Parodontologie Sem 1

UMF EXAMENE
examen.umfiasi.ro/questionPreview
Anul 2
Anul 3
Semestrul I
Semestrul II
Total
Disciplina întrebări
GERONTOSTOMATOLOGIE 0
PARODONTOLOGIE I 163
DIAGNOSTIC ORO - DENTAR 150
ENDOCRINOLOGIE 0
MATERIALE DENTARE 225
INSTRUMENTAR ȘI APARATURĂ PENTRU MEDICINA

DENTARĂ 160
PREVENȚIE ORO - DENTARĂ 0
IGIENĂ 0
OCLUZOLOGIE 295
ODONTOTERAPIE I 237
1. Epiteliul gingival este format din:
1. Epiteliul joncțional
2. Osteocite
3. Odontoblaste
4. Mucoasa jugală
5. Epiteliul intern
6. Mucoasa alveolară
7. Cementoblaste
8. Epiteliul oral sau extern
9. Epiteliul sulcusului gingival
10. Epiteliul sulcular
1/66
2. Constituienții principali ai țesutului conjunctiv al gingiei marginale sunt:
1. Osteoblaste
2. Fibre de colagen
3. Substanța interstițiala
4. Fibre calcificate
5. Vase sangvine
6. Fibre musculare
7. Limfocite
8. Neutrofile
9. Mastocite
10. Melatonina
3. Manunchiurile de fibre de colagen din gingie, au fost clasificate dupa Rateitschack

in grupuri de fibre:
1. Periapicale
2. Fibre dento-gingivale
3. Gingivo-periostale
4. Transosoase
5. Desmodontale
6. Alveolo-gingivale
7. Dento-periostale
8. Transalveolare
9. Gingivo-cementare
10. Periradiculare
4. Următoarele afirmații referitoare la funcția aparatului de fibre gingivale sunt

adevărate:
1. Atasează gingia la dinte si os

2. Ajută in tratamentul recesiunilor
3. Furnizează o aparare celulara
4. Rol important in prevenirea hipercresterii
5. Rol in osteogeneză
6. Rol major in inervația parodonțiului
7. Controlează sanatatea periapexului
8. Rol in biostabilitatea țesutului gingival
9. Controlează poziționarea dintilor
10. Furnizează un cadru dens ce contribuie la rigiditatea gingiei
2/66
5. Urmatoarele afirmații despre sulcusul gingival sunt adevarate :
1. Are o adancime de 0,1 mm

3. Este definit ca un sanț putin adanc intre suprafața dintelui si gingia marginală
4. La copii ,are o adancime variabilă
5. Este spațiul creat atunci cand se indepartează gingia de suprafata dentară
8. In cazul dinților in eruptie,adancimea depaseste 6 mm
9. Are o adancime de 0,5-1,8 mm
6. Urmatoarele propoziții sunt adevarate:
1. Linia muco-gingivală este aceeasi cu marginea crestala

2. Toate structurile țesutului gingival contribuie la apararea parodontală
3. Sulcusul gingival este delimitat de un perete intern-dentar
4. Profunzimea sulcusului creste cand gingia marginala creste in volum
5. Fluidul gingival este secretat permanent de țesutul conjunctiv gingival.
6. Sulcusul gingival este delimitat de un perete extern-gingival
7. Jonctiunea muco-gingivală este la jonctiunea smalt-cement
8. Ambrazura gingivală este egala cu cea incizala
9. Spatiul biologic are 5 mm
10. Gingia atasată este mereu lată
7. Fluidul crevicular este :
1. Un fluid ce asigură curatirea mecanica a sulcusului

2. Parte din osul alveolar
3. Un fluid din ligamentele transseptale
4. Parte din desmodontiu
5. In componența pungilor false gingivale
6. Un fluid ce poseda proprietati antimicrobiene
7. Secretat permanent de țesutul conjunctiv gingival
8. Un fluid ce contine anticorpi
9. Situat impreună cu cementocitele
10. Filtrat in sulcus prin peretele fin sulcular
3/66
8. Urmatoarele propozitii sunt adevarate:
1. Epiteliul de joncțiune are 1 mm

2. Epiteliul joncțional masoară 5,5 mm
3. Epiteliul de joncțiune masoară 0,2 mm
4. Epiteliul de joncțiune reprezinta legatura dintre gingie si suprafata smaltului
5. Epiteliul de joncțiune creeaza o legatura organica intre dinte si gingie
6. Epiteliul de joncțiune formeaza un manson care inconjoara dintele erupt
7. Epiteliul joncțional are 3,8 mm
8. Epiteliul de joncțiune este situat mai apical fata de epiteliul sulcular
9. Epiteliul de joncțiune are 0,5 mm
10. Epiteliul de joncțiune are o inaltime de 2-3 mm
9. Epiteliul de joncțiune este un țesut:
1. Situat mai apical decat epiteliul sulcular

2. Necheratinizat
3. Aplatizat
4. Simplu
5. Cicatrizat
6. Diferențiat
7. Foarte dur
8. Nediferențiat
9. Neuro-muscular
10. Ce are o inalțime de 2-3 mm
10. Vascularizația la mandibulă provine din arterele :
1. Superioare
2. Mentonieră
3. Dentare
4. Palatină
5. Alveolare inferioare
6. Sublinguală
7. Anterioare
8. Posterioare
9. Antero-superioară
10. Bucală
4/66
11. La mandibulă inervația gingiei este asigurată de :
1. Nervul bucal
2. Nervul alveolar superior
3. Nervul lingual
4. Nervul popliteu
5. Nervul capsular
6. Nervul cortical
7. Nervul mentonier
8. Nervul trigemen
9. Nervul axilar
10. Ramul mandibular al trigemenului
12. Inervația gingiei la maxilar este asigurată de nervul:
1. Palatin-anterior
2. Nazo-palatin
3. Mentonier
4. Alveolar superior
5. Maxilar
6. Lingual
7. Inferior
8. Mandibular
9. Infraorbitar
10. Bucal
13. Parodonțiul de susținere este format din:
1. Gingia mucozală
2. Gingie atasată
4. Mucoasa planșeului
5. Cement radicular
6. Ligament parodontal
7. Desmodonțiu
8. Dentina
9. Gingia pulpară
10. Os alveolar
5/66
14. Urmatoarele afirmații despre ligamentul parodontal,sunt adevarate :
1. Este un țesut conjunctiv moale

2. Principalele fibre se intind intre radacina si os
3. Cuprinde 4 mm
4. Principalele fibre sunt acoperite de os
5. Are 1,3 mm
6. Are lungimea de 3 mm
7. Are intre 2mm și 5mm
8. Are grosimea de 3,5 mm
9. Se interpune intre radacina dintelui si osul alveolar inconjurator
10. Principalele fibre sunt acoperite de cement
15. Fibrele colagenice ale ligamentului desmodontal sunt dispuse in mai multe grupe:
1. Fibre interradiculare
2. Fibre alveolare supracrestale
3. Dento-periostale
4. Fibre oblice
5. Periosteo-gingivale
6. Alveolo-gingivale
7. Interpapilare
8. Trans-gingivale
9. Fibre orizontale
10. Fibre apicale
16. Următoarele afirmații referitoare la raportul dintre cement si smalț sunt adevărate:
1. Se mai numește și raport interarcadic

2. La copii și tineri are formă convexă
3. 60% smalțul este acoperit de cement
4. Este localizat în ambrazura incizală
5. La copii și tineri, are o colorație mai galbuie
6. 60%-cementul acopera lejer smaltul
7. 10%-cementul si smalțul la distanta
8. 30%- smalț si cement in contact
9. 30%-cementul si smalțul in contact
10. Este strâmtat între dinții posteriori (premolari, molari)
6/66
17. Următoarele afirmații sunt adevărate:
1. Celulele responsabile de formarea cementului sunt cementoblastele

2. Înălțimea cementului vestibular keratinizat este distanța de la joncțiunea
smalț-cement la linia muco-gingivală
3. Cementul este celular si acelular
4. Cementul este format din substanta fundamentala principala
5. Grosimea sa variază între 5mm și 10mm vestibular, în funcție de biotipul
gingival
6. Cementul crește când dinții sunt vestibularizați
7. Cementul reprezintă limita apicală a gingiei marginale
8. Înălțimea cementului normal este în medie de 1-9mm
9. Cementul este format din 50% cristale de hidroxiapatita
10. Cementul este format din matrice organica compusa in principal din colagen
de tip I si tip III
18. Cementul radicular este unic prin faptul ca:
1. Culoare albicioasă
2. Este avascular
3. Mai roșiatic față de mucoasa alveolară
4. Formarea cementului este intrerupta de patologia periapicala
5. Aspectul granitat este mai vizibil pe versantul oral al crestei
6. Continua sa creasca in grosime de a lungul vietii
7. Nu este supus unei remodelari continui precum osul
8. Formarea cementului este intrerupta de patologia parodontala
9. Textură netedă la nivelul gingiei atașate
10. Consistență moale la nivelul gingiei atașate
19. Procesele alveolare se subimpart in functie de rapoartele anatomice cu dintii pe

care-i inconjoara in :
1. Sept interdentar
2. Suprafețe dentare vestibulare și orale care sunt convexe
3. In zone mai largi de gingie atașată
4. Osul subiacent
5. Convexitățile din treimea de colet ce sunt accentuate
6. Os interradicular
7. Os interproximal sau sept interdentar
8. Marginea gingivală si osoasa
9. Os interproximal
10. Os radicular
7/66
20. Urmatoarele afirmatii sunt corecte :
1. Zone mai înguste de gingie atașată

2. Zonele de contact interdentar situate mai înspre coronar
3. Recesiunile gingivale
4. Convexitățile cervicale ce sunt mai puțin pronunțate
5. Procesele osoase sunt constituite din os spongios
6. Procesele osoase sunt constituite din os trabecular
7. Dupa extractia dintilor,procesele alveolare se resorb progresiv
8. Osul alveolar este constituit din procese osoase
9. Procesele alveolare se dezvolta in acelasi timp cu dintii
10. Trecerea de la papilă la gingia liberă abruptă
21. Țesuturile parodontale includ:
1. Gingia liberă
2. Pulpa dentară
3. Smalț
4. Os alveolar
5. Gingia atașată
7. Mucoasa jugală
8. Cement
9. Dentină
10. Ligamente parodontale
22. Următoarele afirmații referitoare la gingie sunt adevărate:
1. Este formată din țesut epitelial și periost

2. Limitele gingiei keratinizate sunt reprezentate de marginea gingivală și linia
muco-gingivală
3. Limitele gingiei keratinizate sunt reprezentate de marginea gingivală și
joncțiunea smalț-cement
4. Aderă ferm de cement
5. Este componentă a parodonțiului marginal
6. Este formată din țesut epitelial și țesut conjunctiv
7. Are rolul de a acoperi zona de colet a dintelui
8. Gingia atașată aderă la procesul alveolar
9. Gingia atașată nu aderă de procesul alveolar
10. Este componentă a parodonțiului profund
8/66
23. Gingia cuprinde următoarele structuri:
1. Gingia atașată
3. Gingia mucozală
4. Col gingival ce unește cele două papile interdentare
5. Mucoasa planșeului
6. Dentina
7. Gingia marginală
8. Papila vestibulară
9. Gingia pulpară
10. Papila orală
24. Următoarele afirmații referitoare la gingia marginală liberă sunt adevărate:
1. Nu aderă la dinte
2. Corespunde sulcusului gingival
3. Lățimea sa variază între 0,5mm și 2mm
4. Textura sa de suprafață este intens granitată
5. Se întinde apical până la nivelul șanțului gingival, vizibil la toți pacienții
6. Conturul său este festonat, formând ”linia ghirlandată”
7. Lățimea sa variază între 2mm și 5mm
8. Are o textură de suprafață netedă
9. Este partea mai apicală a gingiei keratinizate
10. Gingia sănătoasă are proful rotunjit
25. Următoarele afirmații referitoare la gingia atașată sunt adevărate:
1. Gingia atașată este mai lată în regiunile molare și premolare

2. Se situează apical în raport cu gingia marginală
3. Consistența sa este moale
4. Înălțimea sa nu depinde de poziția frenurilor și bridelor
5. Gingia atașată este mai lată în regiunile maxilare anterioare
6. Gingia atașată este foarte îngustă la molarii 2 și 3 mandibulari
7. Aspectul granitat este mai evident pe versantul vestibular al crestei
8. Consistența sa este fermă
9. Înălțimea sa variază de la o regiune a cavității bucale la alta (între 5 și 15mm)
10. Înălțimea sa este mai mică la maxilar decât la mandibulă
9/66
26. Următoarele afirmații referitoare la gingia interdentară sunt adevărate:
1. Porțiunea de gingie interdentară este strâmtată între dinții frontali

2. Porțiunea de gingie interdentară este strâmtată între dinții posteriori
(premolari, molari)
3. Forma sa depinde de mărimea dinților adiacenți
4. Este localizată în ambrazura incizală
5. La copii și tineri, papila interdentară este mai voluminoasă
6. Se mai numește și gingie pulpară
7. La copii și tineri, papila interdentară are frecvent formă convexă
8. La copii și tineri, papila interdentară are o colorație mai albicioasă
9. Are o formă piramidală în zona frontală
10. Forma sa depinde de poziția dinților adiacenți
27. Următoarele afirmații sunt adevărate:
1. Înălțimea gingiei crește când dinții sunt vestibularizați

2. Linia muco-gingivală reprezintă limita apicală a gingiei marginale
3. Înălțimea gingiei vestibulare keratinizate este distanța de la joncțiunea smalț-
cement la linia muco-gingivală
4. Linia muco-gingivală poate fi pusă în evidență prin mișcarea pasivă a buzei și
obrajilor
5. Linia muco-gingivală apare la aproximativ 3-5mm apical față de nivelul crestei
alveolare
6. Înălțimea gingiei vestibulare normale este în medie de 1-9mm
7. Linia muco-gingivală demarchează gingia de mucoasa alveolară
8. Înălțimea gingiei crește când dinții sunt lingualizați
9. Grosimea sa variază între 5mm și 10mm vestibular, în funcție de biotipul
gingival
10. Mucoasa alveolară este legată în manieră laxă de structurile subiacente
28. Aspectele clinice ale gingiei sănătoase includ următoarele:
1. Mai roșiatică față de mucoasa alveolară

2. Textură netedă la nivelul gingiei atașate
3. Consistență moale la nivelul gingiei atașate
4. Consistență fermă, în special în zona de gingie fixă
5. Textură de suprafață granitată la nivelul gingiei atașate
6. Culoare brună la pacienți cu pigment bogat
7. Aspect ușor mai lax cu depresionare la comprimare cu sonda boantă la nivelul
papilelor
8. Culoare albicioasă
9. Aspectul granitat este mai vizibil pe versantul oral al crestei
10. Culoare roz-coral, uniform
10/66
29. Biotipul parodontal subțire se caracterizează prin următoarele:
1. Convexitățile din treimea de colet sunt accentuate

2. Prezintă risc de dehiscențe și fenestrații
3. Marginea gingivală nu este festonată
4. Este susceptibil la recesiuni gingivale
5. Osul subiacent are o grosime normală
6. Suprafețele dentare vestibulare și orale sunt convexe
7. Suprafețele dentare vestibulare și orale sunt turtite
8. Prezintă un os subiacent mai subțire
9. Prezintă zone mai largi de gingie atașată
10. Papila interdentară nu ajunge până la punctul de contact interdentar
30. Biotipul parodontal gros se caracterizează prin următoarele:
1. Prezintă zone mai largi de gingie atașată

