Curs 7 Semeiologia Neurologica Si Psihiatrica

SEMEIOLOGIE MEDICALĂ
Curs 8
APARATUL RESPIRATOR
Particularităţile anamnezei
Simptome majore
Examenul obiectiv
Metode complementare de investigare
Răzvan Constantinescu
Curs 8
APARATUL RESPIRATOR
Simptome majore
Examenul obiectiv
Anamneza
VÂRSTA
 Copii < 4 ani: infecţii virale ale TRS/TRI,
bronhopneumonie
 Copii > 4 ani: infecţii bacteriene ale TRS/TRI,
bronhopneumonie
 Adulţi tineri: tuberculoză, pneumonii, astm bronşic
 Bătrâni: bronşită cronică, emfizem pulmonar,
cancer bronhopulmonar, bronşiectazie
Anamneza
SEXUL
 Bărbaţi: cancer bronhopulmonar, bronşiectazie,
bronşită cronică, emfizem pulmonar
 Femei: astm bronşic
Anamneza
ISTORICUL BOLII
 Debut acut: pneumonie, pleurezie, pneumotorax
embolie pulmonară
 Debut insidios:bronşiectazie, bronşită cronică
cancer bronhopulmonar
 Inaparent: infiltrate tuberculoase
chist hidatic pulmonar
Anamneza
ANTECEDENTELE PERSONALE
 Boli infecţioase în copilărie: tuse convulsivă → bronho-
pneumonie, bronşiectazie
 Viroze respiratorii → pneumonie
 Boli ORL (vegetaţii adenoide, deviaţii de sept) → astm
bronşic, bronşită cronică
 Alergii → astm bronşic
 Boli cardiace cu stază → pneumonie, bronhopneumonie
 DZ → tuberculoză
 Deformări toracice posttraumatice, congenitale → DVR
 Neoplazii → metastaze pulmonare şi pleurale
Anamneza
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
 Astm bronşic
 Boală polichistică pulmonară
 Tuberculoză
 Infecţii ale TRS/TRI
Anamneza
CONDIŢIILE DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ

COMPORTAREA FAŢĂ DE MEDIU
 Fumatul → NBP, BC, EP
 Carenţe alimentare → infecţii TRS, tuberculoză
 Locuinţă insalubră → infecţii TRS, tuberculoză
 Etilism cronic → infecţii TRS, tuberculoză
 Pulberi minerale/organice, gaze toxice → bronşită
acută, bronşită cronică, pneumoconioze (silicoză,
antracoză, azbestoză, sideroză, plămânul fermierului)
Anamneza
Curs 7
APARATUL RESPIRATOR
Simptome majore
Examenul obiectiv
Simptome majore
1. Durerea toracică
2. Dispneea
3. Tusea
4. Expectoratia
5. Hemoptizia
6. Vomica
 Durerea toracică Simptome majore
 Cauze multiple
 Nu toate au origine în torace
 Există boli pleuro-pulmonare fără
durere!
 Impune analiza caracteristicilor ei →
precizarea organului în suferinţă
CAUZE
1. Respiratorii:
 bronhopulmonare: bronşită acută, bronşită
cronică, cancer bronhopulmonar, pneumonie,
abces pulmonar
 pleurale: pleurită, pneumonie, pneumotorax
2. Cardiovasculare: angină pectorală, infarct
miocardic acut, pericardită, disecţie de aortă,
embolie pulmonară
3. Mediastinale: mediastinite, tumori
CAUZE
4. Esofagiene: esofagită, cancer, spasm difuz
5. Parietale: nevralgii, fracturi, sindrom Tietze,
celulite, zona Zoster, metastaze
6. Mamare: cancere, mastite
7. Vertebrale: spondiloze, fracturi, spondilite
8. Abdominale: hernie hiatală, ulcer gastric,
ulcer duodenal, cancer gastric, litiază biliară,
pancreatită acută, infarct entero-mezenteric,
abces subfrenic
9. Psihogene
CARACTERE
1) Debutul:
 brusc: pneumonie, pneumotorax, coronariană
 insidios: cancer bronhopulmonar
2) Sediul:
 apical: sindrom Pancoast Tobias
 anterior: infecţii ale TRS, mediastinite
 anterolateral: pneumonie, pleurezie
 inferior: pleurală
 retrosternal: esofag, coronariană, pericardită
CARACTERE
3) Iradierea: intercostală, retrosternală, la baza
gâtului, abdominală, mandibulară, în membre
4) Caracterul:
● gheară
● arsură
● apăsare
● lovitură de cuţit
5) Intensitatea:
 mică
 moderată
 apăsare
CARACTERE
6) Examenul obiectiv: accentuarea durerii la palpare
7) Factori care influenţează durerea:
– tuse
– efort
– poziţie
– mişcare/repaus
– alimentaţie
8) Simptome de însoţire: tuse, expectoraţie,
palpitaţii, regurgitaţii, febră, hemoptizie, dispnee
Simptome majore
 Dispneea Simptome majore
= tulburare de ritm, frecvenţă şi/sau intensitate a

