MALADIILE INFLAMATORII ALE GLANDEI

TIROIDE
MALADIILE INFLAMATORII ALE GLANDEI TIROIDE:

 Tiroidita si strumita acuta (purulenta si

nepurulenta)
 Tiroidita subacuta (De Quervein)
 Tiroidita cronica (Riedel, Hashimoto)
 Tiroidita specifica (tbc, lues, fungi )
 TIROIDITA ȘI STRUMITA ACUTA

sunt inflamaţii ale glandei tiroide

Tiroiditele
şi reprezintă 1% din totalul afecţiunilor
tiroidiene;
 Dacă inflamaţia se dezvoltă pe o guşă
preexistentă poartă denumirea de
strumită.
 Strumitele sunt mai frecvente decit
tiroiditele, ca urmare a transformărilor
distrofice (adenomatoase, chistice,
hemoragice) şi distorsiunilor
 TIROIDITA ȘI STRUMITA ACUTA

Etiologie :
 Apar mai frecvent la femei.
 Etiologia este variata : infectie microbiana, virotica sau de
vecinatate (amigdalite, flegmoane ale gitului.)
Clinic:
 Se prezint cu durere la nivel cervical anterior
 Febra -38-40 C, frison
 Jena la deglutitie
 Local –semen celsiene(tumor ruboe calor dolor ) positive
 Cind se formeaza abcesul apare fluctuatie la palpare
 TIROIDITA ȘI STRUMITA ACUTA

Diagnostic:
1.Examenul de laborator: leucocitoza, VSH crescuta, RIC scazuta
2.Scintigrafia si termografie : in faza de abces apare zona rece.
Tratamentul:
 Antiinflamator
 Antiinfectios
 In faza de abcedare se impune tratamentul chirurgical: incizie in
punctual de maxima fluctuatie, evacuare, toaleta, drenaj.
 TIROIDITĂ SUBACUTĂ

 Sinonime: Tiroidită Le Quervain, tiroidită granulomatoasă, tiroidită

gigantofoliculară.
 Este o inflamatie nonsupurativa a tiroidei cu evolutie subacuta.

Etiopatogenie
 Tiroidită subacută poate fi intilnită la orice virsta şi la ambele sexe, cu incidenţa maximă la femei
de virstă medie.
 Apare de obicei , dupa un episod de infectie intercurenta a cailor
respiratorii superioare.
 TIROIDITĂ SUBACUTĂ

Tabloul clinic
 Debutul este brusc оn majoritatea cazurilor
(70%), cu dureri vii localizate оn regiunea
anterioară a gitului, iradiate spre ceafă sau
toracele anterior.
 febră, astenie, tulburări menstruale, scădere
ponderală.
 Bolnavii sunt anxiosi, au palpitatii si insomnia.
 Local se constată mărirea moderată de volum
a glandei, care la palpare este fermă,
dureroasă.
 TIROIDITĂ SUBACUTĂ

 Din punct de vedere functional, se descriu 4 stadia de evolitie:

Stadiu I : faza de tiroidism, cu glanda edematiata si dureroasa, dureaza 1-2 luni
Stadiul II: faza de tranzitie, eutiroidiana, cu glanda marita, dura nedureroasa. VSH
–crescut, dar restul analizelor sangvine sunt normale
Stadiul III : faza de compensare sau hipotiroidiana, care apare la 2-4 luni dupa
debut.
Stadiul IV: faza de remisiunesau vindecare, care apare in 1-6 luni de la debut
 TIROIDITĂ SUBACUTĂ

Diagnosticul pozitiv.
Se stabileşte pe baza anamnezei, examenului clinic (mărirea moderată
de volum a tiroidei, cu semne inflamatorii moderate) şi a examenelor
paraclinice:
 VSH crescută, cu leucocitoză normală;
 RIC redusă.
 Puncţia biopsie stabileşte de regulă diagnosticul.

Diagnosticul diferenţial.
Se face cu: guşa normotiroidiană, cancerul tiroidian, tuberculoza
tiroidiană; diagnosticul este tranşat de examenul histopatologic.
 TIROIDITĂ SUBACUTĂ

Tratament- este complex, medical şi chirurgical.

 Tratamentul medical constă оn:

1. antiinflamatorii steroidiene: prednison 40 mg timp de 1-

2 luni + ACTH, sub protecţie de antibiotice.
2. hormonoterapia de substituţie (hormoni tiroidieni) este
indicată in formele cu hipotiroidie.
 Tratamentul chirurgical

- este indicat numai in cazurile in care există suspiciunea

unui cancer tiroidian, deşi uneori există dificultăţi de
diagnostic diferenţial chiar şi pe cupele histologice; in
rest intervenţia chirurgicală este contraindicată
 TIROIDITELE AUTOIMUNE

 Tiroidita cronica limfocitara Hashimoto – este o afectiune inflamatorie cronica,

caracterizata prin infliltrstia glandei tiroide cu cellule limfoide, fiind consederata
boala autoimuna.
Etiopatogenie
 Boala interesează aproape in exclusivitate sexul feminin şi virstele peste 40 de ani.
 Are character familial si deseori este insotita de alte boli autoimmune(poliartrita
reumatoida, lupus eritimatos si etc.)
Fiziopatologie
 Deficitul de sinteză hormonală se datorează distrucţiei autoimune a celulelor tiroidiene
şi implică un defect in cuplarea organică a iodului tiroidian. Datorită sintezei greoaie
de hormoni tiroidieni hipersecreţia de TSH cauzează o hiperactivitate tiroidiană fără
apariţia tirotoxicozei.
TIROIDITELE AUTOIMUNE

