Sunteți pe pagina 1din 3

Oncologie

Introducere

INTRODUCERE

Cancerul este definit prin doua trasaturi caracteristice: cresterea celulara care nu este reglata
de semnale externe (este autonoma) si capacitatea de a invada tesuturi si de a metastaza,
coloniznd regiuni aflate la distanta.
Prima dintre aceste trasaturi, cresterea necontrolata a celulelor anormale, este o proprietate a
tuturor neoplasmelor. Un neoplasm poate fi benign sau malign. Daca cea de-a doua trasatura
principala a cancerului, capacitatea de invazie, este prezenta, atunci neoplasmul este malign.
Termenul de cancer este sinonim cu neoplasm malign.
Cancerul este o boala genetica, dar nivelul exprimarii sale este celula. Desi unele forme de
cancer pot fi mostenite, majoritatea mutatiilor au loc n celulele somatice si sunt cauzate de
erori intrinseci n replicarea ADN sau sunt induse prin expunere la agenti cancerigeni. O
singura leziune genetica nu este, de obicei, suficienta pentru a induce transformarea
neoplazica a unei celule.
Oncogenele reprezinta orice gena careia o anomalie calitativa sau cantitativa ii confera
propietatea de a transforma o celula normala intr-o celula maligna.

Clasificarea tumorilor maligne in functie de TNM


Este o clasificare clinica, esentiala in majoritatea tipurilor de cancer deoarece permite
stabilirea strategiei terapeutice: chirurgie sau nu, chimioterapie de prima intentie, adjuvanta
sau complementara, radioterapie.
Tumora primara
(T pentru tumora)
Invazia ganglionara
(N pentru noduli)
Invazia celorlalte sisteme
(M pentru metastaze)

Cele 4 subtipuri (T1 T4) variaza in functie de marime


sau de profunzimea invaziei. T1 si T2 au in general un
prognostic bun, iar T3 si T4 au prognostic nefavorabil.
In absenta acesteia (N0) prognosticul este cu mult mai
bun. In majoritatea cancerelor, numarul de ganglioni
invadati este foarte important.
In majoritatea tipurilor de cancere, existenta unei
metastaze inseaman ca speranta de viata de 5 ani este
aproape nula. In general, metastazele osoase au un
prognostic mai bun decat metastazele viscerale.

Factorii de risc
1. Tutunul este cel mai important factor de risc in aparitia cancerului, care poate fi evitat in
totalitate. Este responsabil de 30% de decese prin cancer si este implicat in oncogeneza a
numeroase cancere: plaman, ORL, vezica urinara, pancreas, stomac, col uterin, rinichi,
leucemie.

Oncologie

Introducere

Fumul de tutun contine peste 4000 de agenti chimici, din care peste 50 sunt cancerigeni:
hidrocarburi aromate policiclice, nitrozamine, benzen etc. Riscul de a dezvolta cancer
pulmonar la un nefumator (fumat pasiv) creste cu 25% in cazul in care sotul/sotia fumeaza.
2. Alcoolul este un factor de risc independent, dar impreuna cu tutunul creste riscul aparitiei
cancerului din sfera ORL.
3. Factorii profesionali:
- azbestul
-arsenicul
- funinginea
- radiatii ionizante
- praful de lemn
- virusul hepatitic B si C
4. Stilul de viata
Expunerea la ultraviolete este responsabila de aparitia melanoamelor si a cancerelor de piele,
prin lezarea directa a AND-ului.
Alimentatia joaca un rol robabil in aparitia cancerului colorectal, de san si stomac.
5. Infectiile virusurile pot fi determinante in aparitia cancerului:
- HPV = virusul papiloma uman dintre toate tipurile, in special 16 si 18 sunt oncogene,
avand un rol recunoscut pentru provocarea cancerelor anale si anogenitale si cel mai probabil
pentru cancerele ORL. Infectia cu HPV este cea mai intalnita infectie virala cu transmitere
sexuala din lume; in prezent, exista un vaccin disponibil pentru prevenirea cancerului de col
uterin;
- infectia cu virusul hepatite B si C: carcinomul hepatocelular survine dupa o infectie cronica
cu virusurile VHB si VHC ;
- infectia cu HIV creste riscul de aparitie a cancerului la persoanele infectate, prin scaderea
imunitatii antitumorale specifice;
- Helicobacter pylori este implicat in aparitia ulcerului gastric, care, daca se cronicizeaza,
creste riscul de neoplasm gastric.
6. Factorii hormonali
O hipersecretie de hormoni estrogeni creste riscul de cancer de san si de col uterin
(nuliparitatea sau prima sarcina dupa 30 de ani, obezitate etc.). De remarcat, faptul ca, eunucii
(persoanele castrate, care nu mai produc testosteron) nu dezvolta niciodata cancer de prostata.
2

Oncologie

Introducere

7. Factorii genetici aprox. 5% din cancere sunt asociate cu anomalii genetice constitutionale
si necesita explorari specifice, testari genetice cand este identificat un sindrom de
predispozitie genetica.

Diagnosticul cancerului se face prin depistare, intamplator sau cu ocazia aparitiei semnelor
clinice.
Diagnosticul se confirma doar dupa efectuarea examenului histopatologic (biopsie tumorala )
si contribuie la stabilirea prognosticului prin studiul diferentierii celulare (celula bine
diferentiata prognostic bun, celula nediferentiata prognostic prost).
Bilantul de extensie a tumorii orientat de catre TNM, permite definirea unei posibile
interventii chirurgicale: o tumora localizata, operabila, este, cel mai adesea, potential curativa;
o tumora extinsa beneficiaza in general de un tratament paliativ.

Tablou clinic
Simptome generale posibile:
-

Alterearea starii generale: scadere in greutate, anorexie, astenie etc


Febra de lunga durata
Sindroame paraneoplazice: tulburari endocrine, tulburari neurologice etc.

Semne legate de o evolutie locala sau metastatica:


-

Legate de tumora (T) sau de adenopatii (N): tulburari ale tranzitului intestinal, dureri,
tuse sau dispnee, disfagie, hemoragie, icter, semne de compresie (edeme ale
memebrelor inferioare, sindromul de vena cava superioara);
Legate de metastaze (M): distensie abdominala care indica o ascita, fractura patologica
sau semne care indica o hipercalcemie, semne de insuficienta medulara (anemie,
infectii, hemoragii), tulburari neurologice (confuzie, deficite, crize convulsive,
tulburari de vorbire) etc.

Tratament:
-

Chirurgical
Chimioterapie
Radioterapie
Tratament paliativ ( de ameliorare/inlaturare a simptomelor pentru scurt timp fara a
combate cauza).