Universitatea de Medicină și Farmacie ”Gr.T.

Popa”, Iași
Facultatea de Medicină Dentară
PARODONTOLOGIE I

LP V

Iași 2014
INDICI UTILIZAȚI ÎN PARODONTOLOGIE
INDICII DE IGIENĂ ORO-DENTARĂ

Indicele de placă Silness et Löe

Evaluează placa bacteriană de pe suprafața dintelui în 4 grade:

0 Absența plăcii
1 Placă în cantitate redusă în zona de contact cu gingia
marginală, decelabilă doar cu sonda parodontală
2 Acumulare moderată de placă vizibilă în zona de contact
cu gingia marginală; placă absentă în zona interdentară
3 Acumulare semnificativă de placă în zona de contact cu
gingia marginală; placă prezentă în zona interdentară
INDICII DE IGIENĂ ORO-DENTARĂ

Indicele de placă O’Leary et al.

 Indice cu aplicabilitate practică mai bună

 Detectează prezența plăcii bacteriene cu ajutorul revelatorilor de placă sau
cu ajutorul sondei parodontale, în 4 situsuri (MV, V, DV, O)
 Indicele se exprimă sub formă de procentaj prin împărțirea nr. de suprafețe
cu placă la numărul total de suprafețe examinate

- Absența plăcii bacteriene

+ Prezența plăcii bacteriene, detectabilă cu sonda sau vizibilă după
colorare
Nr. de suprafețe cu placă / Nr. de suprafețe evaluate X 100 = %
INDICI PARODONTALI

Gingival Index (Indicele Löe și Silness)

Se inspectează țesuturile gingivale și se determină prezența sângerării la

sondaj.

0 Gingie sănătoasă
1 Ușoară inflamație, absența sângerării la sondaj
2 Inflamație moderată, roșeață, edem, sângerare la sondaj
3 Inflamație severă, roșeață, edem, tendință la sângerare spontană,
eventuale ulcerații
INDICI PARODONTALI

Indicele de sângerare papilară PBI

 Severitatea inflamației se corelează și cu gradul de sângerare papilară, determinat

cu ajutorul sondei parodontale
 Sângerarea este provocată prin mișcarea sondei parodontale în sulcus, cu o
presiune ușoară; se așteaptă 20-30 secunde și se evaluează sângerarea:

1 Sângerare punctiformă
2 Mai multe puncte vizibile sau linie sangvinolentă
3 Triunghiul interdentar se umple cu sânge
4 Sângerare profuză (picătură de sânge care curge în zona
interdentară)
INDICI PARODONTALI

Indicele de sângerare papilară PBI

 INDICI PARODONTALI

Indicele de hipercreștere gingivală Rossmann, Ingles și Caffesse

Degré 1
- Hipercreștere ușoară, densitate
gingivală ușor crescută
- Vârful papilei este rotunjit
- Profunzimea la sondaj ≤3mm
Degré 3
- Hipercreștere semnificativă, gingia
migrează înspre coronar
- Conturul gingival devine convex
- Profunzimea la sondaj > 6mm

- Papila este clar detașabilă

Degré 2
- Hipercreștere moderată
- Conturul gingival este
concav sau drept
- Profunzimea la sondaj ≤6mm
- Papila devine detașabilă
încă
Degré 4
- Hipercreștere severă, cu o acoperire
importantă a coroanei dentare
- Profunzimea la sondaj > 6mm

- Papila este clar detașabilă

INDICI PARODONTALI

Indicele de boală parodontală (PDI)

Evaluarea sa se face pe dinți Ramfjord: 16, 21, 24, 36, 41, 44.
INDICI PARODONTALI

Indicele de boală parodontală (PDI)

0 Absența inflamației și a modificărilor gingivale

Giniga
1 Inflamație ușoară-moderată în anumite situsuri
2 Inflamație ușoară-moderată generalizată
3 Inflamație severă, roșeață intensă, sângerare, ulcerații
Parodonțiu profund
4 Pierdere de atașament<3mm, măsurată de la JSC
5 Pierdere de atașament de 3-6mm
6 Pierdere de atașament >6mm
 INDICI PARODONTALI