2. Cuspizii sunt mai turtiți
3. Fața vestibulară a dintelui are o formă mai pătrată
4. Trecerea de la papilă la gingia liberă este mai abruptă
5. Prezintă zone mai înguste de gingie atașată
6. Trecerea de la papilă la gingia liberă este mai puțin abruptă
7. Este susceptibil la recesiuni gingivale
8. Zonele de contact interdentar sunt mai late
9. Convexitățile cervicale sunt mai puțin pronunțate
10. Zonele de contact interdentar sunt situate mai înspre coronar
31. Regulile de efectuare ale metodei Bass-modificate sunt următoarele:
1. Filamentele alunecă ușor la nivelul zonelor interdentare și a sulcus-urilor

gingivale
2. Se fac mișcari rotatorii
3. Această metoda nu este eficientă la nivelul zonelor interdentare și a sulcus-
urilor gingivale
4. Aplicarea periuței la 45 de grade, paralel cu planul de ocluzie
5. Periuța este orientată perpendicular pe planul de ocluzie
6. Rotirea fără aplicarea unei forțe excesive către planul ocluzal
7. Mișcarile efectuate se realizează dinspre planul ocluzal spre gingie
8. Se fac mișcari vibratorii
9. Sunt realizate doar mișcari vibratorii
10. Aplicarea periuței la 60 de grade față de planul de ocluzie
11/66
32. Urmatoarele afirmații despre metoda Stillman sunt adevărate:
1. Utilizează perii cu consistență moale

2. Realizează un masaj gingival foarte bun
3. Nu realizează un masaj gingival
4. Sunt utilizate mișcari vibratorii scurte
5. Aplicarea periuței in unghi de 45 de grade perpendicular pe planul de ocluzie
6. Utilizează perii cu consistență medie sau tare
7. In faza finală, capul periuței este rotit sub presiune către gingival
8. Peria se deplasează „ de la alb spre roșu”
9. Peria se deplaseaza dinspre gingia fixă spre marginea gingivală liberă și
suprafața dintelui
10. Aplicarea periuței in unghi de 45 de grade, paralel cu planul de ocluzie
33. Despre metoda Charters (periajul interdentar) se poate afirma:
1. Porțiunea terminală a filamentelor este orientată cître gingival

2. Porțiunea terminală a filamentelor este orientată către ocluzal
3. Aplicarea periuței se face sub un unghi de 45 de grade față de axul
longitudinal al dintelui, astfel încat filamentele să se angajeze interdentar
4. Orientarea periuței se face ca in tehnica BASS
5. Utilizeaza perii de consistență medie sau tare
6. Acționarea periuței se face cu scurte mișcari vibratorii în sens cervico-ocluzal
7. Acționarea periuței se face cu scurte mișcări vibratorii în sens mezio-distal
8. Deplasarea periuței se face în sens mezio-distal
9. Utilizează perii de consistență moale
10. Orientarea periuței este invers ca in tehnica BASS
34. Despre metoda periajului prin rotire sunt adevărate urmatoarele afirmații:
1. Se efectuează mișcări vibratorii

2. Se efectuează mișcari de du-te-vino
3. Periuța se deplasează ușor spre ocluzal prin rotire în jurul axului mânerului
4. Periuța exercită o presiune accentuată asupra parților moi
5. Se fac 10 deplasări de rotire pentru fiecare grupă de dinți
6. Periuța exercită o presiune minimă asupra parților moi
7. Pacientul menține gura întredeschisă
8. Peria se aplică la nivelul gingiei marginale libere
9. Peria se aplică in șanțul vestibular
10. Pacientul ține gura larg deschisă
12/66
35. Printre principiile de utilizare ale firului interdentar se enumeră:
1. Trecerea firului la nivelul punctului de contact se face cu blândete

2. Mișcarile se efectueaza mai intai pe o suprafață aproximală și apoi se trece pe
cealaltă față aproximală
3. Introducerea firului interdentar sub presiune
4. Priza firului poate fi digitală sau în dispozitive speciale „passe-fil”, „port-fir”
5. Se urmarește igienizarea unei singure suprafețe aproximale
6. Forțarea acestuia poate duce la traumatizarea papilei interdentare
7. Priza firului este strict digitala
8. Traumatizarea papilei interdentare
9. Utilizarea firului presupune realizarea mișcarilor in sens mezio-distal
10. Firul trebuie să contacteze suprafața aproximală de la un unghi de linie la
celălalt
36. Despre scobitorile interdentare se poate afirma:
1. Sunt eficiente numai in zonele frontale pe fetele vestibulare

2. Facil de utilizat pe suprafețele linguale
3. Se deplasează dinainte-înapoi și de sus in jos, urmărind dimensiunea spațiului
interdentar
4. Se introduce in spațiile aproximale cu baza triunghiului către gingie
5. Sunt eficace în zonele laterale
6. Scobitoare se umezește in gura pentru a înmuia lemnul
7. Baza triunghiului este orientată catre planul de ocluzie
8. Scobitorile se introduc uscate la nivelul spațiilor aproximale
9. Dificil de inserat pe suprafețele linguale
10. Mișcarile efectuate sunt mezio-distale
37. Despre detartrajul supragingival manual este adevărat:
1. Poate fi realizat cu foaia de mirt

2. Poate fi realizat cu ajutorul chiuretelor universale
3. Poate fi realizat cu secera
4. Instrumentele trapezoidale nu sunt instrumente perechi
5. Poate fi realizat cu instrumentele trapezoidale
6. Chiuretele universale nu pot fi utilizate pe toate suprafețele dentare
7. Instrumentele folosite in detartrajul manual pot fi activate prin tracțiune
verticală, deplasări oblice sau deplasări orizontale
8. Activarea prin tracțiune verticală este utilizată la nivelul dinților laterali
9. Activarea prin deplasări oblice se utilizează la nivelul dinților frontali
10. Deplasările orizontale se utilizează la nivelul joncțiunii amelo-dentinare
13/66
38. Detartrajul ultrasonic utilizează inserturi:
1. Sub formă de spatulă cu extremitatea parții active secționată rotunjit (

subcingular)
2. Sub formă de spatulă cu extremitatea părții active secționată oblic
(interdentar)
3. Sub formă de spatulă cu extremitatea parții active secționată oblic ( pentru
fețele V si O)
4. Forma de sondă- nu poate fi utilizat pe toate suprafețele dentare
5. Formă de seceră- instrument universal cu varf ascuțit (M si D)
6. Sub formă de spatulă cu extremitatea părții active secționată drept ( pentru
fețele V si O)
7. Formă de sondă – instrument de dimensiune redusă cu acces pe toate
suprafețele dentare
8. Sub formă de spatulă cu extremitatea parții active secționată rotunjit
(supracingular)
9. FARA ENUNT
10. Sub formă de spatulă cu extremitatea parții active sectionată drept ( pentru
fețele D si M)
39. Eșecul manoperei de detartraj se poate datora:
1. Obținerii unui sprijin optim

2. Imposibilitatea de a obține un sprijin adecvat
3. Inserării instrumentului până la baza pungii
4. Poziției corecta a operatorului
5. Poziției necorespunzatoare a operatorului
6. Respectării indicațiilor specifice fiecărui instrument
7. Dificultății de a insera instrumentul la baza pungii
8. Angulației optime a instrumentului
9. Eșecul de a adapta extremitatea activă a instrumentului la suprafața
radiculară
10. Orientarii greșite a angulației instrumentului
14/66
40. Printre avantajele detartrajului sonic și ultrasonic se regăsesc:
1. Produce aerosoli contaminanți

2. Necesită evacuarea apei
3. Acces mai bun in furcații de clasa II si III
4. Eficiente cu orice tip de mișcare prin atingere usoară
5. Piesele de mână nu pot fi autoclavate
6. Aparatură greu de deplasat
7. Indepărtarea plăcii prin efect de cavitație
8. Dimensiunea/ forma vârfurilor
9. Eficiența in poziție statică și pe toate suprafețele
10. Risc posibil pentru pacienții cu pace-maker
41. Printre avantajele detartrajului sonic si ultrasonic se regăsesc:
1. Distensie tisulară/ traumatism tisular redus

3. Irigarea pungii/ vizibilitatea în camp prin spălare
4. Timp crescut de efectuare
6. Foarte solicitant pentru operator
7. Simț tactil crescut al topografiei pungii
8. Eliberarea de agenți antimicrobieni odată cu debridarea
9. Vindecare greoaie postoperatorie
10. Nu necesită sprijin digital ferm
42. Printre avantajele detartrajului sonic și ultrasonic se regasesc:
1. Vindecare mai rapidă post-operatorie

2. Confortabil si acceptabil pentru pacient
3. Se pot îndeparta excesele de amalgam
5. Necesită reascuțirea instrumentelor
6. Dezintegrează cementul radicular in exces
7. Foarte solicitant pentru operator
8. Nu necesită reascuțirea instrumentelor
9. Vindecare greoaie postoperatorie
10. Timp crescut de efectuare
15/66
43. Printre dezavantajele detartrajului sonic și ultrasonic se regăsesc:
1. Necesită evacuarea apei

2. Mai puțin solicitant pentru operator
4. Timp redus de efectuare
5. Simț tactil redus al suprafeței radiculare
6. Nu produce aerosoli
7. Produce aerosoli contaminați
8. Piesele de mână nu pot fi autoclavate
9. Nu necesită ascuțirea instrumentelor
10. Vindecare rapidă post-operatorie
44. Detartrajul subgingival și surfasajul:
1. Pot fi realizate cu chiurete universale

2. Tartrul se indeparteaza printr o serie de mișcari scurte, controlate, puternice
3. Chiureta se ține în priză digitală modificată, tija instrumentului este paralelă cu
suprafața dintelui
4. Poate fi realizat cu chiurete specifice
5. Tartrul se îndeparteaza prin mișcari ample, de intensitate scăzută
6. Angulația de lucru este <45 de grade
7. Angulația de lucru este >90 de grade
8. Angulația de lucru este între 45 si 90 de grade
9. Nu se avansează până la baza pungii
10. Tija instrumentului este perpendiculară cu suprafața dintelui
45. Despre stimulatoarele gingivale se poate afirma:
1. Nu fac parte din categoria mijloacelor auxiliare ale igienei orale

2. Se activează prin mișcări blânde de introducere și îndepartare dinspre
vestibular și dispre oral concomitent cu o mișcare de rotație
3. Se aplică o presiune cu o mișcare de vibrație si de rotație
4. Vârful este orientat in direcție distală
5. Instrumentul se plasează ferm la nivelul papilei interdentare în unghi de 45 de
grade
6. Această tehnică se folosește atât oral, cât și vestibular
7. Vârful este orientat in directie ocluzală
8. Aceasta tehnică nu poate fi folosită atat oral, cât si vestibular
9. Vârful este orientat în direcție gingivală
10. Instrumentul se plasează ferm la nivlul papilei interdentare in unghi de 90 de
grade
16/66
46. Despre firul interdentar se poate afirma că:
1. Poate fi folosit exclusiv cu ajutorul prizei digitale

2. Este ușor de utilizat de către pacienții cu dexteritate mediocră
3. Poate fi utilizat cu dispozitive speciale de tipul „passe-fil”/”port-fir”
4. In cazul suprafețelor proximale rugoase se utilizeaza firul necerat
5. Ca manoperă necesita mai mult timp decât curațirea cu scobitori
6. Utilizată incorect duce la traumatizarea țesuturilor interdentare
7. Este necesară monitorizarea la intervale scurte a pacientului pentru învatarea
corectă a tehnicii
8. Este greu de utilizat de către pacienții cu dexteritate mediocră
9. Nu poate conduce la traumatizarea țesuturilor interdentare
10. Ca manoperă necesită mai puțin timp decât curațirea cu scobitori
47. Regulile de efectuare ale metodei Bass-modificate sunt următoarele, cu excepția:
1. Aplicarea periuței la 45 de grade, paralel cu planul de ocluzie

2. Această metodă nu este eficientă la nivelul zonelor interdentare si a sulcus-
urilor gingivale
3. Periuța este orientată perpendicular pe planul de ocluzie
4. Filamentele alunecă usor la nivelul zonelor interdentare si a sulcus-urilor
gingivale
5. Aplicarea periuței la 60 de grade față de planul de ocluzie
6. Sunt realizate doar mișcari vibratorii
7. Mișcarile efectuate se realizează dinspre planul ocluzal spre gingie
8. Se fac mișcari rotatorii
9. Se fac mișcari vibratorii
10. Rotirea fără aplicarea unei forțe excesive către planul ocluzal
48. Urmatoarele afirmații despre metod Stillman sunt adevarate, cu excepția:
1. Realizează un masaj gingival foarte bun

2. Aplicarea periuței in unghi de 45 de grade perpendicular pe planul de ocluzie
3. Peria se deplasează dinspre gingia fixă spre marginea gingivală liberă si
suprafața dintelui
4. In faza finală, capul periuței este rotit sub presiune către gingival
5. Peria se deplasează „ de la alb spre roșu”
6. Utilizează perii cu consistență medie sau tare
7. Aplicarea periuței in unghi de 45 de grade, paralel cu planul de ocluzie
8. Sunt utilizate mișcari vibratorii scurte
9. Utilizează perii cu consistență moale
10. Nu realizează un masaj gingival
17/66
49. Despre metoda Charters (periajul interdentar) sunt adevărate, cu excepția:
1. Aplicarea periuței se face sub un unghi de 45 de grade față de axul

longitudinal al dintelui, astfel încat filamentele să se angajeze interdentar
2. Deplasarea periuței se face în sens mezio-distal
3. Acționarea periuței se face cu scurte mișcări vibratorii în sens mezio-distal
4. Acționarea periuței se face cu scurte mișcări vibratorii în sens cervico-ocluzal
5. Porțiunea terminală a filamentelor este orientată către ocluzal
6. Utilizează perii de consistență moale
7. Orientarea periuței se face ca in tehnica BASS
8. Orientarea periuței este invers ca în tehnica BASS
9. Porțiunea terminală a filamentelor este orientată către gingival
10. Utilizează perii de consistență medie sau tare
50. Despre scobitorile interdentare sunt adevărate, cu excepția:
1. Se deplasează dinainte-înapoi și de sus în jos, urmărind dimensiunea

spațiului interdentar
2. Se introduce in spațiile aproximale cu baza triunghiului către gingie
3. Scobitorile se introduc uscate la nivelul spațiilor aproximale
4. Dificil de inserat pe suprafetele linguale
5. Baza triunghiului este orientată catre planul de ocluzie
6. Mișcarile efectuate sunt mezio-distale
7. Scobitoare se umezește in gură pentru a înmuia lemnul
8. Facil de utilizat pe suprafețele linguale
9. Sunt eficace în zonele laterale
10. Sunt eficiente numai in zonele frontale pe fetele vestibulare
51. Indicii:
1. pot fi folositi pentru evaluarea modificărilor patologice ce apar în boala

parodontală (recesiune)
2. nu pot fi folositi pentru diagnosticul inflamatiei
3. nu pot fi folositi pentru evaluarea modificărilor patologice ce apar în boala
4. pot fi folositi pentru diagnosticul de boală parodontală,
5. nu pot fi folositi pentru diagnosticul de boala parodontala
7. pot fi folosiţi pentruevaluarea stării de igienă orală
8. nu pot fi folositi pentru evaluarea modificărilor patologice ce apar în boala
9. pot fi folositi pentru evaluarea modificărilor patologice ce apar în boala
parodontală (hipercreştere)
10. sunt expresii numerice ale diagnosticelor definite în urma anumitor criterii.
18/66
52. Indicii de inflamaţie gingivală cei mai folositi sunt:
1. indicele parodontal simplificat (Lindhe, 1983)

3. indicele CPITN
4. sunt în raport cu semnele clinice ale inflamaţiei gingivale cum ar fi: modificările
de culoare, volum, textura ale gingiei
5. indicelui de sângerare gingivală (Ainamo şi Boy, 1975)
6. indicele gingival (Silness şi Löe, 1963)
7. indicele gingival simplificat (Lindhe, 1983)
8. indicele de sângerare papilară (Saxen şi Műhlemann, 1975)
9. indicele de boală parodontală a lui Ramfjord (1959);
10. Indicele de mobilitate dentara
53. Indicele de sângerare papilară (PBI)- Papilar Bleeding Index.:
1. nu este util pentru evaluarea succesului în cursul terapiei parodontale

