Curs 11, 12 - Proteza Fixa - Principii 2022

5/5/2022
Universitatea de Medicina şi Farmacie "Gr T. Popa "Iasi

Facultatea de Medicina Dentara
Disciplina – Proteza Fixă
Conf. Dr. Oana Țănculescu
Concepte medicale moderne in stomatologie
Conceptul bio-psiho-social
Biologic
Protezele unidentare = elemente inerte, nebiologice
dar care servesc functiile biologice ale S. St.
Psihologic Social
Impact psihologic determinat de
afectarea functiilor sistemului
Conceptul integrativ - sistemic

Sistem biologic
Sistem deschis
Sistemul stomatognat Sistem cu convergenta functionala
Sistem integrat
Sistem integral
Sistem autoreglat 2
1
5/5/2022
◼ Conceptul managerial ▪ Coroanele total ceramice

▪ Tehnica CAD/CAM Pret cost >
Planificarea sedintelor de tratament
◼ Conceptul evaluarii decizie diagnostica decizie terapeutica

clinice, analitice si globale
• bazat pe un plan de tratament elaborat pe baza

unor criterii terapeutice si obiective de tratament
◼ Conceptul ierarhizarii • fundamentat de conceptul modern al terapiei
terapeutice etiologice
• bazat pe criterii functionale si ergonomice
• pp. evaluari si reevaluari succesive
• promovarea de decizii terapeutice individualizate
3
◼ Conceptul “primum non nocere “
“Voi îndruma îngrijirea bolnavilor spre folosul lor, pe cât mă vor ajuta
puterile şi mintea şi mă voi feri să le fac orice rău şi nedreptate”
Juramântul lui Hipocrate
◼ Conceptul curativ Refacerea morfo-functionala
◼ Conceptul interventiei precoce Concept profilactic

Preconizeaza un tratament minim invaziv
Presupune economie tisulara in preparari
4
2
5/5/2022
◼ Conceptul terapiei provizorii si de urgenta

▪ Refacerea morfo-functionala a unitatilor dento-parodontale
▪ Protectia mecanica a dintilor
▪ Prevenirea migrarilor dentare
▪ Prevenirea malpozitiilor si malrelatiilor mandibulo-craniene
◼ Conceptul terapiei tranzitorii

▪ Corectarea conditiilor S. St. + refacere morfo-functionala
◼ Conceptul terapiei temporizate

▪ Asigura reconditionarea tisulara
▪ Permite reabilitarea indicilor clinico-biologici
5
◼ Conceptul terapiei simultane

investigatii
◼ Conceptul medicinii minim invazive
terapeutic
◼ Conceptul individualizarii actului terapeutic

“Nu exista boli, exista bolnavi”
• Decizie diagnostica unica
• Decizie terapeutica individualizata
◼ Conceptul reabilitarii orale complexe si complete

• Respectarea regulilor de asepsie, antisepsie
◼ Conceptul chirurgical • Pregatirea bolnavului
• Exereza tes. nerecuperabile, etc 6
3
5/5/2022
Principiile ale tratamentului edentaţiei parţiale
1. Principiul PROFILACTIC
2. Principiul CURATIV
3. Principiul BIOLOGIC
4. Principiul BIOMECANIC
5. Principiul HOMEOSTAZIC
6. Principiul ERGONOMIC
1. PRINCIPIUL PROFILACTIC
Primum non nocere

Actul terapeutic nu trebuie să agraveze leziunile deja
existente sau să determine apariția altor leziuni noi.
• conservarea stării de sănătate a

tuturor elementelor sistemului
• Promovarea sănătății stomatognat în viziunea bio-psiho-
• Prevenirea bolii socială
• Prevenirea evoluției și • profilaxia maladiilor generale
complicațiilor bolilor (caracterul integrat al sistemului
stomatognat)
• profilaxia afecțiunilor stomatologice
4
5/5/2022
1. PRINCIPIUL PROFILACTIC
• Individualizată
• Profilaxia în comunităţi
A. Profilaxie generală
• cu caracter NESPECIFIC
• măsuri de eliminare, limitare și control a transmisiei agenților infecțioși

• respectarea unor reguli de bază ce țin de asepsie și antisepsie, de sterilizarea și
dezinfectarea atât a instrumentarului, cât și celorlalte obiecte și suprafețe din cabinet
• pre-sterilizarea / spălarea instrumentarului.
5
5/5/2022
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/odi.13408
• Utilizarea corectă a măștilor

gură-nas, ochelarilor de
protecție și a vizierei,
precum și sterilizarea sigură
și eficientă a instrumentelor,
este obligatorie.
• Piesele AIRFLOW® și
PIEZON® cât și toate
instrumentele (PS) ar trebui
sterilizate după fiecare
tratament.
• Dezinfectarea suprafețelor și
spălarea regulată a
sistemului de aspirare sunt
de asemenea măsuri
obligatorii.
• Aerisirea cabinetului după
fiecare pacient este
recomandată.
6
5/5/2022
https://www.petruccodentistry.com/
covid-19/
7
5/5/2022
https://youtu.be/Vzfzyw6WSSA
8
5/5/2022
CU CARACTER SPECIFIC – pre-eruptiv
• se urmărește prevenirea bolilor foarte grave și o alimentație corectă a mamei
• profilaxia rahitismului şi tulburărilor digestive (dispepsii), a bolilor
infectocontagioase, a tulburărilor endocrine, a administrării unor antibiotice
(tetraciclină) ➔ modificări ireversibile la nivel dentar, traduse prin defecte în
smalt și/sau dentină pe grupele dentare aflate în formare, defecte ale căror
mărime și extindere în suprafață indică durata acțiunii factorilor de
perturbare.
Sifilis - Hutchinson teeth
CU CARACTER SPECIFIC – post-eruptiv
• perioada post-eruptivă se suprapune parțial pe perioada pre-eruptivă ➔

continuarea măsurilor din perioada pre-eruptivă
• eliminarea sau reducerea dietei cu alimente lipicioase sau cu exces de
glucide
• administrarea de substanțe care să asigure protecția smalțului dentar față
de atacul cariogen. Fluorizarea apei de băut, a laptelui, a sării de
bucătărie, a produselor de panificație asigură ingestia zilnică, treptată a
unei cantități suficiente și eficiente de fluor.
9
5/5/2022
B. Profilaxie locală şi loco-regională

