ELABORAREA METODIC Nr 17

TEMA: Indicaii i contraindicaii ctre tratamentul protetic al

leziunilor sistemului stomatognat. Principii generale i metode de
tratament protetic. Tehnica amprentrii.

1. Indicaiile i contraindicaiile generale la tratamentul protetic:

Dereglarile morfologice ale sistemului stomatognat in dependenta de gradul
de manifestare, localizare si particularitatile individuale duc la tulburari de
functii, care influenteaza asupra intregului organism.
Indicatiile generale catre tratamentul protetic reies din posibilitatile
sistemului stomatognat si a tractului digestiv de a se adapta si compensa
dereglarea actului de masticatie. Mecanismele de compensare ale sistemului
stomatognat se reduc la cresterea timpului de masticatie si o activitate mai
intensa a glandelor salivare, se intensifica si functia glandelor gastrice, care
intr-o oarecare masura compenseaza insuficienta masticatoare, hrana se
retine mai mult timp in stomac influentind, respectiv, functia lui motorica.

Tratament protetic

2. Indicaii relative ctre tratamentul protetic:

Pierderea eficacitatii masticatoare cu 25-30% este o indicatie relativa catre
tratamentul protetic si impune o alegere minutioasa a lucrarii protetice.
3. Indicaii absolute ctre tratamentul protetic:
Pierderea eficacitatii masticatoare cu 50% si mai mult constituie o indicatie
generala absoluta catre tratamentul protetic.
Totodata la baza indicatiilor catre tratamentul protetic se impune starea
generala a organismului (maladiile tractului gastrointestinal, cum ar fi ulcer
gastric, duodenal) si starea sistemului stomatognat (localizarea breselor
arcadelor dentare, starea dintilor restanti, a echilibrului articular).
Dereglarile morfo-functionale ale sistemului stomatognat pot influenta
negativ asupra starii psihice, ca regula, la tineri in cazul absentei dintilor
frontali care provoaca dereglari de fonatie si fizionomie.

4. Care sunt indicaiile i contraindicaiile locale ctre tratamentul

protetic:
Determinarea indicatiilor si contraindicatiilor locale reclama un examen
clinic si paraclinic minutios, dependent de tabloul clinic si de posibilitatile
lichidarii leziunilor prin metode terapeutice. Daca prin masuri terapeutice este
posibila restaurarea morfologica, de exemplu a leziunilor odontale coronare
prin obturare sau alte metode, atunci tratamentul protetic este contraindicat.
Daca aceste interventii nu pot fi aplicate sau sunt neeficiente - avem indicatii
catre tratamentul protetic.

6. n baz la ce date se determin indicaiile i contraindicaiile

ctre tratamentul protetic:
Indicatiile si contraindicatiile catre tratamentul protetic vor fi individualizate
in dependenta de tabloul clinic al leziunii, de dereglarile functionale si
influenta lor asupra organismului in general si a starii sistemului stomatognat
in particular.

7. Argumentai influena actului de masticaie asupra tractului

digestiv dup Pavlov, Ghelman, London:
Actul de masticatie are un rol important in procesul de digestie, influentind
asupra functiilor de secretie si motorica ale organelor tractului digestiv si
gradul de asimilare a substantelor nutritive.
London intr-o serie de experiente cu ciinii a demonstrat ca daca animalele
erau alimentate cu bucati mari de carne, dupa 3 ore numai 37% din hrana era
evacuate din stomac. Cu cit bucatile de carne erau mai mici, cu atit crestea
procentul masei evacuate din stomac.
8. Rolul actului de masticaie asupra funciei motorice a tractului
gastro-intestinal:
I. Rubinov si B.Binin, studiind rolul actului de masticatie asupra functiei
motorice a tractului gastro-intestinal si corelatia dintre patologia lui si a
sistemului stomatognat, au ajuns la concluzia ca exista o corelatie directa.
Dereglarile actului de masticatie pot provoca sau exacerba asa maladii a
tractului gastro-intestinal cum sint gastritele, colitele, ulcerul gastric si
duodenal. Afara de aceasta farimitarea insuficienta duce la o
microtraumatizare a mucoasei esofagului si stomacului.

