Sunteți pe pagina 1din 11

SEMIOLOGIA BOLILOR ENDOCRINE

Tiroida este una din cele mai mari si importante glande ale organismului. Ea apartine
sistemului endocrin, iar activitatea ei este reglata prin influenta hipofizei si a hipotalamusului.
TIROIDITELE
Definitie : -sunt afeciuni ale glandei tiroide caracterizate printr-o diversitate de
forme clinice, cu etiologie i patogenie diferit,
-factor comun este inflamaia acut sau cronic, microbian sau nemicrobian, specific sau
nespecific a glandei tiroide cu structur normal.n cazul n care procesul inflamator
apare la nivelul unei gui preexistente, afeciunea poart denumirea de strumit.
.CLASIFICARE etiopatogenetic, anatomopatologic
- tiroidite acute infecioase
- tioridite subacute - boala De Quervain
- tiroidite cronice - limfocitar nedureroas
- autoimun limfocitar (Hashimoto)
- autoimun atrofic
- cronic scleroas (Riedel)
- specific (tuberculoas)
- tiroidite iatrogene
TIROIDITA ACUTA
Tiroidita supurativ. Tiroidita nonsupurativ. Tiroidita septic
Etiologie
-infecii generale/de vecintate : gripa , rujeola , parotidita , osteomielita, sinuzita
-infecii microbiene: staphylococcus aureus, pneumococus, streptococcus hemolyticus,
salmonella, m.tuberculosis
-fungi : actinomycosis, candida albicans
-SIDA, neoplasme : pneumocistis carinii,cryptococcus
-tiroidita acut posttraumatic
Simptome si semne :
-debut brusc
-febr (38-400C), frisoane,
-alterarea strii generale
-dureri la nivelul glandei tiroide
-semne de inflamatie
-adenopatie cervical
-semne clinice de hipertiroidism
Paraclinic : -leucocite crescuta,VSH crescut
-T3,T4 pot fi crescuti sau scazuti
-imagistic : scintigrafie tiroidiana ,ecografie tiroidiana , punctie-biopsie.
TIROIDITA SUBACUT DE QUERVAIN
Tiroidita subacut de Quervain (sau tiroidita subacut granulomatoas) reprezint o inflamaie
tiroidian dureroas, care poate fi declanat direct sau indirect de ctre o infecie viral a

glandei tiroide, provocat de virus gripal, echovirus, adenovirusuri, virus urlian, virus Epstein
Barr etc.
Boala urmeaz cel mai adesea unei infecii de ci respiratorii superioare i se poate remite i
spontan dup sptmni sau luni de evoluie. Dar terapia antiinflamatorie, de regul
corticoterapia, este necesar pentru ameliorarea simptomatologiei. Tiroidita subacut apare
cel mai adesea toamna i vara (cnd incidena infeciilor cu enterovirusuri crete).
Semne si simptome :
-infecie acut a cilor aeriene superioare
-debut - insidios : mialgii, astenie, febr moderat, dureri la nivelul glandei tiroide
- brusc : hipertermie, dureri intense
-palpitaii, transpiraii excesive, tremor, tahicardie, stare de nervozitate
-tegumentele din jur : infiltrate, congestionate
-absena adenopatiei laterocervicale !
-Medicul gsete la palpare o tiroid dureroas, de consisten ferm.
Paraclinic : -VSH crescut,leucocite crescute cu limfocitoza
-T3,T4 crescute si TSH scazut (faza de hipertiroidism)
-T3,T4 scazute si TSH crescut (faza de hipotiroidism)
-proteina c reactiva
-anticorpi antitiroidieni circulanti (TRAb)
-imagistic : scintigrafie tiroidiana ,ecografie tiroidiana, punctie biopsie + examen anatomopatologic,RMN.