PRIMARĂ
➔ dinți indemni !!!!!
➔ prevenirea îmbolnăvirii prin boala curioasă și boala

parodontală
➔ conștientizare a bolnavului referitor la importanța
igienizării și la suprimarea factorilor de risc
➔ fluorizarea prin mijloace locale și generale, protecția cu
lacuri și sigilarea șanțurilor și fisurilor dentare la care se
adaugă igienizarea minuțioasă și corectă a cavității
orale

SECUNDARĂ
➔ tratarea şi prevenirea complicaţiilor locale şi loco-

regionale consecutive bolii carioase şi bolii
parodontale !!!!!
➔ edentație, migrări dentare, sindrom disfuncţional

➔ tratament corect și precoce
➔ menţinerea unei igiene orale riguroase.
10
5/5/2022

TERȚIARĂ
➔ edentații !!!!!
➔ refacerea corectă a morfo-fiziologiei, prevenirea

migrărilor dentare, parodontopatiei, sindromului
disfuncțional şi a altor îmbolnăviri induse de edentația
parțială.

CONŞTIENTIZARE BILATERALĂ
MEDIC PACIENT
Conștientizarea medicului
• prin instrucția lui cu metodele profilactice
• prin introducerea metodologiei în algoritmul activităților zilnice
• prin corelarea specificului activității de rezolvare terapeutică conjunctă cu
activitățile profilactice – terapia conjunctă se caracterizează printr-o serie
de particularități ce impun anumite măsuri profilactice
Conștientizarea pacientului
• prin educație sanitară ce presupune toate etapele și metodele deja enunțate.
11
5/5/2022
Program de profilaxie integrat
1. educația sanitară
2. igienizarea cavității orale
3. conceptul terapiei de urgentă și temporizate
condiționarea și conformarea tisulară

+
stabilizarea suportului dento-parodontal și muco-osos
4. protezarea de lungă durată
12
5/5/2022
2. PRINCIPIUL CURATIV
• Conceperea și realizarea aparatelor gnatoprotetice conjuncte
trebuie să restabilească integritatea morfologică și funcțională
corectă a arcadelor dentare în condițiile unui echilibru perfect al
sistemului stomatognat.
• Realizarea morfologică corectă se obține printr-un modelaj
anatomic individualizat ce respectă forma naturală a unităților
odonto-parodontale, atât la nivelul elementelor de agregare, cât și
la nivelul intermediarilor ce înlocuiesc unitățile dentare lipsă.
• Există anumite situații în care se impune realizarea unei morfologii
atipice
• îngustării vestibulo-orale a corpului de punte în raport de lățimea
spațiului edentat
• diminuării înălțimii cupizilor atunci când se dorește diminuarea
încărcării ocluzale
• modelării incomplete a feței orale a corpului de punte din motivul
obținerii spațiului de autocurăţire.
13
5/5/2022
▪ Funcția masticatorie
▪ Funcția de deglutiție
▪ Funcția fonatorie
▪ Funcția fizionomică
• refacerea FUNCTIONALĂ - modelaj anatomic corect, individualizat

și în relație corectă cu dinții antagoniști
• La un număr de aproximativ 600 contacte masticatorii pe parcursul unei

zile se înregistrează aproximativ 2500-3000 de deglutiții. Dacă adăugăm
la aceasta și faptul că forța declanșată în deglutiție este cu mult mai
mare decât forța declanșată în actul masticator, precum și durata actului
de deglutiție (1,5 secunde) față de 0,15 secunde (contactul de
masticație) realizăm importanța refacerii corecte a acestei funcții.
14
5/5/2022
3. PRINCIPIUL BIOLOGIC
Rezistență mecanică Aspect estetic
Conservare țesuturi
CONDIŢII BIOLOGICE ALE TRATAMENTULUI PRIN MIJLOACE CONJUNCTE:
1. Adaptarea design-ului protezei la spațiul protetic potențial

2. Stimularea mecanismelor biologice compensatorii
3. Materiale biocompatibile pentru confecționarea pieselor protetice
4. Stabilitatea relației piesei protetice cu țesuturile orale în timp –
prevenirea:
• complicațiilor locale - prin concepția și execuția corectă a structurii protetice
• complicațiilor loco-regionale - prin repoziționarea corectă mandibulo-craniană
• complicațiilor generale - prin restabilirea a funcțiilor sistemului stomatognat
1. Piesa protetică să nu-şi modifice forma, volumul, starea de suprafață, păstrând
astfel congruența cu țesuturile vecine, conservând starea de normalitate a
țesuturilor cu care vine în contact.
2. Piesa gnatoprotetică trebuie să păstreze relația de congruență biologică și
mecanică cu organismul uman, rezolvând modificările clinice ale sistemului
stomatognat în concordanță cu nivelul secvenței biologice la care se află
bolnavul.
Curba dezvoltării
biologice a organismului
uman
15
5/5/2022
▪ Economia tisulară
 sacrificiul minim de țesuturi dentare dure
 conservarea vitalității pulpare
▪ Protecția parodontală
 preparații care să se oprească la 0,7-1,0 mm de fundul
șanțului gingival
 plasarea marginilor microprotezelor supragingival sau
juxtagingival.
 supraconturarea sau subconturarea coroanelor
 impactul biologic al componentelor lucrărilor gantoprotetice
asupra mucoasei crestelor alveolare
16
5/5/2022
▪ Biocompatibilitatea materialelor utilizate
 materiale care vin în contact prelungit cu țesuturile orale, cum ar fi: cementurile
dentare, aliajele metalice, materialele componentei fizionomice ce intră în
construcția aparatelor gnatoprotetice conjuncte.
 coroziunii electrolitice
 starea de suprafață a componentei metalice
 toxicitatea acrilatului
https://publishing.rcseng.ac.uk/doi/pdf/10.1308/204268514X13859766312593
▪ Biocompatibilitatea materialelor utilizate
 materiale care vin în contact prelungit cu țesuturile orale, cum ar fi: cementurile
dentare, aliajele metalice, materialele componentei fizionomice ce intră în
construcția aparatelor gnatoprotetice conjuncte.
 coroziunii electrolitice
 starea de suprafață a componentei metalice
 toxicitatea acrilatului
A case of mucositis due to the allergy to self-curing resin
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S
134886431300027X
17
5/5/2022
4. PRINCIPIUL BIOMECANIC
• Rezistenta câmpului protetic
• Proprietăţile mecanice ale protezelor fixe (grosime,

