Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AN 5
INDICI
utilizati in parodontologie
A. Indicii de placa:
1. Indice de placa Silness si Loe – PI
2. Indice de igiena interdentara – HYG
3. Indice de igiena O’Leary si Lindhe – HI
B. Indici gingivali
1. Gingival index Loe si Silness – GI
2. Indice de sangerare papilara Saxer si Muhlemann – PBI
3. Indice gingival simplificat – GI-S (corespunde indicelui de sangerare gingivala –GBI)
C. Indici parodontali
1. Indice de screening parontal - PSR
2. Indice de afectare parodontala – PDI
3. Indice al necesarului de tratament – CPITN
Indicele de placa Silness & Loe – PI
Consuma timp.
Utilizare epidemiologica.
Gradul 1- punct = 20-30 secunde dupa sondarea sucus-urilor mezial si distal cu o sonda
parodontala, se observa un singur punct de sangerare.
Gradul 2- linie/punct = o linie fina de sange sau mai ulte puncte de sangerare devin vizibile la
marginea gingivala.
Gradul 3- triunghi = triununghiul interdentar se umple mai mult sau mai putin cu sange.
Gradul 4- picatura = sangerare difuza. Imediat dupa sondare sangele curge in zona interdentara
acoperind portiuni de dinte si de gingie.
Inregistrarea PBI
Dupa 20-30 secunde dupa ce a fost sondat complet un intreg cadran, se inregistreaza intesitatea
sangerarii dupa cele 4 grade si valorile sunt trecute pe fisa.
numarul de sangerare
PBI = -----------------------------------
numar total de papile examinate
Indicele de screening parodontal - PSR
Rezultatele screeningului sunt utilizate la incadrarea pacientilor in una din urmatoarele 2
categorii:
1.cei cu sanatate parodontala sau gingivita
2.pacienti cu parodontita.
Pentru fiecare sextant se inregistreaza doar un singur cod – valoarea cea mai mare.
Codurile PSR sunt consemnate intr-un tabel special
Sextantii cu mai putin de 2 dinti sunt notati cu X si nu sunt luati inconsiderare in evaluarea
totala.
Fiecare cod poate primi si un asterisc in functie de anomaliile ce includ dar nu se limiteaza doar
la:
invazia furcatiilor,
mobilitate dentara,
probleme muco-gingivale sau
recesiune extinsa pana in zona colorata a sondei parodontale (egal sau mai mare de 3.5 mm)
Cod 0
- Semnul de referinta (codul de culoare) e complet vizibil in cel mai profund sulcus sau punga a
sextantului
- Absenta tartru sau margini defectuose de restaurari
- Absenta sangerarii la sondare blanda si tesuturi gingivale cu aspect sanatos.
Cod 1
- Semnul de referinta (codul de culoare) e complet vizibil in cel mai profund sulcus sau
punga a sextantului
- Absenta tartru sau margini defectuose de restaurari
- Sangerare la sondare
Cod 2
- Semnul de referinta (codul de culoare) e complet vizibil in cel mai profund sulcus sau
punga a sextantului
- Prezenta tartru supra sau subgingival sau margini defectuose de restaurari
Cod 3
- Semnul de referinta (codul de culoare) e partial vizibil in cel mai profund sulcus sau
punga a sextantului
- Acest cod indica profunzimi de sondare de 3,5 – 5,5 mm
Cod 4
Semnul de referinta (codul de culoare) e total invizibil in cel mai profund sulcus sau punga
a sextantului
Acest cod indica profunzimi de sondare mai mari de 5,5 mm
Cod *
Acest simbol se atribuie sextantului ce prezinta unul din urmatoarele:
- afectarea furcatiilor
- mobilitate dentara
- probleme muco-gingivale
- recesiuni ce se extind in zona colorata a sondei
Indice de afectare parodontala – PDI
Dintii Ramfjord sunt reprezentativi pt
intreaga dentitie in studiile
epidemiologic (16; 21; 24; 36; 41; 44).
Parodontiu
4
Pierdere de atasamant pina la 3 mm, masurata de la
jonctiunea amelo-cementara.
5
Pierdere de atasament 3-6 mm
6
Pierdere de atasamant peste 6mm
INDICELE CPITN
Pentru studii epidemiologice.
-determina severitatea gingivitei
-determina severitatea parodontitei
ofera date cu privire la necesarul de teratament.
Examinarea se face cu sonda speciala (OMS) ce diferentiaza normalul de afectat si nu ofera masuratori
de precizie.
Se evalueaza pe sextanti.
Dezavantaj: nu depisteaza pierderea de atasament prin recesiune.
Se consemneaza cel mai amre scor al sextantului.
La copii pina la 19 ani si in studii epidemiologie se examineaza un dinte anterior la maxilar si unul la
mandibula si molarii primi permanenti.