Planul cursului

1. Definiţia sănătăţii; determinanţii sănătăţii, modele pentru

sănătate

2. Promovarea sănătăţii- definiţie

3. Carta de la Otawa

4.Promovarea sănătăţii orale

5. Implicarea factorilor sociali în promovarea sănătăţii

 SĂNĂTATEA-
definitie
Sănătatea a fost definită de-a lungul timpului sub
diferite aspecte, iar actualmente, cea mai acceptata
definitie este cea a OMS prin care sănătatea este
privită sub aspect pozitiv. 
O.M.S., 1948
Sănătatea reprezintă:
„O stare de bine din punct de vedere fizic, mental şi
social, care nu constă numai în absenţa bolii sau a
infirmităţii „
 În definiţia sănătăţii , OMS face referire
la o „stare de bine„ care presupune satisfacerea
necesităţilor fundamentale pentru o viaţă plină
de prosperitate, adică a calităţii vieţii:
Nutriţionale: alimente suficiente, calitativ şi
cantitativ
Sanitare : reguli de igienă (proprie, a mediului,
locuinţei)
Educative : acces la educaţie
Sociale : a nu fi exlus din societatea in care
traieste
Afective
 O altă definiţie a sănătăţii pune accentul pe
controlul factorilor determinanţi ai sănătăţii, care
pot influenţa sanatatea, fie in mod pozitiv, fie
negativ:
1. Factorii ereditari, vârsta si sex
2.Stilul de viaţă
3.Societatea şi comunitatea
4.Condiţiile de locuit şi de muncă
5. Condiţiile economice, culturale şi de mediu
1. Varsta, sexul si caracteristicile ereditare sunt
considerate determinanti de baza ai starii de sanatate.
Acestia sunt insa factori asupra carora persoanele au
control redus
 2. Stilul de viaţă  se referă la comportamentul şi
atitudinea faţă de determinanţii pozitivi sau negativi ai
sănătăţii: consum de alcool, fumat, consumul de
grăsimi animale, atitudinea faţă de igiena orală

Aceşti factori sunt influenţaţi şi de:

normele culturale ale comunităţii respective
condiţiile financiare individuale sau ale comunităţii
3.Comunitatea și societatea influenţează
sănătatea prin:
Prezenţa sau absenţa ajutorului în cazul
unor situaţii nefavorabile:
şomaj
lipsa suportului financiar pentru familiile
fără venit
lipsa suportului financiar pentru familiile cu
mulţi copii
lipsa asigurările de sănătate
 4. Conditiile de locuit şi de muncă se
referă la:
- Condiţii decente de locuit
- Existenţa locurilor de muncă în
comunitatea în care persoana trăieşte
- Condiţii decente de muncă
- Asigurarea accesului la locul de muncă
5.Condiţiile
5. economice, culturale şi de mediu
Se referă la condiţiile economice ale ţării şi
comunităţii din care fiecare individ face parte
Acestea au influenţă asupra sănătăţii prin:
furnizarea serviciilor medicale pentru diagnostic
şi tratament
accesul gratuit la asigurările de sănătate
existenţa de programe preventive
metode de îmbunătăţire a calităţii vieţii.
 Modele de sănătate
1.Modelul biomedical defineşte sănătatea prin
absenţa bolii (care este explicată prin existenţa
unei relaţii cauză-efect)
2. Modelul comportamentului pentru sănătate
defineşte sănătatea ca fiind rezultatul alegerilor
sănătoase faţă sănătate, ţinând cont de factorii
de risc ai sănătăţii
3.Modelul social şi de mediu pune accent pe
determinanţii sociali si de mediu care pot acţiona
favorabil sau nefavorabil pentru sănătate
 Probleme majore de sănătate explicate
prin cele 3 modele
Modelul Modelul Modelul social şi
biomedical comportamentului de mediu
(cauze) pentru sănătate

