Promovarea sănătății.

Definiții
 Este o parte componentă a sănătăţii publice fiind un proces de creare a posibilităților pentru
populație de a îmbunătăți sănătatea sa și a fortifica controlul asupra ei (OMS, 1986)
 Este ştiinţa şi arta de a ajuta populaţia să-şi schimbe modul de viaţă spre o stare optimală a
sănătăţii (American Journal of Health Promotion, 1989)
 Promovarea sănătăţii include o totalitate de activităţi nemedicale şi mai puţin medicale,
orientate la schimbarea stilului de viaţă, alimentaţiei, mediului ambiant axate spre fortificarea
potenţialului de sănătate al individului şi al populaţiei.
 Promovarea sănătăţii reprezintă un concept de organizare a activităţilor de îmbunătăţire a
sănătăţii şi prosperităţii individului şi comunităţii în întregime. Acest concept este orientat
spre majorarea gradului de implicare a individului şi comunităţii în menţinerea sănătăţii
proprii.
 Promovarea sănătății. Scopul

 Menţinerea sănătăţii populaţiei pe un termen cât mai lung posibil prin încurajarea şi
susţinerea schimbărilor sănătoase a stilului de viaţă, alimentaţiei şi mediului.
 Obiectivul principal al promovării sănătăţii este păstrarea sănătăţii şi prosperităţii
populaţiei pe un termen cât mai lung. Pentru atingerea acestui obiectiv se elaborează şi se
implementează programe de promovare a sănătăţii. Orice program trebuie să aibă în primul
rând nişte obiective, care trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: specifice, măsurabile,
realistice, relevante, clare în timp
 Obiectivele de scurtă durată a unui program de promovare a sănătăţii trebuie să includă
activităţi măsurabile de îmbunătăţire în domenii concrete, de ex: factorii de risc, elaborarea
de politici, dezvoltarea infrastructurii, schimbari ale mediului, dezvoltarea deprinderilor,
participarea comunității
Promovarea sănătății. Elementele principale

 Promovarea sănătății este primul element de pe lista celor 4 direcții de prevenție a îmbolnăvirilor, și se
realizează prin măsuri nespecifice, de ordin general
 considerarea a populaţiei întregi în cadrul abordării unor probleme sanitare habituale cât şi a anumitor
grupuri ale populaţiei (grupuri-ţintă) cu risc sporit pentru anumite maladii;
 acţiunea directă asupra factorilor de risc sau cauzelor bolilor;
 efectuarea activităţilor de cercetare a factorilor de risc, care afectează sănătatea comunităţii;
 elaborarea măsurilor adecvate de reducere a riscurilor pentru sănătate, informarea şi educarea
populaţiei;
 elaborarea şi implementarea bazei legislative, măsurilor fiscale, modificărilor organizatorice; prin
dezvoltarea comunităţii şi organizarea activităţilor locale;
 participarea activă a comunităţii la identificarea problemelor majore de sănătate şi alegerea acţiunilor
necesare;
 protecţia mediului ambiant şi promovarea politicii sociale;
 stimularea participării lucrătorilor medicali şi altor persoane fizice şi juridice în activităţile de
promovare a sănătăţii.
Promovarea sănătății. Principiile
 a) Implicarea activă a populației ca ansamblu în planificarea unor programe care
favorizează zilnic sănătatea, ceea ce determină ca aceasta să fie informată. De asemenea, să
se folosească strategiile preventive ecologice, prin care se dorește scăderea incidenței
bolilor prin acțiunea asupra factorilor de risc.
 b) Orientarea asupra cauzelor sau factorilor care influențează sănătatea: biologici,
ambientali, modul de viață, serviciile de sănătate – adică asupra determinanților sănătății.
 c) Folosirea unor abordări diferite, dar complementare, fiindcă doar sectorul medical
nu poate să promoveze sănătatea. Acesta din urmă, fiind un domeniu multidisciplinar,
cuprinde atât informarea şi educarea, dezvoltarea, organizarea comunităţii, cât și pledoaria
pentru sănătate şi legislaţia.
 d) Urmărirea participării publice, fiindcă promovarea sănătății devine posibilă doar dacă
cunoștințele dobândite de către indivizi se regăsesc în comportamentele lor, astfel,
contribuind la promovarea sănătății.
 e) Implicarea cadrelor medicale în promovarea sănătății, îndeosebi la nivelul asistenței
medicale primare.
Promovarea sănătății – concept multidisciplinar

Acest model prezintă 3 sfere de activitate distincte, dar care, în același

timp, se suprapun: educaţia pentru sănătate, protejarea sănătăţii,
prevenirea îmbolnăvirilor.
Diferitele zone din figura de alături au următoarea semnificaţie:
1. Servicii preventive, de ex.: imunizări, luarea tensiunii arteriale,
determinarea glicemiei.
2. Educaţie în medicina preventivă, de ex.: informaţii şi sfaturi legate de
practicile sexuale neprotejate.
3. Protejarea sănătăţii prin metode preventive, de ex.: dedurizarea apei.
4. Educaţie pentru protejarea stării de sănătate prin metode preventive,
de ex.: echipamentul individual de protecţie.
5. Educaţie pentru sănătate pozitivă, de ex.: promovarea sportului în
rândul diferitor categorii
de vârstă.
6. Mesaje pozitive pentru protejarea sănătăţii, de ex.: politica legată de
fortificarea produselor de panificaţie cu elemente minerale (fier, iod
etc.).
7. Educaţia pentru sănătate orientată pe sănătatea pozitivă, de ex.:
interzicerea publicităţii despre consumul de alcool.
Profilaxia primară
 Promovarea sănătății și evitarea riscurilor pentru sănătate, înainte de
apariția bolii
 Scop: scăderea incidenței bolilor la populația sănătoasă
 Realizată prin activităţile orientate spre prevenirea bolii sau leziunii atât la un
individ în parte, cât şi în mediul populaţiei în întregime, care pot avea ca
ţintă organismul uman prin crearea unei rezistenţe specifice (imunitate) la
acţiunea unui agent patogen sau prevenirea apariţiei unor condiţii favorabile
pentru dezvoltarea unor maladii (fluoroza, guşa endemică etc.)
 În prezent în Republica Moldova se realizează diferite programe de prevenţie
primară: imunoprofilaxia bolilor infecţioase în conformitate cu calendarul
vaccinărilor, utilizarea centurilor de siguranţă pentru prevenirea
traumatismului în accidentele rutiere, iodarea sării de bucătărie pentru
prevenirea maladiilor iododeficitare, tratarea cu clor a apei potabile pentru
prevenirea bolilor infecţioase, care se răspândesc pe cale hidrică etc.
 Un rol important în asigurarea realizării eficace a activităţilor de prevenire
primară o are informarea permanentă şi instruirea populaţiei.
Calendarul vaccinărilor
 Profilaxia secundară
 Se face cu scopul de a depista maladiile în faza lor incipientă, asimptomatică și de a le
trata, cu prevenirea complicațiilor, la indivizii aparent sănătoși, cu boala latenta
 Scop: reducerea morbidității și a mortalității (non-infecțioase), răspândirea
(infecțioase)
 Include următoarele măsuri: măsurile antiepidemice în focarele de boli infecţioase,
depistarea şi tratamentul surselor de agenţi patogeni, măsuri de supraveghere medicală a
persoanelor, care au avut contact cu bolnavii infecţioşi şi tratamentul sau imunizarea lor
Exemple:
• Screening-ul femeilor peste 35 de ani pt.cancer mamar/de col uterin; populația peste 65 de
ani pt. HTA și dislipedmii
• Asigurarea unui management adecvat al hipertensiunii arteriale este o activitate de
prevenire secundară a maladiilor cardio-vasculare
• Copilul cu o infecţie streptococică nedepistată şi netratată la timp riscă să dezvolte
complicaţii severe ca afecţiunile reumatice, glomerulonefrita, astfel necesită un tratament
antibiotic adecvat
• În cazul leziunilor traumatice un rol hotărâtor îl are asistenţa competentă de urgenţă,
transportarea şi managementul adecvat al traumatismului, care pot reduce riscurile de deces
şi/sau invaliditatea.
 Profilaxia terțiară
 Se face cu scopul de a opri sau întârzia evoluția bolii spre complicații, la indivizii
bolnavi, cu boala cu manifestări clinice
 Scop: reduce progresia bolii, îmbinătățește funcționalitatea organismului și calitatea
vieții