2. nu necesită timp mult de examinare
3. Pe parcursul terapiei repetate, PBI indică pacientului orice scădere a
inflamaţiei.
4. este deosebit de util pentru evaluarea succesului sau eşecului în cursul
terapiei parodontale
5. este un indicator sensibil al severităţii inflamaţiei gingivale la pacienţii
individuali
6. Pe parcursul terapiei repetate, PBI nu indică pacientului orice scădere a
inflamaţiei.
7. sunt evaluate numai 28 situsuri de măsurare în dentiţia completă (Saxen şi
Mühlemann, 1975)
8. nu este util pentru evaluarea eşecului în cursul terapiei parodontale
9. necesită timp mult de examinare
10. se masoara pe dintii Ramfjord
19/66
1. 3-picătură – sângerare în masă, imediat după sondare sângele curge în zona

interdentară, acoperind porţiuni de dinte sau gingie
2. determinările sunt realizate în acelaşi loc unde se evaluează şi indicele de
igienă interdentară
3. sângerarea este provocată prin atingerea sulcusului cu o sondă parodontală
boantă
4. 4-triunghi – triunghiul interdentar devine sângerând, în diferite grade
5. se evalueaza după 20–30 secunde când un cadran a fost examinat în
întregime
6. intensitatea sângerării este evaluată în patru grade
7. Sângerarea este provocată folosind o uşoară presiune digitală de la baza
papilei către vârf
8. 2- sângerare punctiformă, 20 – 30 secunde după sondare se observă un
singur punct de sângerare
9. Sondarea nu se realizeaza în toate patru cadranele
10. 3-linie/puncte, se observă o linie fină de sângerare sau mai multe puncte de
sângerare la marginea gingivală
1. 0=aspect normal, fără sângerare la sondare

2. 4=picătură – sângerare în masă, imediat după sondare sângele curge în zona
3. 3=picătură – sângerare în masă, imediat după sondare sângele curge în zona
4. 3=triunghi – triunghiul interdentar devine sângerând, în diferite grade
5. 2=sângerare punctiformă, 20 – 30 secunde după sondare se observă un
6. Sondarea se realizeaza pe dintii Ramfjord
7. 3=linie/puncte, se observă o linie fină de sângerare sau mai multe puncte de
8. 1=sângerare punctiformă, 20 – 30 secunde după sondare se observă un
9. 4=triunghi – triunghiul interdentar devine sângerând, în diferite grade
10. 2=linie/puncte, se observă o linie fină de sângerare sau mai multe puncte de
20/66
56. Indicele de sângerare gingivală (SBI)- Sulcular Bleeding Index:
1. 4=sângerare provocată şi spontană, modificări de culoare, edem pronunţat

2. 0=fără modificări aparente ale zonelor papilare (P) şi marginale (M), dar la
sondajul uşor se produce sângerare
3. 3=sângerare la sondaj şi modificări de culoare ale zonei papilare (P) şi
marginale (M)
4. 4=sângerare provocată şi spontană, modificări de culoare, edem important,
asociat sau nu cu ulceraţii
5. 3=sângerare provocată şi spontană, modificări de culoare, edem important,
asociat sau nu cu ulceraţii
6. 2=sângerare la sondaj şi modificări de culoare ale zonei papilare (P) şi
marginale (M)
7. 1=fără modificări aparente ale zonelor papilare (P) şi marginale (M), dar la
sondajul uşor se produce sângerare
8. 4=sângerare, modificări de culoare şi uşor edem
9. 0=aspect normal, fără modificări ale unităţilor papilare (P) şi marginale (M)
fără sângerare la sondare
10. 3=sângerare, modificări de culoare şi uşor edem
57. Indice de evaluare a hipercreşterilor gingivale Rossmann, Ingles şi Caffesse:
1. Gradul I- hipercreştere moderată manifestată prin creşterea dimensiunii

papilei şi/sau margini gingivale rulate
2. Gradul II-creştere uşoară marcată prin mărirea densităţii gingiei, aspect
granular marcat
3. Gradul III -adâncimea la sondare ≤ 6 mm
4. Gradul I- adâncime la sondare ≤ 3 mm
5. Gradul III- hipercreştere marcată reprezentată prin migrarea gingiei pe
coroana clinică
6. Gradul II - lărgirea gingiei are dimensiune ≥3mm, măsurată de la vârful papilei
înafară
7. Gradul II- adâncime la sondare ≤ 3 mm
8. Gradul II- adâncimea la sondare ≤ 6 mm
9. Gradul I-creştere uşoară marcată prin mărirea densităţii gingiei, aspect
granular marcat
10. Gradul II- hipercreştere moderată manifestată prin creşterea dimensiunii
papilei şi/sau margini gingivale rulate
21/66
58. Indicele de boală parodontală a lui Ramfjord (1959):
1. 1=Gingivită uşoară / moderată a întregii margini gingivale în jurul dintelui

2. 2=Gingivită uşoară / moderată a întregii margini gingivale în jurul dintelui
3. 2=Gingivită avansată cu eritem sever, hemoragii, ulceraţii
4. 3=Gingivită avansată cu eritem sever, hemoragii, ulceraţii
5. 4=Pierdere până la 3 mm a ataşamentului măsurat de la JAC
6. 5=Pierdere până la 3 mm a ataşamentului măsurat de la JAC
7. 6=Pierdere de ataşament de 3 – 6 mm
8. 5=Pierdere de ataşament > 6 mm
9. 1=Gingivită medie sau moderată în unele localizări la gingia marginală
10. 5=Pierdere de ataşament de 3 – 6 mm
59. Indicele de mobilitate dentară:
1. 0=mobilitate fiziologică (fremitus)

2. 4=mobilitate mai mare de 1 mm în orice direcţie orizontală, în plus mişcări de
intruzie/rotaţie
3. 3 mobilitate mai mare de 1 mm în orice direcţie orizontală, în plus mişcări de
intruzie/rotaţie
4. 3=mobilitate mai mare de 1 mm, în orice direcţie, în plan orizontal
5. 1=mobilitate perceptibilă cu degetul (0,2 – 1 mm în direcţie orizontală)
6. 2=mobilitate mai mare de 1 mm, în orice direcţie, în plan orizontal
7. serveşte la stabilirea evoluţiei clinice a stării parodontale după tratament
8. Este un indice gingival
9. Nu serveste la a aprecia ameliorarea, agravarea sau staţionarea/vindecarea
stării clinice.
60. Indicele CPITN:
1. prezenţa sau absenţa tartrului supragingival,

2. Evalueaza prezenţa sau absenţa sângerării gingivale la sondaj uşor,
3. se foloseşte sonda specială CPITN.
4. evaluarea individuală se face pe cadrane, fiind înregistrat câte un dinte din
cadranul respectiv
5. inlocuieste cu succes examenul parodontal complet individual
6. nu evalueaza necesitatile de tratament
7. prezenţa sau absenţa pungilor parodontale (înguste sau adânci),
8. este un indice gingival
9. evaluarea individuală se face pe sextant fiind înregistrat câte un dinte din
sextantul respective dintii Ramfjord
10. prezenţa sau absenţa tartrului subgingival,
22/66
61. Indicele CPITN:
1. 4=pungi > 6 mm, cu necesitati de tratament igiena orala+detratraj profesional

+tratament complex
2. 1=sângerare observată direct la sondare cu necesitati de tratament igiena
orala
3. 0=parodonţiu sănătos care nu necesita tratament
4. 2=sângerare observată direct la sondare cu necesitati de tratament igiena
orala
5. 3=tartru şi pungi sub 3,5 mm, iritaţie iatrogenă cu necesitati de tratament
igiena orala + detratraj profesional
6. 3=pungi de 4 –5 mm, cu necesitati de tratament igiena orala + detratraj
profesional
7. 2=tartru şi pungi sub 3,5 mm, iritaţie iatrogenă cu necesitati de tratament
igiena orala + detratraj profesional
8. 4=pungi de 4 –5 mm cu necesitati de tratament igiena orala + detratraj
profesional
9. 3=pungi > 6 mm cu necesitati de tratament igiena orala+detratraj profesional
+tratament complex
10. 2=pungi de 4 –5 mm cu necesitati de tratament igiena orala + detratraj
profesional
62. Care dintre urmatoarele sunt adevarate:
1. Osul alveolar este tesutul care acopera radacina dintelui

2. Gingia marginala sanatoasa are profil rotunjit, aspect regulat si consistenta
ferma
3. Ligamentul parodontal, cementul radicular si osul alveolar formeaza
parodontiul profund
4. Parodontiul este constituit din trei tipuri de tesuturi
5. Gingia marginala reprezinta peretele intern al sulcusului gingival
6. Ligamentul parodontal reprezinta ansamblul care conecteaza dintele de osul
alveolar
7. Gingia reprezinta parodontiul superficial
8. Gingia marginala este separata de gingia fixa prin santul gingiei libere, fiind
prezent la toti pacientii
9. Cementul radicular este cel ce fixeaza fibrele ligamentului parodontal
10. Gingia este structura vizibila care acopera osul alveolar
23/66
63. Urmatoarele sunt adevarate, cu exceptia:
1. Gingia atasata este portiunea cea mai coronara a gingiei, care inconjoara
dintii
2. Inaltimea gingiei fixe de pe versantul vestibular este mai bine reprezentata in
zona incisiva
3. Inaltimea gingiei fixe de pe versantul vestibular este mai redusa la mandibula
4. Modificarile de inaltime a gingiei atasate se datoreaza schimbarilor aparute in
portiunea coronara a acesteia
5. Jonctiunea muco-gingivala este vizibila doar la maxilar pe fata orala
6. Santul gingiei libere este vizibil doar in 50% din cazuri
7. Gingia atasata este separata de mucoasa alveolara prin santul gingiei libere
8. Inaltimea gingiei atasate de pe versantul vestibular variaza in diferite zone ale
cavitatii orale
9. Santul gingival, in conditii de sanatate, are o adancime ce variaza intre 0.5 –
5mm
10. Gingia marginala se intinde de la proiectia baza santului gingival pe versantul
vestibular pana la mucoasa alveolara
64. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
1. Fibroblastele reprezinta cele mai numeroase elemente celulare ale tesutului

conjuctiv
2. Epiteliul gingival este format din doua tipuri de epiteliu: epiteliul gingival extern
si epiteliul sulcular
3. In conditii de sanatate, gingia este slab vascularizata.
4. Pe radiografii, ligamentul parodontal este detectat ca o radiotransparenta
5. Rolul epiteliului este de a proteja tesuturile subiacente prin proliferarea si
diferentierea melanocitelor
6. In cadrul epiteliului gingival se gasesc celule Langerhans, celule Merkel si
melanocite
7. Ligamentul parodontal face legatura dintre cement si peretele intern al osului
alveolar
8. Histiocitele reprezinta cele mai numeroase elemente celulare ale tesutului
conjuctiv
9. Gingia este formata dintr-un epiteliu de tip pavimentos nestratificat si un tesut
conjuctiv fibros subiacent
10. Principalul tip de celule din epiteliul gingival sunt keratinocitele
24/66
65. Urmatoarele afirmatii despre cementul radicular sunt adevarate:
1. Cementul se caracterizeaza prin procese de resorbtie si remodelare

fiziologica
2. Grosimea stratului de cement este mai mare in treimea apicala
3. Este localizat la nivelul jonctiunii smalt-cement
4. Cementul este mai dur decat smaltul si are o culoare galbuie
5. Cementul se caracterizeaza prin depunere continua de-a lungul vietii
6. Cementul radicular este bogat vascularizat, cu rol in drenarea fluidului tisular,
dar si in raspandirea proceselor inflamatorii
7. Cementul serveste la ancorarea fibrelor ligamentului parodontal
8. Cementul este mai moale si mai mat decat smaltul
9. Cel mai adesea, cementul este in contact cap la cap cu smaltul (60-65% din
cazuri)
10. Cel mai adesea, cementul acopera smaltul
66. Osul alveolar:
1. Osul bazal este acea parte a oaselor maxilare care este situata apical de
procesul alveolar
2. Osul alveolar este format din componente extracelulare: osteoblaste,
osteoclaste, osteocite
3. Componentele celulare sunt reprezentate de 60% substanta anorganica, 25%
material organic si 15% apa
4. Osul bazal este acea parte a oaselor maxilare care este situata coronar de
procesul alveolar
5. Osul alveolar fixeaza fibrele principale ale ligamentului parodontal
6. Corticala externa a osului se gaseste vestibular, iar corticala interna pe fata
orala a osului
7. Creasta alveolara se gaseste imediat deasupra jonctiunii smalt-cement
8. Componenta anorganica este hidroxiapatita
9. Creasta alveolara se gaseste imediat sub jonctiunea smalt-cement
10. Osul spongios se gaseste intre cele doua corticale si are rol de sustinere
25/66
67. Urmatoarele sunt adevarate despre Boala Parodontala, cu exceptia:
1. Boala parodontala este o infectie bacteriana care conduce la o distructie

rapida a tesuturilor parodontale
2. Biofilmul dentar reprezinta un depozit neaderent de suprafetele orale
3. Stafilococii sunt primele bacterii care colonizeaza suprafetele dentare curate
4. Din cadrul bacteriilor colonizatoare secundare fac parte Actinomycetele
5. Boala parodontala are impact doar local
6. Primele bacterii care colonizeaza suprafatele dentare se numesc bacterii
pionier.
7. Formarea biofilmului dentar incepe in treimea incizala a coroanei, in
apropierea marginii gingivale
8. Streptococii sunt primele bacterii care colonizeaza suprafetele dentare curate
9. Rezistenta la antibiotice este drastic crescuta in biofilmul parodontal
10. Formarea biofilmului dentar incepe in treimea cervicala a coroanei
68. Factorii de virulenta ai bacteriilor subgingivale sunt:
1. Rezistenta la antibiotice
2. Prostaglandina E2
3. Capacitatea de evitare a sistemului imun al organismului
4. Produsii de metabolism si substantele toxice produse de bacterii
5. Citokinele
6. Numarul bacteriilor intrasulculare
7. Fimbriile bacterine
8. Lipopolizaharidele
9. Interleukina-1β
10. Proteazele bacteriene
26/66
69. Biofilmul dentar:
1. Stafilococii sunt primele bacterii care colonizeaza suprafetele dentare curate

2. Primele bacterii care colonizeaza suprafetele dentare curate se numesc
bacterii pioner
3. Nu toate bacteriile orale au un potential patogen asupra parodontiului.
4. Compozitia microbiana in cavitatea orala este uniforma, fiind descrise habitate
multiple modificabile
5. Toate bacteriile orale au un potential patogen asupra parodontiului
6. Disbioza se refera la scaderea bacteriilor simbiotice si cresterea proportiei
bacteriilor patogene
7. Compozitia microbiana in cavitatea orala nu este uniforma
8. Streptococii sunt primele bacterii care colonizeaza suprafetele dentare curate,
apoi apar bacteriile pioner
9. Compozitia microbiana se modifica in functie de modificari hormonale legate
de pubertate
10. Disbioza se refera la crestea bacteriilor simbiotice si scaderea proportiei
bacteriilor patogene
70. Sunt adevarate urmatoarele:
1. Complexul galben precede si favorizeaza colonizarea zonelor subgingivale de

catre bacteriile complexului rosu
2. Aggregatibacter actinomycetemcomitans face parte din complexul rosu
3. Complexul galben nu este compatibil cu starea de sanatate parodontala
4. Complexul galben este compatibil cu starea de sanatate parodontala
5. Din cadrul complexului rosu face parte Porphyromonas gingivalis
6. Aggregatibacter actinomycetemcomitans nu apartine niciunui complex
7. Complexul portocaliu este compatibil cu starea de sanatate parodontala
8. Aggregatibacter actinomycetemcomitans este detectat mai frecvent in pungile
profunde fata de cele superficiale
9. Aggregatibacter actinomycetemcomitans este detectat mai frecvent la
persoanele sanatoase
10. Bacteriile complexului portocaliu preced pe cele ale complexului rosu
27/66
71. Biofilmul dentar:
1. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida la mandibula fata de

maxilar
2. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida la maxilar fata de
mandibula
3. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida in zona molara fata de
zona anterioara
4. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida pe fetele vestibulare si
orale fata de cele proximale
5. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida in apropierea zonelor
neinflamate
6. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida in apropierea zonelor de
inflamatie gingivala
7. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida pe fetele vestibulare fata
de cele palatinale
8. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida pe fetele palatinale fata
de cele vestibulare
9. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida in zona anterioara fata de
zona molara
10. Rata de formare a biofilmului dentar este mai rapida pe fetele proximale fata
de cele vestibulare
72. Urmatoarele afirmatii desore Citokine sunt adevarate:
1. In tesutul parodontal, citokinele sunt secretate de celule inflamatorii