9. Argumentai indicaiile ctre tratamentul protetic urgent:

Indicatiile catre tratamentul urgent ne ajuta sa prevenim aparitia, dezvoltarea
sau agravarea bolii protetice. Tratamentele protetice sunt o categorie extrem
de importanta a stomatologiei intrucat presupun refacerea sau inlocuirea
unuia sau mai multor dinti care fie si-au pierdut capacitatea functionala, fie au
fost pierduti complet de pe arcade in urma avansarii procesului carios.

10. Argumentai legtura dintre modificrile morfologice i

dereglrile funcionale:
Dereglarile morfo-functionale ale sistemului stomatognat pot influenta
negativ asupra starii psihice, ca regula, la tineri in cazul absentei dintilor
frontali care provoaca dereglari de fonatie si fizionomie. Starea de depresiune
psihica poate fi agravata si de dificultati legate de realizarea functiei
profesionale (lectori, artisti, muzicanti).

12. Principiul curativ al tratamentului protetic:

Principiul curativ prevede refacerea integritatii morfologice si reabilitarea
functionala a sistemului stomatognat prin intermediul protezelor si a diferitor
dispozitive. Insa tratamentul protetic nu poate fi considerat finalizat odata cu
fixarea protezelor protetice, deoarece ulterior va fi nevoie ca pe parcursul unei
anumite perioade de timp numita perioada de adaptare sa fie create noi
stereotipuri dinamice si functionale pe baza celor vechi. Principiul
fundamental curativ al tratamentului protetic va consta in refacerea functiilor
de baza ale sistemului stomatognat: masticatie, fonatie, deglutitie, fizionomie.

13. Principiul biologic al tratamentului protetic:

Principiul biologic este fundamental. Acest principiu presupune un caracter
economicos al interventiilor de pregatire a cimpului protetic, deoarece se
modeleaza tesuturi vii .
Principiul biologic ne impune ca la confectionarea pieselor protetice sa fie
alese acele materiale care n-ar leza substratul organic, fara insusiri toxice, sa
nu provoace alergii si alte influente nocive. Materialul ales sa posede insusiri
stabile ca ulterior sa nu prezinte modificari de volum, culoare, duritate,
elasticitate. Trebuie tinut cont si de faptul ca la o virsta avansata se
inregistreaza o scadere a reactivitatii organismului, procesele biologice fiind
limitate, predominind cele patologice.

14. Principiul biomecanic al tratamentului protetic:

Principiul biomecanic este caracteristic pentru protetica dentara si prevede un
echilibru eficient al raportului de rezistenta dintre substratul biologic al
cimpului protetic si proteze sau alte dispozitive. In vederea realizarii acestui
principiu trebuie cunoscute legitatile influentei fortelor ce se dezvolta in
timpul functie protetice si mecanismul de transmitere a acestor forte
substratului biologic. Ca substratul biologic sa suporte aceste actiuni este
necesar ca materialul din care va fi confectionata piesa protetica sa posede
insusiri mecanice si fizice respective (duritate, elasticitate, rezistenta).
Deasemenea trebuie de luat in consideratie si gradul rezistentei biologice a
tesuturilor in vederea suportarii presiunii asupra lor.

16. Principiul ergonomic al tratamentului protetic:

In cadrul activitatii in protetica dentara medicala dispune de multiple
instrumente, dispozitive, materiale si tehnici operand pe un cimp comparabil
mic. Sporirea productivitatii si eficacitatii medicului va fi posibila doar in
cazul unei organizari chibzuite a locului de munca. De modul de organizare a
midicului depinde in mare masura si prevenirea maladiilor legate de profesie
(scolioza, hernia de disc, tulburari de vedere, plexite, artroze a miinii drepte,
infectii, gripa, hepatite, SIDA).