material etc.) pentru a asigura:
• rezistenţa la tracţiune
• rezistenţa la presiune
• rezistenţa la abrazie
• Rezistenţa mecanică a complexului: proteză – câmp

protetic
18
5/5/2022
A. Resistența câmpului protetic = țesuturilor orale
EXTREMITATEA CEFALICĂ
SPLAHNOCRANIU
NEUROCRANIU
(VISCEROCRANIU)
FUNCȚII:
• masticație
• deglutiție
• phonație
• mimică
STRUCTURĂ FUNCȚIONALĂ
A. Resistența câmpului protetic = țesuturilor orale
FORȚĂ
Mușchi Unități dento-parodontale
30-400kgf
Desmodonțiu
Bază osoasă maxilară și mandibulară
19
5/5/2022
A. Rezistența câmpului protetic = țesuturilor orale
Maxilar
Stâlpi de rezistență: Platforme orizontale osoase:

• fronto-nasal (incisiv) • osul palatin și apofiza palatină a
• zigomatic maxilarului
• pterigopalatin • planșeul orbitar
• baza craniului
Mandibula
• sistemul trabecular peridentar

• maseter, pterigoidian intern, suprahioidieni, mentonier
• sistemul trabecular bazilar
• temporal - sistemul trabecular coronoidian
• trabeculaţia pterigoidianului extern şi milohioidianului
20
5/5/2022
Câmpul protetic trebuie

să reziste la acţiunea forţelor
• la edentatul total, crestele edentate si bolta palatină trebuie să

suporte 1,6 kg / cm 2
• la edentatul parţial, rezistenţa mecanică a unităţilor odonto-

parodontale la presiune este mai mare decât a osului, iar
rezistenţa dinţilor pluriradiculari este mai mare ca a dinţilor
monoradiculari
B. Stabilitate biomecanică a protezei fixe
• rezistenţă la forţele de solicitare

• nedeformabilitatea protezei fixe (deformarea elastică)
• stabilitatea mecanică
SELECTAREA BIOMECANICĂ
A MATERIALELOR PROTETICE
21
5/5/2022
IMPORTANT!
• intensitatea forțelor ce acționează asupra protezei
• rezistența materialelor la forțele de îndoire, rupere, torsiune, abraziune
• coeficientul de dilatare
• coeficientul de contracție termică
TIPURI DE MATERIALE:
• lemn, fildeș (domeniu istoric)
• rășini acrilice, mase plastice, mase compozite
• mase ceramice
• aliaje nobile, seminobile, nenobile (stelite)
CONFIGURAŢIE
MORFOLOGICĂ şi DIMENSIONALĂ
Ex: - grosime de 2 mm pentru protezele amovibile acrilice
- grosime de 0,3 - 0,5 mm pentru protezele conjuncte metalice
22
5/5/2022
C. Stabilitate biomecanică a complexului proteza fixă – câmp

protetic
Aparatul gnatoprotetic devine proteză când se

integrează în sistemul câmpului protetic !
DAR
Acționează FORŢE cu valoare medie de 30 kgf funcţie de:

• starea dentației
• tipul alimentației
• tipul constituțional
• prezența sau absența unităților odonto-parodontale

protetic
1. CARACTERISTICILE FORŢELOR
O A
F
• MĂRIME VECTORIALĂ:
• O = punct de aplicare
• direcție
• sens
• a = MARIME SCALARA
23
5/5/2022

protetic
2. CLASIFICAREA FORŢELOR
ACTIVE
PASSIVE
(CARACTER) LIMINAR
SUPRALIMINAR
SUBLIMINAR
(INTENSITATE ) VERTICAL
ORIZONTAL
OBLIC
(DIRECȚIE)

protetic
Acțiunea forțelor - rezultă prin compunerea forțelor active și

pasive ce acționează în timpul dinamicii mandibulare.
A. FORȚE VERTICALE
1. de presiune
2. de tracțiune
B. FORȚE ORIZONTALE
1. tangențiale
2. radiale
• sagital (I)
• transversal (PM)
• oblic (C)
24
5/5/2022

protetic
FORȚELE VERTICALE
• masticație
• deglutiție
• parafuncții
• capacitatea decontracție musculară

• natura alimentului
• gradul de sensibilitate al parodonțiului

protetic
FORȚELE VERTICALE
Rezultanta forțelor axiale

Frez2 = F12 + F22 + 2 F1F2 cos 
unde Fre = forţa rezultantă, F1, F2 = forţele de
acţiune,
 = unghiul dintre forţele de acţiune
25
5/5/2022

protetic
FORȚELE TANGENȚIALE
Forţelor tangenţiale se opun forţe de

REZISTENŢĂ din partea osului alveolar şi
ligamentelor parodontale la nivel cervical şi
apical.
Din jocul forţelor tangenţiale şi de rezistenţă

rezultă rotaţia în jurul hipomoclionului
• se transmit prin intermediul punctelor de contact intardentar “în pată de ulei”