respiraţiei percepută în mod conştient ca neplăcută:
dificilă, greoaie, disconfortantă, senzaţie de sufocare
sau “sete de aer”.
 are întotdeauna corespondent obiectiv

 fiziologică: efort fizic, hipoxie acută cu
desaturare (reversibilă la hiperventilaţie)
 se prezintă ca simptom: unic/izolat, dominant,
de însoţire
CAUZE
A) Afecţiuni laringiene: B) Afecţiuni traheale:

– corpi străini intralaringieni – corpi străini intratraheali
– edem glotic – guşă plonjantă
– laringite acute obstruante – tumori ale tiroidei
– crup difteric – timoame
– cancer laringean – tumori compresive ale
Dispneea se asociază cu mediastinului anterior
modificări ale vocii. – anevrism de aortă
CAUZE
C) Afecţiuni bronşice: D) Afecţiuni parenchimatoase:

– corpi străini intrabronşici – condensare retractilă
– astm bronşic (atelectazii)
– neoplasm bronhopulmonar – condensare neretractilă
– bronşite (pneumonii, infarct pulmonar)
– cancer laringean – tuberculoză pulmonară
– emfizem pulmonar
E) Afecţiuni pleurale: – pneumonii interstiţiale
– hidrotorax – pneumoconioze
– pneumotorax
– pahipleurită
CAUZE
F) Afecţiuni osoase: G) Afecţiuni neurologice:

– fracturi – paralizia nervului frenic
– deformări toracice – nevralgii intercostale
– morb Pott – tumori cerebrale
– pulmon lezat de suflul unei– hemoragii cerebrale
– meningită
explozii (blast lung injury)
– traumatisme bulbare
H) Afecţiuni hematologice: – poliomielită bulbară
– anemii – hipertensiune intracraniană
– limfoame maligne cu efecte – scleroză laterală amiotrofică
compresive mediastinale – miastenia gravis
CAUZE
I) Afecţiuni cardiovasculare: J) Afecţiuni metabolice:
– insuficienţă cardiacă stângă – cetoacidoză diabetică
– aritmii cardiace – uremie
– infarct miocardic – intoxicaţie cu salicilaţi
– cord pulmonar cronic – intoxicaţie cu alcool metilic
– malformaţii congenitale L) Afecţiuni infecţioase:
– ateroscleroză cerebrală – antrax
K) Afecţiuni psihice: – gripă aviară
– nevroze, psihoze – monkeypox
– schizofrenie – pestă
M) Variaţii presionale: – tularemie
(aviatori, alpinişti, scafandri) – septicemii
DISPNEEA DE CAUZĂ PULMONARĂ

I. OBSTRUCTIVĂ
a) obstrucţii ale TRS: stenoze laringiene sau
traheale, edem glotic, corp străin
Bradipnee inspiratorie cu tiraj şi cornaj
b) obstrucţii bronho-pulmonare: astm bronşic,
stenoze bronşice prin cancer bronhopulmonar,
tuberculoză pulmonară, corpi străini
Bradipnee expiratorie şuierătoare

I. OBSTRUCTIVĂ
c) diminuarea elasticităţii pulmonare: emfizem
pulmonar, scleroze pulmonare, pneumoconioze
Bradipnee expiratorie lent progresivă
d) afecţiuni care determină scăderea forţei de
contracţie a musculaturii respiratorii:
poliomielită, miastenia gravis
Bradipnee expiratorie lent progresivă

II. RESTRICTIVĂ (reducerea suprafeţei de
ventilaţie şi schimb gazos)
a) boli acute sau cronice care afectează arii
extinse de parenchim pulmonar: pneumonii,
bronhopneumonie, tuberculoză pulmonară
b) revărsate pleurale: pleurezii, pneumotorax
c) atelectazii: neoplasm bronhopulmonar, corp
străin, chist hidatic pulmonar
Tahipnee expiratorie şuierătoare
CARACTERE SEMEIOLOGICE
DECALOGUL INTEROGAŢIONAL
1) Dispneea a apărut brusc sau insidios?
2) Este continuă sau intermitentă?
3) Care sunt circumstanţele de apariţie, momentul zilei etc.?
4) Este declanşată de efortul fizic sau apare în repaus?
5) Care sunt factorii agravanţi sau cei care ameliorează dispneea?
6) Se asociază cu anumite poziţii reflexe sau atitudini (ortopnee)?
7) Care sunt simptomele de însoţire (durere toracică, tuse seacă sau
productivă, astenie etc.)?
8) A crescut în timp frecvenţa şi severitatea atacurilor de dispnee?
9) Există antecedente personale patologice de infecţii respiratorii,
traumatisme recente sau tromboze venoase profunde?
10) Este pacientul fumător sau expus la noxe habituale sau
profesionale?
CLASIFICARE
După frecvenţă: După amplitudine:
 tahipnee/polipnee  normală
 bradipnee  hipopnee
 respiraţie neregulată  hiperpnee
După condiţiile de apariţie După momentul instalării:

 de efort  permanentă
 de repaus  vesperală
 de decubit (ortopnee)
 platipneea = ameliorare în După tipul evolutiv:
clinostatism (paralizii de  paroxistică (acută)
nerv frenic, hipovolemie)  continuă (stabilă/progresivă)
1.Tahipnee/polipnee: > 18/min, amplitudine

mică, eficienţă de oxigenare redusă:
 pulmonară: pleurezie, pneumonie,
pneumotorax, infarct pulmonar
 extrapulmonară: fracturi costale, valvulopatii,
anemii, boli febrile
 fiziologică
2.Bradipnee: < 14/min, amplitudine variabilă:
 expiratorie, cu wheezing: astm bronşic
 inspiratorie, cu cornaj/stridor şi tiraj: obstrucţii
ale TRS
Hiperpneea = creşterea în amplitudine a mişcărilor
respiratorii şi poate apărea şi în absenţa modificărilor
de frecvenţă a respiraţiei.
Hipopneea = amplitudine mică şi frecvenţă
variabilă, apare atunci când creşterea adaptativă a
ventilaţiei pulmonare nu poate avea loc din cauza
inhibiţiei toxice a centrilor respiratori.
3.Respiraţia neregulată
a) Cheyne Stokes
Aspect:
Cauze: tumori şi hemoragii cerebrale, intoxicaţia

cu morfină.
Mecanism:  PaCO2 →  ventilaţia →  PaCO2
→ hipoventilatie → apnee.
b) Küssmaul
Aspect:
Cauze: acidoza diabetică, IRC decompensată,

intoxicaţia cu alcool metilic sau salicilaţi.
c) Biot
Aspect:
Cauze: septicemii, meningite.

d) Dispneea nevrotică
Aspect: expir amplu, prelungit, ca un oftat.
e) Blockpneea
Aspect: respiraţie prudentă, cu întreruperi,
ezitantă.
Cauze: fracturi costale, nevralgii intercostale.
 Tusea Simptome majore
= act reflex declanşat de iritarea căilor respiratorii

şi finalizat prin expulzarea conţinutului arborelui
bronşic.
ROLURI:
 pozitiv – factor de apărare
 negativ – nociv în hemoptizie
MECANISM:
 receptori: laringe, trahee, bronşii, medistin, pleură
 căi centripete: nervul X
 centru: nucleul senzitiv al vagului
 cai centrifuge: muşchii expiratori şi glota
FACTORI DECLANŞATORI:
● inflamatori
● mecanici
● chimici
● termici
SE DESFĂŞOARĂ ÎN TREI TIMPI:

 inspirator
 compresiv
 expulziv
CARACTERE
1) Circumstanţe de apariţie:
 spontană
 provocată (efort, emoţii)
2) Momentul de apariţie:
● paroxistică
● permanentă
3) Orarul de apariţie:
 matinală: bronşiectazie
 vesperală: tuberculoză
 nocturnă: cardiacă
 continuă: bronhopneumonie
CARACTERE
4) Ritmul:
 obişnuită
 în chinte
 moniliformă
5) Intensitatea:
 stinsă/voalată: cancer bronhopulmonar
 zgomotoasă/lătrătoare: infecţii ale TRS
6) Tonalitatea:
 metalică: cavernă TBC
 bitonală: paralizie de nerv recurent
 aspră: laringită
CARACTERE
7) Productivitatea:
 seacă/uscată: pleurezii
 umedă: infecţii ale TR
8) Semne de acompaniament:  
Practic: diferenţierea tusei cardiace (acută sau cronică)

de cea pulmonară (acută sau cronică) şi pleurală.
 Expectoraţia Simptome majore
= eliminarea pe gură, în timpul tusei, a conţinutului