Community Periodontal Index of Treatment Needs (CPITN)

0 Țesuturi sănătoase Igienă orală

I Sângerare Instrucțiuni de igienă orală
II Tartru supra și sub-gingival I + eliminarea tartrului și a iritanților locali

Iritații locale
III Pungă parodontală<5mm
IV Pungă parodontală>6mm II + terapie complexă
INDICI PARODONTALI

Afectarea furcației
Grad 1 Profunzimea la sondarea furcației este de până la 3mm
Grad 2 Profunzimea la sondarea furcației este mai mare de 3mm, însă
sonda nu traversează furcația
Grad 3 Sonda traversează furcația
INDICI PARODONTALI

Recesiunile gingivale: Clasificarea Miller

 Miller a descris recesiunile în funcție de profunzimea în raport cu linia

mucogingivală și în funcție de pierderea de țesut gingival interdentar
 Clasele Miller permit și estimarea posibilităților și limitelor terapeutice
INDICI PARODONTALI

Recesiunile gingivale: Clasificarea Miller

Clasa I Recesiune pe fața vestibulară, îngustă O acoperire completă a

sau largă, cu papile integre recesiunii este posibilă

Defectul nu atinge LMG

INDICI PARODONTALI

Recesiunile gingivale: Clasificarea Miller

Clasa II Recesiune pe fața vestibulară, îngustă sau O acoperire completă a

largă, care se întinde dincolo de LMG recesiunii este încă posibilă.
până în mucoasa alveolară.

Papilele sunt, în mare, conservate

INDICI PARODONTALI
Recesiunile gingivale: Clasificarea Miller

Clasa III Recesiuni largi care se întind dincolo de Acoperirea completă este
LMG. prea puțin posibilă.

Poate exista pierdere papilară.

INDICI PARODONTALI
Recesiunile gingivale: Clasificarea Miller

Clasa IV Pierdere de țesuturi parodontale dure și Refacerea completă a

moi în jurul dintelui defectelor este imposibilă.
INDICI PARODONTALI
Indicele de mobilitate dentară
 Mobilitatea dentară = semn de
pierdere severă de țesuturi parodontale
profunde
 Evaluarea – cu pensa dentară (dinți
frontali), cu sonda parodontală (dinți
posteriori)
Gradele de mobilitate dentară (după
Mühlemann)
0 Mobilitate normală, fiziologică
1 Mobilitate ușoară
2 Mobilitate de până la 0,5mm
3 Mobilitate importantă, de până
la 1mm
4 Mobilitate verticală,
semnificativă, dintele nu mai
este funcțional
EXAMENELE COMPLEMENTARE
Examenele paraclinice – esențiale pentru stabilirea unui diagnostic
parodontal corect și a unui plan de tratament adecvat

În parodontologie se pot utiliza:

Examene imagistice (radiologic, computer-tomografic)
Examene microbiologice
Examene de laborator
Teste genetice
Examen fotografic
Model de studiu
EXAMENUL RADIOLOGIC

Nu permite vizualizarea gradului de inflamație parodontală însă reflectă

statusul structurilor mineralizate ale dintelui și parodonțiului
Este esențial pentru evaluarea pierderii osoase și pentru a aprecia valoarea
reziduală
Permite estimarea și a leziunilor ce țin de structurile odontale (leziuni carioase,
endodontice, restaurative)

Este extrem de util în evaluarea:

-Diagnosticului parodontal
-Prognosticului parodontal
-Rezultatelor terapeutice
EXAMENUL RADIOLOGIC

Dezavantaje
Sensibilitate scăzută, cu risc de rezultate fals negative
Necesită compararea cu rezultatele examenului clinic
Nu oferă date referitoare la statsului de activitate a bolii parodontale
Reprezintă rezultatul cumulativ al episoadelor anterioare de boală