TIROIDITA CRONICA LIMFOMATOASA TIROIDITA HASHIMOTO (CRONICA


AUTOIMUNA)
Este o boala inflamatorie cronica frecventa a glandei tiroide, in care factorii autoimuni joaca
rolul cel mai important.
Factori de risc : factori genetici,hormonii (in special cei feminini), excesul de iod,vaccinarea
excesiva.
Simptome si semne : Semnele si simptomele tiroiditei Hashimoto se aseamana cu cele ale
hipotiroidismului si sunt de cele mai multe ori subtile;
-- oboseala accentuata;
- depresie;
- crestere usoara in greutate;
- intoleranta la frig;
- somnolenta excesiva;
- par uscat si casant;
- constipatie;
- piele uscata;
- crampe musculare;
- nivel crescut al colesterolului;
- scaderea capacitatii de concentrare;
- dureri vagi;
- edem la nivelul membrelor inferioare;
- rigiditate a gatului (provocata de umflarea glandei tiroide);

- dificultate la inghitire;
- imposibilitatea obtinerii unei sarcini;
- ciclu menstrual neregulat;
- rata cardiaca scazuta;
Paraclinic : -T3 si T4 pot fi normali in primele stadii ale bolii,apoi scad si TSH-ul creste
-ecografie tiroidiana,scintigrafie tiroidiana,CT,punctie biopsie.
TIROIDITA RIEDEL
Este cea mai rara forma de tiroidita cronica autoimuna cu incidenta maxima in zonele de gusa
endemica. Predomina la sexul masculin in jurul varstei de 50 ani.
Semne si simptome : -Debutul bolii este insidios, progresiv si sters in stadiul subclinic; in
stadiul clinic, simptomatologia este in general de imprumut, fiind dominata de semnele de
compresiune asupra elementelor suple din vecinatate: trahee, esofag, neri vagi, cu aparitia
precoce a disfagiei, disfoniei si dispneei.
-examenul local constata marirea de volum a tiroidei la nivelul unuia sau ambilor lobi, care au
o consistenta foarte dura (lemnoasa).
Paraclinic : -VSH crescut,T3 si T4 scazute
-imagistic:
-scintigrafia tiroidian
-radioiodocaptarea tiroidian
-ecografia tiroidian
-puncie biopsie ecoghidat

HIPERTIROIDIA
Hipertiroidia reprezint toate manifestrile la nivelul organismului cauzate de producia n
exces de tiroxin (T4) i triiodotironin (T3) de ctre glanda tiroid hiperfunctional.
Etiologie : Cauzele cele mai frecvente ale unei hipertiroidii sunt : boala lui Basedow Graves,
de origine autoimuna, o supraincarcare cu iod, in mod obisnuit de origine medicamentoasa, si
un nodul tiroidian sau o gusa (faza initiala a unei tiroidite subacute).
Tireotoxicoza = totalitatea simptomelor consecutive unei hipertiroidii .
Semne si simptome :
Nervozitate
Neliniste
Intoleranta la caldura
Transpiratii excesive
Fatigabilitate
Slabiciune
Crampe musculare
Borborisme intestinale
Scadere in greutate
Palpitatii

Durere anginoasa
Tulburari ale ciclului menstrual

TABLOUL CLINIC AL TIREOTOXICOZEI:


Plafonarea privirii
Clipit rar
Tahicardie
Fibrilatie atriala
Tremor fin de repaus (mai ales la nivelul degetelor)
Piele calda si umeda
Hiperreflexie
Subtierea firului de par
Onicoliza
Osteoporoza (in tireotoxicoza cronica)
Cu timpul apare ingrosarea si tumefierea degetelor (acropatia)
Oftalmopatia Graves: cu chemosis, conjunctivita si protuzie moderata a globilor
oculari, cand apare infiltrarea severa a m. globilor oculari atunci apare exoftalmia si
uneori diplopie. Uscarea corneii se explica prin inchiderea incompleta a pleoapelor
Modificarile oculare pot fi uni- sau bioculare
Esveritatea afectarii oculare nu este corelata cu tireotoxicoza
Unii bolnavi cu B Graves sunt eutiroidieni.
Mixedemul cutanat apare la 3%- tegumentul este asemanator cu coaja de portocala
Paraclinic :
-T3 si T4 sunt crescute
-Uneori FT4 este normal si FT3 este crescut
-TSH = metoda de electie pt diagnosticarea tireotoxicozei
-TSH scazut
-VSH este crescut
-CT sau RMN se utilizeaza pt dg unor tumori