căilor respiratorii.
Sputa = produsul expectoraţiei.
1) Cantitatea:
 moderată (< 100 ml)
 abundentă (100-300 ml)
 masivă (> 300 ml)
2) Culoarea:
● albicioasă: astm bronşic
● verzui-gălbuie: bronşită cronică
● ruginie: pneumonie
● roşie: cancer bronhopulmonar
● negricioasă: pneumoconioze
3) Mirosul:
 absent
 fetid
4) Aspectul şi compoziţia (consistenţă, aeraţie,
transparenţă):
● mucoasă: infecţii ale TRS (la debut), AB (perlată)
● seroasă: edem pulmonar acut (spumoasă, rozată)
● muco-purulentă: infecţii ale TRS (perioada de stare),
bronşită cronică, pneumonie, bronhopneumonie, TBC,
bronşiectazie
● purulentă: supuraţii pulmonare
● sero-muco-purulentă: bronşiectazie
● pseudomembranoasă: bronşită PM
● hemoptoică: TBC, cancer bronhopulmonar
Examenul sputei
Microscopic:
 Epitelii: pavimentoase, cilindrice, rotunde,
mici; celule alveolare cu hemosiderină (ICC)
 Leucocite: PMN, limfocite, eozinofile
 Hematii
 Fibre elastice: supuraţii pulmonare
 Spiralele Curschmann
 Cristalele Charcot-Leyden
 Celule tumorale
Examenul sputei
Bacteriologic:
 direct  coloraţie Gram
 frotiu Ziehl-Nielsen
 cultură pe medii obişnuite
 cultură Löwenstein-Jensen
 inoculare
 Vomica Simptome majore
= evacuarea masivă şi bruscă a conţinutului unei

cavităţi preformate în parenchimul pulmonar prin
deschiderea acestuia într-o bronhie.
Cantitate = 100-1000 ml.
Eliminarea poate fi masivă sau fracţionată.
 Vomica masivă = dramatică, cu asfixie, cianoză,
senzaţie de moarte iminentă
 Vomica fracţionată = cantităţi mici, repetate
Cauze: abces pulmonar, TBC, chist hidatic pulmonar.

Diagnostic diferenţial cu vărsătura!
 Hemoptizia Simptome majore
= eliminarea pe gură, prin efort de tuse, de sânge

provenit din aparatul respirator.
Prodroame: cefalee, ameţeli, căldură retrosternală, jenă
respiratorie, „gâdilitură laringiană“.
Poate fi: mică, medie (100-200 ml), mare (200-500ml),
abundentă (peste 500ml).
Mecanisme:
 Ruptura vasculară
 Ulceraţia vasului
 Diapedeza sângelui
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
1. Stomatoragia 3. Epistaxisul
2. Hemoragia faringiană 4. Hematemeza
HEMOPTIZIA HEMATEMEZA
 precedată de tuse  precedată de greaţă
 efort de tuse  efort de vărsătură
 sânge roşu deschis  sânge roşu închis/negru
 aerat, cu mucus  amestecat cu mâncare
CAUZELE HEMOPTIZIEI
1. Respiratorii: TBC, cancer bronhopulmonar,
bronşiectazie, pneumonie, chist hidatic pulmonar,
infarct pulmonar, corpi străini, posttraumatic
2. Cardiovasculare: valvulopatii, boală varicoasă
3. Hematologice: coagulopatii, supradozaj anticoagulant,
leucemii acute
4. Infecţioase: leptospiroză
5. Digestive: insuficienţă hepatică
6. Renale: insuficienţă renală
7. Altele: endometrioză, iatrogenă
Curs 8
APARATUL RESPIRATOR
Simptome majore
Examenul obiectiv
Examenul obiectiv
1. Topografia toraco-pulmonară
2. Examenul obiectiv general
3. Inspecţia
4. Palparea
5. Percuţia
6. Auscultaţia
TOPOGRAFIE Examenul obiectiv
● Hemitorace: drept – stâng

● Feţe: anterioară – laterale – posterioară
Linii verticale:
 Faţa anterioară: mediană, sternale, medioclaviculare,
parasternale, axilară anterioară
 Faţa posterioară: mediană, scapulare, axilara posterioară
 Faţa laterală: axilară medie
Linii orizontale:
 Superioară
 Inferioară
Faţa anterioară:
1. Fosa supraclaviculară
2. Fosa subclaviculară
3. Spaţiile intercostale
4. Regiunea mamelonară
5. Spaţiul semilunar al lui Traube
Faţa posterioară
 Fosa supraspinoasă
 Mijlocie
 internă (interscapulovertebrală)
 externă (subspinoasă)
 Inferioară/subscapulară
 internă
 externă
EX. OBIECTIV GENERAL Examenul obiectiv
1. Atitudinea
● ortopnee
● decubit lateral
2. Faciesul
● pneumonic
● BPOC
● consumptiv
● ftizic
EX. OBIECTIV GENERAL Examenul obiectiv
3. Ochii: sindrom Claude Bernard Horner

4. Hipocratismul digital
5. Osteoartropatia hipertrofică pneumică
6. Cianoza
7. Edemul
 periferic – CPC
 „în pelerină“
8. Circulaţia venoasă colaterală: sdr. VCS
9. Adenopatii regionale
ORTOPNEE Examenul obiectiv
FACIES PNEUMONIC Examenul obiectiv
(VULTUOS)
FACIESURI ÎN BPOC Examenul obiectiv
„pink puffer“  „blue bloater“