• determină stabilizarea dinţilor în timpul exercitării funcţiilor
• în cazul edentaţiilor determină migrări orizontale prin BASCULARE şi
TRANSLAŢIE

protetic
FORȚELE TANGENȚIALE
Descompunerea forțelor
tangențiale
Din jocul forțelor tangențiale și de

rezistență rezultă rotația în jurul
hipomoclionului.
26
5/5/2022

protetic
FORȚELE ORIZONTALE
1. SAGITALE
2. TRANSVERSALE
3. OBLICE
ROY
“Stabilizarea aparatelor gnatoprotetice conjuncte contra forţelor radiare

se obţine prin integrarea unor unităţi odonto - parodontale din zone
diferite ale arcadei.”

protetic
3. ECHILIBRUL BIOMECANIC AL STRUCTURILOR CONJUNCTE
Substructura organică
STRUCTURĂ
ECHILIBRU
CONJUNCTĂ
Suprastructura protetică
27
5/5/2022
REZISTENȚA SUPORTULUI PROTETIC
ECHILIBRUL BIOMECANIC AL
PROTEZELOR FIXE
REZISTENȚA CONSTRUCȚIEI PROTETICE
FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ VALOAREA BIOMECANICĂ A

SUPORTULUI ODONTO-PARODONTAL
1. morfologia dento-parodontală și poziția

dintelui pe arcadă
2. leziunile odontale coronare
3. leziunile parodontale
4. leziunile periapicale
5. dinți extrudați / fără antagoniști
6. vitalitatea
7. distribuția dinților restanți pe arcada
8. ocluzia / parafuncțiile
9. indicii de competență biomecanică
10. stereotip de masticație
11. sex, vârstă
12. profesia
28
5/5/2022
1. Morfologia dento-parodontală și poziția dintelui pe arcadă
MANDIBULA MAXILAR
29
5/5/2022
R
Sistemul stomatognat =
F
sistem de pârghii duble
(În cazul sistemului stomatognat, se CL III
poate vorbi de pârghii duble, cu punctul
de sprijin plasat la nivelul condililor,
forţa de acţiune fiind reprezentată de
contracţia muşchilor manducatori, iar
forţa de rezistenţă fiind dată de
TRITURARE rezistenţa alimentelor.) INCIZIE
30
5/5/2022
R
Sistemul stomatognat =
F
sistem de pârghii duble
CL III
TRITURARE INCIZIE
MALRELAŢIILE CRANIO-MANDIBULARE
A. Malrelaţiile cranio-mandibulare STATICE
Clasa a II-a - malrelaţii cranio-mandibulare EXCENTRICE
• prin basculare - antero-posterioară, transversală, oblică
PÂRGHIE
DE
CLASA I
!!!!
31
5/5/2022
2. Leziunile odontale coronare

https://www.dovepress.com/abfraction-
lesions-etiology-diagnosis-and-treatment-
options-peer-reviewed-fulltext-article-CCIDE
• scad suprafața de contact cu antagoniștii

• scad rezistența coronară
• desființează punctul de contact
• modifică poligonul de susținere al coroanei
• fractura dinților
• complicații pulpare și periapicale https://ro.pinterest.com/pin
/514254851178620401/
3. Leziunile parodontale
• lărgirea spațiului periodontal
• scăderea numărului de ligamente alveolare
LEZIUNI PARODONTALE MARGINALE LEZIUNI PERIAPICALE

CRONICE
• scad brațul pârghiei extraalveolare • reacutizări
• scad implantarea intraosoasă • procese osteitice
• scad elasticitatea fiziologică
• cresc momentul de răsturnare
32
5/5/2022
Raportul coroană / rădăcină

= nivelul de implantare în os
33
5/5/2022
RAPORT COROANĂ / RĂDĂCINĂ
34
5/5/2022
4. Leziunile periapicale
• reacutizari
• procese osteitice
• epuizarea ligamentului parodontal
5. Dinții extrudați / Dinții fără antagoniști
• nu se mai produce tracțiunea /

presiune parodontală
1. dinte precar la 2 săptămâni de la pierderea

contactului cu antagonistul
2. condiţii deficitare de stabilitate biomecanică
3. nu se mai produc tracţiuni parodontale
4. diminuarea rezistenţei parodontale
35
5/5/2022
6. Vitalitatea dinților
DINTE VITAL = ELASTICITATE

DINTE DEVITAL = FRIABILITATE
DEPULPARE ÎN SCOP PROTETIC
• leziuni carioase profunde

• deschiderea accidentală a camerei pulpare
• îndepărtarea a mai mult de 2/3 din
grosimea amelo-dentinară
• volum coronar redus
7. Distribuția elementelor odonto-parodontale

restante pe arcadă
DISTRIBUȚIE GRUPATĂ DISTRIBUȚIE DISEMINATĂ
AVANTAJ:
AVANTAJ:
• menţinerea integrităţii parodontale
• posibilitatea protezării conjuncte
DEZAVANTAJ:
DEZAVANTAJ:
• dificultatea echilibrării statice şi dinamice
• involuţie parodontală
• imposibilitatea aplicării soluţiei conjuncte
36
5/5/2022
Avantaj:
• se pretează la protezare conjunctă,
Dezavantaj:
• involuţia parodontală ce însoţeşte
invariabil plasarea izolată a dinţilor
remanenţi
Avantaj:
• menţinerea integrităţii parodontale la
nivelul dinţilor intermediari, parodonţiul de
la nivelul dinţilor limitrofi spaţiilor edentate
fiind afectat prin lezarea şi dispariţia papilei
dinspre breşa edentată şi, în evoluţie, prin
apariţia recesiunii parodontale la aceşti
dinţi.
Dezavantaj:
• dificultatea echilibrării statice şi dinamice
care uneori duce chiar la imposibilitatea
aplicării tratamentului prin protezare
conjunctă (vezi edentaţiile terminale).
37
5/5/2022
8. Ocluzia / parafuncțiile
• suprasolicitarea dinţilor restanţi