INSUFICIENTA SUPRARENALA CRONICA


Insuficienta a secretiei glandelor suprarenale ,care antreneaza un deficit in hormoni
glucocorticosteroizi si mineralocorticosteroizi.
Cauze - O insuficienta suprarenaliana cronica poate fi urmarea unei atingeri a celor doua
glande suprarenale (boala Addison) sau unei insuficiente a secretiei unui hormon,adus de
catre hipofiza,corticotrofina, care asigura in mod normal o stimulare permanenta a
corticosuprarenalelor (insuficienta corticotropa).
Insuficienta suprarenala acuta este principala complicatie a formei cronice. Forma acuta este
esponsabila de o deshidratare severa,de tulburari digestive si de tulburari ale constientei
(apatie, coma) si survine cu ocazia unei incetari a tratamentului pentru insuficienta
suprarenaliana cronica sau cu ocazia unui stres (infectie, interventie chirurgicala).
BOALA ADDISON

Boala Addison este o boala destul de rara, ce apare atunci cand suprarenalele, localizate in
partea superioara a rinichilor, nu produc cantitati suficiente de hormoni, in special cortizol si
mai rar aldosteron.
Glandele suprarenale sunt glande pereche localizate in partea superioara a rinichilor.
Portiunea externa a glandei se numeste corticala suprarenalei, iar cea interna - medulara
suprarenalei. Ambele portiuni produc tipuri diferite de hormoni.
Cortizolul, hormon important secretat de catre corticala glandelor suprarenale, este implicat in
reglarea functiei multor organe si tesuturi din organism, si este considerat a fi unul dintre
putinii hormoni absolut necesari vietii.
Aldosteronul, produs de asemenea de portiunea corticala a suprarenalei, joaca un rol
important in mentinerea echilibrului normal al apei si sarurilor in organism. Cand acest
echilibru este tulburat, volumul de sange circulant se reduce dramatic, fiind acompaniat de
scaderea tensiunii arteriale.
Cea mai frecventa cauza a bolii Addison o reprezinta distructia si/sau atrofia portiunii
corticalei a suprarenalelor.
In aproximativ 70% din toate cazurile, aceasta atrofie se considera a fi datorata unei boli
autoimune. Sistemul imun al organismului este responsabil pentru identificarea si distrugerea
substantelor straine, precum virusi si bacterii. In cadrul unei afectiuni autoimune, el identifica
eronat celulele corticalei suprarenaliene ca fiind straine, si le ataca.
La 20% dintre bolnavi, distructia corticalei este provocata de tuberculoza. In restul cazurilor,
boala Addison este cauzata de infectii fungice, precum histoplasmoza, coccidiomicoza si
criptococoza, care afecteaza glandele suprarenale prin producerea unor mase tumorale
distructive numite granuloame.
Semne si simptome :
Cele mai intalnite manifestari sunt oboseala si pierderea de energie, scaderea poftei de
mancare, greata, varsaturile, diareea, durerea abdominala, scaderea in greutate, slabiciunea
musculara, ameteala la ridicatul in picioare, deshidratarea, prezenta zonelor de piele cu
coloratie mai intunecata si pistruii inchisi la culoare.
Odata cu evolutia bolii, pielea pacientului poate capata un aspect bronzat, cu intunecarea
mucoasei orale, vaginale, rectale, si cu o pigmentatie inchisa a areolelor mamare
Pe masura ce deshidratarea se intensifica, tensiunea arteriala continua sa scada, iar bolnavul se
simte din ce in ce mai slabit si ametit.
Unii pacienti prezinta simptome psihiatrice, precum depresie si iritabilitate. La femei, cade de
parul pubian si axilar si este tulburata menstruatia.
In cazul unei infectii sau rani boala Addison poate progresa brusc si rapid, astfel instalandu-se
criza addisoniana.