FACIESURI ÎN BPOC Examenul obiectiv
„pink puffer“  „blue bloater“

FACIES CONSUMPTIV Examenul obiectiv
CAŞEXIE NEOPLAZICĂ
FACIES FTIZIC Examenul obiectiv
FACIES NAIV Examenul obiectiv
HIPOCRATISM DIGITAL Examenul obiectiv
OSTEOARTROPATIE HIPERTROFICĂ PNEUMICĂ
SINDROM CLAUDE BERNARD HORNER
CIANOZĂ Examenul obiectiv
SINDROM DE VENĂ CAVĂ SUPERIOARĂ
INSPECŢIA Examenul obiectiv
Tehnica
Aspectul normal al toracelui
Frecvenţa normală a respiraţiilor
 14-18/min la adult
 30-40/min la nou-născut
Tipul respirator
● costal superior – la femei
● costal inferior – la bărbaţi
● abdominal – la copil, în somn
Deformări toracice
1. Bilaterale, simetrice
 Torace emfizematos/„în butoi“: emfizem pulmonar
 Torace astenic/paralitic: TBC, cancer pulmonar
 Torace conoid/„în clopot“: ascită, tumori abdominale
 Torace adenopatic: tumori/adenopatii mediastinale
 Torace rahitic (stern proeminent, cifoză, mătănii
costale): rahitism
 Torace infundibuliform: congenital, traumatic,
profesional (cizmari)
Deformări toracice
1. Unilaterale, asimetrice
● De origine vertebrală (cifoză, scolioză, cifo-scolioză):
congenital, traumatic, inflamator, degenerativ
● Dilatarea unui hemitorace: pleurezie, tumori,
cardiomegalie
● Retracţia unui hemitorace: atelectazii, pahipleurite,
simfize pleuro-pericardice
Modificări ale dinamicii respiratorii
1. De frecvenţă: tahipnee, bradipnee

2. De amplitudine:
 creste: bronşită acută, viroze
 scade: EP, pleurezie, fracturi, pneumotorax
 absenţa mişcărilor unui hemitorace: pleurezie
masivă, atelectazie totală, pneumotorax sub
tensiune
Modificări ale dinamicii respiratorii

3. Modificarea tipului respirator:
 costal superior la bărbaţi: ascită
 costal inferior la femei: boli ale vârfului pulmonar,
fracturi
4. Modificarea spatiilor intercostale
 bombarea în expir: emfizem pulmonar
 retracţia în inspir: stenoze
TIRAJ: retracţie în inspir a spaţiilor intercostale

CORNAJ: şuierat concomitent
Modificări ale peretelui toracic
 Zona Zoster
 Fracturi
 Circulaţie venoasa colaterală
 Edem local
 Cicatrici
 Erupţii
 Adenopatii
PALPAREA Examenul obiectiv
 Tehnica
 Date semiologice obtinute:
 de verificat conformaţia toracică
 de explorat tegumentele toracelui
 adenopatii
 durerea provocată: sediu, intensitate
 de apreciat ritmul şi amplitudinea respiraţiilor
 frecătura pleurală
 transmiterea vibraţiilor vocale
Vibraţiile vocale
1. Accentuate
 Procese de condensare pulmonară
(pneumonie, infarct, tumori, TBC) dacă
bronşia este liberă
 Cavităţi în parenchim (TBC, CHP, NBP)
 În zonele de hiperactivitate respiratorie
secundare DVR a hemitoracelui opus
(pleurezie, pneumotorax)
Vibraţiile vocale
2. Diminuate
 Obliterarea incompletă a bronşiei prin secreţii
(bronşită cronică), stenoze, corpi străini, tumori
 Interpoziţia între plămân şi piele a unui mediu
care se opune propagării vibraţiilor vocale
(pleurezie, pneumotorax, pahipleurită, panicul
adipos)
 Disfonie
Vibraţiile vocale
3. Abolite
 Obstrucţie completă a bronşiei: corp străin,
tumori, secreţii dense
 Interpoziţie de lichid sau aer în pleură în
cantitate extremă
PERCUŢIA Examenul obiectiv
Sonoritate pulmonară crescută

 creşterea conţinutului aeric al parenchimului
(emfizem pulmonar, caverne)
 existenţa de aer în pleură (pneumotorax)
Sonoritate pulmonară scăzută

 creşterea conţinutului lichidian la nivelul
parenchimului (condensare)
 existenţa unui conţinut lichidian pleural sau
fibros
Tehnica percuţiei
1. Directă
2. Mediată
 sistematic, dar fără relief osos

 poziţii diferite
 NORMAL: sonoritate netimpanică
 mici variaţii la acelaşi subiect
Modificări patologice ale sonorităţii

Diminuată (submatitate) sau abolită (matitate)
 Interpunerea unui mediu neaeric între plămân şi
peretele toracic (pleurezie, tumori pleurale,
pahipleurită)
 Parenchim pulmonar care nu mai conţine aer
(pneumonie, tumori, TBC, bronhopneumonie,
infarct pulmonar, atelectazie)
 Modificări ale peretelui toracic: edem, adipozitate,
tumori
Modificări patologice ale sonorităţii
Crescută
 Hipersonoritate: astm bronşic, emfizem pulmonar
 Timpanism: pneumotorax, cavităţi mari situate
superficial
AUSCULTAŢIA Examenul obiectiv
 Metode: directă şi mediată

 Respiră normal, amplu, tuşeşte
Zgomotele respiratorii normale:

1. Suflul laringo-traheal (glotic)
2. Murmurul vezicular (sfincterul bronşiolelor
supralobulare)
Modificările murmurului vezicular

Modificări de intensitate:
● Diminuat: obezitate, respiraţie superficială
(fracturi costale, nevralgii), obstacole pe căile
respiratorii (corpi străini, crup difteric, tumori
mediastinale), emfizem pulmonar, pleurezie,
pneumotorax
● Abolit: pleurezie masivă, pneumotorax masiv,
atelectazie
● Accentuat: pneumonie, bronşiolită
Modificările murmurului vezicular
Modificări de ritm: respiraţie sacadată (fracturi

costale)
Modificări de timbru: aspru (infecţii ale TRS)
Modificari ale raportului inspir-expir (N=3/1):
expir prelungit (în astmul bronşic şi emfizemul
pulmonar)
Modificările suflului laringo-traheal
1. Suflul tubar = transmiterea suflului laringo-traheal

printr-un focar de condensare cu bronşia principală
permeabilă
 Intensitate mare
 Tonalitate joasă
 Timbru aspru
Pneumonie, atelectazie (cancer pulmonar), infarct.

2. Suflul cavernos/cavitar = transmiterea suflului

laringo-traheal în interiorul unei cavităţi care are rol
de cutie de rezonanţă (amplificare), cu bronşie liberă
 Intensitate mai mare
 Tonalitate mai joasă
 Timbru mai moale
Abces evacuat, chist hidatic pulmonar, caverne.
3. Suflul amforic = transmiterea suflului laringo-

traheal într-o cavitate mare de peste 6 cm
 Tonalitate joasă
 Rezonanţă metalică
 Timbru muzical
Caverne mari, pneumotorax.
4. Suflul pleuretic = se ascultă în expir, la limita

superioară a lichidului
 Intensitate mică
 Tonalitate înaltă
 Timbru dulce
Pleurezie medie
5. Suflul tubo-pleuretic  pneumonie cu pleurezie
6. Respiraţia suflantă = între murmurul vezicular şi

suflul tubar (pneumonie, bronhopneumonie)
Zgomotele respiratorii supraadăugate
1. Ralurile
2. Frecătura pleurală
RALURILE
Mecanism de producere: punerea în mişcare a

secreţiilor de către coloana de aer inspirată
Clasificare:
1. Uscate
2. Umede
1. Ralurile uscate
RONFLANTE - apar în bronşiile mari, “sforăitoare”

SIBILANTE – apar în bronşiile mici “şuierătoare”
Se ascultă în inspir şi expir.

Se modifică după tuse.
2. Ralurile umede
1. CREPITANTE (alveolare)
 fine
 egale ca amplitudine
 în inspir
Pneumonie, atelectazie (cancer pulmonar), infarct
Crepitantele de deplisare = dispar la tuse

2. Ralurile umede
2. SUBCREPITANTE (bronşice) = conflict aer-
secreţii (barbotarea aerului în apă)
 fine/medii/groase
 în inspir şi expir
 se modifică după tuse
Bronşită acută şi cronică, bronhopneumonie, TBC

2. Ralurile umede (variante)
● Ral cavernos: umed, tonalitate joasă, timbru

metalic, apare în inspir şi expir, (TBC, abces)
● Ral cavernulos: timbru mai moale (în
cavernele mici)
● Cracmentul: uscat (fibroză TBC), umed (TBC
activă)
FRECĂTURA PLEURALĂ
 uscată
 discontinuă/intermitentă
 superficială
 nu se modifică după tuse
 apare în pleurezie
Ralul-frecătură: fin, se ascultă la sfârşitul inspirului,

nu se modifică după tuse, apare în pleurite.
Curs 8
APARATUL RESPIRATOR
Simptome majore
Examenul obiectiv
Metode complementare de investigaţie
 Metode radiologice
 Metode endoscopice
 Toracenteza
 Scintigrafia
 Explorările funcţionale respiratorii
METODELE RADIOLOGICE
 Radiografia toracică
 Radioscopia toracică
 Computertomografia
 Angiopneumografia
 Bronhografia
Rx Metode complementare de investigaţie
Radioscopia toracică
 Avantaje: morfologică şi funcţională, ieftină
 Dezavantaje: iradiere, nu identifică leziuni
mici, nu reprezintă un document
 Indicaţii: examen de rutină
 Date: parenchim pulmonar, mobilitate,
diafragme, structuri osoase
Rg Metode complementare de investigaţie
Radiografia toracică
 Aşezare în poziţie: sus-jos, dreapta-stânga

