1.

Criterii de stabilire a strategiei investigaţiilor paraclinice în

ambulatoriu.
Criterii de stabilire a strategiei investigaţiilor paraclinice în ambulatoriu sunt: 
Pentru efectuarea investigaţiilor paraclinice mai întâi este nevoie de diagnostic
prezumptiv
• Se solicită acele investigaţii care pot confirma sau infirma diagnosticul
clinic
• Dacă se cunosc criteriile de diagnostic (conform OMS, protocoalelor
clinice naţionale)se vor solicita respectivele
• Nu se recurge la investigaţii paraclinice până nu se epuizează resursele
clinice
• Se solicită numai informaţii care aduc informaţie utilă pentru diagnostic
• Dacă există un algoritm de diagnostic se recurge la algoritm
• Dintre investigaţiile utile se aleg cele mai uşor de efectuat
• Dacă rezultatele infirmă suspiciunea, se revede diagnosticul clinic
• În cadrul revizuirii se recurge la alte investigaţii
• Între două investigaţii se alege cea mai simplă şi mai puţin riscantă
• Se ţine cont de posibilităţile pacientului (materiale, fizice)
• MF trebuie să întreţină legături funcţionale şi să ia legătura cu serviciile
specializate (planificarea, programarea)
• În cadrul stărilor de urgenţă sau grave, se evită tergiversarea investigaţiilor

7. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii

curative acordate de medicul de familie în cadrul asigurărilor
medicale obligatorii.

1
 Medicamente gratuite si compensate)
Pachete de servicii medicale

Servicii medicale curative:

a)Consultatie medicală(anamneza, examen clinic) în caz de boala sau

accident,

a)stabilirea diagnosticului, recomandarea investigatiilor de laborator si

instrumentale

b)prescrierea tratamentului, acordata, la solicitare persoanei, ori de cîte ori

are
nevoie aceasta în baza datelor obiective;

b)Manopere de mica chirurgie în starile urgente, la indicatii medicale

a)tratamentul chirurgical al plagilor, inclusiv suturarea plagii si aplicarea

pansamentului, disectia panariciului, furunculului(cu exceptialocalizarilor în
regiunea capului si gîtului), extragerea corpilor straini din tesuturile moi,
localizate superficial; Tratament injectabil, dupa caz, prescris de orice medic:

2
injectii intramusculare, intravenoase si perfuzii în stationarul dezi/cabinetul
deproceduri, inclusiv cu asigurarea consumabilelor

d)Prescriere de tratament medical si igienico-dietetic, inclusiv a

medicamentelor
compensate, în tratament ambulatoriu, cu sau fara contributie personala.

e)Monitorizarea tratamentuluisi a evolutiei starii de sanatate abolnavilor

cronici,
inclusiv a invalizilor, conform planului de recuperare,si modificarea
acestuia în functie de evolutia parametrilor clinico paraclinici,cu
consultarea, în caz de necesitate, a medicului specialist;

Prescrierea, prin bilet de trimitere, a investigatiilor paraclinice ca o

consecinta a actului medical propriu si în concordanta cu diagnosticul
prezumtiv, pentru confirmarea, infirmarea sau diferentierea diagnosticului în
scop profilactic, de supraveghere si tratament, inclusiv de reabilitare

g)Referirea (trimiterea) pacientului catre specialistii de profil, dupa caz,

pentru
cazurile care depasesc competenta medicului de familie în modul stabilit de
actele normative în vigoare ale Ministerului Sanatatii;

h)Luarea în evidenta a bolnavului TBC confirmat de medicul specialist de

profil si
a persoanelor contacte din focarele TBC, supravegherea si aplicarea strict
observata a tratamentului în conditii de ambulator, pîna la scoaterea din evidenta;

3
 h)Asistenta medicala la domiciliu

-chirurgicale

-5 ani aflati sub tratament

supraveghere si tratament

ea a fost transmisa pentru deservire

necesita supraveghere în dinamica la domiciliu;

antiepidemice primare în focarele de boli contagioase;

1.Tipuri de profilaxie.Definițiile și scopurile diferitor tipuri de

prevenție.Activitățile echipei de asistență medicală primară.

Modurile de prevenţie şi activităţile principale în dependenţă de starea sănătăţii.

Starea sănătăţii
Populaţia sănătoasă
Profilaxia primară
Boala latentă, indivizii
aparent sănătoşi
Modurile de prevenţie
Promovarea sănătăţii
Prevenirea specifică şi nespecifică a
apariţiei bolii
Profilaxia secundară
Activităţile principale
Propagarea modificărilor
sănătoase a condiţiilor de
existenţă, a stilului de
viaţă, comportamentului,
alimentaţiei şi mediului,
care reduc riscurile
individuale şicreează un
mediu ambiant sănătos.
Screening-ul (în mediul
populaţiei) sau depistarea
precoce a cazurilor şi
administrarea promptăa
unui tratament eficace