Tabloul clinic
 Debutul bolii este de cele mai multe ori insidios, marcat de
apariţia unei tumefacţii in regiunea cervicală anterioară, care
se măreşte progresiv, simetric
 Rareori debutul este brusc, acut, cu dureri оn loja tiroidiană,
accentuate de deglutiţie.
 Tuşea iritativă este un simptom obişnuit, la care se pot asocial
dispnee, oboseală progresivă şi creştere ponderală, paralel cu
instalarea hipotiroidiei.
 Examenul local evidenţiază creşterea moderată de volum a
tiroidei, glanda fiind difuz mărită, dură,
netedă, dureroasă; in aproximativ 20% din cazuri palparea
evidenţiază structura nodulară a glandei.
 TIROIDITELE AUTOIMUNE

Diagnosticul:
1.Explorarile imagistice confirma o gusa cu aspect neomogen scintigrafic si ecografic.
2. Prezanta titruri crescute a autoanticorpilori antitiroidieni serici
(antipiroxidaza,antitireoglobulina ) TSH crescut (> 4 mU/l)
3. Titru scazut al hormonilor T3 T4, RIC mult diminuat
4. Diagnostic de cercitudine poate fi obtinut prin punctia-biopsie ecoghidata cu ac gros sau subtire.
 TIROIDITELE AUTOIMUNE

Tratamentul:
 Este medical ,iar la necesitate –chirurgical.
 In cazurile de hipotiroide se administreaza
medicatie de substitutiva cu hormone
tiroidieni (tiroxina, tiroidina 200 mg/zi) si
corticoterapie (prednisolone 30-40 mg/ zi)
 Daca exista fenomene marcate de
compresiune este indicate tireoidoectomia
subtotala, urmata de hormonoterapie
substituitiva cu hormone tiroidieni.
 TIROIDITA CRONICĂ FIBROASĂ RIEDEL

 Este o afectiune rara, de origine necunoscuta; se mai numeste tiroidita

fibroasa invaziva.

Etiopatogenie
 Predomină la sexul masculin оn jurul virstei de 50 ani.
 Este considerată a fi stadiul final al tiroiditelor subacute Hashimoto sau al
tiroiditei granulomatoase.
 Procesul inflamator cronic interesează unul sau ambii lobi tiroidieni şi se
extinde frecvent la nivelul capsulei tiroidiene, traheei, muşchilor, nervilor
şi vaselor sangvine.
 TIROIDITA CRONICĂ FIBROASĂ RIEDEL

Tabloul clinic
 Debutul bolii este insidios, progresiv şi şters in stadiul subclinic.
 In stadiul clinic, simptomatologia este in general de imprumut, fiind dominată de semnele de
compresiune asupra elementelor supple din vecinătate: trahee, esofag, nervii vagi, cu apariţia
precoce a disfagiei, disfoniei şi dispneei.
 Examenul local constată mărirea de volum a tiroidei la nivelul unuia sau ambilor lobi, care au o
consistenţă foarte dură (de fier), lemnoasa si fixa.
 TIROIDITA CRONICĂ FIBROASĂ RIEDEL

Diagnosticul
 Investigaţiile paraclinice pot decela: RIC redusă şi
zone reci pe scintigrama tiroidiană.
 In fazele avansate testele funcţionale evidenţiază
hipotiroidia, iar testele serologice pot evidenţia
uneori anticorpi antitiroidieni.
 Ecografia: arata imagini hipoecogenice, uneori cu
invazie extracapsulara.
 Examenul histopatologic confirmă diagnosticul.

-citograma evidentiaza cellule foliculare unice

inconjurate de tesut fibros, elemente limfoide,
macrofagi si cellule gigantice polinucleare.
 TIROIDITA CRONICĂ FIBROASĂ RIEDEL

Tratamentul
 Tratamentul chirurgical este justificat numai
dacă simptomele persistă după terapia
hormonală.
 Tratamenul chirurgical este singura solutie
cind exista sindromul compresiv si
imposibilitatea diagnosticului diferential cu
cancer tiroidian.
 Tratamentul chirurgical se impune pentru a
оmpiedica disfuncţia traheală şi esofagiană
TIROIDITA CRONICĂ FIBROASĂ RIEDEL

 Se practica lobectomia totala unilaterala

cu istmectomie pentru cazurile ce
afecteaza un singur lob.
 Tratamenul chirurgical trebuie sa fie urmat
de hormonoterapie substituitiva,
corticoterapie si tratament antifibrotic.
 Administrarea de levotiroxină trebuie
continuată şi post-operator deoarece
hipotiroidismul este inevitabil.
 TIROIDITELE CRONICE SPECIFICE

 Tiroiditele cronice specifice (tuberculoasă, luetică,

actinomicotică) se оntвlnesc extrem de rar.
 Tratamentul bolii de bază conduce de regulă la remisiunea
leziunilor tiroidiene
MULȚUMESC PENTU ATENȚIE !!!