Curs 7 Semeiologia Neurologica Si Psihiatrica

SEMEIOLOGIE MEDICALĂ
Curs 6
Semeiologie neurologică
Semeiologie psihiatrică
Răzvan Constantinescu
Semeiologia neurologică
Complexă
Observare + bilanţ de fapte constatate
Adesea intricată cu patologie psihiatrică
Model bazal de examinare neurologică
1. Atitudinea neurologică
2. Echilibrul static
3. Proba Romberg
4. Echilibrul dinamic
5. Motilitatea voluntară
6. Coordonarea mişcărilor
7. Reflexele
8. Sensibilitatea
9. Mişcările involuntare
10. Nervii cranieni
1. Atitudinea
 Boala Parkinson: rigidă, anteflexie, mimică

inexpresivă, privire fixă, clipit rar (“mască”)
 Meningita: “cocoş de puşcă”
 Paralizia de radial: mână în “gât de lebădă”
 Opistotonusul: în AVC, traumatisme cerebrale,
tetanos, iatrogen (neuroleptice)
Semeiologia neurologică Atitudinea
Boala Parkinson
Meningita
“Cocoş de puşcă”
Paralizia de nerv radial
“Mâna de lebădă”
Opistotonus
“Opisthotonus” (Sir Charles Bell, 1809)

2. Echilibrul static
= staţiunea verticală
Anomalii:
 boli extrapiramidale (b. Parkinson)
 tabes
 polinevrită
3. Proba Romberg
● ortostatism
● călcâiele lipite
● (mâinile întinse înainte)
● închide ochii
Dacă nu poate menţine pozitia
 proba (+)
 leziuni vestibulare şi ale
sensibilităţii profunde +
 sindromul cerebelos -
Semeiologia neurologică Mersul
4. Echilibrul dinamic
1. Spasmodic – mers rigid, greoi, târând

picioarele (scleroză în plăci = leuconevraxită).
2. Târât – cu căutarea unui punct de sprijin
pentru mâini şi, după ce-l găseşte, bolnavul îşi
trage piciorul (histerie, parapareze).
3. Cosit – duce lateral membrul inferior bolnav,
descriind un semicerc (hemipareza spastică).
4. Stepat – piciorul cade balant, bolnavul

flectează mult gamba pe coapsă şi coapsa pe
bazin pentru a nu atinge solul cu vârful
degetelor (paralizia nervului sciatic popliteu
extern).
5. Rigid – mers cu paşi mici şi corpul aplecat
înainte (b. Parkinson).
6. Dansant – ţopăit (coree).
7. Talonat – dimensionare greşită a mişcărilor,

bolnavul ridică membrul inferior mai sus şi-l
fixează pe sol cu călcâiul (tabes).
8. Ebrios – “în zig-zag”, nesigur, pe două cărări,
“parcă ar fi beat” (sindrom cerebelos).
9. Legănat – “de raţă” sau “mersul salutând”, cu
aplecarea pe spate la fiecare pas (luxaţie
unilaterală congenitală de şold).
5. Motilitatea voluntară (activă)
Urmăreşte:
 mişcările spontane
 amplitudinea mişcărilor dictate
 rapiditatea efectuării mişcărilor
 forţa musculară la opoziţie
Anomalii ale mişcării voluntare
 Deficit parţial = pareză

 Deficit total = paralizie
Localizare:
1. Monopareza/plegie = 1 membru
2. Hemipareza/plegie = ½ corp
3. Parapareza/plegie = membrele inferioare
4. Tetrapareza/plegie = toate membrele
PROBE DE PAREZĂ
 Proba Barre
 Proba Mingazzini
 Proba Grasset
 Proba Vasilescu
PROBE DE PAREZĂ
Barré: pacient în decubit ventral; se flectează gambele la

