MODUL 14 :NURSING GENERAL 1

AMG 1
PROF.URSU ROXANA

NEVOIA DE A BEA ȘI A MÂNCA

1
 NEVOIA DE A BEA ȘI A MÂNCA
Definiție:
Oricărui organism îi este necesar să ingere și să absoarbă alimente de bună calitate și
în cantitate suficientă , pentru a-și asigura dezvoltarea , întreținerea țesuturilor și pentru a-și
menține energia indinspensabilă unei bune funcționări .

Independența în satisfacerea nevoii.

Organismul are nevoie de alimentație adecvată calitativ și cantitativ . Alimentația
trebuie să cuprindă toți factorii necesari pentru menținerea vieții și asigurarea funcțiilor
organismului : glucide , proteine , lipide , vitamine, apă , săruri ,minerale .

1) Glucidele:
- reprezintă sursa principală energetică a organismului. Digerarea și asimilarea lor nu
solicită organismul prea mult , de aceea este bine ca 50% din necesitățile calorice ale
organismului să se asigure prin hidrați de carbon , dacă nu există o contraindicație in ceea ce
priveste aportul lor (diabetul zaharat, obezitate , colita de fermentatie ) .
COLITA = inflamația intestinului
- aportul de glucide trebuie mărit in boli febrile , cașexie (stare extremă de slăbire),
denutriție , afecțiuni hepatice , renale și pot fi administrate sub formă de ceaiuri , siropuri ,
limonade , sucuri de fructe etc. (mai ales in perioade febrile) .
- principala sursă - este pâinea , cartoful , orezul .
- necesarul zilnic de = 4-6g/kg corp/24 h

2)Proteinele :
- reprezintă materialele plastice (de formare) ale organismului , ele inlocuind
substanțele distruse prin uzură fiziologică sau patologică .
- reprezintă sursa importantă de energie și constituie material prim a enzimelor și a
hormonilor .
- aportul insuficient de proteine de lungă durată determină distrugerea parenchimului
hepatic , apariția anemiei și retenția (reținerea) apei în organism cu formare de edeme . Aceste
probleme se datoreaza scaderii proteinelor din plasma .
-creșterea cantității de proteine este indicată in sarcină , alaptare , arsuri , anemii ,
postoperator , evacuari pleurale și abdominale .
2
 - scăderea cantității de proteine este indicată in boli renale , afecțiuni febrile .
- necesarul de proteine = 4-6g/kg corp/24 h
- rezistența organismului fata de infecții depinde de aportul proteic ; in anumite cazuri
( de arderi exagerate sau pierderi patologice ) , necesarul proteic crește ; in afecțiuni renale
(insuficiență renală ) necesarul proteic este scăzut pentru menajarea rinichiului.
- proteinele se gasesc in carne , oua , peste , branza , lapte , legume uscate (fasole si
mazare).

3)Lipidele :
- au valoare calorică mare și calități energetice mari intr-un volum mic.
- ele au rol energetic , structural , adică intră in compoziția sistemului nervos și a
eritrocitului (globulul rosu), au rol de susținere pentru organele interne , rol de depozit pentru
rezervele de energie .
- necesarul de lipide = 1-2g/kg corp/24 h
- aportul de lipide se va reduce in boli febrile , boli hepatice , insuficiență pancreatică ,
insuficienta renala , diabet zaharat , obezitate ; si va creste in malnutritie , hipertiroidism
(datorita arderilor exagerate).
- aportul de lipide trebuie să fie de origine animală (unt , smântână , suncă) și vegetală
(ulei).

4)Vitaminele :
- sunt necesare menținerii metabolismului normal al organismului.
- necesarul de vitamine se asigură prin consumarea fructelor , legumelor , salatelor ,
sucurilor de fructe.
Vitaminele pot fi clasificate in :
– vitamine hidrosolubile
– vitamine liposolubile

5)Apa și sărurile minerale:

