, cat si ca durata de expunere" Galirea se incepe deobicei in sezonul cald, in conditii de solicitare mai putin intensa a organismului din partea factorilor de mediu extern" Fn acelasi timp cu cresterea treptata a intensitatii factorilor de calire creste treptat si durata de expunere &se incepe cu cateva minute'" (aca intensitatea unui excitant nu se mareste progresiv, el devine insuficient pentru a mari gradul de calire" Fn schimb, expunerea abuziva ca durata, de la inceput are efecte negative" Gontinuitatea" Gorpul trebuie calit sistematic, continuu, incepand din copilarie, in fiecare zi, pana la varsta inaintata" Cxpunerea sisitematica duce la formarea reflexelor conditionate de adaptare, cu efecte favorabile sau chiar a unor

modificari morfologice adaptive" (e exemplu, influienta frigului, repetata timp indelungat, duce la ingrosarea stratului cornos al pielii, datorita careia conductibilitatea termica a lui scade si odata cu ea scade si pierderea de caldura a organismului"Fntreruperea calirii pe o perioada mai mare de timp duce la reducerea gradului de calire prin stingerea reflexelor conditionate care scad gradul de antrenament al sistemului termoreglator" Eeluarea calirii trebuie facuta gradat" Bariatia intensitatii" (upa ce s-a realizat un oarecare grad de calire, organismul trebuie obisnuit cu influenta unor excitanti de intensitate variabila si cu o durata de timp diferita, fie printr-un timp mai indelungat de expunere la factorii de calire, fie printr-un timp mai scurt, dar repetat, in conditii variate de mediu; de exemplu expunerea alternativa la cald si rece" Gorespondentul acestui principiu in cadrul antrenamentului sportiv este principiul alternarii eforturilor" Bariabilitatea mijloacelor de calire" .entru a se realiza un grad ridicat de calire trebuie sa se foloseasca factori mai diversi si mijloace cat mai variate" (e exemplu, bai de aer, de apa si de soare in acelasi timp; proceduri cu apa, expunere la aer cald si rece, uscat si umed, vand si ploaie, combinatii astfel de factori simultan cu practicarea exercitiilor fizice si sportului in aer liber, conditii meteorologice variate" Rimnastica de dimineata in aer liber, urmata de proceduri de calire prin apa, practicarea turismului, a inotului in aer liber, a schiului, a jocurilor sportive in aer liber etc", ofera un grad ridicat de calire, prin combinarea unor factori diversi de mediu" *cestui principiu ii coresunde in antrenamentul sportiv principiul multilateralitatii" Fndividualizarea mijloacelor de calire" 0a fel ca in antrenamentul sportiv unde, pentru obtinerea unor rezultate bune, efortul este individualizat, si in procesul de calire mijloacele de calire trebuie individualizate in functie de particularitatile subiectului tip de sistem nervos, varsta, sex, stare de sanatate etc" Iu toti oamenii suporta la fel actiunea soarelui, a apei sau a aerului rece" *cest lucru depinde de particularitatile individuale si de pregatire prealabila a organismului" Fndividualizarea trebuie facuta mai ales la copiii mici, la care sistemul termoreglator nu functioneaza pefect, precum si la oamenii varstnici, la care toate functiile vitale se adapteaza mai greu la actiunea factorilor de mediu" (easemenea calirea se face cu precautie la persoanele in convalescenta, precum si la femeile gravide" .rincipalii factori de mediu folositi pentru calirea corpului sunt aerul, apa si soarele" *EDICINA *2NCII - NOTI2NI INTROD2CTI0E *EDICINA *2NCII *e icina muncii este specialitatea medicala care studiaza relaia om-munca, adaptarea omului la munca si adaptarea muncii la persoana care o efectueaza" Cste o specialitate medicala extrem de vasta, de relaie, care inglobeaza cunostine din toate celelalte specialitai medicale" $edicina muncii se ocupa cu prevenia, diagnosticarea si managementul bolilor profesionale si a celor legate de profesiune, a accidentelor de munca, precum si cu promovarea sanataii si productivitaii muncitorilor n occident, medicina muncii este studiata si practicata impreuna cu medicina mediului inconjurator sub denumirea de occupational and environmental medicine" %anatatea ocupationala este definita la ora actuala de catre #rganizatia $ondiala a %anatatii ca fiind "promovarea si mentinerea celui mai inalt grad de bunastare fizica, mentala si sociala a muncitorilor de toate ocupatiile, prin prevenirea perturbarilor cauzate sanatatii acestora de catre conditiile muncii, protejarea in munca fata de riscurile rezultate din prezenta agensilor nocivi pentru sanatatea lor, plasarea si mentinerea muncitorului intr-o munca adecvata aptitudinilor fiziologice si psihologice *ctivitatile in materie de sanatate ocupationala sunt grupate in trei domenii C !romo'area si mentinerea sanatatii muncitori$or si a a!titu inii $or e munca C ame$iorarea con itii$or si a me iu$ui e munca in 'e erea asigurarii sanatatii si securitatii in munca

C im!$ementarea unui sistem e management a$ sanatatii si securitatii in munca( pentru eficientizarea si controlul activitatilor din domeniul sanatatii ocupationale, in beneficiul angajatilor si al organizatiei