50-60° faţă de orizontală, iar pacientul încearcă să
păstreze poziţia; gamba de partea deficitară tinde să cadă.
– leziune periferică → gamba cade continuu (nu există
sensibilitate proprioceptivă)
– leziune piramidală → gamba oscilează şi cade treptat
PROBE DE PAREZĂ
Mingazzini: pacient în decubit dorsal; coapsele şi

gambele flectate la 90° de grade, membrele inferioare
depărtate la 5-10 cm; gamba de partea deficitară cade.
PROBE DE PAREZĂ
Grasset: pacient în decubit dorsal; coapsele flectate la

45-60°, gambele în extensie, membrele inferioare
depărtate; membrul de partea afectată cade.
PROBE DE PAREZĂ
Vasilescu: pacient în decubit dorsal; flectarea rapidă a

coapselor şi gambelor, fără alipirea picioarelor şi fără
desprinderea călcâielor de pe pat; membrul inferior cu
deficit rămâne în urmă.
Sindromul piramidal
Hemiplegia
Paraplegia
Tetraplegia
Christopher Reeve
6. Coordonarea mişcărilor
alterarea coordonării = ataxie
Clasificare (tipuri):
a) cerebeloasă
b) tabetică
Semeiologia neurologică Ataxia
Ataxia cerebeloasă
1. Dismetrie cu hipermetrie – proba “index-nas” şi
“călcâi-genunchi”
2. Asinergie – nu coordonează mişcările parţiale ale unei
mişcări complexe
3. Adiadocokinezie – nu poate executa mişcări rapide
succesive şi în sens contrar – proba “moriştii” şi a
pumnului
4. Tremurătura cerebeloasă:
– statică: în staţiune şi mers, dispare în decubit
– kinetică: la mişcări voluntare
5. Tulburări de scris (neregulat), vorbire (sacadată, lentă),
mers (nesigur, în zig-zag)
Ataxia cerebeloasă adiadocokinezia

Ataxia tabetică
1. Mers talonat, cu baza largită

2. Dismetrie cu hipermetrie
3. Proba Romberg +
4. Abolirea ROT
Ataxia cerebeloasă dismetria
Proba “index-nas”
Ataxia cerebeloasă dismetria
Proba “index-nas”
Proba “călcâi-genunchi”
7. Reflexele
a) Cutanate
b) Osteo-tendinoase
c) Pupilare
d) Cornean
Semeiologia neurologică Reflexele
a) reflexele cutanate
Se excită pielea cu un vârf ascuţit.
1. Cutanat plantar
2. Cutanate abdominale
3. Palmo-mentonier
Diminuate sau abolite în leziuni piramidale.

a) Reflexele cutanate
1. Reflexul cutanat plantar (Babinski)
sindrom piramidal
reflexul cutanat
plantar Babinski
Până la vârsta de 2 ani – normal (!)
2. Reflexele cutanate abdominale
3. Reflexul palmo-mentonier
 Marinescu-Radovici
 ateroscleroză, leuconevraxită
b) reflexele osteo-tendinoase
Cu un ciocan de reflexe se percută tendonul,

obţinându-se contracţia muşchiului.
Modificări ale ROT:

 diminuate sau abolite: tabes,
mielite, nevrite, polinevrite.
 exagerate: leziuni piramidale.
1. Rotulian
2. Achilean
3. Bicipital
4. Tricipital
5. Stilo-radial
6. Clonusul
b) Reflexele osteo-tendinoase
1. Reflexul rotulian
Reflexul este mediat prin rădăcinile nervilor spinali L3 şi L4 (predominant).

2. Reflexul achilean
Reflexul este mediat prin rădăcinile nervului spinal S1.

2. Reflexul achilean
3. Reflexul bicipital
Reflexul este mediat prin rădăcinile nervilor spinali C5 şi C6.

4. Reflexul tricipital
Reflexul este mediat prin rădăcinile nervilor spinali C6 şi C7 (predominant).

4. Reflexul tricipital
5. Reflexul stilo-radial
Reflexul este mediat prin rădăcinile nervilor spinali C6 şi C7 (predominant).

