24.04.

2019

CONSIDERAŢII PARODONTALE
PRIVIND RESTAURATIA FIXA
PROTETICA

STRUCTURA CURS

Anatomia si fiziologia tesuturilor parodontale

Afectiunile parodontiului

Factori etiologici ai bolii parodontale

Schema de tratament parodontal

Interrelatia aparat protetic conjunct - parodontiu

Concluzii

1
 24.04.2019

Funcţii mecanice

Funcţii integratoare
suport mecanic Funcţii vitale
suport nutriţional

DINTE + PARODONTIU = ODONTON ( GRAFF )

Corectitudinea şi prognosticul unei lucrări protetice

conjuncte depinde direct de evaluarea corectă a statusului
parodontal al dinţilor ce vor deveni dinţi stâlpi.

La adulţi boala parodontală reprezintă una din cauzele frecvente

ale pierdierilor dentare, practicianul trebuie să cunoască conceptele
de bază şi modelele clinice de tratament.

Medicul practician trebuie sa aleaga cea mai eficientă metodă de

utilizare a ţesutului parodontal în momentul în care se impune
utilizarea unei restauraţii fixe.

2
 24.04.2019

Fiziologia Modalitatea
Structura de reacţie
anatomica Evolutia
afecţiunilor

-SUPERFICIAL, DE INVELIS ( GINGIA )

- Gingia atasata ( fixa, aderenta )
- Gingia marginala ( libera )
- Papila interdentara

- PROFUND, DE SUSTINERE
- Desmodontiu ( ligament parodontal )
- Cement radicular
- Os alveolar

3
 24.04.2019

Sulcus gingival

Gingie marginala

Desmodontiu (PDL)

Gingie fixa

Os alveolar spongios
( medular )

Compacta osoasa externa V

Compacta osoasa interna ( lamina cribriforma )

4
 24.04.2019

PARODONTIUL DE INVELIS - GINGIA

- roz palidă
- de aspect asemănător cu coaja de protocală
- dimensiunile variază de la 1 mm la 9 mm
- se extinde de la marginile libere ale gingiei
până la mucoasa alveolară.
- demarcaţia dintre gingie şi mucoasa liberă
se numeste linia muco-gingivală ( evidentiata prin Gingia atasata
diferenta de culoare data de keratinizarea diferita
dintre cele două segmente Gingia marginala
Gingia poate fi diferenţiată în trei părţi,
fiecare cu rol funcţional determinat:

1.gingia marginală
2.gingia ataşată
3.papila interdentară
Perimetru gingival în
formă de clepsidă
( o papilă V şi una O Papila interdentara
unite prin col)

Parodonţiul de susţinere
ţesut de legătură care înconjoară rădăcina dintelui şi
asigură fixarea acestuia în procesul alveolar.

COMPONENTE

Ligament
Cement periodontal Os alveolar
Desmodontiul:
Lamina dura
-Sistem tampon
( vasco-elasticitatea substantei fundamentale )

-Flexibilitatea dintelui in alveola Spatiu

( elasticitatea fibrelor de colagen ) medular

-Ancorarea dintelui in alveola

Os spongios

5
 24.04.2019

CEMENTUL
Tipuri :
Primar – acelular

-Se dezvolta lent odata cu eruptia dintelui

-Acopera 2/3 coronare din suprafata radiculara
-Consta in fibre extrinseci ( din fibroblastele PDL )
intrinseci ( din cementoblasti )

-Secundar – celular

-Odata cu intrarea in ocluzie a dintelui

-Fibre predominant intriseci
-Acopera in totalitate radacina

- Protejeaza dentina
Roluri : -Asigura insertia fibrelor parodontale
- Previne resorbtia radacinii prin depunerea continua

Determina inchiderea apicala !