2. Interleukina-1β are un rol esential in inflamatie si mai putin in imunitate
3. Interleukina-1β are un rol esential in inflamatie si imunitate
4. Inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor sunt citokine implicate in inflamatia
parodontala
5. Prostaglandina E2 este o citokina rar intalnita in inflamatie
6. Metaloproteinazele favorizeaza distructia parodontala
7. Prostaglandina E2 este un metabolit lipidic cu efect antiinflamator
8. Interleukina-1β este o citokina
9. Prostaglandina E2 este un metabolit lipidic cu efect proinflamator
10. Factorul de necroza tumorala-α este o citokina rar intalnita in inflamatie
28/66
73. Cementul dentar:
1. Cementul se caracterizeaza prin depunere continua de-a lungul vietii

2. Cementul este mai moale si mai lucios decat smaltul
3. Cementul este un tesut vascularizat si mineralizat.
4. Cementul este in contact cap la cap cu smaltul, in 30% din cazuri
5. Cementul este mai moale si mai mat decat smaltul
6. Cementul si smaltul nu sunt in contact, in 60% pana la 65% din cazuri
7. Cementul este in contact cap la cap cu smaltul, in 5% pana la 10% din cazuri
8. Cementul acopera smatul in 60% pana la 65% din cazuri
9. Cementul si smaltul nu sunt in contact, in 5% pana la 10% din cazuri
10. Cementul acopera smaltul in 30% din cazuri
74. Urmatoarele afirmatii sunt false:
1. Parodontiul contine receptori doar pentru durere

2. Parodontiul contine receptori doar pentru durere si presiune
3. Ligamentul parodontal contine fibre de oxytalan
4. Parodontiul contine receptori ce provin din nervul facial si ramurile sale
terminale
5. Parodontiul nu contine receptori pentru presiune
6. Ligamentul parodontal prezinta componente celulare si extracelulare
7. Parodontiul nu contine receptori pentru atingere
8. Fibrele desmodontale reprezinta cele mai importante elemente ale
ligamentului parodontal
9. Fibroblastele sunt principalele celule ale ligamentului parodontal
10. Fibrele Sharpey reprezinta portiunile terminale ale fibrelor principale inserate
in cement si os
75. Santul gingival:
1. Media adancimii santului gingival este de 1.8mm

2. In santul gingival se gaseste fluidul crevicular a carui analiza poate fi utila in
diagnosticul afectiunilor parodontale
3. Santul gingival este delimitat de suprafata dintelui si de epiteliul gingiei libere
4. Adancimea santului gingival variaza intre 0.5-3mm, in conditii de sanatate
parodontala
6. Este spatiul ingust din jurul dintelui, sub forma de “V”
7. Santul gingival este delimitat de dentina pe de o parte si de epiteliul ce
captuseste gingia libera pe de alta parte
9. Este un spatiu ingust din jurul dintelui, sub forma de “U”
10. Determinarea clinica a latimii santului gingival este un parametru important in
diagnosticul parodontal
29/66
76. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
1. Jonctiunea muco-gingivala este vizibila doar la maxilar pe fata vestibulara

2. Gingia atasata se intinde de la proiectia de pe versantul vestibular a bazei
santului gingival pana la mucoasa alveolara
3. Inaltimea gingiei atasate de pe versantul vestibular variata in diferite zone ale
cavitatii orale.
4. Inaltimea gingiei atasate se datoreaza schimbarilor aparute in portiunea
apicala a acesteia
5. Jonctiunea muco-gingivala este vizibila pe fata vestibulara a ambelor maxilare
6. Inaltimea gingiei atasate se datoreaza schimbarilor aparute in portiunea
coronara a acesteia
7. Inaltimea gingiei atasate ramane neschimata pe tot parcursul vietii
8. Inaltimea gingiei atasate este mai redusa la mandibula fata de maxilar
9. Gingia marginala adera ferm de periostul osului alveolar subiacent
10. Jonctiunea muco-gingivala este vizibila doar la mandibula pe fata vestibulara
77. Urmatoarele despre papilele interdentare sunt adevarate, cu exceptia:
1. In conditii de sanatate, papila interdentara in zona frontala are forma

piramidala
2. Papila interdentara ocupa spatiul interdentar imediat situat sub punctul de
contact
3. Papila interdentara ocupa ambrazura gingivala, adica spatiul interdentar situat
deasupra punctului de contact
4. Forma papilei interdentare depinde de prezenta recesiunilor
5. Absenta punctului de contact este favorabila papilei interdentare
6. In conditii de sanatate, papila interdentara in zona frontala prezinta doua
creste de tesut vestibular si oral distincte
7. Forma papilei interdentare depinde de prezenta punctul de contact
8. Forma papilei interdentare depinde de distanta dintre punctul de contact si
creasta osoasa
9. In conditii de sanatate, papila interdentara in zona laterala are o singura
creasta vestibulara si o continuare ca o depresiune numita col gingival
10. In conditii de sanatate, papila interdentara in zona laterala are forma
piramidala, cu o depresiune numita col gingival
30/66
78. Urmatoarele sunt adevarate, cu exceptia:
1. Epiteliul sulcular reprezinta partea externa a epiteliului gingival

2. Epiteliul gingival extern acopera suprafata interioara a gingiei marginale
3. Epiteliul sulcular este mai vulnerabil fata de agresiuni deoarece nu este
keratinizat
4. Epiteliul sulcular formeaza peretele moale al santului gingival
5. Epiteliul gingival extern acopera suprafata exterioara a gingiei marginale
6. Epiteliul sulcular reprezinta partea interna a epiteliului gingival
7. Epiteliul sulcular este atasat de suprafata dentara
8. Epiteliul jonctional este mai subtire spre profunzime
9. Principalul tip de celule din epiteliul gingival sunt melanocitele
10. Epiteliul jonctional este mai subtire spre sulcus
79. Ligamentul parodontal:
1. Ligamentul parodontal realizeaza legatura dintre cement si peretele extern al

osului alveolar
2. In componentele sale celulare se gasesc fibre, vase si nervi
3. Este un tesut conjuctiv specializat
4. Pe radiografii este detectat ca o radiotransparenta
5. Este un tesut conjuctiv nespecializat
6. Pe radiografii este detectat ca o radioopacitate
7. Latimea medie a ligamentului parodontal poate fi marita in cazul dintilor care
au fost supusi hiperfunctiei
8. Latimea medie a ligamentului parodontal poate fi diminuata in jurul dintilor
care nu sunt in functie
9. Latimea medie a ligamentului parodontal este mai mare in regiunea mijlocie a
radacinii
10. Latimea medie a ligamentului parodontal este mai mare in regiunea apicala a
radacinii
31/66
80. Sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:
1. Aggregatibacter actinomycetemcomitans este detectat mai frecvent in pungile

profunde fata de cele superficiale
2. Aggregatibacter actinomycetemcomitans face parte din complexul rosu
3. Complexul galben este compatibil cu starea de sanatate parodontala
4. Complexul galben nu este compatibil cu starea de sanatate parodontala
5. Aggregatibacter actinomycetemcomitans nu apartine niciunui complex
6. Din cadrul complexului rosu face parte Porphyromonas gingivalis
7. Complexul portocaliu este compatibil cu starea de sanatate parodontala
8. Bacteriile complexului portocaliu preced pe cele ale complexului rosu
9. Complexul galben precede si favorizeaza colonizarea zonelor subgingivale de
catre bacteriile complexului rosu
10. Aggregatibacter actinomycetemcomitans este detectat mai frecvent la
persoanele sanatoase
81. Care dintre urmatoarele sunt adevarate:
1. Gingia marginala reprezinta peretele intern al sulcusului gingival

ferma
3. Ligamentul parodontal, cementul radicular si osul alveolar formeaza
parodontiul profund
4. Cementul radicular este cel ce fixeaza fibrele ligamentului parodontal
5. Gingia marginala este separata de gingia fixa prin santul gingiei libere, fiind
prezent la toti pacientii
6. Gingia este structura vizibila care acopera osul alveolar
moale
8. Gingia face parte din parodontiul profund
9. Gingia se imparte anatomic in gingia marginala, gingia atasata si gingia
papilara
10. Ligamentul parodontal reprezinta ansamblul care conecteaza dintele de
corticala interna a osului alveolar
32/66
82. Dintre factorii predispozanti locali ai bolii parodontale, NU fac parte:
1. Iatrogenii
2. Stresul
3. Materia alba
4. Radioterapie
5. Anomalii dentare
6. Fumatul
7. Deficiente nutritionale
8. Diabet
9. Obiceiuri vicioase
10. Tartru
83. Sistemul RANKL-osteoprotegerina:
1. Osteoprotegerina stimuleaza efectul RANKL

2. RANK este un ligant pentru receptorul activatorului NF-kB
3. Prezinta un receptor RANK
4. RANKL stimuleaza diferentierea si activarea osteoclastica
5. Citokinele proinflamatorii cresc expresia RANKL
6. RANKL este un receptor de pe suprafata celulelor progenitoare osteoclastice
7. Citokinele scad expresia RANKL si activarea osteoclastica
8. Are rol in evidentierea placii bacteriene
9. Are un rol important in resorbtia osului alveolar
10. RANKL se leaga de RANK
84. Compozitia organica a tartrului este reprezentata de :
1. Celule epiteliale descuamate

2. Carbohidrati ( 0,8-9,8%)
3. Zinc
4. Dioxid de carbon
5. Carbohidrati (1,9-9,1%)
6. Fosfat de calciu
7. Lipide 0,4%
8. Proteine
9. Microorganisme
10. Leucocite
33/66
85. Urmatoarele manopere pot afecta parodontiu atunci cand sunt efectuate incorect:
1. Crosete ale lucrarilor partiale corect adaptate

2. Obturatii proximate adaptate la conturul marginal
3. Coroane prea inalte care duc la retentia placii bacteriene
4. Coroane care invadeaza spatial biologic
5. Obturatii nefinisate
6. Obturatii inalte ce duc la trauma ocluzala
7. Tratamente ortodontice cu forte neadecvate
8. Coroane prea lungi care determina trauma ocluzala
9. Slefuire subgingivala, fara afectarea parodontiului
10. Instrumentare endodontica excesiva
86. Diagrama de Apreciere a Riscului Parodontal:
1. Apreciaza nivelul de risc in functie de cate tigari fumeaza pacientul

2. Categoria de fost fumator se aplica celor care au renuntat la fumat de 3 ani
3. Nivelul de risc este direct proportional cu diagrama generata
4. Elaborata in Elvetia
5. Fumatorul moderat fumeaza intre 5-15 tigari pe zi
6. Exista 5 categorii de fumatori
7. Elaborata in Germania
8. Calculeaza doar nivelul de risc parodontal
9. Pacientul poate fi incadrat in 4 categorii
10. Factorii de risc sunt reprezentati de fumat si diabet
87. Diabetul ca factor de risc parodontal:
1. La pacientii cu diabet slab controlat sunt afectate monocitele si macrofagele

2. Diabetul necontrolat este asociat cu o forma mai severa de boala parodontala
3. Diabetul nu influenteaza evolutia bolii parodontale
4. Adultii de peste 45 de ani si HbA1c 7% au un risc de 2,9 ori mai mare de
dezvoltare a bolii parodontale
5. In diabetul slab controlat sunt afectate doar polimorfonuclearele
6. Riscul de a dezvolta boala parodontala la pacientii cu diabet este de 6 ori mai
mare
7. Boala parodontala reprezinta a VIIa complicatie a diabetului
8. Prezinta un risc de 2 pana la 3 ori mai mare de boala parodontala
9. Boala parodontala reprezinta a Via complicatie a diabetului
10. Creste prevalenta si gradul de severitate a bolii parodontale
34/66
88. Ditre efectele fumatului asupra organismului urmatoarele sunt corecte:
1. Scade sinteza de IL 1a si IL 6
2. Scade nivelul de fibrinogen
3. Scaderea numarului de limfocite T cu rol in emfizemul pulmonar indus de
fumat
4. Creste numarul de polimorfonucleare
5. Creste sinteza factorului de necroza tumorala
6. Creste nivelul limfocitelor T
7. Scade numarul de leucocite si limfocite T
8. Scade nivelul de antioxidanti (vitamina A, C)
9. Nu produce stres oxidativ
10. Produce stres oxidativ
89. Pacientul fumator prezinta urmatoarele caracteristici:
1. Probabilitate de a dezvolta complicatii ale bolii parodontale de 3 ori mai mare

decat un nefumator
2. Pierderi crescute de os alveolar
3. Riscul de pierdere de atasament de 3 ori mai mare fara de un nefumator
4. Pungi mai profunde
5. Raspuns inflamator redus
6. Persoanele cu varsta intre 30-45 de ani prezinta o frecventa de 3,8 ori mai
mare de boala parodontala
7. Cei care fumeaza pana la 15 tigari pe zi nu prezinta risc de pierdere dentara
8. Adultii tineri fumatori sunt de 3,8 ori mai susceptibili la boala parodontala
9. Tutunul mestecat nu prezinta efecte asupra sanatatii orale
10. Inflamatie parodontala importanta comparative cu un nefumator
90. In cadrul Examenului clinic pentru stabilirea diagnosticului parodontal se realizeaza:
1. Examenul Radiografic
2. Profilul psihologic al pacientului
3. Fotografia,pentru motivarea pacientului
4. Inregistrarea tridimensionala a arcadelor dentare (model de studiu)
5. Inregistrarea mobilitatii dentare
6. Examenul articulatiei temporo-mandibulare
7. Examinarea tactila a furcatiilor cu sonda Nabers
8. Palparea santului gingival
9. Teste de laborator
10. Examenul arcadelor dentare
35/66
91. Anamneza include date despre:
1. Profilul psihologic al pacientului

2. Obiceiurile de igiena orala a pacientului
3. Prezenta afectiunilor generale
4. Tratamentele urmate
5. Prezenta/absenta cracmentelor sau a crepitatiilor
6. Ocluzia statica si dinamica
7. Istoricul familial al bolilor sistemice
8. Culoarea marginii gingivale si a papilei interdentare
9. Se realizeaza prin : inspectie,palpare,percutie
10. Sangerarea la sondare,nivelul de atasament al insertiei epiteliale
92. Terapia etiologica din cadrul tratamentului parodontal:
1. Presupune ca prima etapa un regim riguros de control zilnic al placii

bacteriene
2. Nu se realizeaza slefuiri selective
3. Obiectivul este eliminarea sau reducerea etiologiei microbiene si a factorilor
care duc la aparitia afectiunilor gingivale si parodontale
4. Include tratamentul leziunilor carioase
5. Include tratamentul recesiunilor parodontale
6. Una din etape este reprezentata de interventii chirurgicale parodontale
7. Una din etape este reprezentata de corectarea sau inlocuirea restaurarilor
directe si indirect incorrect adaptate marginal
8. In cadrul terapiei initiale se regaseste si extractia dintilor irecuperabili
9. Nu necesita reevaluare intr-o etapa ulterioara
10. Presupune doar indepartarea biofilmului si a tartrului supragingival si
subgingival
93. Procedurile terapeutice din terapia intiala includ:
1. Reconturarea restaurarilor si a coroanelor debordante