6. Clonusul
= mişcări ritmice, regulate şi

involuntare ale rotulei/piciorului
(în sindromul piramidal)
Sindrom de neuron motor central Sindrom de neuron motor periferic
(leziune a neuronului din SNC) (leziune a neuronului periferic motor)
 pareză/paralizie pe hemicorp  pareză/plegie limitată la teritoriul

inervat
 hipotonie  hipertonie musculară  hipotonie musculară
 ROT vii, hiperkinetice  ROT abolite
 reflexe cutanate abolite  reflexe cutanate prezente
 reflexe patologice prezente  reflexe patologice absente,
fasciculatii musculare prezente
 ex. AVC, tumori, traumatisme  ex. neuropatii periferice, secţiuni
nervoase
c) reflexele pupilare
1. pupilar fotomotor
2. de acomodare la distanţă
c) Reflexele pupilare
2. Reflexul de acomodare la distanţă
Stimulul acestui reflex este imaginea neclară care ajunge pe

cortex la nivelul ariei 17 care este conectată cu aria 18, la rândul ei
legată cu aria 8 (motorie) din lobul frontal – coordonează
modificările curburii cristalinului, convergenţa axelor optice şi
diametrul pupilar.
Semnul Argyll-Robertson (sifilis nervos)
 Acomodare la distanţă – păstrată

 Acomodare la lumină (fotomotor) - abolită
Semnul Holmes-Adie
8. Sensibilitatea
Tulburări subiective:
 parestezii (nevrite, tabes)
 durere (tumori, hernie de disc)
Tulburări obiective:
 de sensibilitate superficială
 de sensibilitate profundă
 disociaţii
Semeiologia neurologică Sensibilitatea
Tulburări de sensibilitate superficială
 tactilă
 termică
 dureroasă
 Hipoestezie
 Anestezie
 leziuni medulare, nevrite, polinevrite

Sensibilitatea termică
Tulburări de sensibilitate profundă
 Sensibilitatea profundă vibratorie

(diapazon pe eminenţele osoase)
 Sensibilitatea mio-artro-kinetică
(recunoaşterea cu ochii inchişi a sensului
unei mişcări imprimate de medic)
 Tabes
 Polinevrită
Disociaţii de sensibilitate
 disociaţia siringomielică - pierderea

sensibilităţii termice şi dureroase cu
conservarea celei profunde şi tactile
(siringomielie)
 disociaţia tabetică - pierderea sensibilităţii
profunde şi tactile cu conservarea celei
termice şi dureroase (tabes)
9. Mişcările involuntare
1) Tremurăturile
2) Convulsiile
3) Fasciculaţiile musculare
4) Mişcările coreice
5) Miocloniile
6) Crampele funcţionale
7) Ticurile
8) Trismusul
1) tremurăturile
 Tremurătura fiziologică
 Tremurături patologice:
 parkinsoniană
 basedowiană
 intenţională (scleroză în plăci, leziuni cerebeloase)
 ereditară (esenţială) - apare în repaus şi mişcare
 alcoolică
 senilă – ritm rar, interesează mâinile şi capul
2) convulsiile
Julius Caesar
 generalizate sau parţiale
 tonice/clonice/tonico-clonice
– tetanos
– epilepsie
– tetanie
– intoxicatie cu stricnină
– eclampsie
– uremie
– hiponatriemie (CH)
4) mişcările coreice
 dezordonate, bruşte, de amplitudine variabilă,

ilogice, accentuate de mişcările voluntare
 diminuă în repaus şi dispar în somn
– coreea Sydenham (determinarea nervoasă a

reumatismului articular acut)
– coreea Huntington (ereditară).
5) miocloniile
 contracţii involuntare bruşte, de scurtă durată,

ca cele determinate de curentul electric,
localizate la un singur muşchi sau la un grup
muscular
 nu dispar în somn
 nu produc mişcări ale segmentelor
– encefalită epidemică
– uremie
6) crampele funcţionale
 contracţii tonice, trecătoare, limitate la un

grup muscular care participă la un act
profesional, întotdeauna acelaşi
 crampa scriitorului, înotătorului, pianistului
 orice alte mişcări, cu excepţia actului
profesional, se fac în condiţii perfecte.
7) ticurile
 mişcări bruşte, cu caracter semi-conştient,

accentuate de emoţii, diminuate de voinţă
 dispar în somn
– clipitul pleoapelor
– ridicarea umărului
8) trismusul
= contracţia maseterilor cu imposibilitatea

deschiderii gurii
– tetanie
– tetanos
– epilepsie
Nervul olfactiv 10. Nervii cranieni
Tulburări:
 hiposmia
 anosmia
 hiperosmia
 parosmia
 cacosmia
tumori nazale, sinuzite, vegetaţii adenoide