• distribuirea paraaxială şi neuniformă a forţelor
• epuizarea parodonţiului marginal
• ocluzia adâncă,
• clasa a II-a, a III-a Angle,
• ocluzia dezechilibrată
38
5/5/2022
9. Indici biomecanici
• Ante, Watt, Jepsen
• Duchange, Leriche
• Analiza prin metoda elementului finit Ante Watt Jepsen
Dinți
• Fotoelasticitate 1926 1958 1963
Ic 139 204 204
IL 112 177.3 179
Arcada maxilară
C 204 266.5 273
Aceşti indici sunt valabili în PM1 149 219.7 234
condiţiile în care dintele este PM2 140 216.7 220
indemn, cu o implantare M1 335 454.8 433
parodontală normală şi ocluzie M2 272 416.9 431
ehilibrată. M3 197 305.3 -
Ic 103 162.2 154
Arcada mandibulară
IL 124 174.8 168
C 159 272.2 268
PM1 130 169.9 180
PM2 135 204.3 207
IC IL C PM1 PM2 M1 M2 M3
M1 352 450.3 431
Maxilar 2 1 5 4 4 6 6 3-5 M2 282 399.7 426
Mandibulă 1 1 3 4 4 6 6 4-6
M3 190 372.9 -
Rezistenţa dento-parodontală după Duchange şi Leriche (1927) Indicii suportului parodontal în mm2
Suprafaţa de inserţie
parodontală după Jepsen
Valori standard
ale suprafeţelor de
inserţie parodontală
39
5/5/2022
Criterii de clasificare:
▪ forței maxime de solicitare suportată (Beliard)
▪ coeficienților de masticație (Duchange, Leriche)
▪ suprafețelor de inserție desmodontală (Ante, Watt, Jepsen)
Valoarea biomecanică a dinţilor stâlpi depinde şi de starea clinică, unde trebuie luate în
consideraţie leziunile existente, rapoartele de ocluzie, starea parodontală, stereotipul
dinamic de masticaţie, sexul, vârsta, profesia, dinţii limitrofi cu edentaţiei, dinţii
implantaţi în afara arcadei, dinţii cu axul de implantare modificat.
Maxilar Mandibular Duchange, Leriche

1 2 4-6 Valori pentru dinți indemni
5 6
și cu implantare normală
4
4 6 Influenţaţi de:
6 4 • morfologia dentară
4 • prezenţa LOC
6 3 • vitalitatea dinţilor
3-5 1 1 • leziuni parodontale marginale
• leziuni periapicale
• prezenţa antagoniştilor
• ocluzie
APRECIERE RELATIVĂ !
40
5/5/2022
Valoarea biomecanică a dinților stâlpi
Depinde de:
1. Coeficienții mecanici de rezistență

(DUCHANGE, ANTE, LERICHE,WATT)
2. Starea clinică
• morfologia
• prezența leziunilor parodontale
• prezența leziunilor periapicale
• prezența dinților antagoniști
• Ocluzia
41
5/5/2022
Aplicație computerizată
pentru calcularea suprafeței
de inserție parodontală
Trebuie compensat de
suprafaţa de inserţie
propriu-zisă a dinţilor stâlpi
42
5/5/2022
ΔP = ΔPe + ΔPL
DEFICIT PARODONTAL =  DEFICIT PARODONTAL PRIN EDENTAȚIE +

+  DEFICIT PARODONTAL PRIN LEZIUNE
PUNTEA CU 3 ELEMENTE
Suport osos Suport osos Suport osos

sanatos precar alterat
43
5/5/2022
Suport osos
Suport osos Suport osos
sănătos
precar alterat
Echilibrul static şi dinamic al restaurărilor conjuncte
A. Echilibrarea statică a restaurărilor conjuncte
1. Legea Duchange + Roy Distribuția dinților stâlpi pe arcadă
Direcția de implantare a dinților

2. Legea Dubecq
Flexiunea corpului de punte
B. Echilibrarea dinamică a restaurărilor conjuncte
1. Legea Beliard Stabilitate dinamică
DIAGRAMA
2. Legea Duchange Legea polinomului
DINAMICĂ
3. Legea Sadrin + Beliard Basculare
44
5/5/2022

Distribuția dinților stâlpi pe

1. Legea Duchange + Roy
arcadă - sprijin stabil în statică


Duchange arată că: un sprijin linear pe 2 dinți este precar; cel poligonal (triunghiular) pe 3
dinți are condiții de stabilitate bune, cu condiția ca suprafața poligonului să fie mare;
sprijinul pe mai mult de 3 dinți creează condiții de supraechilibru static satisfăcând și legea
lui Roy, atunci când dinții sunt în planuri diferite.
SPRIJIN LINIAR
SPRIJIN POLIGONAL
45
5/5/2022


• sprijin într-un singur plan (liniar) = precar

• sprijin în planuri diferite (poligonal în trei puncte) = stabilitate bună
• sprijin în planuri diferite (poligonal în > trei puncte) = supraechilibru

1. Echilibrarea statică a restaurărilor conjuncte
2. Legea Dubecq Direcția de implantare a dinților stâlpi
IDEAL = dinți stâlpi cu implantare verticală
Forțe verticale (fiziologice)
SISTEMUL ODONTO-PARODONTAL se opune înfundării
ECHILIBRU
46
5/5/2022
Implantare
axială
Implantare
para-axială

2. Legea Dubecq Flexiunea corpului de punte
f = F x L / (e x S)
F = valoarea forţei, L - lungimea braţului de la locul de aplicare a forţei la punctul de sprijin; e
- modulul de elasticitate, S - suprafaţa de secţiune a corpului de punte.
47
5/5/2022
F xL
f = ______
exS