 Corectitudine tehnică: expunere/poziţionare
Principalele imagini patologice

1. Parenchimatoase:
 Opacităţi
 Hiperclarităţi
Se descrie la fiecare:
 Topografia
 Aspectul: formă, mărime, număr, contur, intensitate
Opacităţile:
 nodulare: unice sau multiple, rotunde, circumscrise,
dimensiuni variate (micronodulare, macronodulare)
 sistematizate: lob/segment
 nesistematizate/difuze
Hiperclarităţile: 2. Pleurale:
 chistice
 Clare/hipertransparente
 buloase/septate
în pneumotorax
 cavitare
 Opace în pleurezie
 hidroaerice
Tomografia toracică
Avantaje:
 secţiuni în orice plan
 contrast vascular
 detalii de profunzime
 elimină suprapunerile
Normal
Normal
Pneumonie pneumococică
Pneumonie stafilococică
Bronhopneumonie
Bronhopneumonie
Bronhopneumonie
Bronhopneumonie
Pneumonie interstiţială
Chist hidatic pulmonar
Chist hidatic pulmonar
Abces pulmonar – fază de focar închis
Abces pulmonar – fază de focar deschis
Emfizem pulmonar
Emfizem pulmonar bulos
Abces pulmonar
Cavernă tuberculoasă
Tuberculoză miliară
Cancer bronhopulmonar
Cancer bronhopulmonar apical
Cancer bronhopulmonar apical – Pancoast Tobias
Atelectazie
Atelectazie
Atelectazie
Metastaze pulmonare
Metastaze pulmonare
Tumoră mediastinală
Tumoră mediastinală
Pleurezie
Pleurezie
Pleurezie
Atelectazie
Pleurezie medie
Pleurezie închistată
Pleurezie închistată (scizurită)
Pahipleurită apicală
Pneumotorax
Pneumotorax
Pneumotorax
Pneumotorax
Pneumotorax
Hidropneumotorax
Angiopneumografia
 contrast vascular iodat
 circulaţia pulmonară
 indicaţii: stenoze, embolii
Bronhografia
 cu contrast administrat transtraheal, bronhoscopic
 harta bronşiilor
 unilateral/şedinţă
 indicaţii: bronşiectazia, stenoze, anomalii congenitale
 contraindicaţii: alergii la iod, infecţii acute ale TRS
Bronhografie normală
Bronşiectazii
Bronşiectazie
Bronşiectazie
Bronşiectazie (Rg toracică)
Computertomografie
toracică
TORACENTEZA
Triplu scop:
A. Diagnostic
B. Evacuare
C. Terapeutic
Tehnică:
 Pregătirea bolnavului şi a materialelor
 Alegerea locului
 Puncţia propriu-zisă
Toracenteza Metode complementare de investigaţie
Indicaţii:
 Precizarea existenţei unei pleurezii/pneumotorax
 Etiologia acestora
 Pneumotorax terapeutic
 Tratament: evacuare şi introducere de
medicamente sau substanţe sclerozante
Contraindicaţii:
● Infecţii ale peretelui toracic (erizipel)
● Diateze hemoragice
● Pacient terminal (stare gravă)
● Refuzul pacientului
● Pacient psihopat
Incidente şi accidente:
● lezarea vaselor intercostale
● ruperea acului
● puncţia albă
● lezarea plămânului: pneumotorax, hemoptizie
● edem pulmonar acut
● moarte subită prin şoc pleural
Examenul lichidului pleural

 Macroscopic: limpede, sero-fibrinos, hemoragic,
chiliform/chilos, purulent, xantocrom
 Biochimic: proteine > 25 g/l = exsudat, LDH,
amilaze, glucoză
 Citologie: PMN, limfocite, atipice, mezotelii
 Bacteriologic: culturi, antibiogramă
METODELE ENDOSCOPICE
1) Bronhoscopia
Indicaţii: NBP/TBC, diagnostic incert
2) Pleuroscopia
Indicaţii: diagnosticul etiologic al unor pleurezii
3) Mediastinoscopia
Indicaţii: diagnostică, aprecierea invaziei tumorale
Bronhoscopie
Bronhoscopie
SCINTIGRAFIA PULMONARĂ
 De perfuzie
 De ventilaţie
Indicaţii:
 condensări de tip atelectatic
 suspiciunea de corp străin periferic
EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ
Măsurarea volumelor pulmonare şi a debitelor
ventilatorii
Apreciază:
1. Ventilaţia
2. Perfuzia
3. Difuziunea alveolo-capilară
Teste statice (măsurarea volumelor pulmonare):

● CV = VC (0,5 l) + VIR (1,5-2 l) + VER (0,8-1,5 l)
N = 3,5-5 l în funcţie de vârstă, sex, suprafaţă
corporală, antrenament
● VR = 0.5 l
● CPT = CV + VR
Teste dinamice (măsurarea debitelor pulmonare)

● Ventilaţia maximă/min
N = 100-120 l/min (F), 130-150 l/min (B)
● VEMS
● Indicele Tiffneau = VEMS/CV
N > 75%
Testele de efort şi farmacodinamice:

 Bronhoconstrictoare
 Bronhodilatatoare
Patologic în testele ventilatorii

Disfuncţia ventilatorie de tip obstructiv
 creşte VR
 scade indicele Tiffneau
 scade ventilaţia maximă/min
Disfuncţia ventilatorie de tip restrictiv

 scad CV, VR şi CPT

Curs 7 Semeiologia Neurologica Si Psihiatrica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 7 Semeiologia Neurologica Si Psihiatrica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SEMEIOLOGIE MEDICALĂ

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ

= tulburare de ritm, frecvenţă şi/sau intensitate a

 are întotdeauna corespondent obiectiv

A) Afecţiuni laringiene: B) Afecţiuni traheale:

C) Afecţiuni bronşice: D) Afecţiuni parenchimatoase:

F) Afecţiuni osoase: G) Afecţiuni neurologice:

DISPNEEA DE CAUZĂ PULMONARĂ

DISPNEEA DE CAUZĂ PULMONARĂ

DISPNEEA DE CAUZĂ PULMONARĂ

După condiţiile de apariţie După momentul instalării:

1.Tahipnee/polipnee: > 18/min, amplitudine

Cauze: tumori şi hemoragii cerebrale, intoxicaţia

Cauze: acidoza diabetică, IRC decompensată,

Cauze: septicemii, meningite.

= act reflex declanşat de iritarea căilor respiratorii

SE DESFĂŞOARĂ ÎN TREI TIMPI:

Practic: diferenţierea tusei cardiace (acută sau cronică)

= eliminarea pe gură, în timpul tusei, a conţinutului

= evacuarea masivă şi bruscă a conţinutului unei

Cauze: abces pulmonar, TBC, chist hidatic pulmonar.

= eliminarea pe gură, prin efort de tuse, de sânge

● Hemitorace: drept – stâng

3. Ochii: sindrom Claude Bernard Horner

„pink puffer“  „blue bloater“

„pink puffer“  „blue bloater“

Modificări ale dinamicii respiratorii

1. De frecvenţă: tahipnee, bradipnee

Modificări ale dinamicii respiratorii

TIRAJ: retracţie în inspir a spaţiilor intercostale

Modificări ale peretelui toracic

Sonoritate pulmonară crescută

Sonoritate pulmonară scăzută

 sistematic, dar fără relief osos

Modificări patologice ale sonorităţii

Modificări patologice ale sonorităţii

 Metode: directă şi mediată

Zgomotele respiratorii normale:

Modificările murmurului vezicular

Modificările murmurului vezicular

Modificări de ritm: respiraţie sacadată (fracturi

Modificările suflului laringo-traheal

1. Suflul tubar = transmiterea suflului laringo-traheal

Pneumonie, atelectazie (cancer pulmonar), infarct.

Modificările suflului laringo-traheal

2. Suflul cavernos/cavitar = transmiterea suflului

Modificările suflului laringo-traheal

3. Suflul amforic = transmiterea suflului laringo-

Modificările suflului laringo-traheal

4. Suflul pleuretic = se ascultă în expir, la limita

Modificările suflului laringo-traheal

5. Suflul tubo-pleuretic  pneumonie cu pleurezie

6. Respiraţia suflantă = între murmurul vezicular şi

Zgomotele respiratorii supraadăugate

Mecanism de producere: punerea în mişcare a

RONFLANTE - apar în bronşiile mari, “sforăitoare”

Se ascultă în inspir şi expir.

Pneumonie, atelectazie (cancer pulmonar), infarct

Crepitantele de deplisare = dispar la tuse

Bronşită acută şi cronică, bronhopneumonie, TBC

2. Ralurile umede (variante)

● Ral cavernos: umed, tonalitate joasă, timbru

Ralul-frecătură: fin, se ascultă la sfârşitul inspirului,

 Aşezare în poziţie: sus-jos, dreapta-stânga