Nervul optic 10. Nervii cranieni
Se cercetează: Tulburări:
 Acuitatea vizuală – cu optotipul  ambliopia
 Câmpul vizual – cu campimetrul  amauroza
 Fundul de ochi – cu oftalmoscopul (cecitatea)
 discromatopsia
 hemianopsia
 scotoamele
Nervii oculomotor comun, patetic şi
oculomotor extern
 strabism (devierea globului ocular în direcţia

opusă nervului lezat)
 diplopie (vedere dublă)
 paralizia oculomotorului comun determină
ptoză palpebrală.
Paralizia de nerv oculomotor comun

Paralizia de nerv oculomotor extern

Nervul facial 10. Nervii cranieni
Paralizia facială
 infecţioasă
 tumorală
 vasculară
periferică sau centrală, în raport cu sediul leziunii

(neuron periferic sau central).
Paralizia facială periferică
 asimetrie facială
 devierea gurii spre partea sănătoasă
 ştergerea pliurilor şi şanţurilor feţei şi frunţii
 coborârea comisurii bucale
 lagoftalmie prin căderea pleoapei inferioare
 scurgerea lacrimilor pe obraz
 absenţa clipitului
 mişcările automate şi cele active accentuează aceste semne
 bolnavul nu poate fluiera, încreţi fruntea şi încrunta de partea
bolnavă
 când încearcă să închidă pleoapele, ochiul de partea bolnavă
rămâne deschis, iar globul ocular merge în sus şi înafară (C. Bell)
Paralizia facială periferică

Nervul acustico-vestibular
Leziuni ale nervului acustic:

 acufene (otite, HTA etc.)
 hiperacuzie (migrenă, nevroze)
 diplacuzie
 hipoacuzie şi surditate de transmisie (otite
medii, dop de cerumen) şi de percepţie (leziuni
ale urechii interne şi ale nervului auditiv).
Nervul acustico-vestibular
Leziuni ale nervului vestibular:

 vertij
 tulburări de echilibru
 nistagmus
Investigarea clinică a nistagmusului
Cauze:
● congenital
● afecţiuni vestibulare
● leziuni cerebelare
● toxice
Examenul lichidului cefalo-rahidian
Cum îl obţinem:
 poziţie şezândă sau în decubit lateral
 dezinfecţie tegumentară
 se pătrunde cu acul de puncţie în spaţiul dintre vertebrele
L4-L5 sau L3-L4
 imediat deasupra apofizei spinoase a vertebrei inferioare
 perpendicular pe linia mediană
 se pătrunde în spaţiul subarahnoidian
 decubit dorsal, cu capul fără pernă, timp de 48 h
Tehnica puncţiei lombare

Aspectul LCR
 Normal – limpede ca apa de izvor.

 Patologic:
– limpede (tabes, neuroviroze, meningită limfocitară);
– hemoragic (hemoragie meningeană);
– xantocromic (tumori, hemoragii subarahnoidiene);
– tulbure (meningite septice).
Examenul cito-bacteriologic
 Normal: 1-3 limfocite/mm3.