2. Reevaluarea tesuturilor
3. Inregistrarea oculziei statice si dinamice
4. Instructiuni de control al biofilmului
5. Reducerea pungilor parodontale
6. Managementul leziunilor carioase
7. Doar educarea pacientului si instructiuni de realizarea a igienei orale
8. Indepartarea biofilmului si a tartrului supra si subgingival
9. Corectarea unor defecte mucogingivale
10. Detartrajul simplu este sufficient pentru a elimina complet biofilmul si tartrul de
pe suprafetele radiculare
36/66
94. Principii in Instrumentarea radiculara:
1. Un bun punct de sprijin previne lezarea gingiei si a tesuturilor inconjuratoare

2. Instrumentele ascutite sporesc sensibilitatea tactila a operatorului
3. Vizualizare directa folosind oglinda
4. Pentru un sprijin foarte bun,este recomandat sa fie folosit si degetul mijlociu
5. Pozitionarea corecta a pacientului si a operatorului
6. Folosirea unei sonde exploratorii cu varf ascutit
7. Capetele active ale instrumentelor nu trebuie ascutite foarte tare pentru a nu
leza gingia
8. Priza tripodala ofera un control excellent
9. Cea mai eficienta si stabile prize este prize tip “creion”
10. Indepartarea si iluminarea tesuturilor pentru o vizibilitate optima
95. Chiuretele Gracey:
1. Unghiul dintre partea activa si axul longitudinal al portiunii terminale a gatului

este de 60-70 grade
2. Gracey 5-6 : pentru dintii anteriori si premolari
3. Gracey 7-8,9-10 : dintii posteriori mezial si distal
4. Prezinta margini taietoare ce pot fi inserate in majoritatea zonelor arcadelor
5. Furnizeaza cea mai buna adaptare la antomia complexa a suprafetelor
radiculare
6. Chiuretle Gracey” curvettes” : lungimea partii active este cu 50 % mai lunga
decat a chiuretelor Gracey conventionale
7. Cele mai bune instrumente pentru SRP (scalling root planning)
8. Chiuretele after five : permite accesul in pungile mai mari de 5 mm
9. Gracey 11-12 :pentru dintii posteriori,distal
10. Gracey 3-4 : pentru premolari
37/66
96. Legat de adaptarea instrumentelor parodontale, care din următoarele afirmații sunt
adevărate:
1. Treimea inițială a părții active a chiuretei trebuie menținută în contact

constant cu tesuturile moi
2. Instrumentele cu parte active și instrumentele cu vârfuri ascuțite sunt mai ușor
de adaptat
3. Mișcările sondei parodontale pe orizontală au loc în interiorul sulcusului
gingival
4. Vârful și partea laterală a sondei trebuie să se plaseze paralel cu suprafața
coronară a dintelui
5. Vârful și partea laterală a sondei trebuie să se plaseze paralel cu suprafața
rădăcinii dintelui
6. Mișcările sondei parodontale pe verticală au loc în interiorul sulcusului gingival
7. Vârfurile instrumentelor ascuțite pot dilacera țesuturile
8. Instrumentele cu parte active și instrumentele cu vârfuri ascuțite sunt mai greu
de adaptat
9. Treimea inițială a părții active a chiuretei trebuie menținută în contact
constant cu dintele
10. Vârful și partea laterală a sondei trebuie să se plaseze perpendicular cu
suprafața rădăcinii dintelui
38/66
97. Legat de angulația instrumentelor parodontale, care din următoarele afirmații sunt
adevărate:
1. În timpul mișcărilor de SRP, angulația optimă a lamei este între 45 și 90 de

grade
2. Partea activă poate fi poate fi introdusă mai ușor până la baza pungii daca
instrumentul se inclină astfel încât suprafața activă să fie la un unghi cât mai
mic cu dintele
3. Pentru introducerea subgingivală a unei chiurete, angulația trebuie sa fie cât
mai aproape de 0 grade
grade
5. Pentru introducerea subgingivală a unei chiurete, angulația trebuie sa fie cât
mai aproape de 90 grade
instrumentul se inclină astfel încât suprafața activă să fie la un unghi cât mai
mare cu dintele
grade
instrumentul se inclină astfel încât suprafața activă să devină paralelă cu
dintele
instrumentul se inclină astfel încât suprafața activă să devină perpendiculară
cu dintele
10. Angulația corectă este esențială pentru îndepărtarea eficientă a tartrului
98. Legat de presiunea laterală a instrumentelor parodontale, care din următoarele

afirmații sunt adevărate:
1. La îndepărtarea tartrului, presiunea laterală este initial aplicată ferm sau

moderat
2. Presiunea laterală este doar fermă
3. La îndepărtarea tartrului, presiunea laterală este diminuată progresiv până la
ușoară
4. Presiunea laterală poate fi fermă, moderată sau ușoară
5. Pentru planarea radiculară presiunea laterală este diminuată progresiv până
la ușoară
6. Pentru planarea radiculară presiunea laterală este aplicată ferm sau moderat
7. Presiunea aplicată diferă în funcție de natura tartrului
8. La îndepărtarea tartrului, presiunea apicală este initial aplicată ferm sau
moderat
9. Presiunea aplicată este constantantă indiferent de natura tartrului
10. Presiunea aplicată diferă în funcție de destinația mișcărilor
39/66
99. Care din următoarele afirmații este corectă:
1. Mișcarea exploratorie este de obicei realizată cu chiurete

2. Mișcările orizontale sunt utilizate cel mai frecvent
3. Mișcarea exploratorie este o mișcare fermă
4. Mișcarea exploratorie este folosită pentru a îndepărta depozitele de tartru
5. Există trei tipuri principale de mișcări folosite in timpul instrumentării:
exploratorie, de detartrat, de chiuretaj
6. Mișcarea exploratorie este folosită pentru a detecta prezența tartrului și a
iregularităților rădăcinilor
7. Mișcările oblice sunt utilizate ocazional pe unghiurile de linie sau în pungile
parodontale profunde
8. Mișcarea exploratorie este o mișcare blandă și tactilă
9. Mișcarea exploratorie este folosită pentru a evalua dimensiunile pungilor
parodontale
10. Mișcarea exploratorie este de obicei realizată cu sonde parodontale
100. Care din următoarele afirmații este falsă:
1. Îndepărtarea depozitelor se realizează folosind scalere, chiurete, instrumente

cu ultrasunete sau combinații ale acestor dispozitive
2. Îndepărtarea depozitelor trebuie să se realizeze in timpul unei singure ședințe
3. Endotoxinele bacteriene penetrează profund cementul radicular, iar eliminarea
acestuia este necesară
4. Este necesară eliminarea parțială a biofilmului și a depozitelor de tartru
5. Îndepărtarea depozitelor se realizează doar folosind instrumente manuale
6. Este necesară eliminarea în totalitate a biofilmului și a depozitelor de tartru
7. Îndepărtarea depozitelor se realizează în timpul uneia sau mai multor ședințe
8. Rezultatele tratamentului sunt similare pentru toate instrumentele
9. Rezultatele tratamentului variază în funcție de instrumentele utilizate
10. Endotoxinele bacteriene nu penetrează atât de profund cementul, iar
eliminarea acestuia nu este întotdeauna necesară
40/66
101. Care din următoarele afirmații este adevarată:
1. Restaurările corect adaptate sunt zone retentive pentru placa bacteriană

2. Reconturarea restaurărilor si a coroanelor debordante sunt etape importante
pentru a elimina factorii de risc sistemici care intrețin inflamația
3. Netezirea/ finisarea suprafețelor rugoase și îndepărtarea suprafețelor
supradimensionate/supraconturate ale restaurărilor se pot realiza utilizând
freze și instrumente de mână
4. Restaurările debordante sunt zone neretentive pentru placa bacteriană
5. Reconturarea restaurărilor si a coroanelor debordante sunt etape importante
pentru a elimina factorii de risc locali care intrețin inflamația
6. Corectarea restaurărilor debordante poate fi realizată prin înlocuirea
restaurărilor necorespunzătoare
7. Netezirea/ finisarea suprafețelor rugoase și îndepărtarea suprafețelor
supradimensionate/supraconturate ale restaurărilor se pot realiza utilizând
chiurete și sonde parodontale
8. Corectarea restaurărilor debordante poate fi realizată prin netezirea/finisarea
suprafețelor rugoase și îndepărtarea suprafețelor
supradimensionate/supraconturate ale restaurărilor
9. Restaurările debordante sunt zone retentive pentru placa bacteriană
10. Reconturarea restaurărilor si a coroanelor debordante nu se poate finaliza
simultan cu alte procedure ale terapiei inițiale
102. Care din următoarele afirmații este adevarată:
1. Sondele sunt calibrate in centimetru în diferite moduri și prezintă un capăt

ascuțit
2. Sondele parodontale sunt utilizate pentru SRP și îndepărtarea țesutului moale
care căptușește punga parodontală
3. Zonele furcațiilor pot fi cel mai bine evaluate cu sondele curbe Nabers
4. Sondele sunt calibrate in milimetri în diferite moduri și prezintă un capăt bont,
rotunjit
5. Chiuretele sunt instrumente fine utilizate pentru SRP și îndepărtarea țesutului
moale care căptușește punga parodontală
6. Chiuretele sunt instrumente fine utilizate pentru detectarea adâncimii pungilor
parodontale și pentru determinarea configurației acestora
7. În mod ideal, sondele parodontale sunt subțiri și prezintă un capăt de lucru
angulat, pentru a permite o inserție facilă la nivelul pungilor
8. Zonele furcațiilor pot fi cel mai bine evaluate cu sonde drepte
9. În mod ideal, sondele parodontale sunt groase și prezintă un capăt de lucru
angulat, pentru a permite o inserție facilă la nivelul pungilor
10. Sondele parodontale sunt utilizate pentru detectarea adâncimii pungilor
parodontale și pentru determinarea configurației acestora
41/66
103. Avantajele instrumentelor sonice și ultrasonice față de cele manuale includ
următoarele:
1. Nu au nevoie de ascuțire
2. Presiune laterală redusă
3. Vizibilitate crescută
4. Prezența apei pentru lavaj, irigare, flux acustic
5. Eficiență redusă
6. Distensia minimă a țesuturilor
7. Au nevoie de ascuțire
8. Eficiență crescută
9. Dimensiune redusă a piesei de mână
10. Producerea de aerosoli
104. Dezavantajele instrumentelor sonice și ultrasonice față de cele manuale includ

următoarele:
1. Distensia maximă a țesuturilor

2. Vizibilitate redusă
3. Mai multe leziuni cauzate de stresul repetitiv
4. Presiune laterală crescută
5. Reducerea sensibilității tactile față de suprafața radiculară
6. Au nevoie de ascuțire
7. Zgomot neplăcut
8. Producerea de aerosoli
9. Eficiență redusă
10. Disconfortul pacientului (particulele de apă)
105. Următoarele afirmații referitoare la instrumentele ultrasonice sunt adevărate:
1. Utilizează o frecvență de 180.000-500.000 de cicluri pe secundă

2. Ansele piezoelectrice efectuează în principal mișcări liniare
3. Determină mai multe leziuni cauzate de stresul repetitiv față de instrumentele
manuale
4. Pot fi utilizate doar pentru detartraj supragingival
5. Produc aerosoli
6. Utilizarea lor implică o reducere a sensibilității tactile față de suprafața
radiculară
7. Utilizează o frecvență de 18.000-50.000 de cicluri pe secundă
8. Ansele necesită ascuțire
9. Pot fi utilizate pentru îndepărtarea plăcii, detartraj supra- și subgingival și a
colorațiilor
10. Ansele piezoelectrice efectuează în principal mișcări eliptice sau orbitale
42/66
106. Următoarele afirmații referitoare la instrumentarea cu dispozitive sonice și
ultrasonice sunt adevărate:
1. Pentru instrumentele ultrasonice se utilizează priza de tip creion

2. Suprafața radiculară este mai puțin rugoasă în urma detartrajului cu
ultrasunete decât după instrumentarea manuală
3. Suprafața radiculară poate deveni mai rugoasă în urma detartrajului cu
ultrasunete decât după instrumentarea manuală
4. Pentru instrumentele ultrasonice se utilizează priza de tip creion modificată
5. Se folosesc mișcări cu presiune ridicată (exercitată de degetul medius)
6. Se produc aerosoli care pot rămâne în aer până la 30 de minute după
procedură
7. Dispozitivele sonice și ultrasonice nu afectează suprafața restaurărilor din
rășini compozite
8. Când scopul este îndepărtarea depozitelor de tartru de consistență mai
redusă, se folosesc mișcări blânde
9. Cantitatea de aerosoli produsă de aceste dispozitive este minimală
10. Instrumentele ultrasonice pot fi contraindicate la pacienții cu pacemaker
107. Precauțiile detartrajului cu dispozitive sonice și ultrasonice sunt necesare în

următoarele situații:
1. Pacienți cu ulcer gastric

2. Pacienți cu reflux gastro-esofagian
3. Pacienți cu gingivite
4. Pacienți cu parodontite
5. Purtători de pacemaker fără izolație
6. Pacienți cu hepatită virală
7. Pe suprafețe dentare mineralizate
8. Pacienți cu HIV
9. În prezența dentinei expuse
10. Suprafețe dentare demineralizate
43/66
108. Contraindicațiile detartrajului cu dispozitive sonice și ultrasonice includ următoarele
situații:
1. Unii pacienți cu boli cardiovasculare și boli pulmonare secundare

2. Suprafețe dentare demineralizate
3. Pacienți cu emfizem pulmonar
4. Pacienți cu disfagie
5. În prezența dentinei expuse
6. Pacienți cu astm
7. Pacienți cu pneumonie
8. În prezența materialelor de restaurare (porțelan, compozit)
9. Pacienți cu imunosupresie
10. Pacienți cu hepatită B
109. Tehnica detartrajului manual supragingival implică următoarele:
1. Mișcările de detartraj scurte, puternice sunt activate în sens apical