Aproximativ 25% dintre pacientii cu boala Addison sunt identificati datorita dezvoltarii crizei
addisoniene.
Criza addisoniana-poate apare ca un fenomen inaugural sau la un subiect cu boala deja
cunoscuta in conditii de expunere la stress,privare de sare sau intreruperea terapiei de
substitutie;
-in criza se constata :astenie profunda,stare confuzionala,hipotensiune severa cu soc si
colaps,febra ,dureri abdominale care simuleaza un abdomen acut
Paraclinic :
-teste serologice:
-cortizol scazut si ACTH mult crescut=ICSR primara
-cortizol scazut si ACTH redus=ICSR secundara sau tertiara
-dozarea corticotropinei (ACTH) -pentru a distinge insuficienta adrenocorticala primara
(boala Addison) de cea adrenocorticala secundara (cauzata de incapacitatea glandei pituitare
de a produce suficient ACTH),
- valori serice normale sau crescute de ACTH indica faptul ca glanda pituitara functioneaza
corespunzator, insa corticala suprarenaliana nu raspunde adecvat la stimularea ACTH-ului.
Acest lucru confirma diagnosticul de boala Addison.

DIABETUL INSIPID(DI)
Diabetul insipid este o afectiune ce se caracterizeaza prin imposibilitatea rinichilor de a
concentra urina, determinand o poliurie (emisia unei cantitati mari de urina diluata), insotita
de o sete intensa (polidipsie).
Acest tip de diabet poate avea mai multe cauze, legate de functionarea necorespunzatoare a
rinichilor sau de absenta hormonului antidiuretic (ADH), al carui rol este de a impiedica
trecerea unei cantitati prea mari de lichide in vezica urinara.
Atunci cand hormonul antidiuretic lipseste complet sau nu este secretat in circulatie vorbim de
diabet insipid central. Dar daca hormonul antidiuretic este prezent dar nu actioneaza asupra
tubului colector este vorba despre un diabet insipid nefrogenic.
In mod normal, rinichii au rolul de e elimina excesul de lichide din fluxul sangvin. Aceste
lichide in exces sunt depozitate in vezica urinara sub forma de urina. Atunci cand cantitatea de
lichide scade (prin transpiratie, de exemplu), rinichii produc mai putina urina pentru a pastra
lichidele in organism. sete intensa (polidipsie).
Semne si simptome :

poliurie -emisia unei cantitati mari de urina (intre 5 si 8 litri) foarte diluata, care nu
contine zahar sau albumina
- pierdere a greutatii
- iritabilitate
- stare de slabiciune
- cefalee
- hipotermie -scadere a temperaturii
- hiponatremie -diminuare a nivelului de sodiu din plasma sangvina
- polidipsie -sete intensa datorate poliuriei.

Paraclinic : - Testul de restrictie hidrica-este utilizat pentru depistarea cauzei diabetului


insipid. In conditiile suprimarii aportului de lichide cu doua sau trei ore inaintea efectuarii
testului, medicul va masura greutatea corporala, emisia de urina si compozitia acesteia. In
unele cazuri, medicul va masura si nivelul de hormon antidiuretic (ADH) din sange.
-sumar de urina
-RMN

SINDROMUL CUSHING
Boala Cushing este o afectiune multisimptomatica grava, la baza careia sta tulburarea functiei
sistemului hipotalamo-hipofizo-suprarenalian, cu semne accentuate ale hipercorticismului.
Cel mai des sunt afectate femeile cu varsta intre 20-50 ani. De asemenea, se intalnesc cazuri
la copiii prescolari si adolescenti.
Cauzele aparitiei afectiunii sunt reprezentate de afectarile sistemului hipotalamo-hipofizar,
adenomul bazofil, mai rar de adenomul provenit din celulele acidofile ale hipofizei.
In practica clinica se intalnesc cazuri de dezvoltare a bolii Cushing in cadrul unor afectiuni,
precum: encefalita, afectari traumatice ale craniului si alte afectiuni organice ale sistemului
nervos central.
S-au descris cazuri de boala Cushing in cancer bronsic, cancer al timusului, tiroidei,
pancreasului, uterului si ovarelor, postnatal sau in perioada climacterica.
Semne si simptome :
- includ slabiciune generala, crestere progresiva in greutate, obezitate, aparitia vergeturilor la
nivelul abdomenului, hipertricoza, tulburarea functiei sexuale, dureri de spate si ale
membrelor;
-obezitatea se caracterizeaza prin depunerea grasimii in special la nivelul fetei(determinand
aspectul de facies de luna plina), gatului (aspectul de ceafa de bizon),mase addipoase
supraclaviculare, depunerea grasimii in jumatatea superioara a trunchiului, abdomenului,
membrele fiind subtiri;
- pielea este uscata, subtire, atrofica, la unii bolnavi descuamata. Vergeturile stacojii sunt
evidente pe pielea abdomenului, umerilor, glandelor mamare, pe suprafata interna a coapselor;