4
 pentru a stopa
dezvoltarea, a scurta
durata sau a evita
complicaţiile oricărui
proces patologic.
Boala cu manifestări Profilaxia terţiară Prevenirea agravării
clinice, indivizii bolnavi stăriisănătăţii în urma
sechelelor bolii;
recuperarea şi menţinerea
funcţiei optimeodată ce
boala s-a instalat
(recuperarea funcţională).
Profilaxie primordială
 Cea mai veche metodă ,descrisă pentru prima dată în anul 1978 și inclusă
la strategiile de prevenție;
 Constă în reducerea factorilor de risc direcționați către o întreagă
populație, printr-un accent pe condițiile sociale și de mediu.
 Implică măsuri ce sunt de obicei promovate prin legi și politici
naționale.
 Se adresează adesea copiilor, să scadă cât mai mult posibil expunerea
la risc
 Vizează stadiul de bază al bolii naturale, vizând condițiile sociale
care favorizează debutul bolii.
Un exemplu include îmbunătățirea accesului într-un cartier urban la trotuare
sigure, pentru a promova activitatea fizică; la rândul său, aceasta scade factorii de
risc pentru obezitate, boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 etc

Profilaxia primară - reprezintă activităţile orientate spre prevenirea bolii sau

leziunii atât la un individ în parte, cât şi în mediul populaţiei în întregime.

1.Acțiuni de îmbunătățire a sănătății prin schimbarea impactului factorilor

determinanți sociali și economici asupra sănătății;
2.Furnizarea de informații cu privire la riscurile comportamentale și medicale
pentru sănătate ,alături de consultări și măsuri de reducere la nivel personal
3.Suplimentarea nutrițională și alimentară;
4. Educația pentru igiena orală și dentară;
5. 5.Servicii de prevenire clinică cum ar fi imunizarea și vaccinarea
copiilor,adulților și persoanelor în vârstă,precum și vaccinarea sau profilaxia post
– expunere pentru persoanele expuse unei boli transmisibile.
În prezent în RM se realizeaza diferite programe de profilaxie secundară:

5
 o imunoprofilaxia bolilor infecţioase în conformitate cu calendarul
vaccinărilor
o utilizarea centurilor de siguranţă pentru prevenirea traumatismului în
accidentele rutiere
o iodarea sării de bucătărie pentru prevenirea maladiilor iododeficitare,
o tratarea cu clor a apei potabile pentru prevenirea bolilor infecţioase, care se
răspândesc pe cale hidrică etc
Profilaxia secundară - reprezintă un complex de măsuri axate spre depistarea
precoce a maladiilor la persoanele aparent sănătoase cu scopul intervenţiei
timpurii, care va schimba radical evoluţia şi prognosticul bolii
Include activități precum:
Programe de screening bazate pe populație pentru depistarea precoce a bolilor;

Furnizarea de programe de sănătate maternă și infantilă, inclusiv screening-ul și

prevenirea malformațiilor congenitale;

Furnizarea terapiei medicamentoase preventive ,eficace în stadiile precoce ale

bolii.
Activități ce definesc profilaxia secundară:
*masurile antiepidemice în focarele de boli infecțioase,pentru a preveni
răspîndirea acestora-depistarea și tratamentul surselor de agenți patogeni;
*măsuri de supraveghere medicală a persoanelor,care au avut contact cu bolnavii
infecțioși și tratamentul sau imunizarea lor
*asigurarea unui management adecvat al HTA,pentru prevenirea maladiilor
cardiovasculare;
*în cazul leziunilor traumatice – asistența competentă de urgență,transportarea și
managementul adecvat al traumatismului,care pot reduce riscurile de deces și/sau
invaliditatea
Profilaxia terţiară
• este un complex de măsuri axate spre prevenirea evoluţiei naturale a
bolii la indivizii bolnavi;
• Include activităţi de reabilitare, recuperare şi menţinere a funcţiei
maxime a organismului după instalarea unei boli cronice sau a
complicaţiilor ei:

 reabilitare activă după un accident cerebro-vascular sau traumă

craniocerebrală;
 tratamentul infarctului miocardic;
 tratamentul fracturilor,etc

6
Tipuri de reabilitare:
*medicală: restabilirea funcției;
*vocațională: restabilirea capacității de a câștiga existența;
*socială: restabilirea relațiilor familiale și sociale;
*psihologică: restabilirea demnității și încrederii personale

Managementul adecvat a bolnavilor cu maladii cronice

presupune ,organizarea asistenţei la domiciliu cu elaborarea unui regim
optimal de:
 tratament
 alimentare
 activitate fizică
 servicii de îngrijire
 suport social
Profilaxia cuaternară

WONCA (Organizația Mondială a Medicilor de Familie) o definește precum

acțiunea de identificare a pacienților cu risc de supramedicalizare și de a-i proteja
de noile metode invazive, sugerându-i care intervenții sunt acceptabile din punct
de vedere etic.;
 este ansamblul activităților de sănătate pentru atenuarea sau evitarea
consecințelor intervenției inutile sau excesive a sistemului de sănătate;
 are ca scop prevenirea tratamentului medical în situații în care pacientul se
simte bolnav (boală prezentă), dar medicul nu atribuie simptomele nici unei
boli biologice (absența bolii).
Un exemplu este utilizarea vătămării vigilente strategice, atunci când un tânăr
sănătos ,pacient fără risc cardiovascular sau simptome își face griji cu privire la
nivelul colesterolului.