2. Mișcările de detartraj scurte, puternice sunt activate în sens coronal
3. Lama instrumentului este adaptată cu o angulație mai mică de 90 de grade pe
suprafața de instrumentat
4. Mișcările de detartraj se pot suprapune în direcție verticală sau oblică
5. Vizibilitatea poate fi îngreunată de sângerarea care apare inevitabil în timpul
instrumentării
6. Muchia activă se plasează la limita coronală a tartrului supragingival
7. Lama instrumentului este adaptată cu o angulație de 120 de grade față de
8. Lama instrumentului este adaptată cu o angulație de 180 de grade pe
9. Furcațiile pot fi dificil de instrumentat cu instrumente de mână convenționale,
putând fi utilizate instrumente ultrasonice ca alternativă
10. Muchia activă coboară până sub limita apicală a tartrului supragingival
110. Instrumentele de lustruire după detartraj includ următoarele:
1. Periotreiver Schwartz
2. Anse tip spatulă
3. Dispozitive de lustruit cu pulbere și aer sub presiune
4. Pile diamantate
5. Benzi dentare
6. Cupe de cauciuc
7. Perii sub formă de roți
8. Perii sub formă de cupe
9. Chiurete Gracey
10. Freze diamantate
44/66
111. Protocolul Guided Biofilm Therapy (GBT) presupune următoarele etape:
1. Motivarea pacientului nu este necesară, întrucât igienizarea la domiciliu nu

mai este necesară cu această tehnică
2. Dacă tehnica este executată corect, nu necesită verificare finală
3. Evidențierea biofilmului nu este obligatorie
4. Evidențierea biofilmului prin colorarea plăcii bacteriene
5. Utilizarea instrumentelor ultrasonice pentru îndepărtarea tartrului
6. Evaluarea sănătății orale
7. Utilizarea Airflow pentru îndepărtarea biofilmului până la o adâncime de 4mm
8. Utilizarea exclusivă a instrumentelor de detartraj manuale
9. Utilizarea Airflow pentru îndepărtarea biofilmului până la o adâncime de 10mm
10. Motivarea pacientului
112. Următoarele afirmații despre dispozitivul cu irigație pulsatilă pentru utilizare la

domiciliu sunt adevărate:
1. Îndepărtează biofilmul oral

2. Prezintă risc crescut de bacteriemie
3. Capătul supragingival se plasează în unghi de 15 grade
4. Prezintă risc crescut de traumatizare a țesuturilor moi
5. Este la fel de util ca ața dentară când se asociază cu periajul dentar
6. Se bazează pe pulsațiile lichidului și presiune
7. Capătul subgingival se poate plasa în pungi parodontale adânci
8. Poate îndepărta tartrul supragingival
9. Se poate utiliza în igienizarea zonei de furcație
10. Este contraindicat la pacienți cu diabet
113. Este considerat instrumentar specific parodontal:
1. Spatulă dentară
2. Instrumente pentru detartraj
3. Sonda parodontală
4. Seringă pentru anestezie
5. Instrumente pentru surfasaj
6. Sondă dentară
7. Instrumentar pentru chirurgie parodontală
8. Intrumente pentru curățire și lustruire
9. Oglindă dentară
10. Pensă dentară
45/66
114. Următoarele afirmații sunt adevărate despre instrumentarul parodontal manual:
1. Mânerul trebuie să fie suficient de gros pentru a evita oboseala musculară a

operatorului.
2. Tija este partea instrumentului care leagă extremitatea activă de mâner.
3. Tijele pot fi drepte sau curbe
4. Instrumentele parodontale sunt desemnate pentru scopuri specifice precum
examinarea vizuală a coroanelor dentare, testarea vitalității
5. Instrumentele pot avea o singură extremitate activă (instrumente duble) sau
ambele extremităţi active (instrumente pereche)
6. Mânerul trebuie să fie suficient de gros pentru a permite o priză confortabilă
7. Extremitatea lucrătoare, activă, este partea instrumentului în contact cu
dintele şi care are acţiune efectivă.
8. Unele instrumente de mână prezintă doar mâner și parte activă
9. Mânerele cu striuri înguste generează o priză mai dificilă şi o alunecare
accidentală din mâna operatorului
10. Tija e o componentă a părții active a instrumentelor
115. Următoarele afirmații sunt adevărate despre instrumentarul parodontal manual:
1. Planarea suprafețelor radiculare (root planing, surfasaj radicular) se poate

realiza și cu răzușe sau seceri de mici dimensiuni
2. Chiuretele fine pot fi folosite și pentru localizarea și marcarea pungilor
parodontale
3. Clasificarea lui se realizează plecând de la forma particulară a extremităţii
active
4. Chiuretele sunt instrumente fine folosite pentru detartraj subgingival
5. Sondele parodontale sunt folosite pentru localizarea, măsurarea şi marcarea
pungilor
6. Instrumentele sonice se pot folosi pentru curățarea suprafețelor dentare și
pentru fața dorsală a limbii
7. Sondele parodontale, atunci când sunt folosite cu presiune crescută, pot
îndepărta tartrul subgingival
8. Sunt considerate instrumente clasice de detartraj foaia de mirt, trapezoidalele
9. Instrumentar clasic de detartraj– instrumente robuste folosite pentru
îndepărtarea tartrului subgingival
10. Sondele parodontale sunt instrumente pentru examinarea parodontală
46/66
116. Următoarele afirmații sunt adevărate despre sondele parodontale:
1. Sunt instrumente compuse din mâner și o tijă mai lungă (partea activă)
2. Prezintă un vârf rotunjit, bont
3. Se folosesc pentru măsurarea adâncimii pungilor parodontale
4. Au un vârf efilat, ascuțit
5. Se folosesc pentru determinarea configuraţiei pungilor parodontale
6. Cu o presiune corectă, pot fi folosite pentru înlăturarea tartrului subgingival
7. Se folosesc pentru surfasajul radicular
8. Sunt calibrate în mm
9. Sunt instrumente compuse din mâner, tijă şi parte activă
10. Unele pot fi negradate și se vor folosi pentru studii epidemiologice
117. Următoarele afimații sunt adevărate despre sondele parodontale tradiționale:
1. Sonda Williams are secțiune rotundă și gradațiile 0,5-3,5-5,5-8,5-11,5

2. Sondele colorimetrice au mânere divers colorate pentru o mai ușoară
identificare
3. Sonda O. M. S. prezintă o gradaţie colorată în negru corespunzând spaţiului
între 3 – 5 mm
4. Sonda O. M. S. prezintă o gradaţie colorată în negru corespunzând spaţiului
între 3,5 – 5,5 mm
5. Sonda Williams are la extremitatea sa o bilă de 0,5mm
6. Sondele colorimetrice folosesc un cod de culori pentru uşurarea lecturii
7. Sonda O.M.S. are la extremitatea sa o bilă de 0,5mm
8. Sonda O.M.S. este o sondă parodontală colorimetrică
9. Sonda Williams are secțiune rotundă și gradațiile 1-2-3-5-7-8-9-10
10. Sonda Williams este o sondă parodontală colorimetrică
118. Următoarele enunțuri sunt adevărate despre sondele parodontale electronice:
1. Sunt compatibile cu orice fel de calculator

2. Generează o folosire intraorală facilă
3. Sunt compatibile doar cu anumite tipuri de calculatore, produse de aceeși
firmă ca sondele
4. Pot măsura valoarea recesiunii, adâncimea pungii parodontale și nivelul
ataşamentului
5. Nu pot măsura înălțimea unei recesiuni, ci doar profunzimea pungilor
parodontale
6. Pot fi sonice sau ultrasonice
7. Sunt supuse erorilor ce apar din diferențele de presiune
8. Folosirea lor rezolvă problemele legate de transcripția, stocarea şi
gestionarea datelor
9. Fac mai dificilă citirea datelor obținute prin sondaj
10. Designul lor permite citirea în funcţie de un punct fix de referinţă
47/66
119. Comparând sondele parodontale manuale și electronice, următoarele enunțuri sunt
adevărate:
1. Folosirea sondei electronice necesită transcrierea datelor obținute

2. Sonda electronică oferă o presiune de sondare controlată
3. Presiunea aplicată nu poate fi controlată pentru niciuna din sonde
4. Sonda manuală are un preț mai scăzut
5. Sonda electronică realizează o examinare fără control vizual
6. Sonda electronică are o rezoluție mai scazută comparativ cu sonda manuală
7. Sonda electronică oferă o colectare fără transcriere a datelor
8. Sonda electronică necesită antrenamentul și calibrarea examinatorului
9. În cazul folosirii sondei parodontale electronice este necesară prezența unei a
doua persoane pentru notarea valorilor obținute
10. Sonda manuală oferă un mai bun simț tactil
120. Următoarele afirmații legate de instrumentul parodontal „foaia de mirt” sunt

adevărate :
1. Se folosește pentru fețele vestibulare și orale

2. Se mai numește și gheară
3. Poate avea diverse dimensiuni: mari, medii, mici
4. Se foloseşte la îndepărtarea tartrului interdentar supragingival de pe feţele
aproximale ale dinţilor accesibili
5. Priza instrumentului poate fi palmară pentru dinții frontali
6. Este un instrument pentru detartraj subgingival
7. Se folosește cu mișcări scurte, de tracțiune, dinspre ocluzal/incizal spre
cervical
8. Este un instrument nepereche
9. Foaia de mirt se mai numește și seceră
10. Are forma unei gheare, cu un vârf ce se inseră interdentar
121. Următoarele afirmații legate de instrumentele trapezoidale sunt adevărate :
1. Prezintă un unghi ascuţit care se poziţionează spre spaţiul interdentar.

2. Se folosesc cu mișcări de smulgere
3. Sunt instrumente pereche
4. Se folosesc pentru îndepărtarea tartrului subgingival de pe feţele vestibulare
şi orale ale dinţilor
5. Unghiul ascuțit al părții active se poziționează ocluzat/incizal
6. Au partea activă în formă de trapez cu baza mare ascuţită şi uşor curbată
7. Tija instrumentului are formă angulată sau curbă pentru zona anterioară
8. Tija prezintă o dubla cudură
9. Tija instrumentului are formă dreaptă pentru zona anterioară
10. Se poate folosi pentru identificarea tartrului subgingival
48/66
122. Următoarele afirmații legate de instrumentele tip seceră sunt adevărate :
1. Secera cu dublă cudură se folosește de elecție în zonele anterioare ale

arcadelor dentare
2. Secera simplă este un instrument nepereche
3. Secera simplă se folosește doar la nivelul dinților anteriori, în timp ce secera
cu dublă cudură, la nivelul dinților posteriori
4. Secera cu dublă cudură este un instrument pereche
5. Sunt instrumente pentru detratraj subgingival mecanizat
6. Secera cu dublă cudură prezintă o singură curbură, mai accentuată
7. Secera simplă este un instrument universal de îndepărtare a tartrului supra și
subgingival
8. Secera simplă are secțiune ovalară sau rotundă
9. Poate fi simplă sau cu dublă cudură
10. Secera simplă poate avea secțiune triunghiulară, pătrată sau dreptunghiulară
123. Următoarele enunțuri legate de avantajele detartrajului manual sunt adevărate:
1. Presiune redusă aplicată pe instrumente, acestea fiind foarte active

2. Nu degajă căldură
3. Asigură o vizibilitate bună
4. Nu produce aerosoli
5. Nu necesită aspirație
6. Nu necesită ascuțiri repetate
7. Răcirea cu apă în timpul folosirii aduce un confort sporit pacientului.
8. Prezintă o sensibilitate tactilă superioară prin extremitatea activă.
9. Potențial scăzut de lezare a țesuturilor
10. Evită solicitarea fizică a operatorului
124. Următoarele enunțuri despre chiuretele parodontale sunt adevărate:
1. Se folosesc pentru evidențierea tartrului subgingival

2. Sunt instrumente mecanizate
3. Au o muchie tăietoare continuă și rotunjită
4. Priza instrumentului este palmară
5. Sunt singurele instrumente care nu au puncte sau unghiuri ascuţite
6. Forma lor semicirculară le indică pentru evaluarea zonelor de furcație de la
nivelul dinților pluriradiculari
7. Spatele extremităţii active a instrumentului este rotunjit
8. Pot fi folosite în cadrul sondajului parodontal
9. Sunt instrumente de elecţie pentru îndepărtarea tartrului localizat profund
subgingival
10. Pot fi universale sau speciale
49/66
125. Următoarele afirmații despre chiuretele parodontale sunt adevărate:
1. Prezintă unghiuri ascuțite la nivelul părții active, pentru o eficiență mărită

2. Oferă un bun acces în pungile parodontale profunde
3. În timpul folosirii, indicele și policele mâinii dominante realizează sprijnul
4. Sunt instrumente de elecţie pentru îndepărtarea tartrului supragingival
5. Sunt instrumente de elecţie pentru îndepărtarea tartrului localizat profund
subgingival
6. Se folosesc pentru evaluarea leziunilor de furcație
7. Oferă o traumatizare minimă a țesuturilor parodontale
8. Sunt instrumente de elecţie pentru realizarea surfasajului radicular
9. Pe secțiune, lama lor este semicirculară, cu o bază convexă
10. Pot fi sonice sau ultrasonice
126. Următoarele afirmații referitoare la chiuretele Gracey sunt adevărate:
1. La inserarea subgingivală, tija instrumentului trebuie să fie paralelă cu axul

lung al suprafeţei dentare pe care acţionează
2. Sunt instrumente duble (şapte perechi)
3. Angulaţia pe care o face partea activă cu tija instrumentului este de
aproximativ 60◦ – 70◦
4. Unghiul între partea activă și tija este de 90◦
5. Perechea # 13-14 se folosește pentru dinţi posteriori – mezial
6. Perechea # 5-6 se folosește pentru dinţi posteriori și zonele de furcație
7. Tijele lor au angulaţie redusă pentru zona frontală şi mai mare pentru zona
laterală.
8. Perechile # 7-8 şi 9-10 se folosesc pentru dinţi laterali, vestibular şi oral
9. Se mai numesc și chiurete „area-nespecific”
10. Perechea # 11-12 se folosește pentru dinţii posteriori – distal
50/66
127. Următoarele afirmații referitoare la chiuretele Gracey sunt adevărate:
1. Sunt concepute şi angulate astfel încât să se adapteze pe arii anatomice

specifice
2. Sunt instrumentele de elecție pentru detartraj subgingival şi surfasaj
3. Sunt instrumente nepereche
4. Asigură cea mai bună adaptare la anatomia radiculară complexă
5. Se folosesc și pentru sondajul parodontal, cu scopul identificării tartrului
subgingival
6. La inserarea subgingivală, tija instrumentului trebuie să fie perpendiculară cu
axul lung al suprafeţei dentare pe care acţionează.
7. Angulaţia pe care o face partea activă cu tija instrumentului este de
aproximativ 80◦ – 90◦
8. Perechile # 1-2 şi 3-4 se folosesc pentru dinţii anteriori
9. Perechea # 11-12 se folosește pentru dinţii posteriori – mezial
10. Tijele lor au angulaţie mai mare pentru zona frontală şi mai redusă pentru
zona laterală.
128. Următoarele afirmații sunt adevărate privind comparația între chiuretele universale
și cele Gracey:
1. Pentru chiuretele Gracey, partea activă face un unghi de 80◦-90◦ cu tija

instrumentului
2. Chiuretele Gracey pot fi folosite subgingival, în timp ce cele universale pot fi
folosite doar supragingival
3. În cazul chiuretelor universale, ambele muchii ale părții active sunt tăietoare
4. Chiuretele universale au partea activă curbată în două planuri: în sus şi lateral
5. Chiuretele Gracey prezintă o singură muchie tăietoare – cea interioară
6. Chiuretele universale pot fi folosite pentru toate zonele și suprafețele dentare
7. Chiuretele Gracey sunt specifice pentru anumite zone sau suprafeţe dentare
8. Chiuretele Gracey au partea activă curbată într-un singur plan, în sus
9. Pentru chiuretele universale, partea activă face un unghi de 90◦ cu tija
instrumentului
10. Chiuretele Gracey prezintă o singură muchie tăietoare – cea exterioară
51/66
129. Următoarele afirmații referitoare la chiuretele parodontale speciale sunt adevărate:
1. Chiuretele Mini Five au partea activă o jumătate din lungimea chiuretelor

standard
2. Chiuretele Mini Five pot fi folosite în pungi parodontale de maxim 5mm
3. Chiuretele Gracey nu fac parte din această categorie
4. Chiuretele After Five au tija mai lungă cu 3 mm și o parte activă mai subțire
5. Se folosesc preponderent supragingival
6. Chiuretele Gracey sunt concepute şi angulate astfel încât să se adapteze pe
arii anatomice specifice
7. Chiuretele pentru implanturi se pot realiza din material plastic
8. Chiuretele Langer îmbină design-ul tijei de la chiuretele Gracey cu o lamă
universală ascuțită la 45◦
9. Chiuretele Mini Five permit o inserţie mai uşoară şi adaptare mai bună în
pungi profunde şi înguste
10. Chiuretele pentru implanturi trebuie să fie metalice pentru a putea zgâria și
îndepărta tartrul de pe suprafața implanturilor
130. Următoarele afirmații referitoare la instrumentele ultrasonice sunt adevărate:
1. Pot fi manuale sau mecanizate

2. La aparatele piezoelectrice, toate laturile vârfului sunt active şi vor lucra când
sunt adaptate la dinte.
3. Sunt compuse dintr-un generator electric care eliberează energia sub formă
de înaltă frecvenţă către o piesă de mână la care se pot adapta o mare
varietate de inserturi.
4. Inserturile tip spatulă se folosesc pentru îndepărtarea depozitelor mari de
tartru subgingival
5. Pot fi folosite pentru detrartraj și eliminarea colorațiilor extrinseci
6. La aparatele magnetostrictive, tipul de vibraţie la vârf este eliptic
7. Inserturile în formă de sondă, datorită formei lor reduse, pot pătrunde în
pungile parodontale indiferent de profunzimea lor
8. Există două tipuri de unităţi ultrasonice: magnetostrictive şi piezoelectrice
9. În unit-urile piezoelectrice, vibraţia vârfului este liniară
10. La aparatele magnetostrictie, doar două laturi sunt active atunci când sunt
aplicate pe dinte.
52/66
131. Următoarele afirmații sunt adevărate în legătură cu instrumentele pentru curățare și
lustruire:
1. Cupele de cauciuc de folosesc cu mișcări cervico-ocluzale/incizale