sunt prezente numeroase eruptii cutanate, de tipul acnee, echimoze, mici hemoragii
subcutanate, petesii.
- la femei, se observa o crestere abundenta a parului pe fata si trunchi, in timp ce parul de pe
cap cade ; la unii bolnavi apare hiperpigmentarea pielii produsa de secretia crescuta nu doar a
corticotropinei ci si a melanotropinei
-in 50-80% din cazuri apare osteoporoza, afectand in special regiunile toracica si lombara a
coloanei vertebrale, oasele craniului si bazinului. Clinic, aceasta se manifesta prin durere
osoasa, la unii bolnavii dezvoltandu-se cifoza regiunii toracice a coloanei vertebrale, fracturi
patologice ale coastelor, fracturi prin compresiune a vertebrelor
-slabiciune musculara si subtierea membrelor
-HTA,tulburarea functiei renale, tulburari ale ciclului menstrual la femei si sterilitate
- tulburarea functiei sistemului nervos se intalneste in majoritatea cazurilor; apare
iritabilitatea, agresivitatea, este afectata memoria, se dezvolta depresia, uneori stari reactive si
psihoza.
Paraclinic : -cel mai simplu teste consta in : administrarea de dexametazona (1mg) la ora 23 si
recoltarea serului (in vederea determinarii cortizolului) la ora a zilei urmatoare. Un nivel
cortizolic de sub 5microg/dl exclude sdr Cushing cu certitudine (98%)
- colectarea urinei din 24 de ore si determinarea cortizolului si a creatininei urinare.
-dozarea ACTH-ului
-RMN cranian,CT toracic sau abdominal

TETANIA
Reprezinta o stare patologica ce se caracterizeaza prin crize de contracturi musculare.
Tetania se manifesta in doua forme de afectiuni :
a)scaderea valorii calciului sangvin (hipocalcemie), ca in cazurile rar observate de
hipoparatiroidie, dar si unei diminuari a cantitatii de magneziu sau de potasiu (hipokaliemie),
ori unei alcaloze, adica unui exces de baze (substante alcaline) in organism.
b)a doua forma de tetanie, mai frecventa spasmofilia , care mai este numita uneori tetanie
normocalcemica, nu are o cauza precisa: pot fi incriminate deficite in magneziu sau calciu si
factorii psihologici.
Semne si simptome :
- contracturi musculare (contractii puternice si prelungite) ale mainilor (degete stranse in
forma de con), uneori ale picioarelor, mult mai rar ale fetei.
-semnul lui Trousseau, caracteristic, asociat cu crampe ale mainii si cu o intepenire a
degetelor, care se strang sub forma "mainii de mamos"; in acelasi timp, bolnavul se plange de
furnicaturi in maini, in picioare si in jurul gurii.

-exista crize grave, insa doar in forma cauzata de hipocalcemie, riscul fiind legat de spasmul
laringelui, care antreneaza o jena respiratorie acuta;
-spasmofilia, uneori deranjanta, este intotdeauna benigna: crizele, mai putin accentuate, se
limiteaza la o senzatie de indispozitie si la cateva furnicaturi Ele au tendinta sa se atenueze cu
varsta. Nu are loc pierderea constientei in timpul crizei, care inceteaza de la sine.
- crampe, furnicaturi, anxietate, insomnie sau stare de oboseala;
-semnul Chvostek - spasm anormal al muschilor faciali care este evidentiat prin percutia
usoara a nervului facial.
Paraclinic : -dozarea calciului sangvin,magneziului,a sodiului si a potasiului.
MENOPAUZA
Menopauza reprezint momentul din viaa unei femei cnd a avut loc ultima menstruaie.
Menopauza se instaleaz ca urmare a diminurii produciei de estrogeni. La majoritatea
femeilor se instaleaz ntre 50 i 55 de ani, cu o medie de 51 de ani.
Postmenopauza se refer Ia acea perioad ce urmeaz menopauzei.
Climacteriul este faza procesului de mbtrnire n care femeia trece de la stadiul reproductiv
la stadiul nonreproductiv.
Premenopauza se refer la acea perioad a climacteriului n care ciclul menstrual este
neregulat, apar n mod progresiv diferitele simptome ale climacteriului i precede instalarea
menopauzei.
Etiopatogenie: n funcie de cauza determinant, exist dou tipuri de menopauz:
menopauza fiziologic i menopauza artificial.
1. Menopauza fiziologic
Menopauza se instaleaz ca urmare a dou procese:

primul const n dispariia ovocitelor din ovar;

al doilea const n lipsa de rspuns al celor cteva ovocite rmase n ovar fa de


gonadotropinele ovariene.
2. Menopauza artificial: ntreruperea permanent a funciei ovariene din cauza ndeprtrii
chirurgicale a ovarelor sau radioterapiei se numete menopauz artificial. Menopauza
artificial este utilizat n prezent ca tratament pentru endometrioz i tumorile estrogen
sensibile ale glandei mamare i endometrului.
Semne si simptome :
-Semne de premenopauza: -cicluri menstruale neregulate ,cicluri usoare si rare ,cicluri
abundente neobisnuite;
- semne de menopauza : bufeuri de caldura (senzatie de caldura subita si trecatoare resimtita
pe fata, gat, torace, insotita de transpiratii si frisoane)
-tulburari de somn
-tulburari emotionale, schimbari ale dispozitiei sau iritabilitate
-modificari ale vietii sexuale, a interesului sau a raspunsului sexual
-probleme de concentrare sau de memorie legate de tulburarile de somn si de modificarile
hormonale
-migrene (dureri de cap)
-tahicardie (palpitatii)
-prurit generalizat (mancarimi).
Menopauza instalata artificial post-chirurgical, prin chemoterapie sau radioterapie se poate
asocia cu simptome mai severe decat de obicei. Conditiile prodromale (ce anunta menopauza)

ca depresia, anxietatea, tulburarile de somn sau iritabilitatea se accentueaza in timpul


tranzitiei perimenopauzei;
-semne de postmenopauza :
-lipsa perioadelor menstruale (femeia nu are nevoie de metode contraceptive)
-uscarea si subtierea tegumentelor, fanerelor (par si unghii) datorita scaderii productiei de
colagen
-senzatie de uscaciune a vaginului,iritatie,prurit
-risc crescut de infectii urinare sau vaginale
-scade densitatea osoasa.
Paraclinic :
-test de sarcina
-examene de sange
-echografie abdominala
-dozarea hormonala (FSH,estrogeni,hormoni tiroidieni)
-biopsie de endometru.

ANDROPAUZA
Termenul de andropauza desemneaz totalitatea manifestrilor psihologice i organice
observate la barbaii peste 45 de ani, datorit diminurii progresive a produciei de testosteron,
care este hormonul masculin. Testosteronul se afl la originea caracterelor sexuale secundare
(pilozitate, voce, etc.) i menine spermatogeneza (producerea de spermatozoizi). De
asemenea, el joac un rol important n libido (dorina sexual) i influeneaz comportamentul
emoional.
Sindromul clinic const n anumite simptome (oboseal, capacitate redus de concentrare,
iritabilitate, pierderea interesului pentru actul sexual,depresie,dementa,transpiratii,mialgii) i
semne (anemie, pierderea forei musculare, modificarea masei musculare,
obezitate,diminuarea densitii osoase, disfuncia erectil). Toate aceste modificri nu se
produc brusc, ci treptat, ele fiind urmarea unui declin hormonal gradual.
Paraclinic :
-anamneza corecta
-hemograma
-dozare hormonala (testosteron).

11