 Măsurătorile clinice la prin sondaj parodontal nu reflectă întotdeauna total

și precis pierderea de țesut, cum, de altfel, nici radiografia nu este suficientă
pentru a stabili un diagnostic pozitiv.
 Radiografia oferă imaginea modificărilor osoase bidimensional, precum și
a anomaliilor de structuri radio-opace (leziuni carioase, endodontice,
reconstructive).
 Imaginile radiografice frecvent utilizate în parodontologie sunt date de:
-radiografia retro-dento-alveolară,
-radiografia bite-wing
-ortopantomografia
EXAMENUL RADIOLOGIC
Evaluarea radiologică completă presupune realizarea de:
-17 radiografii retro-dento-alveolare înseriate
-4 radiografii bite-wing
-ortopantomografie
EXAMENUL RADIOLOGIC

Elementele urmărite radiologic sunt:

• structurile dentare – raport coroană/rădăcină, dimensiunea camerei

pulapre, tratamentele efectuate etc.; uneori, se pot observa și depozite de tartru
sau resorbții radiculare;
• parodonțiul: osul alveolar, desmodontul in aspect mezial, distal și apical,
septul osos interdentar;
• septul interdentar: debutul bolii parodontale se observă printr-un contur
flu și neregular al crestei septale; procesul patologic se caracterizează prin
decapitarea septului; resorbția osoasă poate fi dominant orizontală sau verticală
(defecte osoase cu 1, 2 sau 3 pereți);
• trabeculația osoasă – osul spongios la nivel de sept interdentar, la nivel
de furcație; este suficientă o reducere de 0,5-1,00 mm pentru a vedea distrucția
osului trabecular;

• spațiul desmodontal – la pacientul tânăr acesta apare ca un

lizereu fin, radiotransparent, care separă rădăcina de lamina dura;
un spațiu desmodontal lărgit poate fi semn de traumă ocluzală;
• furcația – leziunile de furcație;
• structurile peri-apicale – posibile leziuni endo-parodontale.
EXAMENUL RADIOLOGIC

SEPTUL INTERDENTAR

STADIU INCIPIENT
EXAMENUL RADIOLOGIC

Resobție osoasă orizontală, cu afectarea furcației

EXAMENUL RADIOLOGIC

DEFECT ANGULAR
EXAMENUL RADIOLOGIC
 EXAMENUL RADIOLOGIC

TARTRU
 EXAMENUL RADIOLOGIC

ADAPTĂRI MARGINALE
DEFECTUOASE
EXAMENUL RADIOLOGIC

RESORBȚII RADICULARE
EXAMENUL RADIOLOGIC

HIPERCEMENTOZĂ
EXAMENUL RADIOLOGIC

FRACTURI RADICULARE
EXAMENUL RADIOLOGIC

LEZIUNE ENDO-PARODONTALĂ
 EXAMENUL RADIOLOGIC

ORTOPANTOMOGRAFIA

Comparativ cu radiografiile retro-dento-alveolare, imaginea OPT exprimă o

zonă mai largă de structuri anatomice ale regiunii maxilo-faciale. Rezoluția
spațială a imaginii panoramice ste mult scăzută față de radiografia retro-dento-
alveolară, examinarea în mare detaliu a proceselor alveolare și a dinților fiind
dificilă. Se recomandă următorul algoritm:
• evaluarea poziției osului crestal al proceselor alveolare pentru identificarea
pierderii parodontale;
• examinarea spațiului desmodontal și a laminei dura;
• examinarea dinților incluși sau anclavați;
• examinarea arcadelor, începând din cadranul I, în sensul acelor de ceasornic
(prezență, absență, anomalii de poziție sau structură, leziuni carioase, restaurări
inadecvate, anomalii de dezvoltare sau dobândite, calitatea tratamentelor).
EXAMENUL RADIOLOGIC
EXAMENUL RADIOLOGIC

RADIOGRAFIA DIGITALĂ DIRECTĂ

-Nu necesită utilizarea de film

radiologic
-Se poate utiliza direct, în cabinet
-Imaginile pot fi stocate electronic
-Expunerea la radiații se reduce cu
80-95%
EXAMENUL RADIOLOGIC

RADIOGRAFIA DE SUBSTRACȚIE
Presupune transformarea imaginilor radiografiilor seriate în imagini digitale
Se compară două imagini radiologice prin superpoziție, zonele luminoase
reprezentând câștig de țesut osos iar cele întunecate – pierderi osoase
 TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ

 Introducerea CBCT (Cone Beam Computed Tomography) oferă

posibilitatea de a obține secțiuni axiale, sagitale și coronare, de volum dorit.
 Secțiunile oferă informații detaliate ale nivelului osos; acest fapt permite
vizualizarea spațiului parodontal și a laminei dura în 3D
 Se pot evalua exact defectele osoase, se poate stabili un bilanț pre-
chirurgical pentru tratamentul leziunilor de furcație.
 EXAMENUL MICROBIOLOGIC

Boala parodontală fiind o maladie inflamatorie, de etiologie microbiană,

examenul microbiologic este extrem de util în stabilirea agentului determinant,
precum și esențial înaintea administrării de antibiotice.
Placa bacteriană este recoltată fie prin raclaj, fie cu ajutorul conurilor de hârtie
sterile, după uscarea în prealabil a situsului de recoltare. Produsul recoltat este
stocat în recipiente sterile și trimis la laborator.
EXAMENUL MICROBIOLOGIC

Printre tehnicile cel mai frecvent urilizate se pot enumera:

•Examenul direct (microscopia cu contrast de fază)
•Examenul de cultură microbiană
•Detectarea imunologică – imunofluorescență directă/indirectă, detectarea
prin test ELISA;
•Testul BANA
•Teste de biologie moleculară: sondele ADN și ARN, tehnica PCR
EXAMENUL MICROBIOLOGIC

Examen microscopic direct

E. M. în câmp luminos E. M. în câmp întunecat

E. M. în contrast de fază E. M. în contrast diferenţial

prin interferenţă
EXAMENUL MICROBIOLOGIC

Imunofluorescență
 TESTELE GENETICE

 Interleukinele sunt proteine

specifice ce joacă un rol esențial în
răspunsul inflamator. Variația
genelor ce codifică IL-1α și IL-1β
antrenează o producție excesivă a
acestor citokine, cu o reacție
inflamatorie exagerată,
autodistructivă pentru țesuturile
parodontale.
 Pentru a determina
susceptibilitatea la boală
parodontală a unui astfel de pacient,
extrem de util este testul PST
(Periodontal Susceptibility Test).

Testul PST pozitiv presupune un risc de 19 ori mai mare al

pacientului de a dezvolta boală parodontală, precum și un risc crescut de
recidivă.
 EXAMENUL FOTOGRAFIC

Obținerea de fotografii de față, profil, palatinal și lingual permite

înregistrarea de date obiectiv și rapid; sunt un mijloc de documentare a
cazului (situație inițială, situație la evaluare), precum și o metodă eficientă de
conștientizare și motivare a pacientului.
 MODELUL DE STUDIU

 Este foarte util în special în situații de malocluzii, unde trauma ocluzală se

poate instala la nivel parodontal.
 Studiul modelului în gips oferă informații importante asupra rapoartelor
inter-dentare, fiind indispensabil în astfel de cazuri și pentru stabilirea planului de
tratament.
EXAMENELE DE LABORATOR

 Examenele sangvine sunt

esențiale pentru stabilirea
statusului inflamator și a stării
generale de sănătate.
 Acestea cuprind:
hemoleucograma, timp de
sângerare, timp de coagulare,
proteina C reactivă, VSH,
glicemie, teste hepatice și renale
etc.