-fizica : fracturi,-tabagism -sărăcie

arsuri, plăgi ... -alimentatia -şomaj
-infecțioasă: HIV, nesănătoasă
tuberculoza,hepati
-izolare socială
tă... -lipsa activităţii fizice -poluarea
-dezechilibru -toxicomanie mediului
metabolic: diabet -stress -conditii
-carențe: periculoase de
malnutriție,
anomalii viaţă şi de muncă
congenitale,
anemii
 Exemple:
3 abordări diferite pentru

Cardiopatie ischemică
Modele de sănătate Cauza problemei Strategiile principale

Biomedical Hipertensiune arteriala Tratament medicamentos

Antecedente familiale Dietă săracă în grăsimi
Hipercoleterolemie animale şi sare

Modelul Mod de viaţă Educaţie pentru sănătate

comportamentului Tabagism Pledoarie pentru programe
pentru sănătate publice de promovare a
Dietă bogată în grăsimi
animale sănătăţii (de ex:interzicerea
Nivel ridicat de stres fumatului la locul de muncă)

Modelul social şi de Condiţiile de viaţă şi de Mobilizarea comunităţii şi

mediu muncă promovarea la nivel naţional a
Acces redus la servicii programelor politice pentru
sanatate servicii de sănătate accesibile
tuturor persoanelor
 3 abordări diferite pentru boala parodontală
Modele de sănătate Cauza problemei
Biomedical -placa dentară si flora
patogenă
-risc genetic, ereditar
Modelul -modul de viaţă:
comportamentului -fumatul
pentru sănătate -stres
-igiena orala deficitara
Modelul social şi -conditii de viaţă: lipsa de
de mediu cabinete dentare in
comunitate
-lipsa asigurăre de
sănătate
Strategiile principale
-tratament
-medicaţie
-educatie pentru sănătate
-modificarea
comportamentului
nesanogen
-pledoarie pentru programe
publice de promovare a
sănătăţii (de ex:interzicera
fumatului la locul de muncă)
-mobilizarea comunităţii şi
promovarea la nivel naţional
a programelor politice pentru
servicii de sănătate
accesibile tuturor
persoanelor
 Promovarea sănătăţii-istoric
Anul 1974 se consideră a fi punctul de referinţă
pentru promovarea sănătăţii.
Raportul publicat în Canada de către Marc
Lalonde, ministrul sănătăţii din acea vreme, a
constatat că foarte multe decese din Canada
puteau fi prevenite.
De fapt, el a redefinit sănătatea publică, sub
forma de noua sănătate publică, o abordare
care aduce schimbări de mediu alături de măsuri
preventive individuale şi intervenţii terapeutice
adecvate, adresate în special vârstnicilor şi
persoanelor cu handicap.
Noua sănătate publică merge mai departe de
înţelegerea biologiei umane şi recunoaşte
importanţa aspectelor sociale ale problemelor de
sănătate cauzate de stilul de viaţă.

Multe dintre problemele actuale de sănătate sunt

percepute ca probleme sociale, mai degrabă
decât probleme individuale.

În cadrul acestei concepţii, mediul este perceput

ca fiind atât social şi psihologic, cât şi fizic.

Prin urmare, sănătatea trebuie să reprezinte o

preocupare a tuturor cetăţenilor şi nu numai a
medicilor sau altor specialişti din domeniul
medicinei.
Prima conferinţă pantru promovarea
sănătăţii, reunită la Ottawa în 1986, a
adoptat un document (Carta) care a
contribuit obţinerea la un obiectiv major:
Sănătatea pentru toţi
2. DEFINIŢIE – OMS:

«este procesul care oferă individului şi

colectivităţilor posibilitatea de a-şi creşte controlul
asupra determinanţilor sănătăţii şi, prin aceasta, de
a-şi îmbunătăţi starea de sănătate»
 CARACTERISTICI:

1. Promovarea sănătăţii este un proces

complex care dă posibilitate oamenilor să
folosească toate mijloacele prin care îşi
pot controla propria stare de sănătate sau
o pot influenţa, îmbunătăţind-o.
2. Este o strategie de ameliorare a sănătății
populației prin asigurarea indivizilor,
grupurilor și comunităților de instrumente
care să le permită luarea unor decizii
privind:
Prevenirea afecțiunilor
Schimbarea stilului de viață, alimentației si
a mediului
 3. Elementele principale ale Promovării
sănătății
Adresabilitatea către grupurile populaționale cu risc de
îmbolnăvire
Acțiuni directe asupra factorilor de risc
Realizarea de studii de cercetare cu privire la factorii de risc
dintr-o comunitate
Elaborarea de măsuri pentru reducerea riscurilor:
informarea, educarea populației, măsuri legislative, fiscale...
Participarea activă a comunității la identificarea problemelor
de sănătate
Educatie pentru sănătate
Acțiuni de protecței a mediului
 Carta de la Ottawa-actiuni
5 axe de intervenţie pentru promovarea
sănătăţii
1.Elaborarea unor politici publice care favorizează
sănătatea

2. Crearea unor condiţii de mediu favorabile

sănătăţii

3. Întărirea acţiunii comunitare

4. Dezvoltarea abilităţilor individuale

5. Reorientarea serviciilor medicale

 1. Elaborarea unor politici publice care
favorizează sănătatea

•Promovarea sănătăţii presupune adoptarea unei politici

favorabile sănătăţii:
•măsuri legislative (ex: legea antifumat)
•măsuri financiare şi fiscale (ex: facilităţi bancare şi fiscale
pentru medicii care deschid cabinete dentare)
•Rezultatul acestui demers se reflectă în oferirea de servicii de
sănătate sigure, accesibile şi acceptabile ca şi preţ
 2. Crearea unor condiţii de mediu favorabile
sănătăţii
Promovarea sănătăţii recunoaşte că sănătatea indivizilor
este legată şi de modul în care tratăm natura şi mediul
înconjurător.
La nivel mondial 24% dintre boli si 23% din totalitatea
deceselor premature sunt atribuite factorilor de mediu
Boli cauzate de factori de mediu:
-Boli respiratorii, astm bronșic
-Alergii
-Cancer
-Malarie, boli infecțioase
-Stări carentiale: gușa endemică(lipsa Iod), carenta Calciu
(rahitism la copii, osteomalacie-adulti), carenta in acid folic
(despicături labio-palatine)
-In exces: fluoroza scheletica si dentară
-Intoxicatii prin poluare cu metale grele
 3. Întărirea acţiunii comunitare
Promovarea sănătăţii acţionează prin acţiuni comunitare
eficiente.

În centrul acestui proces se află comunităţile care au o forţă

proprie şi pot controla propriile iniţiative şi activităţi.

4. Dezvoltarea abilităţilor individuale

Promovarea sănătăţii sprijină dezvoltarea personală şi socială prin oferirea

de informaţii, educaţie pentru sănătate şi prin sprijinirea indivizilor să-şi
dezvolte abilități favorabile sănătății.

5. Reorientarea serviciilor medicale

Reorienatarea serviciilor medicale spre preventie prin includerea educatiei

pentru sănătate ca parte a serviciilor oferite populației.
Exemplu:
Programul de promovare a sănătăţii împotriva fumatului 
1. Elaborarea unor politici publice care favorizează
sănătatea :
-menţionarea pe fiecare pachet de tigari a efectelor
fumatului; fotografii
-programul naţional anti-fumat
-creşterea preţului ţigărilor
-interzicerea vânzării către minori
2. Crearea unor condiţii de mediu favorabile sănătăţii
- campaniile mediatice – de informare prin articole si
publicitate
- crearea de spaţii fără fumat la locurile de muncă
 3. Întărirea acţiunii comunitare
-mobilizarea comunităţii prin realizarea de programe
educative antitabac în şcoli şi licee

4. Dezvoltarea abilităţilor individuale

-rezistenţa fiecărei persoane la tentaţiile oferite de
anturaj, prieteni
-creşterea încrederii în propria voinţă de a se lăsa de
fumat