RAPOARTE SMALT - CEMENT

60% cementul acopera smaltul

30% jonctiune
10% spatiu cement - smalt

6
 24.04.2019

CEMENT vs OS

ASEMANARI :
- Aceeasi compozitie organica si anorganica fundamentala
( colagen I, III+ HA )

-Structura lacunara si canaliculara

-Componente celulare ( cemetoblasti- osteoblasti,

cementocite-osteocite, cementoplasti-osteoplasti )

- Cemento si osteoplastia

ORTODONTIE
MIGRARI DENTARE
prin fenomene de resorbtie - apozitie

CEMENT vs OS

DEOSEBIRI :
Cementul este avascular

Capacitate limitata de remodelare

Mult mai rezistent la resorbtie fata de os

ORTODONTIE
MIGRARI DENTARE

7
 24.04.2019

DESMODONTIU = LIGAMENT PERIODONTAL (PDL)

- Rol “ancorarea” dintelui in alveola

- fibre colagen

- Componente - substanta fundamentala

- vase sangvine, limfatice
- nervi

transseptale
crestale alveolare
orizontale
- Tipuri de fibre
oblice
apicale
interradiculare

Jocţiunea dento-gingivală

La baza şanţului gingival ( spaţiu crevicular ), se găseşte

interfaţa epiteliu-dinte numită şi joncţiunea dento-gingivală.

Această legătură structurală între ţesuturile dure şi moi este

unică în tot organismul uman.

La nivel ultrastructural joncţiunea dento-gingivală este

formată din hemidesmozomi situaţi pe o lamina bazală care se
ancorează pe suprafaţa smalţului şi a cementului.

Profunzimea sulcusului variază în funcţie de gradul de

sănătate parodontală. In general este mai redus când gingia este
sănătoasă (1,6 mm – 1,8 mm). O profunzime de 3 mm este considerată
normală.

8
 24.04.2019

Jocţiunea dento-gingivală

PROPRIETATI BIOLOGICE
- Dezvoltat din epiteliul redus al smaltului ( cuticula )
in timpul eruptiei dintelui

- Spatii intercelulare largi ce contin neutrofile

si terminatii nervoase
- activitate fagocitara
- inervatia

- Prezenta hemidesmozomilor legati de lamina bazala

- bariera permeabila
- structuri adezive

Zona “cheie “ in aparitia si evolutia bolii parodontale

9
 24.04.2019

BOLILE PARODONTIULUI
- GINGIVITE = afectarea gingiei marginale si a papilei interdentare
CLASIFICARE:
- PARODONTITE = progresia afectiunii catre parodontiul de sustinere

Este obligatoriu tratamentul afectiunilor gingivale si/sau parodontale

înaintea tratamentului protetic !

redimensionarea tesuturilor parodontale

efectul estetic protetic maxim

Rezultatele clinice depind de etilogia, evolutia si gravitatea inflamaţiei

parodontale care afectează majoritatea adulţilor şi constituie principala problemă a
necesitatilor terapeutice înaintea tratamentului protetic.

ETIOLOGIA AFECTIUNILOR PARODONTALE

-Placa bacteriana
-Materia alba
-Pelicula atasata
-Tartru

-Bacterii inalt patogene (GUN) - AACM

-Cauze dentare : morfologia dintelui
rapoartele interdentare
rapoartele dento-dentare
-Afectiuni sistemice
-Boli genetice
-Stress

-fumatul
-diabetul

10
 24.04.2019

GINGIA – ASPECTE CLINICE

ASPECTE NORMAL PATOLOGIC
CLINICE
MARIME, FORMA
a) papila Subtire, umple Ingrosate;
ambrazurile crateriforme; amputate
b) margine libera Terminatie pierduta Ingrosate din profil

CULOARE Roz pal Rosii; cianotice

Infiltrata melaninic

CONSISTENTA Rezilienta, ferma Moale, spongioasa

Neretractabila la jetul Retractabila la jetul de
de aer aer
TEXTURA Aspect mat, coaja de Neteda, aspect glazurat,
portocal stralucitor

SANGERARE Absenta Provocata sau spontana

DEFECTE MUCO- Zona adecvata de gingie Abesnta keratinizarii;
GINGIVALE keratinizata pungi ce traverseaza
linia muco-gingivala
SUPURATIE Absenta Exudat exprimat prin
compresiunea pungii

GINGIVITE
FORME; ASPECTE CLINICE

Gingivita marginala ( localizata ) Gingivita papilara ( localizata )