 Include activităţi de reabilitare, recuperare şi menţinere a funcţiei maxime a
organismului după instalarea unei boli cronice sau a complicaţiilor ei
Exemple:
• Persoanele, care au suferit un accident cerebro-vascular sau o traumă cranio-cerebrală
necesită la un anumit timp după debutul maladiei efectuarea unei reabilitări active pentru a
restabili funcţiile pierdute şi pentru a preveni activizarea ulterioară a complicaţiilor
• Tratamentul infarctului miocardic şi fracturilor astăzi include o reabilitare precoce pentru
vindecarea optimă şi restabilirea maximală a funcţiei
• Prevenirea complicațiilor diabetice
 Un rol important îl are asigurarea unei îngrijiri şi a unui management adecvat a bolnavilor cu
maladii cronice prin organizarea asistenţei la domiciliu cu elaborarea unui regim optimal de
tratament, alimentare, activitate fizică (gimnastică curativă) şi servicii de îngrijire.
Supravegherea persoanelor cu boli cronice şi asigurarea lor cu tratament medical,
monitoring-ul manifestărilor clinice, suportul social contribuie la menţinerea unei
independenţe maximale în activitatea de toate zilele a acestui grup de pacienţi şi constituie
un element esenţial al Sănătăţii Publice.
Tipurile de profilaxie și aplicarea lor în
practica medicală
Profilaxia cuaternară
 Un concept inițiat de un medic de familie belgian, dr.Marc Jamoulle
 Se definește ca fiind acțiunea de identificare a pacienților cu risc de
supramedicalizare și de a-i proteja de noile metode invazive, sugerându-i
care intervenții sunt acceptabile din punct de vedere etic
 Totalitatea de măsuri întreprinse pentru a proteja oamenii de intervenții
medicale care ar putea provoca mai mult rău decât bine
 Are drept scop reducerea supra-medicalizării (supra-diagnostic și supra-
tratament) și, respectiv, prevenirea vătămărilor iatrogene
Bariere în activitatea preventivă
 Rambursarea necorespunzatoare a serviciilor
preventive de catre serviciile de asigurari de
sanatate.
 Fragmentarea activitatilor preventive de
sanatate din cauza timpului insuficient pe care
medicul il are la dispozitia pacientului.
 Timpul insuficient pe care pacientul il acorda
serviciilor preventive recomandate.
 Existenta mai multor recomandari, care vizeaza
mai multe surse de imbolnavire si care, in mod
concret, devin inoperante de catre pacient,
uneori fiind contradictorii intre ele.
 Existenta unui anumit scepticism manifestat in
primul rand de bolnav si, uneori, chiar de catre
medic, in privinta eficientei acestor servicii
preventive.
 Eficienta relativa a diferitelor servicii
preventive ce creeaza o anumita neclaritate,
punand medicul in dificultatea de a decide care
dintre aceste servicii preventive sunt cele mai
importante.
 Lipsa abilitatii de consiliere a medicului.
 Existenta unor bariere cognitive ale pacientului
– oamenii nu se gandesc la impactul pe care
stilul de viata actual il are asupra viitorului lor.
 Existenta unor bariere psihologice – nu sunt
interesati, nu pricep beneficiul unei activitati
preventive.
Medicul de familie și prevenția
Bibliografia
 https://bjgp.org/content/69/689/614
 http://repository.usmf.md/bitstream/20.500.12710/2133/1/PROMOVAREA_SANA
TATII_COMPONENTA.pdf
 https://scielo.figshare.com/articles/figure/Why_is_quaternary_prevention_impo
rtant_in_prevention_/5668015
 https://slideplayer.com/slide/14575547/ControlulglicemiclapacientcuDZ2
 https://www.scrigroup.com/sanatate/Preventia-preocupare-prioritar85284.php
 Manual Promovarea sănătății, Ministerul Sănătății al Republicii Moldova,
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” Școala de
Management în Sănătatea Publică, Chișinău 2017
 Medicul de familie și prevenția, articol de Dr.Marius Mărginean
 Suport de Curs Medicina de familie