Indicatori utilizați pentru

evaluarea statusului oral

Au realizat: Micinschi Nadina,

Rusu Adriana, Școlnic Scarlett-
Florentina
Grupa M1830
 INDICATORI UTILIZAŢI PENTRU EVALUAREA STATUSULUI ORAL

 Indicatorii utilizaţi în studiile epidemiologice reprezintă

instrumente de măsură a bolilor ce permit cunoasterea starii
de sanatate a unei populatii si realizeaza comparaţii între
diferite studii şi date.
 Standardizarea acestor indicatori se realizează întotdeauna
la începutul studiului, dar se poate face şi la diferite
momente în cursul acestuia, pentru a fi siguri că nu există
nici o modificare în privinţa criteriilor de diagnostic.
 Important este ca standardele să rămână aceleaşi,
atât la fiecare examinator, la diferite momente de timp, cât şi
între diferiţi examinatori, la acelaşi moment de timp.
 

 
 Utilizarea indicatorilor
 . Scop Individual
 -diagosticul stării de sănătate orală a pacienților;

 -evidențierea gradului de igienă orală;

 -motivarea aplicării metodelor de prevenție orală

 Cercetare (baza de date)

 Sănătatea comunitară:

 calcularea prevalenței afectiunilor orale;

 -aprecierea necesarului de tratament în comunități

 -aprecirea eficienței programelor de sănătate orală

  

  
Proprietățile unui indicator ideal
• Proprietăţile unui indicator ideal sunt legate de scopul
acestuia. Pentru aceasta, indicele trebuie să aibă o serie
de caracteristici, şi anume, să fie:
• Simplu: uşor de înţeles, la fel şi metoda lui de utilizare;
• Obiectiv: utilizarea indicelui ar trebui să fie obiectivă,
nefiind susceptibilă la părerea examinatorului;
• Valid: indicele trebuie să măsoare ceea ce ar trebui să
măsoare (în cazul cariilor dentare, el nu trebuie să
măsoare şi alte afecţiuni dentare, cum ar fi de exemplu,
hipoplazia smalţului);
• Fidel: de fiecare dată când se utilizează, trebuie să se
obţină acelaşi rezultat;
• Cuantificabil: indicele ar trebui să furnizeze o măsurare
după care să se poată realiza o analiză statistică, să se
poată calcula valoarea medie şi dispersia datelor
colectate;
• Senzitiv: trebuie să aibă o acurateţe cât mai apropiată
de 100% pentru a putea depista cât mai corect toate
cazurile de boală, inclusiv cele minore;
• Acceptabil: aplicarea lui nu trebuie să fie dureroasă sau
să dureze un timp prea îndelungat pentru a produce un
disconfort pacientului.
 Indicatorul CAO
• Imaginat de Klein şi Palmer în 1937, CAO
apreciază numărul de dinţi, Cariaţi, Absenţi
şi Obturaţi ai unei persoane
• Este un indicator de prevalenţă a cariei
dentare
• CAO evaluează numai cariile cavitare
• Dacă unitatea de măsură este dintele-CAOD
• Dacă unitatea de măsură este suprafaţa
dentară-CAOS
• Indicatorul CAO a fost utilizat în studii
epidemiologice şi cu ajutorul lui a fost
creată o bază de date privind
epidemiologia cariei dentare în diferite
regiuni de pe glob.

• Indicatorul CAO arată evoluţia cariei

dentare în decurs de 90 ani
 Dezavantaje
• 1. Este un indicator ireversibil: valoarea poate să rămână
constantă sau să crească, dar niciodată nu scade

• 2. Oferă aceeaşi valoare fiecărei componente în parte:

C,A,O (o persoana cu 10 dinţi obturaţi are acelaşi
indicator CAO cu o persoană cu 10 dinti absenţi)

• 3. CAO nu evaluează dinţii sau suprafetele dentare cu

risc la carie dentară; evaluează doar cariile cavitare
• 4. Nu face diferenţa între obturaţiile clasice
şi cele de tip restaurare preventivă cu răşini

• 5. Nu face diferenţa între dinţii absenti de

cauză carioasa şi cei absenţi din alte cauze:
traumatisme, boala parodontală

• 6. În cazul persoanelor care prezintă

coroane de înveliş, acestea se inregistreză
ca dinţi obturaţi.
 Indicatorul ICDAS
• International Caries Detection and
Assessment System (ICDAS) este un
indicator de apreciere a statusului dentar
elaborat în 2007 şi care are avantajul faţă
de CAO că poate evalua şi cariile
necavitare;
• Poate fi reversibil, (în cazul cariilor
necavitare cod 1 si 2, acestea pot deveni
reversibile prin remineralizare)
Coduri de restaurare4 = obturaţie de
amalgam
0= suprafaţă
dentară
fără obturaţie sau
sigilare 5 = coroană
metalică