Compresie
Întindere
48
5/5/2022

1. Echilibrarea statică a restaurărilor conjuncte

Se deduce că suprafaţa ocluzală a corpului de punte trebuie să fie astfel conformată încât să
se opună forţelor de flexiune. O construcţie conjunctă maxilară are o rezistenţă optimă la
forţele de flexiune prin aspectul boltit, suprafaţa care receptează forţa dirijând transmiterea ei
de-a lungul dinţilor stâlpi, spre deosebire de mandibulă unde, datorită curbei sagitale, va tinde
să solicite dinţii paraaxial.
49
5/5/2022
Suprafaţa ocluzală a corpului de punte
• trebuie să se opună deformării
CORPUL DE PUNTE MAXILAR =

suprafața ocluzală convexă → favorabil
CORPUL DE PUNTE MANDIBULAR =
suprafața ocluzală concavă → defavorabil
DINȚI STÂLPI MIGRAȚI PARAAXIAL → defavorabil
Implantare
axială
Implantare
para-axială
50
5/5/2022
Curbura sagitală
APLATIZATĂ
INVERSATĂ
ACCENTUATĂ
1. Legea Duchange + Roy Distribuția dinților stâlpi pe arcadă
Direcția de implantare a dinților

2. Legea Dubecq
Flexiunea corpului de punte
B. Echilibrarea dinamică a restaurărilor conjuncte
1. Legea Beliard Stabilitate dinamică
DIAGRAMA
2. Legea Duchange Legea polinomului
DINAMICĂ
3. Legea Sadrin + Beliard Basculare
51
5/5/2022

2. Echilibrarea dinamică a restaurărilor conjuncte – legea Beliard
Un corp susţinut într-un
singur punct se poate
roti în toate direcţiile, în
jurul acelui punct
Un corp susţinut în 2
puncte se poate roti în
jurul axului ce uneşte
cele două puncte
Un corp susţinut în trei

puncte prezintă
stabilitate dinamică
Un corp susţinut în mai

mult de trei puncte
prezintă o stabilitate
dinamică
supraabundentă
Echilibrul dinamic al punților dentare

1. Numărul dinților de sprijin - BELIARD
1 punct de sprijin
Rotaţie in toate direcţiile
52
5/5/2022

2 puncte de sprijin
Rotaţie in jurul axului

3 puncte de sprijin
Stabilitate dinamica
53
5/5/2022

Stabilitate dinamica
supraabundenta
> 3 puncte de sprijin
Echilibrarea dinamică a construcțiilor conjuncte

2. Legea polinomului – DUCHANGE
CALCULUL LEGII POLINOMULUI ÎN EDENTAȚII DIN ZONA LATERALĂ
R = 10 R = 12 R=9
P=6 P=6 P = 12
R>P R>P R<P
54
5/5/2022
Diagrama dinamica – legea Duchange
• Duchange arată că nu este suficient numai să repartizăm dinţii stâlpi în planuri

diferite pentru a se crea poligonul de sprijin (conform legii lui Beliard), ci trebuie luat
în consideraţie şi raportul dintre forţa activă şi forţa pasivă (de rezistenţă).
A B
0
• Duchange arată că nu este suficient numai să repartizăm dinţii stâlpi în planuri

diferite pentru a se crea poligonul de sprijin (conform legii lui Beliard), ci trebuie luat
în consideraţie şi raportul dintre forţa activă şi forţa pasivă (de rezistenţă).
R ≥ 10 kg Legea lui Newton

- acţiune şi reacţiune
10 kg
F = 10 kg
55
5/5/2022
• Două forţe paralele de acelaşi sens au ca rezultantă o forţă paralelă cu forţele

componente şi egală cu suma lor.
• Două forţe paralele de acelaşi sens au ca rezultantă o forţă paralelă cu forţele

componente şi egală cu suma lor.
• Forţa activă constituie suma coeficienţilor elementelor odonto-parodontale

absente, înlocuite prin corpul de punte (Fa = P =  Cdabs).
• Forţa de rezistenţă reprezintă suma elementelor odonto-parodontale
incluse în sprijinul construcţiei conjuncte, obligatorie fiind includerea cel
puţin a dinţilor limitrofi breşei edentate (Fr = R =  Cdprez).
• Pentru a echilibra dinamic o construcţie conjunctă, va trebui satisfăcută
relaţia:
Fr ≥ Fa (R ≥ P),
relaţie cunoscută sub denumirea de “lege a polinomului”.
• Legea polinomului nu este o relaţie matematică ci o lege biologică,
elementele polinomului fiind generate de multitudinea aspectelor clinice.
56
5/5/2022

2. Legea polinomului – DUCHANGE
REZISTENȚA > PRESIUNEA

(R>P)
Modificări : - includerea altor dinți pilieri sau implanturi

- corp de punte îngustat
- corp de punte liniar
Fr < F p - reducerea înălțimii cuspidiene

- reducerea înclinării pantelor cuspidiene
- antagoniștii protezați adjunct
R=9 R < P, legea polinomului nu

P = 12 este respectată
4 R = P = 12 …………………………….. 100%
R = 9 ……………………….........…….. x
6
X = R x 100 = 9 x 100 / 12 = 75%

P
6
= suprafața ocluzală indicată pentru corpul
de punte
5
100% - 75% = 25% reducere necesară a
suprafeței ocluzale a corpului de punte
57
5/5/2022
5 2
LEGEA POLINOMULUI
VECTORUL RP
LEGEA POLINOMULUI
2
1 VECTORUL RP
5
4
6 2
1
5
6 4
58
5/5/2022
Dynamic equilibrium of dental bridges

2. Polynomial low - DUCHANGE
Caracterizarea vectorului RP
59
5/5/2022
În cazul în care breşele edentate sunt multiple, avem două variante:

• când protezarea se face separat, studiul biomecanic se va face şi el separat;
• când protezarea se realizează printr-o punte stabilizatoare sectorială, pe o hemiarcadă sau pe întreaga
arcadă, atunci se face suma centrilor de presiune de la nivelul spaţiilor edentate după aceeaşi metodă
după care s-a calculat centrul de presiune dentar.
În acest fel s-a obţinut centrul de presiune al întregii proteze conjuncte, precum şi valoarea acestuia în
indici biomecanici.
60
5/5/2022
Situații:
1. Edentații terminale
2. Edentații întinse
3. Edentații laterale + edentații frontale
4. Punți de mare amplitudine existente
5. Dinți care limitează 2 spații edentate
61
5/5/2022
62
5/5/2022

