Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AFECTIUNI ORALE
ETIOLOGIE
În 1962, Keyes a propus 3 factori care pot determina
apariţia cariei dentare
TRIADA KEYES:
1. FACTORUL MICROBIAN
2. FACTORUL ALIMENTAR
3. FACTORUL TEREN
0= suprafaţă dentară
fără obturaţie sau sigilare
5 = coroană
metalică
3 = obturaţie
fizionomică 8 = obturaţie temporară
Cod 0-Nici un semn evident de carie dentara dupa uscare timp
de 5 secunde
Cod 1 –Prima modificare vizibila în smalț (vizibila dupa uscare timp
de 5 secunde )
-fete proximale: pete albe sau brune (white spot si brown spot) vizibile dupa
uscare 5 secunde
- fete ocluzale: modificari limitate in santuri si fisuri vizibile pe dinte umed
Cod 2- Modificare distinct in smalt
-pe dintele umed, modificări de tipul white spot si brown spot
Cod 3 –Carie in smalt fara dentina vizibila, profunzime de de 0,5 mm
Cod 4-Umbra dentinara
- corespunde unei coloratii gri/brun/ aflate in relatie cu o leziune
carioasa initiata la nivelul fetei dentare respective
Cod 5-Cavitate distincta cu dentina vizibila dar fara afectare pulpara
Cod 6- Cavitate extinsa cu expunere dentinara si afectare
pulpara
Indicator ce evaluează cariile radiculare
(Root caries index RCI)
Este utilizat pentru dinții cu recesiuni gingivale
In anul 2000, OMS a propus introducerea unui nou indice – Significant Caries
Index pentru a atrage atentia asupra indivizilor cu cele mai mari valori ale
indicelui CAOD.
Indicele SiC reprezintă valoarea medie a indicelui CAO-D la treimea din grupul
studiat cu cele mai mari valori ale acestui indice .
Datele OMS privind epidemiologia
Cariei dentare la copiii de 12 ani
- Prevalenta f. scazuta- verde : Australia, China, Vietnam, Thaïianda, Pakistan, Suedia
Finlanda, Danemarca, Anglia, Tunisia, Niger, Kenya, Tanzania
- Scăzută-bleu: Algeria, Egipt, Sudan, Maroc, Africa de Sud, India, Iran, Arabia Saudită,
Franţa, Italia, Spania, Canada, SUA
- Moderată-galben: Romania, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Cehia, Rusia, Argentina,
Brazilia, Mexic, Turcia, Madagascar
- Crescută –rosu : Filipine, Croatia, Bolivia
Romania (OMS)
CAOD 12 ani
caod 5-8 ani
ROMÂNIA
În dentiția temporară, valoarea cea mai mare a fost de 5,7 în 2007. Ultimele
studii din 2011 înregistrează o valoare de 4,4.
Studiile efectuate în 1986 de către Profesorul Mircea Rusu au evidenţiat o
valoare CAO-D de 3,1 la copiii de 12 ani, pentru ca în 1992, Petersen şi
colaboratorii să găsească o valoare mai mare a indicatorului CAO-D de 4. In
1998, valoarea a fost de 7,3 iar in 2001-2,70.
Datele OMS privind
epidemiologia
Cariei dentare la adulţi
(35-44 ans)
Prevalenţă f scăzută-verde: Africa centrală şi de Sud, China ,Vietnam, Thaïlanda
Pachistan
Moderată-galben: SUA, Argentina, tări din fost URSS, Mongolia, Italia, Spania, Ukraina
Ipoteze actuale :
Prevotella intermedia
Au fost găsite explicaţii privind răspunsul gazdei şi rezistenţa la
acţiunea acestor suşe bacteriene
Au fost observate variaţii individuale ale bolii parodontale, ceea ce a
determinat introducerea noţiunii de susceptibilitate la factorii de risc
Factorul de risc este o caracteristică individuală
capabilă să expună un pacient la o anumită afecţiune
A. FACTORI GENERALI
Invariabili-care nu pot fi modificaţi (rasa,
sexul, ereditatea)
Evolutivi-care pot fi modificaţi (fumatul,
bolile generale)
1. Factorii de risc invariabili
Rasa- parodontita juvenila are o prevalenţă de 0,8 % pentru
rasa neagră, 0,2 % pentru rasa galbenă; 0,02 % pentru rasa
albă
Sexul- Pierderea de ataşament şi profunzimea pungilor
parodontale sunt fenomene mai grave la barbaţi decât la
femei, la fel ca şi indicatorul de tartru şi de placă bacteriană .