Gingivita generalizata, difuza

11
 24.04.2019

PATOGENIA AFECTIUNILOR PARODONTALE

-Reactii vasculare (eliberare de histamina, serotonina, prostaglandine)

-Reactii celulare ( PMN, monocite- liza Ag-produsi toxici)

Iritatia
–microbiana ( toxine,enzime )
-mecanica ( tartru,obturatii, coroane) Epiteliul de jonctiune
- chimica Epiteliul sulcus gingival
- termica

INFLAMATIA ACUTA
(Rubor, calor, dolor, tumor, functio-leza)

Persistenta factorilor iritativi

INFLAMATIA CRONICA

INFLAMATIA CRONICA – STADII EVOLUTIVE

2-3 zile
I- leziuni initiale Vasodilatatie ( exudat seric +elemente celulare –
migrarea PMN in epiteliul de jonctiune si sulcus)

4-14 zile
II-leziuni debutante Reactii imune cu mediere umorala ( LB => Ac) si
celulara (LT) =>distrugerea colagenului fibrelor
gingivale si a epiteliului de jonctiune

2-3 saptamani
III-leziuni stabilite Infiltratul inflamator (leucocite ) depaseste bariera
epiteliala -> deplasarea spre apical a epiteliului de
jonctiune ( neaderent de dinte )

Punga parodontala
Evolutia fenomenelor
IV-leziuni avansate Infiltratul inflamator (plasmocite, limfocite,
macrofage)
Liza alveolara

12
 24.04.2019

PARODONTITA MARGINALA

CARACTERISTICI CLINICE
-intotdeuna este precedata de gingivita
-fenomen ireversibil
-intensitatea fenomenelor si rapiditatea evolutiei
depind de raspunsul individual imunitar si inflamator

SEMNE OBLIGATORII

inflamaţia gingivală
adevarata – migrare apicala a epiteliului jonctional
punga parodontală falsa- hipercrestere gingivala

 resorbţia osoasă verticala – pungi infraosoase

orizontala – pungi supraosoase

Semne parodontite :

- Inflamatia gingivala
- Punga parodontala
- Resorbtia osossa

13
 24.04.2019

Conditionare tisulara inaintea tratamentului protetic =

asigurarea echilibrului morfo-functional al tuturor tesuturilor ce
interactioneaza cu viitoarea proteza

asigurarea succesului pe termen lung al protezarii

SCHEMA ABORDARII TERAPEUTICE

IN AFECTIUNILE PARODONTALE

I.TERAPIA INITIALA – TRATAMENTUL ETIOLOGIC

II. ETAPA CORECTIVA ( CHIRURGICALA )

III.TRATAMENTUL RESTAURATIV ( CONSERVATOR/PROTETIC )

IV. REGENERARE TISULARA

V. ETAPA DE MENTINERE

-Fiecare etapa este urmata de evaluarea rezultatelor

- Terapia etiologica si de mentinere este obligatorie

14
 24.04.2019

TERAPIA ETIOLOGICA
agenti revelatori, ex. bacteriologic, etc
1.Constientizarea si motivarea explicarea si evidentierea semnelor
pacientului si simptomelor de boala ( sangerare, mobilitate,
pungi parodontale, etc.)

2.Autocontrolul placii bacteriene

evidentierea placii, tehnici de periaj, mijloace auxiliare
( ape de gura, mijloace de igiena interdentara )
3.Mijloace profesionale
de indepartare a placii si tartrului
detartraj manual,sonic, ultrasonic, surfasaj radicular

extractia resturilor irecuperabile

4.Indepartarea iritantilor tratamentul cariilor active
iatrogeni indepartarea obturatiilor si a lucrarilor protetice defectuoase

5.Indepartarea zonelor naturale de retentie

furcatiile, incongruentele minore prin odontoplastie
6.Reechilibrarea ocluzala

7.Imobilizarea dintilor ( terapia de contentie ) antiseptice

antibiotice Local
8.Terapia medicamentoasa antiinflamatorii general

15
 24.04.2019

TERAPIA CHIRURGICALA

1. INTERVENTII PE TESUTURILE MOI - Se adreseaza pungilor supraosoase

- scop: terapeutic + estetic
Chiuretaj parodontal
gingivectomii
gingivoplastii
debridari de frenuri, plici, bride

interventii cu lambou
-cu sau fara interventii asupra osului
-avantajul unui camp operator cu vizibilitate
-Detartraj + chiuretaj + surfasaj corect

2. INTERVENTII PE OS

remodelari prin rezectie de os (alveoloplastii, osteoectomii)

remodelare osoasa prin aditie ( comblare )

regenerare ghidata ± comblare

TERAPIA CHIRURGICALA IN TRATAMENTUL

LEZIUNILOR DE FURCATIE – METODE

-Odontoplastia ± osteoplastia - reconturarea reliefului

corono-radicular si/sau limbusului alveolar pt. permiterea
mijloacelor de curatire
- insotite de eliminarea pungilor
- leziuni de clasa I, II

-Tunelizarea – leziuni de clasa II, III

-Amputarea radiculara
(sau corono-radiculara)

-Hemisectia

-Dubla premolarizare

16
 24.04.2019

MATERIALE DE COMBLAJ - CLASIFICARE

1. Autogene – aceeasi specie = os autogen ( creasta iliaca, tuberozitati )
2. Alogene – aceeasi specie, dar diferita genetic

- congelare
conservare: - liofilizare ( FDBA )
- liofilizarea si demineralizare ( DFDB)

3. Xenogene – derivate de la alte specii, de obicei bovine ( BioOss – Densply,

Pro-osteon, Osteograf )

4. Aloplastice – materiale artificiale cu structura asemanatoare str. organice

- HA naturala sau sintetica

( AlSipore Fryadent, Osteograft Dentsply )
- apatita ( fosfat tri si tetra calcic )
- sulfat de Ca ( gips – cel mai vechi )
- sticle bioactive ( Bioglass, Perioglass )
- biovitroceramica

5. Materiale mixte – materiale de inginerie tisulara care mimeaza componentele

organice si anorganice naturale ( PepGen -15 Dentsply)

6. Agenti osteoactivi – act. asemanator factorilor de crestere

concentrat plachetar ( din sange centrifugat ) + mat. aloplastice
tehnologia membranelor si RTG

PROPRIETATILE MATERIALELOR DE
COMBLAJ
1. OSTEOINDUCTIA – capacitatea unui material de a induce transformarea
celulelor nediferentiate mezenchimale in celule specializate (osteoblasti )

- determina o revascularizatie rapida, un fenomen activ,

osul rezultat este asemanator celui natural

2. OSTEOCONDUCTIA - materiale cu structura apropiata structurilor osoase

- permit invadarea de catre tesutul osos neoformat
- resorbabile pe masura neoformarii osoase
- revascularizare lenta rezultand un tesut cu focare fibroase
asemanator cartilagiului

3. OSTEOGENEZA - osteoblastii din material genereaza formarea de tesut osos

(aditia de os ce contine maduva osoasa – autogrefe, alogrefe )

4. OSTEOPROMOTIA – tehnologia membranelor

5. OSTEOFILIA - materialul este biocompatibil, tolerat dar nu induce

osteoformare ( Ti )

17
 24.04.2019

RTG = regenerare tisulara ghidata

MEMBRANE

SCOP: - bariera de protectie intre tes. de acoperire

si defectul epitelial jonctional si osos
- timp pt. repopularea zonei cu cement, PDL si os
- ghid pt. remodelare morfologica tisulara

CLASIFICARE

-Xenogene ( pericard bovin )

-Sintetice ( politetrafuoretilena ) PTFE
-Inginerie genetica ( colagen,resorbabile)

RTG = regenerare tisulara ghidata

EMDOGAIN: - osteoinductor si osteopromotor
pt. toate elementele str. parodontale
( STRAUMANN ) - din matricea proteica a smatului

PepGen: - peptida sintetica P-15

( DENTSPLY ) - hidroxiapatita naturala
- hialuronat de Na ( rol de
“caraus “ )