3. Legea lui SANDRIN
BASCULAREA = mişcare complexă a unei pârghii care se

rotește în jurul unui ax de rotație
F R F=R
Echilibru dinamic
bF bR bF = bR
F R F≠R Tendința de basculare

bF bR bF ≠ bR
•Momentul de basculare M = FXB F = forța
B = brațul forței
•Momentul de stabilizare

3. Legea lui SANDRIN
BASCULAREA = Situarea poligonului de

sprijin în afara poligonului de susţinere
63
5/5/2022
64
5/5/2022

4. Axul de inserție
• traiectoria parcursă de aparatul conjunct de la primul contact până la
perfecta adaptare pe substructura organică
• Se va face pe un ax liniar cu
direcţie în principal ocluzo –
radiculară
• Ideal trebuie să coincidă cu direcția forțelor masticatorii, cu axul

dinților stâlpi , să necesite preparații minime şi să asigure retenția
aparatului gnatoprotetic pe câmp.
65
5/5/2022
ÎN REALITATE…
o axele dentare nu sunt paralele

o modificări de poziție dentară primare și secundare
o PARALELIZAREA = PRIN ȘLEFUIRE ȘI IMPUNE:
• Sacrificiu de substanță dură dentară
• Transmiterea paraaxială a forțelor
IN REALITATE…
• Există situaţii particulare în care este indicată respectarea anumitor

reguli de preparare.
• Aceste reguli sunt impuse de:

• starea de vitalitate a dinţilor stâlpi,
• integritatea lor,
• poziţia lor pe arcadă (mezial/distal de breşa edentată, malpoziţii
dentare),
• volumul dentar al dinţilor stâlpi,
• elementul de agregare mai complex (incrustaţii, coroane parţiale
etc.)
66
5/5/2022
AXA
DE
INSERTIE
67
5/5/2022
Echilibrarea dinamica a constructiilor conjuncte

5. Agregarea structurilor conjuncte
Raportul de contact dintre elementul de agregare

si substructura preparata
1. Agregare extrinseca = extratisulara (terapia de acoperire)

2. Agregare intrinseca = intratisulara (terapia de reconstituire)
3. Agregare dentinara = puturi dentinare
4. Agregare radiculara = pivot radicular (terapia de substitutie

MODALITATI DE AGREGARE
1. PREPARARE RETENTIVA
68
5/5/2022

2. CIMENTARE
3. COLAJ

4. ELEMENTE DENTINARE 5. ÎNŞURUBARE
69
5/5/2022

6. TELESCOPARE

RETENTIA ELEMENTELOR DE AGREGARE
Suma factorilor care se opun dezinsertiei
1. RETENTIE PRIMARA
2. RETENTIE SECUNDARA
3. RETENTII SPECIALE
70
5/5/2022

RETENȚIA ELEMENTELOR DE AGREGARE
RETENȚIA depinde de următorii factori:
• mărimea suprafetelor aflate în contact

• poziţia suprafețelor față de axul de inserție
• coeficientul de abrazie
• starea suprafețelor ce vin în contact
• paralelismul fețelor laterale
• înălţimea suprafețelor verticale

RETENȚIA ELEMENTELOR DE AGREGARE
RETENȚIA depinde de următorii factori:
• mărimea suprafetelor aflate în contact

• poziţia suprafețelor față de axul de inserție
• coeficientul de abrazie
• starea suprafețelor ce vin în contact
• paralelismul fețelor laterale
• înălţimea suprafețelor verticale
71
5/5/2022
CRITERIUL
DOTĂRII CRITERIUL
CRITERIUL
CRITERIUL BIOLOGIC CRITERIUL BIOMECANIC TEHNICE ŞI A SOCIO-
FIZIONOMIC
NIVELULUI ECONOMIC
PROFESIONAL
ADEZIUNE
VOLUM SACRIFICIU SUPRAFAŢĂ ACŢIUNEA REZISTENŢĂ
INTEGRITATE LA
CORONAR AMELO- DE FORŢELOR LA FORŢELE FIZIONOMIE COMPLEXITATE COST
PULPARĂ CORPUL
NECESAR DENTINAR AGREGARE OCLUZALE DE ACŢIUNE
DE PUNTE
FAŢETE DE COLAJ ***** ******* ******* ** * * * ***** ****** **
INLAY * ***** ***** * ** ** ** ** ** *****
ONLAY ** ****** ****** *** *** *** *** **** * ****
COROANE DE
ACOPERIRE
NEFIZIONOMICE ****** **** **** ** ****** ****** ****** * ******* *******
SEMI-FIZIONOMICE **** *** *** *** **** ***** **** *** **** ***
FIZIONOMICE *** ** ** **** ***** **** ***** ******* *** *
COROANE DE
SUBSTITUŢIE
******* * * * ******* ******* ******* ****** ***** ******
******* -------------- *
minim -------------- maxim
72
5/5/2022
Gateshead Millenium Bridge, UK
5. PRINCIPIUL HOMEOSTATIC
Presupune: - reechilibrarea tulburărilor generale prin pregătirea
generală a organismului (asigurarea homeostaziei
nespecifice)
- redresarea homeostaziei specifice
1. REDRESAREA
HOMEOSTAZIEI NESPECIFICE
Asigurarea homeostaziei nespecifice creează condiţii generale de sănătate locală a
structurilor stomatognatice.
2. CONSERVAREA / REDRESAREA
HOMEOSTAZIEI SPECIFICE
• echilibrul geometric şi biomecanic (planurile ocluzale)
• echilibrul biologic
• în refacerea morfologiei şi funcţiei sistemului va trebui să redăm parametrii
mecanici iniţiali şi să refacem echilibrul lor. De asemenea, în refacerea
homeostaziei sistemului stomatognat se vor echilibra constantele de bază ale
sistemului stomatognat reprezentate de relaţia de postură, relaţia centrică, relaţia
de ocluzie şi dinamica mandibulară.
73
5/5/2022
Se va avea în vedere realizarea unor proteze conjuncte a căror morfologie să fie în

acord cu celelalte elemente ale sistemului stomatognat:
• relief ocluzal,
• curbele ocluzale,
• înclinarea planului ocluzal,
• planurile înclinate ale articulaţiei temporo-mandibulare.
• Nu trebuie să producă nici o modificare a constantelor de bază ale sistemului:
relaţia de postură, centrică, ocluzia, dinamica mandibulară, deoarece
dezorganizează întregul sistem de autoreglare.
CONSERVAREA HOMEOSTAZIEI
MORFOLOGICE SI FUNCŢIONALE
MUŞCHI
OCLUZIE
PROTECŢIE ATM
RECIPROCĂ
ECHILIBRU = NIVEL DE NORMALITATE
74
5/5/2022
• Nu se va pierde din vedre nici cel de-al doilea aspect al homeostaziei biologice,
direcţia în care se acţionează, în special prin redresarea echilibrului neuro-
muscular.
• Este de reţinut că atunci când homeostazia sistemului stomatognat nu se poate
redresa la un nivel de normalitate ideală sau atunci când în scopul acesta ar fi
necesare modificări prea ample la nivelul sistemului, se preferă realizarea unui
echilibru la un nivel de normalitate care să asigure integritatea şi funcţia
componentelor sistemului stomatognat.
• În conceperea aparatelor gnatoprotetice conjuncte este obligatoriu să luăm în
consideraţie şi necesitatea realizării unei congruenţe cât mai îndelungate între
piesa artificială şi ţesuturile sistemului stomatognat.
• Frecvent, edentaţia parţială este întâlnită la vârsta de 20-40 ani. Până la
aproximativ 40 ani structurile biologice îşi păstrează forma, morfologia şi
anatomia normală, ţesuturile fiind într-un echilibru metabolic. După vârsta de
40 de ani structurile capătă o dinamică mai rapidă, producându-se abrazii,
retracţii parodontale, modificări osoase rapide, câmpul protetic modificându-se
continuu cu o rată din ce în ce mai mare pe măsura înaintării în vârstă.
6. PRINCIPIUL ERGONOMIC
•organizare ergonomică a cabinetului

•organizare ergonomică a muncii proteticianului
PRACTICIAN
Boli profesionale
MUNCĂ
75
5/5/2022
76
5/5/2022
77

Curs 11, 12 - Proteza Fixa - Principii 2022

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 11, 12 - Proteza Fixa - Principii 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/5/2022

Universitatea de Medicina şi Farmacie "Gr T. Popa "Iasi

Conf. Dr. Oana Țănculescu

Concepte medicale moderne in stomatologie

Conceptul integrativ - sistemic

Concepte medicale moderne in stomatologie

◼ Conceptul managerial ▪ Coroanele total ceramice

Planificarea sedintelor de tratament

◼ Conceptul evaluarii decizie diagnostica decizie terapeutica

• bazat pe un plan de tratament elaborat pe baza

Concepte medicale moderne in stomatologie

◼ Conceptul “primum non nocere “

◼ Conceptul curativ Refacerea morfo-functionala

◼ Conceptul interventiei precoce Concept profilactic

Concepte medicale moderne in stomatologie

◼ Conceptul terapiei provizorii si de urgenta

◼ Conceptul terapiei tranzitorii

◼ Conceptul terapiei temporizate

Concepte medicale moderne in stomatologie

◼ Conceptul terapiei simultane

◼ Conceptul individualizarii actului terapeutic

◼ Conceptul reabilitarii orale complexe si complete

Principiile ale tratamentului edentaţiei parţiale

Primum non nocere

• conservarea stării de sănătate a

• măsuri de eliminare, limitare și control a transmisiei agenților infecțioși

• Utilizarea corectă a măștilor

Sifilis - Hutchinson teeth

• perioada post-eruptivă se suprapune parțial pe perioada pre-eruptivă ➔

B. Profilaxie locală şi loco-regională

➔ dinți indemni !!!!!

➔ prevenirea îmbolnăvirii prin boala curioasă și boala

B. Profilaxie locală şi loco-regională

➔ tratarea şi prevenirea complicaţiilor locale şi loco-

➔ edentație, migrări dentare, sindrom disfuncţional

B. Profilaxie locală şi loco-regională

➔ refacerea corectă a morfo-fiziologiei, prevenirea

B. Profilaxie locală şi loco-regională

Program de profilaxie integrat

condiționarea și conformarea tisulară

4. protezarea de lungă durată

Principiile ale tratamentului edentaţiei parţiale

• refacerea FUNCTIONALĂ - modelaj anatomic corect, individualizat

• La un număr de aproximativ 600 contacte masticatorii pe parcursul unei

Principiile ale tratamentului edentaţiei parţiale

Rezistență mecanică Aspect estetic

1. Adaptarea design-ului protezei la spațiul protetic potențial

A case of mucositis due to the allergy to self-curing resin

Principiile ale tratamentului edentaţiei parţiale

• Rezistenta câmpului protetic

• Proprietăţile mecanice ale protezelor fixe (grosime,

• Rezistenţa mecanică a complexului: proteză – câmp

A. Resistența câmpului protetic = țesuturilor orale

A. Resistența câmpului protetic = țesuturilor orale

Bază osoasă maxilară și mandibulară

A. Rezistența câmpului protetic = țesuturilor orale

Stâlpi de rezistență: Platforme orizontale osoase:

A. Rezistența câmpului protetic = țesuturilor orale

• sistemul trabecular peridentar

A. Rezistența câmpului protetic = țesuturilor orale

Câmpul protetic trebuie

• la edentatul total, crestele edentate si bolta palatină trebuie să

• la edentatul parţial, rezistenţa mecanică a unităţilor odonto-

B. Stabilitate biomecanică a protezei fixe