5. Reorientarea serviciilor medicale

-servicii medicale adresate celor care doresc să
renunte la fumat
-servicii medicale adresate celor care sunt in sevraj
-mobilizarea industriei farmaceutice (ex: distribuirea
gratuita de plasturi anti tabac, medicamente anti
tabac)
-servicii de cosiliere psihologică
 Strategii preventive de promovare
a sănătăţii
1. Strategia ecologică-caracteristici

1. Se bazează pe populatie si nu pe individ, de aceea se

acorda importanta incidentei bolii in populatie si nu
bolii individuale.
2. Îşi propune să  modifice cauzele care produc incidenta
Avantaje:
-Aduce beneficii la nivel populational, este adecvata din
punct de vedere comportamental, psihologic, pentru ca
nu face nici o discriminare. 
Limite:
-prezinta avantaje mici pentru cei cu risc inalt;
 2. Strategia riscului inalt

      Prima
       etapa in cadrul acestei strategii este identificarea
persoanelor la risc dintr-o populaţie
Avantaje:
-interventia serviciilor de sanatate este adecvata intereselor
individului: persoana care are un risc crescut de a se îmbolnăvi este
mai interesată sa adopte masuri preventive;
-motivatia individului de a participa este mai mare; la fel si cea a
medicului;
-raportul cost/eficacitate este favorabil, caci investitia se limiteaza la
persoanele la risc inalt;
Limite:
-dificultatile si costurile screeningului, cind este necesara efectuarea
lui;
intr-o populatie data, numarul indivizilor la risc inalt este mic (de aici
avantajul economic), in timp ce persoanele cu risc mic sau moderat,
care sunt cele mai numeroase, ramin neprotejate
Relaţia dintre sănătatea generală şi cea
orală
1. Consecinţele afecțiunilor generale asupra
sănătăţii orale

1. Bolile care afectează sistemul imunitar, fie direct

(infecţia HIV, diabetul ne-echilibrat, bolile autoimune) fie
indirect (medicamente : chimioterapie, corticoterapie)
favorizează apariţa de infecţii orale, în special candidoze
sau chiar forme avansate de boală parodontală

2. Anumite forme de afectare parodontală au cauze

genetice sau sistemice.

3. Afecţiunile care determină scăderea fluxului salivar

pot determina creşterea riscului carios.
4.Există infecţii virale care pot detrmina leziuni ale
mucoase bucale, sau char cancer oral (ex. Virusul
Papilloma uman)

5. Este cunoscută consecinţa administrarii de

bifosfanati (pt tratamentul osteoporozei) la apariţia
osteonecrozei de maxilar.

6. Diabetul creşte riscul şi severitatea bolii

parodontale, aceasta fiind considerată a şasea
complicaţie a diabetului.
 Consecinţele afecțiunilor orale asupra
sănătăţii generale
1. Încă din secolul XIX este cunoscut rolul infecţiilor orale
în declanşarea unor afecţiuni generale
( ex. bacteriemia din timpul unei manopere sângerânde care
poate determina endocardita bacteriana la pacienţii cu
stenoze /insuficienţe mitrale sau aortice, proteze
valvulare)
2.Studii recente au demonstrat influenţa afecţiunilor
parodontale asupra bolilor cardio-vasculare, bronho-
pulmonare, poliartritei reumatoide, sau prin dezechilibrarea
diabetului.
Explicaţia ar fi aceea ca prin circulaţia sangvină pot ajunge
diferite celule inflamatorii capabile să iniţieze sau să întreţină la
distanţă procesul inflamator.
3. La persoanele vârstnice, o stare de sănătate
orală precară poate determina o nutriţie
deficitară, osteoporoză, reducerea calităţii vieţii .
4. Artrita reumatismală şi gingivita sunt afecţiuni
inflamatorii cronice, iar simpla administrare de
antibiotice şi un periaj riguros pot determina un
efect benefic asupra bolilor reumatismale
5. O stare de sănătate orală precară poate avea
influenţe negative asupra calităţii vieţii prin:
- durere, jenă în timpul masticaţiei, pierderea
gustului, halenă, efecte asupra vieţii sociale şi
chiar afective.
  Necesitatea parteneriatului pentru sănătatea
orală cu:
 medici generalişti
 profesionisti paramedicali
 specialişti din sistemul de asistenţă primară
 profesori
 psihologi
 sociologi
 decidenţi politici
 Promovarea sănătăţii orale-acţiuni:
1. Reducerea factorilor de risc pentru caria
dentara (consum moderat de zahăr)
2. Consum moderat de bauturi acidulate 
3. Limitarea factorilor de risc pentru boala
parodontală: placa dentară,fumatul, stress-ul
4. Reducerea factorilor de risc pentru cancerul
oral:
igiena orala deficitară, alcool, tutun
infectiile virale: virusul Herpex simplex şi virusul
Papilloma uman
factori de mediu- soarele
5. Controlul periodic al pacienţilor cu leziuni
precanceroase
6. Educaţia pentru sănătatea orală prin
campanii derulate în şcoli şi universităţi
7. Ameliorarea igienei orale pentru
persoanele vârstnice şi cele cu dizabilităţi
precum şi la cei internaţi în centrele de boli
cronice
8. Educaţia pentru o alimentaţie echilibrată,
fără alcool şi tutun
Organizatia Mondiala a Sanatatii demonstreaza ca 50%
din totalul cauzelor de decese se datoreaza unui stil de
viata nesanatos, in care fumatul, abuzul de alcool,
sedentarismul, alimentatia incorecta  au efecte deosebit
de nocive.
Cu alte cuvinte, jumatate din cauzele de mortalitate pot fi
prevenite prin modificarea stilului de viata.
Stilul de viata sanatos este 'vaccinul' cel mai eficient
pentru bolile cronice
Din nefericire, in aceasta categorie se includ de fapt
majoritatea bolilor.
Diabetul, cancerul, bolile cardiovasculare, SIDA sunt mai
bine monitorizate si controlate astazi de catre medicina
moderna decat acum doua-trei decenii, dar ele nu sunt
eradicate prin tratamente medicale specifice.
Medicul dentist are un rol deosebit de a motiva pacientii
sa adopte un comportament sanogenic.
De multe ori, implicarea in acest proces poate fi
obstructionata de o serie de factori, cum sunt:
-cunostinte deficitare
-aptitudini deficitare privind consilierea pacientilor
-convingeri de genul: “pacientii nu vor sa se schimbe,
deci nu are rost sa intervin”
-motivatii de genul: lipsa timpului necesar, numar mare
de pacienti pe zi...
-abordarea moralistă a problemelor comportamentale
-ignorarea actiunilor de promovare a sanatatii datorita
pregatirii medicale traditionale bazate pe modelul
medical
-rambursarea redusa/absenta a serviciilor de preventie
(Doina Cosman,Psihologie medicală, 2010)
Proiecte europene de promovare a sănătății

Fluorizarea apei potabile (în Irlanda, Polonia,

Serbia, Spania, Marea Britanie)
Fluorizarea sării de bucătărie (în Elveția, Slovacia,
Franța, Germania,Cehia)
Fluorizarea laptelui (în Bulgaria , Marea Britanie)
Programe naționale de educatie pentru sănătate în
școli (Franța, Germania, Irlanda, Marea Britanie)
Programe de promovare a consumului limitat de
zahar (Finlanda, Germania, Elveția)
 Concluzie
Promovarea sanatatii este un proces care confera
populatiilor mijloacele de asigurare a unui control asupra
propriei lor sanatati si de ameliorare a acestuia.

Programele si strategiile de promovare a sanatatii trebuie

adaptate la nevoile si posibilitatile locale ale tarilor si
regiunilor, tinand cont de diversele sisteme sociale,
culturale si economice.

Promovarea sanatatii nu apartine exclusiv sectorului

sanitar: toate sectoarele de activitate, toti cei care definesc
cadrul de viata al unui individ sau al unei comunitati sunt
parti componente esentiale ale realizarii unui mod de viata
sanatos.