18
 24.04.2019

Conditiile microprotezelor
Raport optim restaurari protetice - parodontiul marginal
- refacerea contactelor interdentare proximale
- refacerea ambrazurii ( spatiu papila )
- contururi coronare adecvate
- plasarea supragingivala a marginilor protetice
( de cate ori este posibil )
- adaptare marginala corecta
(axiala si transversala)

Raport optim restaurari protetice - parodontiul

de sustinere
- rapoarte ocluzale morfo-functionale

Conditiile microprotezelor
Raport optim restaurari protetice - parodontiul
marginal

- refacerea contactelor interdentare proximale

- refacerea ambrazurii ( spatiu papila )
- contururi coronare adecvate
- plasarea supragingivala a marginilor protetice
( de cate ori este posibil )
- adaptare marginala corecta (axiala si
transversala)

Raport optim restaurari protetice - parodontiul

de sustinere
- rapoarte ocluzale morfo-functionale

19
 24.04.2019

Obiectivele restaurarilor protetice fixe:

- Restaurare corespunzatoare din punct de vedere tehnologic

- Raspuns biologic favorabil

- Cunosterea si respectarea anatomiei parodontale

CONSIDERAŢII OCLUZALE
PRIVIND RESTAURATIA FIXA
PROTETICA

20
 24.04.2019

SISTEMUL STOMATOGNAT
DETERMINANTI ANATOMICI SI FUNCTIONALI

- PRODUCEREA
MUSCHI - contractie

FORTE
Structuri dentare
ATM
- RECEPTIONAREA
Oase max. si md.

- TIPARE DE DINAMICA MANDIBULARA

- POZITII MB. – CRANIENE DE REFERINTA IN REABILITARILE ORALE

Relatia centrica

Definitie:

Pozitie postero-superioara nefortata

a condililor in cavitatea glenoida ( V. Burlui,
Mc. Collum, Stuart )

Relatie Mb – Mx ( baza craniului ) ( Okkeson – 1998 )

condilii articuleaza cu cea mai
subtire, avasculara portiune a discului
intr-o pozitie antero-superioara
pe pantetele eminentei articulare,
independent de contactele ocluzale

Clinic - Mb este constransa la o miscare

de rotatie pura fata de axa orizontala

21
 24.04.2019

INTERCUSPIDAREA MAXIMA– OCLUZIA HABITUALA

Definitie:

- relatie interarcade
- nu tine cont de pozitia condililor
- poate sau nu sa coinicida cu RC
- nr. contacte ocluzale maximale

OCLUZIA CENTRICA

Definitie:

- relatie interarcade in RC
-poate sau nu sa coinicida cu IM
- point, long, wide - centric

OCLUZIA DENTARA
- Raport static sau dinamic interarcadic
- Definit de aspecte morfologice :

-Pozitia naturala a dintilor

in cadrul arcadelor Mx si Mb

-Morfologia suprafetelor ocluzale

Concepte asupra ocluziei ideale

Curba Spee
Curba Wilson
Contact cuspid – foseta ( point – centric )
Contact cuspid – ambrazura ( long – centric )
Contact margine incizala – suprafata palatinala
Contact de tip tripodal

22
 24.04.2019

RAPOARTE OCLUZALE STATICE – ANGLE

sagital

N D

MISCARI FUNDAMENTALE Mb :

ROTATIE = miscarea unui corp

rigid in jurul unui ax

TRANSLATIE = miscarea catre ant. a intregii Mb

23
 24.04.2019

DIAGRAMA POSSELT
PLAN SAGITAL

Plan sagital Plan frontal Plan orizontal

COMPUNEREA SI DESCOMPUNEREA F OCLUZALE

Frez2 = F12 + F22 + 2 F1F2 cos 

unde Fre = forţa rezultantă, F1, F2 = forţele de acţiune,
 = unghiul dintre forţele de acţiune

24
 24.04.2019

Modificarea morfologiei ocluzale prin aparate protetice

Inclinarea cuspizilor F paraaxiale Suprasolocitarea sist. de suport dinte

Modificarea rapoartelor statice interarcadice

Stabilitatea ocluzala Dimensiunea verticala

a etajului inf

25