Ereditatea- factorii ereditari sunt răspunzători de rezistenţa
ţesutului parodontal la agresiunea bacteriană
Cercetarile au demonstrat caracterul familial al parodontitei
juvenile
Disfuncţiile imunitare sau displaziile anatomice ereditare pot
juca un rol în susceptibilitatea gazdei la atacul microbian
Vârsta-este cunoscut faptul că susceptibilitatea la boala
parodontală creşte odata cu vârsta
2. Factorii de risc evolutivi
Dezechilibrele nutriţionale pot amplifica efectul
local nociv al factorilor de iritatie locali,
conducând la progresia afecţiunii
Culoare roz
Consistenţă fermă
Aspect de coajă de
portocală
Profunzimea sulcusului
gingival : 1,8-2 mm
Papila se găşeste sub
punctul de contact
COD 1
SÂNGERARE LA PALPARE CU
SONDA
TARTU DENTAR
COD 3
PUNGA PARODONTALA DE
PESTE 6 MM
Avantaje:
1.Simplu de realizat
2. Rapiditatea determinărilor
3.Uniformizarea datelor
Dezavantaje
1. Nu apreciază mobilitatea dentară
2. Nu apreciază recesiunea gingivală şi
pierderea de ataşament
2. Indicatorul CPI Modificat
(OMS, 2013)
3 componente:
1. Coduri OMS pentru sângerare gingivală:
0- fără sângerare
1-sângerare la sondajul gingival
2. Coduri OMS pentru pungi parodontale:
0- pungă parodontală de până în 5,5 mm
1- pungă parodontală de peste 6 mm
3. Coduri OMS pentru
Pierderea de ataşament:
0=pierdere de ataşament de
0-3 mm
1= 4-5 mm
2= 6-8 mm
3= 9-11 mm
4= 12 mm
Pierderea de ataşament de
măsoară de la jocţiunea smalţ-
cement la baza pungii
parodontale
Datele OMS cu privire la statusul parodontal la 35-44 ani
(CPITN)
TARA Cod 0 (%) Cod 1(%) Cod 2(%) Cod 3(%) Cod 4(%)
AUSTRALIE 6 10 47 24 13
ALGERIE 10 6 26 45 13
BRESIL 1 4 13 64 20
CANADA 5 6 16 52 21
CHINE 0 0 64 32 4
MAROC 88
FINLANDE 2 7 56 29 6
FRANCE 9 6 63 13 10
ALLEMAGNE 15 10 29 32 5
GRECE 6 29 39 20 6
INDE 2 2 37 40 19
ITALIE 3 4 45 36 6
NORVEGE 0 9 26 57 8
ROUMANIE - - 72 - -
THAILANDE 1 0 53 35 11
ETATS-UNIS 4 10 27 38 20
Inegalităţi în materie de sănătate
parodontală
MANIFESTĂRI PARODONTALE
Gingivita ulcero-necrotica (GUN)-prevalenţă
de 4% - 16%, survine intr-un stadiu precoce
al bolii.
Parodontita ulcero-necrotica (PUN)-constitue
o manifestare orală severă prin distrucţia
rapidă a parodonţiului superficial şi osului
subiacent
Eritem gingival linear: semn principal-
apariţia unei benzi roşii la nivel gingival în
dreptul coletului dinţilor
Parodontita ulcero-necrotică din SIDA
Eritem gingival linear
4. Controlul fumatului
PREVENȚIA TERȚIARĂ