 Patologic:
– creşterea limfocitelor moderată (lues neuro-vascular)
sau marcată (meningită virotică, tbc sau luetică);
– creşterea polimorfonuclearelor în meningitele septice.
Examenul bacteriologic: frotiu, culturi şi inoculări.
Examenul chimic
 Albuminele: hiperalbuminoză în meningite

 Disociaţia albumino-citologică (hiperalbuminoză cu reacţie
celulară nulă sau moderată) în compresiuni medulare şi
poliomielită
 Disociaţia cito-albuminică (pleiocitoză marcată cu albumina în
cantitate normală) în encefalite şi poliomielită
 Globulinele pozitive în meningite, tabes, tumori cerebrale
 Glicorahia în encefalita epidemică şi coma diabetică; scade în
meningita tuberculoasă
 Clorurile scad în meningita tuberculoasă
Sindromul meningean
Cauze:
 meningită (tuberculoasă şi netuberculoasă)
 hemoragie meningee
Simptome clinice importante
 cefalee difuză, permanentă, exagerată de zgomot,

lumină şi mişcare
 vărsături fără efort
Semne obiective
Contracturi cu:
– redoarea cefei
– semnul Brudzinski
– semnul Kernig
Disociaţia puls-temperatură
Redoarea cefei
= flexia capului pe torace are loc în mod normal până

când bărbia atinge sternul; inflamaţia meningelui
este însoţită de durere şi de rezistenţă musculară la
executarea manevrei.
Semnul Brudzinski
Semnul Brudzinski
Semnul Kernig
Semnul Kernig
Sindromul sciatic
Cauze:
 tumori vertebrale
 hernie de disc
 spondiloză
Simptomatologie:
 durere pe traiectul nervului sciatic accentuată de
mişcare, tuse, strănut
 manevrele de elongaţie (Lasègue, Bonnet) sunt
pozitive (produc durere).
Semeiologia psihiatrică
Funcţiile psihice
 Cognitive
 Afective
 Voliţionale şi efectorii
 Conştiinţa
 Personalitatea
 Intelectul
TULBURĂRILE DE PERCEPŢIE
 Senzaţia
 Percepţia
 Tulburări cantitative
 Tulburări calitative
a) tulburările cantitative
 Hiperestezia
 Hipoestezia
 Anestezia
b) tulburările calitative
 Iluziile
 Halucinaţiile
 Agnoziile
Manifestări patologice
1. Iluziile
2. Halucinaţiile
3. Anxietatea
4. Obsesia
5. Fobia
6. Delirul
7. Atenţia
8. Tulburările de somn
9. Tulburările de conştienţă
1. ILUZIILE
 Percepţie deformată a fiinţelor şi obiectelor reale =

percepţii false cu obiect
– boli infecţioase
– schizofrenie
– intoxicatii
– ! Fiziologice (confund o persoană cu alta,
hipnagogice, hipnapompice)
1. ILUZIILE
2. HALUCINAŢIILE
 Percepţii false fără obiect! Influenţează comportamentul

– Adult – auditive
 Clasificare: – Copil – vizuale
– Exteroceptive
Auditive Tactile
Vizuale Olfactive si gustative

– Interoceptive
– Proprioceptive
2. HALUCINAŢIILE
2. HALUCINAŢIILE
3. ANXIETATEA
 stare de frică, de teamă continuă, fără obiect,

însoţită de un ansamblu de modificări neuro-
vegetative (transpiraţii, dispnee, uscăciunea gurii)
– nevroză astenică
– surmenaj
3. ANXIETATEA
4. OBSESIA
 Idee dominantă cu caracter absurd care, contrar

voinţei individului, pune stăpânire pe gândirea
acestuia şi pe care nu o poate îndepărta (deşi se luptă
conştient pentru aceasta)
 Ritualuri (comportamente repetitive)

 Tulburarea obsesiv-compulsivă (nevroză)
 Depresii
 Schizofrenie
5. FOBIA
= idee obsesivă dublată de anxietate

 conduită evitantă
 Cancerofobia
 Nozofobia
 Agorafobia
 Claustrofobia
 Zoofobia
 Ihtiofobia
5. FOBIA
5. FOBIA
5. FOBIA
10% din populaţia generală nu zboară cu avionul