- In apa se petrec toate reacțiile biochimice din organism , au rol structural și
catalizator.
- necesarul zilnic de apă este de 2000-2500 ml , provenind din aport și din arderea
hidraților de carbon și a lipidelor .
3
 - necesarul de saruri minerale : 4g de Na/zi , 3-4g K/zi , 2g Ca/zi , 6g Cl/zi , 18mg
Fe/zi , 0,15g Mg/zi .Pentru ca absorbtia de Ca si Mg sa fie optima, raportul trebuie sa fie de 2
la 1.
- surse de Ca si K : branza , lapte si derivate.
- necesitățile de apă și săruri minerale cresc in boli febrile , diaree , vărsături ,
hemoragii abundente , arsuri intinse ;
- scad in insuficiența cardiacă , in ciroză, etc.
Necesitatile calorice ale omului sanatos:
Valoarea energetica a principiilor alimentare :
– glucide – 4,1cal prin metabolizarea unui gram
– lipide – 9,3 cal prin metabolizarea unui gram
– proteine – 4,1cal prin metabolizarea unui gram
Necesarul caloric pe 24 h in functie de activitate :
– in repaus – 25 cal/kg corp/zi
– efort fizic usor -35 cal/kg corp/zi
– efort mediu – 45 cal/kg corp/zi
– efort mare – 55 cal/kg corp/zi
Necesarul caloric pe 24 h in funcție de vârstă :
– se crește necesarul caloric cu 20-30% pentru copii
– se scade cu 10-15% pentru vârstnici
– la femei este cu 10% mai mic decât la barbat
– in stările febrile necesarul caloric este mărit cu 10%
– la sportive , în sarcină , alaptare se crește necesarul caloric cu 30%
Necesarul caloric este de 2500-3000 cal/zi .

Factori care influenteaza satisfacerea nevoii :

1) Factori biologici :
– vârsta și dezvoltarea – nevoile alimentare sunt variabile in funcție de perioada de
creștere și dezvoltare : copil , adolescent , adult , varstnic.
– activități fizice – cu cât activitatea musculară este mai mare cu atât crește și aportul
alimentar
– orarul și repartizarea meselor – un program regulat al meselor este recomandat tuturor
indivizilor , intervalul dintre mese fiind in funcție de vârstă
4
2) Factori psihologici :
– emotiile- influențează consumul de hrană (unii își pierd apetitul , iar alții consumă mai
multe alimente) .
– anxietatea – hrănirea este strans legată de satisfacerea unei nevoi de securitate , de
dragoste și de bunăstare
3) Factori sociologici :
– climatul – iarna , este nevoie de mai multe calorii , iar vara , sunt preferabile mesele
ușoare și o cantitate crescută de lichide
– statutul socio-economic –sărăcia influențează negativ satisfacerea nevoii
– religia – in funcție de apartenența lor religioasă , indivizii au anumite ritualuri
alimentare : post urmat de sărbatori mari , interzicerea consumului unor alimente (carne de
porc , cafea , alcool ) , dar și prepararea și servirea alimentelor dupa un anumit ritual
– cultura – alimentația este strans legată de tradițiile și superstițiile fiecărei culture.

Manifestari de independenta :
1) Cavitatea bucală – dentiția trebuie să fie bună , proteza dentară (daca este cazul) trebuie
să fie adaptată și in stare bună , mucoasa bucală rozie și umedă , limba roz , gingiile de
culoare roz și aderente dinților .
2) Masticația – trebuie să fie usoară , eficace , cu gura inchisă .
3) Reflexul de deglutiție (înghițire) – trebuie să fie prezent
4) Digestia – trebuie să fie ușoară , lentă .
5) Deprinderile alimentare- orarul meselor (3 mese si 2 gustari cu 10 ore de repaus
nocturn).
6) Apetitul – trebuie sa fie prezent.
7) Satietatea (senzatia de satul) – trebuie sa fie prezenta
8) Hidratarea – reprezinta consumul de lichide in functie de varsta
9) Simtul gustativ – trebuie sa fie prezent.

Rolul asistentului medical pentru menținerea independenței :

– asistentul med. calculează necesarul de calorii pe 24 h , in funcție de activitate , vârstă
și starea fiziologică
– asistentul med. cântăreste pacientul și urmarește evoluția greutății

5
– asigură echilibrul între alimentele energetice și cele neenergetice (apa , vitamine ,
saruri minerale) .
– asigură echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel:
1. 50-55% glucide
2. 10-15% lipide
3. 30-40% proteine
– asigură echilibrul intre produsele de origine animală și vegetală :
a) 40% proteine de origine animală
b) 60% proteine de origine vegetală
c) 35% lipide de origine animală
d) 65% lipide de origine vegetală
– rația alimentară să cuprindă alimente din toate grupele alimentare
– cercetează gusturile și deprinderile alimentare ale individului
– inlocuiește, la nevoie , un aliment cu altul , conform echivalentelor cantitative și
calitative ale diferitelor principii alimentare