6 = coroană
ceramică,
1 = sigilare, partială metalo-
ceramică,
faţetă ceramică

7 = obturaţie
2 = sigilare totală fracturată
sau pierdută

3 = obturaţie
fizionomică 8 = obturaţie
temporară
CODURI DE CARIE DENTARĂ

• 0= Dinte sănătos
• 1= Prima modificare vizibilă în smalţ
• 2= Modificare distinctă în smalţ-white spot,
brown spot
• 3= Carie în smalţ fără dentină vizibilă
• 4= Umbră dentinară care transpare printr-un
smalt aparent integru
• 5= Cavitate distinctă în smalţ şi dentină
• 6 =Cavitate extinsă cu afectare pulpară
Code 0-Nici un semn evident de carie dentara
dupa uscare timp de 5 secunde
Cod 1 –Prima modificare vizibila în smalț (vizibila dupa
uscare timp de 5 secunde )
-fete proximale: pete albe sau brune (white spot si brown
spot) vizibile dupa uscare 5 secunde
- fete ocluzale: modificari limitate in santuri si fisuri vizibile
pe dinte umed
 Cod 2- Modificare distinct in smalt
-pe dintele umed, modificări de tipul white spot si brown
spot
Cod 3 –Carie in smalt fara dentina vizibila, profunzime
de de 0,5 mm
 Cod 4-Umbra dentinara
- corespunde unei coloratii gri/brun/ aflate in relatie cu o
leziune carioasa initiata la nivelul fetei dentare respective
Cod 5-Cavitate distincta cu dentina vizibila dar fara
afectare pulpara
Code 6- Cavitate extinsa cu expunere dentinara si
afectare pulpara
 Avantaje
• 1. Masoara cariile dentare/fetele dentare
necavitare
• 2. Permite detectarea cu precizie a
procesului carios in tesuturile dentare dureâ
• 3. Permite urmarirea in timp a schimbarilor
produse odata cu avansarea procesului
carios
• 4. Este reversibil, in cazul cariilor necavitare
 Indice de carii radiculare
• A fost descris de Raplh Katz in 1979 cu
scopul de a
• calcula prevalenta cariilor radiculare

• Se evalueaza numai dintii cu recesiuni

gingivale
 Indicile SIC
(Significant Index Caries)
• OMS (2002) a propus acest index cu
scopul de a atrage atenția asupra
persoanelor cu cele mai mare valori COD
din populatia studiată.
• Reprezinta valoarea medie a indicelui
CAO-D la treimea din grupul studiat cu
cele mai mari valori ale acestuia si
apreciaza necesitatile de tratament al
leziunilor carioase.
 Evaluarea statusului parodontal
1. Indicatorul CPITN (Ainamo 1982)

Se realizeaza un sondaj parodontal pentru

dintii din sextanti si se atribuie un cod
pentru fiecare sextant.

Valoarea cea mai mare a codului gasit pe

un sextant din cei 6, va determina
valoarea CPITN a persoanei respective.
Pentru un subiect cu vârsta de până la 16 ani
nu se realizează sondajul parodontal datorita
faptului că dinţii în erupţie pot produce erori
prin măsurarea de pungi parodontale false;

Pentru un subiect adult (peste 20 ani), în

cazul studiilor epidemiologice, sondajul se
realizează pe dinţii 17,16, 11, 26,27, 37,36,
31, 46,47
• Sonda parodontală OMS este marcată cu o bandă
neagră pe o distanţă de 3,5-5,5 mm de vîrf şi are un vârf
sferic cu diametrul de 0,5 mm; pentru aprecierea
pierderii de ataşament sonda parodontala are 2 benzi
negre (3,5-5,5 mm şi 8,5-11,5 mm)
• presiunea cu care se face sondajul parodontal se numeste
presiunea patului ungheal (presiunea pina la care se produce
o ischemie gingivală evidenţiată prin albirea gingiei);
• sonda se menţine într-un ax paralel cu axul dintelui;
• -fiecare dinte se examinează în şase puncte: mezio-vestibular,
centro-vestibular, disto-vestibular, similar şi pentru feţele
palatinale/linguale;
 Coduri CPI

• 0- parodonţiu sănătos
• 1-sângerare la sondare
• 2-tartru dentar
• 3-pungă parodontală de până la 5,5 mm
• 4-pungă parodontală de peste 6 mm
Coduri TN
• 0- nu necesită tratament parodontal
• 1-îmbunătăţirea igienei orale
• 2-detartraj, îmbunătăţirea igienei orale
• 3-chiuretaj parodontal (curete Gracey )
• 4-tratament chirugical parodontal
 COD 0
GINGIE SI PARODONŢIU MARGINAL SĂNĂTOS

Culoare roz
Consistenţă fermă
Aspect de coajă de portocală
 Profunzimea sulcusului
gingival : 1,8-2 mm 
Papila se găşeste sub punctul
de contact
 COD 2

TARTRU DENTAR
 COD 3
PUNGĂ PARODONTALĂ CU PROFUNZIMEA DE PINA
LA 5,5 MM

• Punga parodontala-
manifestarea clinica
masurabilă a bolii
parodontale; se masoară
de la marginea gingivală
pîna la baza pungii
parodontale
 COD 4

PUNGA PARODONTALA DE PESTE 6 MM

Datele OMS cu privire la statusul
parodontal la 35-44 ani (CPITN)