National Transportation Statistic Report, 1985:
Este mai sigur de:
x 29 decât mersul cu maşina
x 18 decât accidentele domestice
x 10 decât accidentele de muncă
x 8 decât mersul pe jos
x 6 decât posibilitatea de a fi ucis de o rudă
x 4 decât călătoria cu trenul
6. DELIRUL
Idee falsă pe care bolnavul o trăieşte ca adevarată.
 psihoze
 intoxicatii
 boli infectioase
 violent/apatic
 carfologie = încearcă să prindă obiecte imaginare
6. DELIRUL
1. Sistematizat
 expansiv (de putere, de forta, de grandoare) în manii
 paranoid (de persecutie, de urmarire) în etilism
cronic, schizofrenie
 micromanic (autoacuzare, umilinta) în psihoze senile
2. Nesistematizat (idei haotice)

6. DELIRUL
7. ATENŢIA
 diminuată: oligofrenie, schizofrenie, demenţă

 exagerată dar limitată la anumite sfere: nevroze
7. ATENŢIA
 Hipoprosexia
 Hiperprosexia
Evaluare clinică:
– numărarea inversă de la 100 din 7 în 7
– recitarea alfabetului în sens invers
– pronunţarea literelor unui cuvânt invers (de ex.
S_C_A_U_N – N_U_A_C_S)
8. TULBURĂRILE DE SOMN
 Insomnie: paranoia, manie, nevroze

 Hipersomnie: boli infecţioase, surmenaje
9. TULBURĂRILE DE CONŞTIENŢĂ
 Torpoarea/somnolenţa  faza de inducere a

somnului (surmenaj, boli febrile)
 Obnubilarea: răspunde greu la întrebări, aspect de
“om rătăcit” (stări toxice, boli infecţioase)
 Stupoarea: obnubilare + tulburări de memorie +
dezorientare temporo-spaţială (schizofrenie, boli
infecţioase)
Pierderea conştientei
 Sincopa
 Coma: pierderea totală a stării de
conştienţă şi a vieţii de relaţie
– uşoară: reacţie la excitanţi
– vigilă: cu sensibilitate dureroasă
– profundă (carus): cu alterarea funcţiilor
vegetative
Cauzele comelor
 Centrale: meningită, encefalită, hemoragie, embolie,
tromboză, traumatisme
 Endogene: uremică, diabetică, mixedematoasă,
addisoniană
 Exogene: morfină, CO, somnifere
TULBURĂRI PSIHICE MAJORE
 Psihoza maniaco-depresivă
 Schizofrenia
 Paranoia
PSIHOZA MANIACO-DEPRESIVĂ
Tulburare afectivă bipolară caracterizată prin

modificări ciclice ale dispoziţiei.
 Charles Baudelaire  Victor Hugo
 Ludwig van Beethoven  Abraham Lincoln
 Hector Berlioz  Marilyn Monroe
 George Gordon Byron  Alfred de Musset
 Jim Carrey  Florence Nightingale
 Winston Churchil  Ozzy Osborne
 Francis Ford Coppola  Edgar Allan Poe
 Gaetano Donizetti  Axl Rose
 T.S. Eliot  Robert Schumann
 Eminem  Mary Shelley
 William Faulkner  Frank Sinatra
 Peter Gabriel  Ben Stiller
 Paul Gaugain  Piotr Ilici Chaikovsky
 Ernst Hemingway  Alfred Lord Tennyson
 Jimi Hendrix  Ted Turner
 Hermann Hesse  Robin Williams
 Adolf Hitler  Virginia Woolf
Simptomele episodului depresiv
 dispoziţie depresivă  sentimente de inutilitate

 pierderea interesului şi a sau vinovăţie excesivă
plăcerii  dificultăţi de concentrare
 inhibiţie psihomotorie  idei suicidare
 oboseală / pierderea
energiei
Simptomele maniacale
 euforie  productivitate crescută

 autostimă/grandoare  distractibilitate
 scăderea nevoii de somn  agitaţie psihomotorie
 logoree  implicare excesivă în
activităţi riscante
SCHIZOFRENIA
Sindromul discordant
– Tocire afectivă
– Disociaţie ideo-afectivă
– Idei delirante, halucinaţii
– Retragere socială / autism