17. Metode de tratament protetic. Caracteristica:

Deosebim tratament proteic:
Nemijlocit (imediat) : se caracterizeaza prin aceea ca proteza este
confectionata pina la extractia dintilor sau a altor interventii chirugicale
in zona maxilo-faciala si se instaleaza pe cimpul protetic pe masa de
operatii sau in fotoliul stomatologic imediat dupa operatie ;
In timpul apropiat dupa extractie : se caracterizeaza printr-un tratament
care incepe in primele 2-4 saptamini dupa operatie, cind inca continua
epitelizarea plagii ;
Tardiv : se caracterizeza printr-un tratament protetic efectuat nu mai
devreme decit dupa 3-4 luni si mai mult dupa interventia chirugicala.
19. Clasificarea remediilor de tratament protetic:
Ele pot fi clasificate in urmatoarele grupe:
proteze dentare;
aparate ortopedice cu caracter de sinare;
sine-proteze;
aparate ortopedice pure;
aparate ortopedo-protetice;
aparate utilizate in tratamentul
traumatismelor sistemului stomatognat;
proteze maxilare si faciale;
aparate mixte.

20. Proteze dentare. Defeniia.

Caracteristica:
Proteza este un dispozitiv care inlocuieste un organ sau o parte a unui organ
restabilindu-i forma anatomica si functia pierduta sau dereglata. Protezele
totale sunt formate dintr-un suport acrilic de culoarea gingiilor, care se fixeaz
pe gingii. Baza protezei superioare acoper palatul (cerul gurii), iar cea a
protezei inferioare are form de potcoav pentru a nu stnjeni limba.
Protezele sunt executate la comand de un laborator dentar, pe baza
amprentei individuale. Medicul dentist va determina care dintre cele 3 tipuri
de mai jos vi se potrivete cel mai bine.
Proteza total convenional : o protez total convenional este
montat dup extracia tuturor dinilor i vindecarea esuturilor.
Vindecarea poate dura cteva luni, timp n care nu vei avea dantur.
Proteza total imediat : o protez total imediat se insereaz imediat
dup extracia dinilor (dup ce medicul stomatolog a luat msurile i a
fcut mulajul maxilarului la o vizit anterioar). Avantajul protezei
imediate este c nu v las un timp ndelungat fr dantur, ns
dezavantajul este c trebuie recptuit la cteva luni dup inserie.
Aceasta din cauz c osul se remodeleaz pe msur ce se vindec, iar
proteza i pierde stabilitatea.
Proteza parial : o protez parial se sprijin pe un cadru metalic
ataat la dinii naturali rmai. Uneori este necesar restaurarea
coronar a dinilor naturali, pentru a servi ca sprijin pentru protez.
Protezele pariale constituie o alternativ mobil a punilor dentare.
22. Varietile de linguri amprentare:
Lingura individual este confecionat
pe modelul de ghips obinut dup
amprenta preliminar, prin urmare
lingura individual poate fi socotit ca o
portamprent adaptat suprafeei
cmpului protetic, reprezentnd un
suport rigid, nedeformabil pentru
materialul amprentar. Totodat lingura
este utilizat i cu scopul obinerii unei
amprente precise cu o grosime a
materialului amprentar egal pe toat
suprafaa cmpului protetic.
Exista 2 tipuri de linguri: standart si
individuale.
Lingurile standard (universale):
Linguri metalice cu retentii;
Linguri metalice fara retentii;
Linguri din mase plastice;
Lingurile individuale din mase termoplastice sau rasini auto-
termopolimerizabile
Avantaje:
Marginile amprentei sunt modelate functional;
Grosime uniforma a materialului de amprenta;
Dimensiuni mai reduse ale lingurii.

24. Clasificarea materialelor amprentare:

I. Postolachi si Gh. Birsa clasifica materialele amprentare in 2 grupe:
Elastice
dure

Materialele amprentare elastice:

Sint reprezentate de: hidrocoloizii reversibili si ireversibili; elastomeri de
sinteza care cuprind 3 grupe
de materiale (siliconice, polisulfidice, polieterice)

Materialele amprentare dure:

reversibile: materiale termoplastice ;
ireversibile: ghipsul si pastele din oxid de zinc si eugenol.
Insusiri:
materialul trebuie sa redea fidel, pronuntat contururile partilor dure si
moi ale cimpului protetic;
sa nu-si modifice volumul pina la realizarea modelului;
sa nu se deformeze la indepartarea lui de pe cimpul protetic;
sa posede rezistenta la presiuni dupa priza;
procesul de priza sa parcurga rapid;
sa nu actioneze nociv asupra tesuturilor cimpului protetic.