2. Se folosesc cu scopul de a crea suprafețe dentare netede
3. Pot fi doar rotative
4. Benzile abrazive manuale se folosesc mai ales în zone ușor accesibile, cu
puncte de contact largi
5. Cupele de cauciuc sunt doar de unică folosință, neputând fi autoclavate
6. Periile rotative se pot folosi împreună cu paste de diverse granulații
7. Pentru o mai mare eficiență, cupele de cauciuc se folosesc fără pastă de
periaj
8. Se pot folosi cupe de cauciuc sau perii prin miscări rotative
9. Pot fi manuale sau pentru piesa de mână
10. Periile rotative cu pastă de lustruire se folosesc prima dată la nivelul gingiei,
pentru a îndepărta biofilmul de la acest nivel
132. Următoarele enunțuri în legătura cu folosirea aeropolisoarelor sunt adevărate:
1. Partea activă a instrumentului se menține la 4–5mm distanţă de suprafaţa de

lustruit,
2. În decursul utilizării, se evită treimea gingivală a dintelui pentru minimalizarea
traumei ţesuturilor moi
3. Pot fi folosite și pentru îndepărtarea tartrului subgingival
4. Pot fi folosite pentru îndepărtarea colorațiilor extrinseci de la nivelul dinților
5. Se folosesc și pentru lustruirea restaurărilor din materiale compozite
6. Realizează un surfasaj radicular mai blând
7. Lustruirea se realizează prin mișcări circulare
8. Nu utilizează apă, deci nu generează aerosoli
9. Nu se folosește aspiratorul de salivă pentru a nu se genera aerosoli
10. Proiectează asupra dinților un amestec de aer, apă și particule abrazive
53/66
133. Următoarele afirmații privind pierderea de ataşament sunt adevărate:
1. Profunzimea pungii este manifestarea clinic măsurabilă a stării de sănătate

2. Reperul fix permite măsurarea gradului de recesiune gingivală
3. Pentru măsurarea pierderii de ataşament se alege un reper fix: marginea
gingivală
4. Reperul fix permite măsurarea pierderii reale de ataşament
5. Reperul fix nu permite măsurarea gradului de recesiune gingivală
6. Reperul fix nu permite măsurarea pierderii reale de ataşament
7. Profunzimea pungii constă în distanţa ce separă fundul pungii de gingia
marginală
8. Pentru măsurarea pierderii de ataşament se alege un reper fix: joncţiunea
smalţ – cement
9. Profunzimea pungii constă în distanţa ce separă fundul pungii de joncțiunea
epitelială
10. Profunzimea pungii este manifestarea clinic măsurabilă a bolii
134. Următoarele afirmații privind reperele pierderii de atașament sunt adevărate:
1. Recesiune vizibilă + recesiune invizibilă = totalul pierderii de ataşament

2. Recesiunea invizibilă = adâncimea pungii, definită ca distanţa dintre baza
pungii şi marginea gingivală
3. Distanţa dintre baza pungii şi un reper dentar fix – joncţiunea amelo-
cementară (JAC) defineşte gradul de recesiune parodontală.
4. Recesiunea invizibilă reprezintă totalul pierderii de ataşament
5. Recesiunea vizibilă reprezintă totalul pierderii de ataşament
6. Pierderea de ataşament reprezintă punga parodontală
7. Nivelul ataşamentului = distanţa dintre baza pungii şi reperul gingival-
marginea gingivală liberă
8. Nivelul ataşamentului = distanţa dintre baza pungii şi un reper dentar fix –
joncţiunea amelo-cementară (JAC)
9. Recesiune vizibilă = distanţa care separă marginea gingivală de joncţiunea
amelo-cementară
10. Distanţa dintre baza pungii şi un reper dentar fix – joncţiunea amelo-
cementară (JAC) defineşte punga parodontală
54/66
135. Gingia ataşată:
1. Valoarea gingiei ataşate se determină prin tracţionarea doar a buzei

concomitent cu sondarea pungii
2. Valoarea gingiei ataşate se determină prin scăderea adâncimii sulcus-ului sau
pungii din înălţimea totală a gingiei marginale libere
3. Pentru prognostic favorabil este necesară o înălţime de cel puţin 1 mm
4. Înălţimea gingiei ataşate este considerată insuficientă atunci când tracţionarea
periferiei mobile induce mobilizarea marginii gingivale libere
5. Înălţimea gingiei ataşate este considerată suficientă atunci când tracţionarea
periferiei mobile induce mobilizarea marginii gingivale libere
6. Valoarea gingiei ataşate se determină prin scăderea adâncimii sulcus-ului sau
pungii din înălţimea totală a gingiei (margine gingivală – linie muco-gingivală)
7. Se mai numeste și aderentă
8. Înălţimea gingiei ataşate (aderente) este distanţa dintre joncţiunea muco-
gingivală şi proiecţia pe suprafaţa externă gingiei a fundului pungii
parodontale
9. Înălţimea gingiei ataşate (aderente) este distanţa dintre joncţiunea muco-
gingivală şi proiecţia pe suprafaţa externă gingiei a bazei sulcus-ului gingival
10. Este confundată cu gingia keratinizată, întrucât cea din urmă include şi
marginea gingivală
136. Următoarele afirmații privind evaluarea nivelului crestei osoase şi a topografiei

leziunii sunt adevărate:
1. Boala parodontală nu reduce înălţimea osului ci doar topografia osului

2. Boala parodontală reduce înălţimea osului
3. Întinderea pierderii osoase este foarte precis determinată
4. Întinderea pierderii osoase este determinată prin evaluarea distanţei dintre
ataşamentul gingivo-dentar şi marginea gingivală
5. Boala parodontală modifică topografia osului
6. Întinderea pierderii osoase este determinată prin evaluarea distanţei dintre
ataşamentul gingivo-dentar şi joncţiunea amelo-cementară
7. Întinderea pierderii osoase nu poate fi foarte precis determinată prin evaluarea
cu sonda parodontală
8. Întinderea pierderii osoase nu este foarte precis determinată
9. Întinderea pierderii osoase este determinată prin evaluarea cu sonda
parodontală
10. Doar examenul Rx permite cunoaşterea topografiei osoase
55/66
137. Următoarele afirmații privind tendinţele la sângerare sunt adevărate:
1. Tendinţa la sângerare se studiază doar în corelaţie cu cantitatea de placă

2. Calitatea sau sănătatea ţesuturilor moi și dure este apreciată, pe de o parte
prin rezistenţa la pătrunderea sondei
3. Tendinţa la sângerare este un criteriu de activitate / inactivitate al bolii
parodontale
4. Calitatea sau sănătatea ţesuturilor moi este apreciată prin prezenţa sau
absenţa sângerării neprovocate
5. Calitatea sau sănătatea ţesuturilor moi este apreciată prin prezenţa sau
absenţa sângerării provocate
6. Tendinţa la sângerare se studiază fie singură, fie în corelaţie cu cantitatea de
placă
7. Tendinţa la sângerare se studiază fie singură, fie în corelaţie cu cantitatea de
placă, fiind atât un criteriu de diagnostic al bolii parodontale
8. Calitatea sau sănătatea ţesuturilor moi este apreciată prin rezistenţa la
pătrunderea sondei
9. Actualmente, tendinţa la sângerare nu mai reprezintă un criteriu de diagnostic
şi prognostic al bolii parodontale
10. Calitatea sau sănătatea ţesuturilor dure este apreciată prin prezenţa sau
absenţa sângerării provocate
138. Cum trebuie efectuat sondajul:
1. Reproductibilitatea măsurătorilor nu depinde de forma vârfului sondei

2. Reproductibilitatea măsurătorilor nu depinde de designul extremităţii sondei
3. Reproductibilitatea măsurătorilor nu depinde de diametrul porţiunii active a
sondei
4. Sondarea situs-urilor active şi inactive, cu aceeaşi sondă poate duce la
însămânţarea florei agresive în situs-urile inactive
5. Forţa de sondare reprezintă o variabilă importantă în măsurarea pungilor
parodontale
6. Forţa de sondare reprezintă o variabilă importantă în reperarea nivelului de
ataşament
7. Pentru fiecare sector sondat, zona va fi uscată cu spray-ul de aer
8. În ţesuturile inflamate, sonda nu poate traversa uşor epiteliul de joncţiune
9. Vârfurile sondelor cu design diferit nu conduc la presiuni de sondare diferite,
deşi se aplică aceeaşi forţă
10. Sondajul va trebui efectuat în absenţa oricărei urme de salivă
56/66
139. Următoarele moduri de evitare a aproximărilor la sondaj sunt adevărate:
1. Înainte de orice etapă de sondare să se realizeze un tratament iniţial eficace

la nivelul parodonţiului şi dinţilor
2. Este necesară îndepărtarea factorilor generatori ai inflamaţiei şi a depozitelor
exogene ce constituie obstacole la penetrarea sondei
3. Înainte de orice etapă de sondare să se realizeze un tratament iniţial eficace
la nivelul dinţilor
4. Înainte de sondaj nu este necesar un tratament iniţial eficace la nivelul
parodonţiului
5. Sondajul se efectuează fără îndepărtarea factorilor generatori ai inflamaţiei
6. Standardizarea sondajului depinde de punctul precis de sondare
7. Sondajul se efectuează în prezența depozitelor exogene
8. Standardizarea sondajului nu depinde de punctul de referinţă pentru
evaluarea nivelului ataşamentului
9. Standardizarea sondajului depinde de axul de inserţie al sondei
10. Standardizarea sondajului depinde de punctul de referinţă pentru evaluarea
nivelului ataşamentului
140. Următoarele afirmații privind sonda parodontală sunt adevărate:
1. Pentru sonda parodontală depozitele exogene nu constituie obstacole la

penetrarea ei
2. În timpul sondajului parodontal nu efectuează deplasare în diferite direcţii
3. Standardizarea sondajului nu depinde de punctul de referinţă pentru
evaluarea nivelului ataşamentului
4. Standardizarea sondajului nu depinde de punctul precis de sondare
5. Are un rol tradiţional de măsurare
6. Prin deplasare în diferite direcţii, se mai foloseşte la identificarea clasificării
pungilor
7. Nu are un rol tradiţional de măsurare
8. Prin deplasare în diferite direcţii, se mai foloseşte la identificarea întinderii
distruncţiei parodontale
9. Prin deplasare în diferite direcţii, se mai foloseşte la identificarea topografiei
pungilor
10. În timpul sondajului parodontal sonda efectuează deplasare în diferite direcţii
57/66
141. Pungile parodontale au următoarele caracteristici:
1. În pungile parodontale supraosoase sonda depăşeşte, apical, creasta osului

alveolar
2. În pungile gingivale sonda pătrunde apical faţă de joncţiunea amelo-
cementară
3. În pungile parodontale infrasoase sonda parodontală nu pătrunde dincolo de
joncţiunea amelo-cementară
4. În pungile parodontale infrasoase sonda parodontală depăşeşte apical,
creasta osului adiacent
5. În pungile parodontale infrasoase sonda parodontală pătrunde dincolo de
joncţiunea amelo-cementară
6. În pungile parodontale supraosoase sonda parodontală depăşeşte apical,
creasta osului adiacent
7. În pungile gingivale sonda nu pătrunde apical faţă de joncţiunea amelo-
cementară
8. În pungile parodontale supraosoase sonda pătrunde dincolo de joncţiunea
amelo-cementară
9. În pungile parodontale supraosoase sonda nu depăşeşte, apical, creasta
osului alveolar
10. În pungile gingivale sonda depăşeşte apical, creasta osului adiacent
142. Următoarele afirmații despre metoda şi instrumentul de sondare sunt corecte:
1. Presiunile excesive şi mişcările brutale provoacă perforaţii ale epiteliului de

joncţiune
2. Practicianul nu trebuie să evite presiunile excesive și mişcările brutale, ele
fiind necesare pentru atingerea epiteliului de jpncțiune
3. Practicianul trebuie să evite presiunile excesive
4. Presiunile excesive şi mişcările brutale nu provoacă perforaţii ale epiteliului de
joncţiune
5. Practicianul trebuie să evite mişcările brutale nu și presiunile excesive
6. Practicianul trebuie să evite mişcările brutale
7. Practicianul trebuie să evite presiunile excesive nu și mişcările brutale
8. Presiunile excesive şi mişcările brutale provoacă perforaţii ale epiteliului
sulcular
9. Presiunile excesive şi mişcările brutale nu provoacă perforaţii ale epiteliului
sulcular
10. Presiunile excesive şi mişcările brutale provoacă determinări improprii ale
profunzimii pungilor
58/66
143. Foaia de observatie:
1. nu constituie un document necesar pentru evaluarea evoluţiei

2. constituie un document necesar pentru stabilirea diagnosticului
3. constituie un document necesar pentru evaluarea evoluţiei
4. constituie un document necesar pentru stabilirea planului de tratament
5. nu este un document necesar cu valoare medico-legală
6. nu constituie un document necesar pentru stabilirea diagnosticului
7. este un document necesar cu valoare medico-legală
8. nu este un document necesar cu valoare clinico-ştiinţifică
9. este un document necesar cu valoare clinico-ştiinţifică
10. nu constituie un document necesar pentru stabilirea planului de tratament
144. Motivele prezentarii pot fi :
1. sângerare gingivală,
2. lipsa senzaţiei de tensiune sau prurit la nivelul gingiei
3. lipsa sângerarii gingivale
4. lipsa halitozei,a gustului neplăcut în cavitatea orală,
5. lipsa tulburărilor masticatorii legate de mobilitate dentară
6. halitoză, gust neplăcut în cavitatea orală,
7. probleme estetice legate de recesiuni sau migrări dentare,
8. senzaţie tensiune sau prurit la nivelul gingiei,
9. lipsa simptomatologiei legată de complicaţiile bolii parodontale (abcese
parodontale, parestezii, sindrom endo-parodontal).
10. tulburări masticatorii legate de mobilitate dentară
145. La antecedentele personale generale se noteaza:
1. eventualele afecţiuni generale care au răsunet la nivelul parodonţiului

2. tratamentele parodontale anterioare
3. eventualele afecţiuni generale care pot interfera cu manoperele parodontale
4. tratamente ortodontice anterioare
5. tratamente protetice anterioare
6. tratamentele imunosupresoare (Ciclosporină)
7. tratamentele antiepileptice, (Fenitoină)
8. tratamentele odontale anterioare
9. antecedentele familiale
10. tratamentelor antiaritmice (Nifedipin)
59/66
146. Examenul endobucal evalueaza:
1. nu evalueaza indici de placa

2. evalueaza igiena orala
3. evalueaza dintii si parodontiul lor
4. evalueaza ocluzia
5. nu evalueaza indici parodontali
6. evalueaza mucoasele si buzele
7. nu evalueaza indici de mobilitate
8. nu evalueaza indici gingivali
9. nu evalueaza saliva
10. evalueaza halitoza
147. Halitoza:
1. nu se poate datora depozitelor tartrice