SCHIZOFRENIA
Van Gogh
– se automutilează
– 1889 – se internează voluntar
în ospiciul din Saint Remy
– iulie 1890 – se împuşcă în
piept, după care se retrage în
camera lui
John Forbes Nash Jr.,
laureat al premiului Nobel în Economie
Peter Green – Fleetwood Mac
Syd Barrett – Pink Floyd

PARANOIA
 Delir sistematizat
 Inteligenţă peste medie
 Convingători (prozeliţi)
– politicieni
– conducători
PATOLOGIA PSIHIATRICĂ
INDUSĂ DE ALCOOL
 Beţia acută
 Sevrajul etanolic
 Delirium tremens
 Coma alcoolică
 Encefalodistrofia alcoolică
OLIGOFRENIILE
 Uşoară ! Hipermnezie compensatorie

 Medie
 Severă

Curs 7 Semeiologia Neurologica Si Psihiatrica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 7 Semeiologia Neurologica Si Psihiatrica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SEMEIOLOGIE MEDICALĂ

Model bazal de examinare neurologică

 Boala Parkinson: rigidă, anteflexie, mimică

Paralizia de nerv radial

“Opisthotonus” (Sir Charles Bell, 1809)

1. Spasmodic – mers rigid, greoi, târând

4. Stepat – piciorul cade balant, bolnavul

7. Talonat – dimensionare greşită a mişcărilor,

5. Motilitatea voluntară (activă)

Anomalii ale mişcării voluntare

 Deficit parţial = pareză

Barré: pacient în decubit ventral; se flectează gambele la

Mingazzini: pacient în decubit dorsal; coapsele şi

Grasset: pacient în decubit dorsal; coapsele flectate la

Vasilescu: pacient în decubit dorsal; flectarea rapidă a

alterarea coordonării = ataxie

Ataxia cerebeloasă adiadocokinezia

1. Mers talonat, cu baza largită

Ataxia cerebeloasă dismetria

Ataxia cerebeloasă dismetria

Se excită pielea cu un vârf ascuţit.

Diminuate sau abolite în leziuni piramidale.

Cu un ciocan de reflexe se percută tendonul,

Modificări ale ROT:

Reflexul este mediat prin rădăcinile nervilor spinali L3 şi L4 (predominant).

Reflexul este mediat prin rădăcinile nervului spinal S1.

Reflexul este mediat prin rădăcinile nervilor spinali C5 şi C6.

Reflexul este mediat prin rădăcinile nervilor spinali C6 şi C7 (predominant).

Reflexul este mediat prin rădăcinile nervilor spinali C6 şi C7 (predominant).

= mişcări ritmice, regulate şi

 pareză/paralizie pe hemicorp  pareză/plegie limitată la teritoriul

Stimulul acestui reflex este imaginea neclară care ajunge pe

 Acomodare la distanţă – păstrată

Tulburări de sensibilitate superficială

 leziuni medulare, nevrite, polinevrite

Tulburări de sensibilitate profundă

 Sensibilitatea profundă vibratorie

 disociaţia siringomielică - pierderea

 dezordonate, bruşte, de amplitudine variabilă,

– coreea Sydenham (determinarea nervoasă a

 contracţii involuntare bruşte, de scurtă durată,

 contracţii tonice, trecătoare, limitate la un

 mişcări bruşte, cu caracter semi-conştient,

= contracţia maseterilor cu imposibilitatea

Nervul olfactiv 10. Nervii cranieni

tumori nazale, sinuzite, vegetaţii adenoide

Nervul optic 10. Nervii cranieni

 strabism (devierea globului ocular în direcţia

Paralizia de nerv oculomotor comun

Paralizia de nerv oculomotor extern

Nervul facial 10. Nervii cranieni

periferică sau centrală, în raport cu sediul leziunii

Paralizia facială periferică

Paralizia facială periferică

Leziuni ale nervului acustic:

Leziuni ale nervului vestibular:

Investigarea clinică a nistagmusului

Examenul lichidului cefalo-rahidian

Tehnica puncţiei lombare

 Normal – limpede ca apa de izvor.

 Normal: 1-3 limfocite/mm3.

 Albuminele: hiperalbuminoză în meningite

Simptome clinice importante