2. se poate datora cariilor
3. se poate datora retentiei alimentare
4. nu se poate datora alcoolismului
5. se poate datora stress-ului
6. se poate datora fumatului
7. se poate datora deshidratarii orale
8. se poate datora pastei de dinti
9. se poate datora apelor de gura
10. se poate datora bolii parodontale
148. Examenul salivei:
1. cantitatea de salivă este adeseori modificată în caz de leziuni ale glandelor

salivare
2. cantitatea de salivă este adeseori modificată în caz de diabet zaharat
3. cantitatea de salivă nu este modificată în caz de leziuni ale glandelor salivare
4. este un element a cărei cantitate şi calitate nu pot fi modificate in boala
parodontala
5. cantitatea de salivă nu este modificată în caz de tulburări nervoase
6. cantitatea de salivă este adeseori modificată în caz de anumite medicaţii
7. cantitatea de salivă este adeseori modificată în caz de tulburări nervoase
8. este un element a cărei cantitate şi calitate pot fi modificate in boala
parodontala
9. cantitatea de salivă nu este modificată în caz de diabet zaharat
10. cantitatea de salivă este adeseori modificată în caz de anumite medicaţii
60/66
149. Examenul dentar urmăreşte:
1. tratamentele parodontale
2. integritatea arcadelor dentare
3. existenţa incongruenţelor, a malpoziţiilor dentare
4. recesiunile
5. pungile parodontale
6. halitoza
7. mobilitatea dentara
8. existenţa cariilor simple si complicate
9. existenţa restaurărilor odontale (aprecierea conform criteriilor Ryge).
10. existenţa migrărilor dentare
150. Examenul parodontal:
1. apreciază recesiunile
2. importanţa pierderii de ataşament
3. apreciază incongruentele dentare
4. apreciază malpozitiile dentare
5. apreciază cariile simple si complicate
6. apreciază existenţa sângerării la sondaj
7. apreciază mobilitatea dentară
8. apreciază aspectul gingiei,
9. apreciază migrarile dentare
10. apreciază restaurarile odontale
151. Indicele clinic al gradului de mobilitate patologică:
1. 0=mobilitate fiziologică (fremitus

2. se calculează pe baza valorilor gradelor de mobilitate
3. apreciaza agravarea stării clinice.
4. apreciaza ameliorarea stării clinice.
5. 2=mobilitate a coroanei mai mare de 1 mm, în orice direcţie în plan orizontal
6. este înregistrarea în dento-parodontogramă a mobilităţii dentare
7. apreciaza staţionarea/ vindecarea stării clinice.
8. este un criteriu important ce serveşte la stabilirea evoluţiei clinice a stării
parodontale după tratament
10. 3=mobilitate a coroanei mai mare de 1 mm în orice direcţie orizontală, în plus
mişcări de intruzie/rotaţie
61/66
152. Examenul gingival evalueaza:
1. aspectul gingiei- culoarea

2. Existenţapungilor parodontale
3. existenţa leziunilor interradiculare
4. aspectul gingiei- poziţia
5. existenţa sângerării la sondaj
6. existenţa pierderii de atasament
7. existenţa mobilitatii dentare
8. aspectul gingiei- consistenţa, forma,
9. aspectul gingiei- textura, volum
10. existenţa recesiunilor
153. Examenul parodontiului de sustinere:
1. elemente de apreciere a gravităţii afectării parodontale sunt indicii parodontali,

existenţa recesiunilor
2. se face prin evaluarea pierderii de atasament
3. urmăreşte gradul de afectare al componentelor parodonţiului de susţinere
4. are doar importanta medico-clinica
5. elemente de apreciere a gravităţii afectării parodontale sunt existenţa pungilor,
leziunilor de furcaţie
6. se face doar electronic
7. se face doar manual
8. are doar importanta medico-legala
9. se face doar ultrasonic
10. se face prin evaluarea nivelului osos.
154. Avantajele periuțelor cu peri naturali sunt:
1. Rigiditate
2. Nu se adaptează intim pe suprafețele gingivale evitând traumatizarea
3. Rezistenţa mecanică
4. Adaptare intimă pe suprafeţele gingivale
5. Adaptare intimă pe suprafeţele dentare
6. Nu se adaptează intim pe suprafețele dentare evitând abraziunea
7. Nu produc traumatisme gingivale
8. Se încarcă şi reţin bine pasta
9. Flexibilitate
10. Supleţe
62/66
155. Dentifricele conțin următoarele abrazive:
1. Glicerină
2. Stimulatori ai secreţiei salivare sulfat de sodiu şi de potasiu
3. Carbonat de Ca, Mg
4. Oxizi de siliciu şi aluminiu
5. Sorbitol
6. Silicat de zirconiu
7. Granule de cloruri polivinilice
8. Mentă
9. Oxizi de cloruri polivinilice
10. Bicarbonat de Na, NaCl
156. Periile interdentare:
1. Au firele din materiale naturale

2. Au formă rotundă sau ovală
3. Se utilizează pentru eliminarea plăcii de pe feţele dentare aproximale
(concave sau neregulate)
4. Sunt comercializate într-o mare varietate dimensională dar doar cu mâner
5. Se utilizează pentru eliminarea plăcii de pe feţele dentare proximale (concave
sau neregulate)
6. Au formă cilindrică sau conică
7. Au doar tijă metalică (și pentru implante)
8. Sunt montate pe un mâner scurt sau lung
9. Au tijă metalică sau din plastic (pentru implante)
10. Sunt comercializate într-o mare varietate (dimensională, cu capete
interşanjabile, cu sau fără mâner)
157. Stimulatorul gingival interdentar:
1. Se utilizează la pacienţii cu spaţiul interdentar rămas liber prin retracţia papilei

gingivale
2. Nu au efect în îndepărtarea plăcii microbiene
3. Se prezintă sub forma unor cilindri
4. Se prezintă sub forma unor conuri efilate, de metal
5. Se utilizează la pacienţii cu hipercreștere gingivală
6. Se prezintă sub forma unor conuri efilate, de cauciuc sau material plastic
7. Se utilizează la pacienţii cu spaţiul interdentar rămas liber în urma unei
intervenţii chirurgicale
8. Acţiunea lor este şi de masaj gingival
9. Acţiunea lor este de îndepărtare a plăcii microbiene şi a detritusurilor moi
10. Acţiunea lor este de îndepărtare detritusurilor dure
63/66
158. Periuţa cu un singur smoc se recomandă:
1. Pentru zone cu recesiune ginivală

2. Pentru zone de furcaţie
3. Pentru regiuni greu accesibile altor mijloace de igienă
4. Pentru faţa vestibulară sau linguală a dinţilor cu margine gingivală regulată
5. Pentru faţa linguală a incisivilor inferiori
6. Pentru faţa vestibulară sau linguală a dinţilor cu margine gingivală neregulată
7. Pentru suprafeţele distale ale ultimilor molari
8. Pentru zone cu hipercreștere gingivală
9. Pentru suprafeţele ocluzale ale ultimilor molari
10. Pentru faţa linguală a molarilor şi premolarilor mandibulari
159. Caracteristicile periuţelor cu peri sintetici:
1. Lungimea filamentelor este 10,3 mm – pentru adulți

2. Lungimea filamentelor este 8,7 mm – pentru copii
3. Capătul filamentului are muchie ascuțită
4. Diametrul filamentelor este 0,4 mm – perii medii
5. Capătul filamentului are muchie rotunjită
6. Capătul filamentului este ascuțit, produce cu 70–90% mai puține leziuni
traumatice
8. Una din caracteristicile periuţelor (recomandări ADA) este ca lungimea părţii
active sa fie: 45,4 - 51,8 mm
10. Capătul filamentului este rotunjit, produce cu 30–50% mai puține leziuni
traumatice
64/66
160. Următoarele afirmații despre dispozitivele de irigare – hidropulsoare sunt corecte:
1. apătul activ al instrumentului foloseşte o duză de plastic angulată la 900, sau

o canulă supragingivală
2. Sunt indicate pentru curăţire supragingivală, lavajul profesional al pungilor
parodontale
3. Există doar un tip de extremitate pentru irigatoarele subgingivale
4. Sunt indicate pentru curăţire supragingivală - curăţirea mecanică a
dispozitivelor ortodontice fixe, a imobilizărilor temporare
5. Presiunea este generată de un sistem de pompare sau un pulsator la care
este ataşat dispozitivul
6. Capătul activ al instrumentului foloseşte o duză de plastic angulată la 900, sau
o canulă subgingivală
7. Sunt indicate pentru curăţire supragingivală, pentru îndepărtarea resturilor
alimentare din zonele inaccesibile aleacestora
8. Există mai multe tipuri de extremităţi pentru irigatoarele subgingivale printre
care extremitatea din metal
9. Sunt indicate pentru curăţire supragingivală, după detartraj şi surfasaj, sau
pentru administrarea de substanţemedicamentoase topic de către pacient
10. Principiul lor de funcţionare constă în proiectarea unui jet de apă continuu sau
pulsatil, sub presiune
161. Recent, au fost introduse tipuri noi de perii de dinţi acţionate electric, îmbunătăţite,
precum:
1. Sonicare® - perie electronică, ce produce o cavitaţie medie a fluidului şi un

flux de aer proiectat dincolo de vârful perilor
2. Rotadent® cu design şi funcţionare asemănătoare instrumentelor de curăţire
dentară de la domiciliu
3. Rotadent® cu design şi funcţionare asemănătoare instrumentelor profesionale
de curăţire dentară
4. Braun‟s Oral B® - care foloseşte mişcare oscilatorie
5. Sonicare® - perie electronică, ce produce o cavitaţie medie a fluidului şi un
flux de apă proiectat dincolo de vârful perilor, cu potenţial crescut, îndepărtând
chiar şi coloraţiile dentare
6. Sonicare® - perie ultrasonica ce este un dispozitiv eficace şi sigur în
îndepărtarea plăcii supragingivale
7. Braun‟s Oral B® - care foloseşte mişcare de rotaţie a perilor de 4.000
turaţii/min
8. Braun‟s Oral B® - care foloseşte doar mişcare oscilatorie
9. Braun‟s Oral B® - care foloseşte mişcare de rotaţie a perilor de 2.000
turaţii/min
10. Sonicare® - perie electronică care este un dispozitiv eficace şi sigur în
îndepărtarea plăcii subgingivale
65/66
162. Mijloacele de evidenţiere a plăcii bacteriene:
1. Sunt disponibile sub mai multe forme

2. Sunt utilizate pentru depistarea şi cuantificarea depozitelor de tartru
3. Pot fi drajeuri/comprimate – produse tipizate: - Placolor® care conţine
toluidina (colorant vegetal hidrosolubil)
4. Printre soluţiile utilizate ca mijloacele de evidenţiere a plăcii bacteriene sunt: -
Sulfat lauryl de Na; Sarcozinat lauryl de Na;
5. Printre soluţiile utilizate ca mijloacele de evidenţiere a plăcii bacteriene sunt: -
soluţie fucsină bazică 0,2-3%;- soluţie albastru de metil 2%
6. Pot fi reprezentate de soluţie Dis – Plaque® care colorează placa recentă (2-3
zile) în albastru şi placa mai veche (9-18 zile) în roşu;
7. Sunt utilizate pentru motivarea pacientului
8. Sunt utilizate pentru depistarea şi cuantificarea depozitelor de placă
bacteriană
9. Pot fi paste revelatoare cu toluidina - Placolor®
10. Sunt utilizate pentru evaluarea eficacităţii metodelor de igienă orală
163. Mijloacele de îndepărtare a plăcii:
1. Sunt reprezentate şi de mijloace secundare de îndepărtare a plăcii bacteriene

2. Sunt reprezentate de mijloace principale - dentifricele
3. Sunt reprezentate de un număr mare de perii de dinţi care diferă prin
caracteristicile perilor din care sunt confecţionate
4. Sunt reprezentate de mijloace principale - mijloace de igienă interdentară
5. Sunt reprezentate secundar si de dentifrice care sunt adjuvante folosite pentru
curăţirea şi lustruirea suprafeţelor dentare
6. Mijloacele de evidenţiere a plăcii bacteriene sunt utilizate pentru depistarea şi
cuantificarea depozitelor de placă bacteriană, pentru motivarea pacientului ca
şi pentru evaluarea eficacităţii metodelor de terapie chirurgicală
7. Sunt reprezentate de paste cosmetice cu substanțe abrazive care sunt
adjuvante folosite pentru curăţirea şi lustruirea suprafeţelor dentare
8. Sunt reprezentate de mijloace principale - periuţele de dinţi
9. Sunt reprezentate şi de mijloace de igienă interdentară dacă spaţiile
interdentare sunt deschise
10. Sunt reprezentate secundar de perii de dinţi acţionate electric care folosesc ca
alternativă sau supliment al periilor manuale
66/66

Parodontologie Sem 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Parodontologie Sem 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UMF EXAMENE

DIAGNOSTIC ORO - DENTAR 150

MATERIALE DENTARE 225

INSTRUMENTAR ȘI APARATURĂ PENTRU MEDICINA

PREVENȚIE ORO - DENTARĂ 0

1. Epiteliul gingival este format din:

3. Manunchiurile de fibre de colagen din gingie, au fost clasificate dupa Rateitschack

4. Următoarele afirmații referitoare la funcția aparatului de fibre gingivale sunt

1. Atasează gingia la dinte si os

1. Are o adancime de 0,1 mm

6. Urmatoarele propoziții sunt adevarate:

1. Linia muco-gingivală este aceeasi cu marginea crestala

7. Fluidul crevicular este :

1. Un fluid ce asigură curatirea mecanica a sulcusului

1. Epiteliul de joncțiune are 1 mm

9. Epiteliul de joncțiune este un țesut:

1. Situat mai apical decat epiteliul sulcular

10. Vascularizația la mandibulă provine din arterele :

12. Inervația gingiei la maxilar este asigurată de nervul:

13. Parodonțiul de susținere este format din:

1. Este un țesut conjunctiv moale

1. Se mai numește și raport interarcadic

1. Celulele responsabile de formarea cementului sunt cementoblastele

18. Cementul radicular este unic prin faptul ca:

19. Procesele alveolare se subimpart in functie de rapoartele anatomice cu dintii pe

1. Zone mai înguste de gingie atașată

21. Țesuturile parodontale includ:

22. Următoarele afirmații referitoare la gingie sunt adevărate:

1. Este formată din țesut epitelial și periost

24. Următoarele afirmații referitoare la gingia marginală liberă sunt adevărate:

25. Următoarele afirmații referitoare la gingia atașată sunt adevărate:

1. Gingia atașată este mai lată în regiunile molare și premolare

1. Porțiunea de gingie interdentară este strâmtată între dinții frontali

27. Următoarele afirmații sunt adevărate:

1. Înălțimea gingiei crește când dinții sunt vestibularizați

28. Aspectele clinice ale gingiei sănătoase includ următoarele:

1. Mai roșiatică față de mucoasa alveolară

1. Convexitățile din treimea de colet sunt accentuate

30. Biotipul parodontal gros se caracterizează prin următoarele:

1. Prezintă zone mai largi de gingie atașată

31. Regulile de efectuare ale metodei Bass-modificate sunt următoarele:

1. Filamentele alunecă ușor la nivelul zonelor interdentare și a sulcus-urilor

1. Utilizează perii cu consistență moale

33. Despre metoda Charters (periajul interdentar) se poate afirma:

1. Porțiunea terminală a filamentelor este orientată cître gingival

1. Se efectuează mișcări vibratorii

1. Trecerea firului la nivelul punctului de contact se face cu blândete

36. Despre scobitorile interdentare se poate afirma:

1. Sunt eficiente numai in zonele frontale pe fetele vestibulare

37. Despre detartrajul supragingival manual este adevărat:

1. Poate fi realizat cu foaia de mirt

1. Sub formă de spatulă cu extremitatea parții active secționată rotunjit (

39. Eșecul manoperei de detartraj se poate datora:

1. Obținerii unui sprijin optim

1. Produce aerosoli contaminanți

41. Printre avantajele detartrajului sonic si ultrasonic se regăsesc:

1. Distensie tisulară/ traumatism tisular redus

42. Printre avantajele detartrajului sonic și ultrasonic se regasesc:

1. Vindecare mai rapidă post-operatorie

1. Necesită evacuarea apei

44. Detartrajul subgingival și surfasajul:

1. Pot fi realizate cu chiurete universale

45. Despre stimulatoarele gingivale se poate afirma: