RESORBTIA DINTILOR LA FELINE

Dr. Raluca Zvorăşteanu DVM MCs PhD Lectr.Univ.USH.

Presedinte Romanian Society of Orofacial Surgery and Veterinary Dentistry

IASI 16.04.2022
 RESORBTIA DINTILOR LA FELINE
• este una dintre cele mai intalnite afectiuni stomatologice;
intre 30-75% din populatia felinelor fiind afectata
• nu exista predispozitie de sex si rasa, dar apare mai des
odata cu inaintarea in varsta
• la examinarea clinica si radiologica, observam leziuni de
resorbtie a cementului, smaltului si dentinei

• este o resorbtie externa aparuta din cauze necunoscute,

afecteaza dintii multipli sau chiar toti dintii
Morfologia și stuctura dintelui(după SAUNDERS 2010)
 RESORBTIA DINTILOR
*definitie, descriere*

• este definita ca fiind distrugerea tesutului dur al dintilor prin

actiunea odontoclastelor
( odontoclastul este o celula multinucleată, care intervine în
resorbția rădăcinii dinților)
• odontoclastele provin din celule stem hematopoietice care
migreaza din vasele de sange ale ligamentului periodontal si
a osului alveolar spre suprafața exterioară a rădăcinii =
resorbtie externa sau sunt captati din vasele de sânge ale
pulpei și se deplasează spre suprafața dentinei în fața
țesutului pulpar =resorbtie interna
Resorbtia idiopatica
• poate afecta orice radacina a dintilor monoradiculari sau
multiradiculari; fara sa existe traumatisme, boala
endodontica, neoplazie sau boli sistemice
Resorbtia externa
• resorbtia radacinii dupa un traumatism , traumatismul
putea sa aiba loc cu ani inaintea aparitiei semnelor
clinice de resorbtie
• resorbtia radacinii la nivel apical poate sa apara in cazul
unei afectiuni apicale (inflamatia pulpei si infectarea
acesteia)
• resorbtia radacinii apical, lateral si cervical in neoplazie
• neoplasmele benigne cu crestere rapida creaza o
presiune pe suprafata radacinii
• neoplasmele maligne cu crestere infiltrativa cauzeaza
resorbtie invaziva
• alte situatii in care s-au gasit cazuri de resorbtie externa
sunt hiperparatiroidismul, medicatia anticonvulsiva,
radioterapia ,etc.
Resorbtia interna
• Apare ,la rx, de forma ovala in camera pulpara a dintelui,
pulpa vitala fiind in cantitate mica
• Poate fi cauzata de traumatisme sau de terapia pulpei vitale

Resorbtia dintilor este cel mai des intalnita la feline fiind o

afectiune progresiva care afecteaza mai multi dinti si se gaseste
la pisicile domestice (FORL – feline odontoclastic resorbtive
lesion)
Se poate intalni si la caine (CORL – canine odontoclastic
resorbtive lesion)
RESORBTIA DINTILOR LA FELINE

Este o resorbtie externa

aparuta
din cauze necunoscute,
afecteaza dintii multipli sau
chiar toti dintii
 Etiologie
Conform raportarilor cauzele posibile pot fi:
• Boli periodontale
• Particularitati anatomice
• Traume mecanice
• Virusuri imunosupresive
• Aport crescut de vitamina A
• Aport crescut de vitamina D

Fctori de risc identificatii sunt:

• valori crescute ale vitaminei D (Reiter& Mendoza 2002)
• prezenta afectiunilor paradontale
• leziuni din cauza ocluziei
• varsta
 Anamneza

• Resorbtia dintilor la feline apare in general dupa varsta de 4-6 ani

• Nu exista o predispozitie a anumitor rase

• In cazul raselor pure s-au intalnit cazuri si la animale tinere 1-2 ani

• Majoritatea pisicilor nu arata semne de durere

• Proprietarii ne relateaza ca pisicile mesteca greu, merg langa mancare si

miauna, incearca sa mestece si lasa bobitele, refuza mancarea tare, refuza
apa rece si deschid repetitiv gura si in cele din urma slabesc

• La nivelul gatului dintilor pot aparea semne de resorbtie , dar in general

sunt asimptomatice
 Semne clinice
• Examinarea orala se face fara anetezie si sub anestezie

• Examinarea fara anestezie- la prima vizita impreuna cu anamneza

• Examinarea sub anestezie:
- putem vedea coroane fracturate
- “puncte rosii” la nivelul gatului dintelui
- dinti lipsa
- cu exploratorul dentar detectam neregularitati asociate cu integritatea dintelor
- la efectuarea probei periodontale- gingiile sangereaza din cauza tesutului de
granularie inflamat
- in zonele cu dinti lipsa, gingia poate fi inflamata si friabila- suspiciune de resturi
de radacini
- dintii pot sa apara elongati sau extrudati
 Stadiile resorbtiei:

• Stadiul 1: leziuni la nivelul cementului, dificil de diagnosticat

clinic sau radiologic
• Stadiul 2: leziuni la nivelul cementului, inaintand la nivelul
dentinei din coroana si/sau apical, in dentina de la nivelul
radacinii
• Stadiul 3: resorbtia avanseaza in cavitatea pulpara
• Stadiul 4: structura dintelui este afectata sever si astfel este
mai usor de fracturat
• Stadiul 5a: coroana lipsa, radacinile pot fi intacte, resorbite
sau fantome
• Stadiul 5b: coroana este intacta, radacina este resorbita si
inlocuita de osul alveolar
 Diagnostic diferential

• Boala periodontala
• Fracturi traumatice
• Resturi de radacina
• Resorbtia dintilor din alte cauze

• resorbtia dintilor la feline este diferita de notiunea de carie

(caria reprezinta o leziune produsa prin demineralizare ca rezultat a productiei de
acid, datorate actiunii bacteriilor si fermentatiei zaharurilor)

• de asemenea este diferita de alte afectiuni care deterioreaza suprafata dintilor

(atritie, abrazie, eroziune, boala paradontala)
 Diagnostic

• Diagnosticul de certitudine se pune cu ajutorul Radiologiei intraorale

(cavitate bucala totala)

Tipul 1 RX – tesut de granulatie care umple defectele

• leziuni radiotransparente in zona cervicala (gat) si resorbtia osului
alveolar

Tipul 2 RX – inlocuirea leziunilor de resorbtie cu osul alveolar

• se dezvolta anchiloza radacinii (fuziunea dintelui cu osul alveolar)
• leziunile sunt acoperite cu tesut gingival inflamat sau cu tesut de inflamatie
pulpar

• localizate la jonctiunea dintre smalt si dentina si la nivelul furcatiei, la dintii

multiradiculari

• apar ca si defecte la nivelul coroanei si al radacinilor, fiind foarte diferite in

dimensiune si adancime.

• multe leziuni sunt mici, dar se extind in adancimea sau grosimea dintelui,
putand produce usor fracturi

• daca leziunile nu sunt localizate sub marginea gingiei cu expunerea pulpei,

afectiunea nu este dureroasa
• leziunile initiale pot fi asimptomatice pentru mult timp
avand ca singur simptom halitoza

• in stadiile avansate animalul are dificultati in masticatie,

apare scaderea in greutate si chiar anorexia

• cei mai afectati dinti sunt al treilea premolar mandibular

(307/407), al patrulea premolar mandibular( 308/408 )si
maxilar (108/208)

• resorbtia radacinii si procesul de anchiloza pot sa apara in

stadiile avansate
 Clasificare (Reiter& Mendoza 2002):
stadii Semne clinice Aspecte radiologice
ST1 -leziuni usoare la nivelul cementului -dificil de vazut radiologic
-nu sunt dureroase
-greu de detectat

ST2 -leziuni moderate la nivelul tesutului dur, -zone radio-opace la niv jonctiunii email cu smalt
cement sau cement si smalt
-sunt dureroase
-hiperplazie gingivala

ST3 -leziuni la nivel de pulpa si radacina -zone radio-opace la nivelul radacinii

-pot fi dureroase -procesul de inlocuire a inceput sa apara, radacina fiind
inlocuita de os

ST4 -dintii isi pierd integritatea -lamina dura este deteriorate sau distrusa
-coroana si radacina sunt afectate, egal sau -anchiloza radacinii
inegal
-anchiloza radacinii, dintii sunt fragile si se
pot rupe

ST5a -dinte fara radacina, acoperit de gingie -resturi de radacina sau radacini vizibile in osul alveolar
intacta sau de gingie inflamata

ST5b -coroana intacta, structura radacinii pierduta -structura radacinii este inlocuita de os
-conturul radacinii devine neregulat si treptat dispare
 Tratament

• Tratamentele medicamentoase nu dau rezultat

• Administrarea locala de produse cu flour nu s-a dovedit
eficienta
• Administrarea pe cale orala a hormonilor tiroidieni, la oameni,
a incetinit evolutia, la animale nu a fost dovedit acest aspect
• Menegmentul durerii si extractia dintilor afectati
• Extractia radacinilor poate fi complicata din cauza resorbtiei si
anchilozei
• Atomizarea radacinilor in acest caz este contraindicata
• Post extractii pacientii trebuie monitorizati prin controale
periodice si radiologie intraorala anual
• Anestezia locala este recomandata
• Post operator 3-4 zile de controlul durerii
• Antibioterapia se recomanda doar in afectiuni suprapuse ex.paradontoza
• Local apa de gura cu clorhexidina si geluri antiseptic pentru 2-3
saptamani
• *amputarea coroanei fara extractia radacinilor se efectueaza doar in
Tipul 2 Rx
• *daca radacinile si ligamentul periodontal sunt intacte radiologic Tipul 1
Rx, se recomanda reevaluarea periodica

Complicatii
• Fracturi (coroana, gat,radacina)
• Resturi de radacini
• Traumatisme produse din cauza tehnicii si instrumentarului folosit
pentru extractie
• Dezvoltarea resorbtiei la alti dinti

Prognostic - favorabil
Cazul Petrica

• Pisica, M , 6 ani
• Anamneza – canin fracturat, halena, inapetenta
• Consult fara anestezie :
• oligodontie,
• fractura 104 (C),
• tartru st 2(moderat)
• Recomandari: Rx intraoral cavitate bucala totala
• Detartraj si extractia dintilor afectati
Dreapta sus:
-104 (C) fracturat,
radacina cu anchiloza,
lamina dura distrusa –
ST4
-108 (M) ST 4 –
radcina este afectata,
anchiloza, lamina dura
deteriorata
 Maxila
Dreapta sus:
-103 (I) lipsa coroana
,rest radacina ST5a
Stanga sus:
-204 (C) ST4 lamina
dura este deteriorata
-anchiloza radacinii
Stanga sus:
-204 (C) ST4 lamina dura
este deteriorata
-anchiloza radacinii
-206 (PM) ST4b radacina
integrate in os

-208 (M) ST4 – radcina

este afectata, anchiloza,
lamina dura deteriorata
 Mandibula

303 (I) lipsa ST4a

302,301 (I) ST4b lipsa
radacina ,coroana
prezenta
Cazul I

• mascul, 12ani, rasa Europeana

• inapetenta, scadere in greutate, halitoza
• Consultatie fara anestezie :
• canini cu aspect de vampir,
• jena la palpare,
• evidentierea unor leziuni acoperite cu tesut pulpar fig.1 si 2
Fig.1 si 2
Rx cavitate bucala completa

-stanga sus :

-206(PM4)- ST4-dintele si-a

pierdut integritatea la nivelul
radcinii si coroanei, lamina dura
este distrusa
-dreapta sus:

-104 (C) -ST4 dintele si-a

pierdut integritatea la nivelul
radcinii si coroanei, lamina dura
este distrusa
- 106 (pm1) –ST5a lipsa
coroana, resturi radacina
 -dreapta jos

-407 (PM3)-ST4 dintii isi pierd

integritatea inegal, lamina dura
este deteriorata

Tratament si recomandari:
-extractiile chirurgicale ale dintilor afectati
-monitorizare prin controale periodice si RX

Prognostic - favorabil
Caz II

• Femela 6ani, Britisch

• Halitoza, disfagie la prehensiune, cahexie

Consultatie fara anestezie:

• Img 1, Img 2
• canini cu aspect de vampir, jena la palpare, hiperplazie
gingivala, dinti mobile, oligodontie
• indice inflamatie 3
• boala paradontala
Img. 1-2
Rx- cavitate bucala completa
Sus dreapta– 104 (C) -ST4- dintele isi pierde integritatea inegal, lamina dura este
deteriorata
-101(I),102(I),103 (I) –ST5a- dinte fara radacina, acoperit de gingie intacta, resturi de
radacina

Sus stanga – 204 (C) -ST4- dintii isi pierd integritatea inegal, lamina dura este
deteriorata
Stanga jos :

-304 (C)-ST4 - dintele isi pierde

integritatea total, lamina dura este
deteriorata

-307( PM3)- ST4 - dintele isi pierde

integritatea, coroana este afectata,
lamina dura este deteriorata

-308 (PM4) –ST4- dintele isi pierde

integritatea, coroana este afectata,
lamina dura este deteriorate

-309 (M1)-ST5a--resturi de radacina

Dreapta jos :

-404 (C)- ST4- dintele isi pierde

integritatea inegal, lamina dura este
deteriorate

-407 (PM3) –ST4- dintele isi pierde

integritatea, coroana este afectata,
lamina dura este deteriorate

-408 (PM4) –ST4- dintele isi pierde

integritatea, coroana este afectata,
lamina dura este deteriorate

-409( M1)-ST5a- dinte lipsa, resturi

radacina
Tratament si recomandari:

• -extractiile chirurgicale ale dintilor afectati

• -monitorizare prin controale periodice

• Prognostic favorabil.
 Caz III
-pisica, f, 5 ani, europeana

-halitoza, inapetenta, hipersalivatie

Img 1, 2- consultatie
Rx-cavitate bucala
Stanga sus:

- 204 (C )ST5a- lipsa dinte,

rest radacina, indice
inflamatie3
 Dreapta jos :

- 407 (PM3) ST5a- dinte lipsa,

resturi radacina

-408(PM4) ST4- dintele isi

pierde integritatea, coroana
este afectata, lamina dura
este deteriorate

-409 (M1) lipsa

Tratament si recomandari:

• -extractiile chirurgicale ale dintilor afectati

• Img 5- final interventie
• -monitorizare prin controale periodice ,Rx
Caz IV

• -pisica F, 2 ani
• -fara simptomatologie
• Img 1- consult
• -hiperplazie gingivala, placa bacteriana, tartru
Rx-cavitatea bucala
-dreapta sus-101 (PM3) –ST4
-stanga sus -207( PM2), 208( PM3), 209(M1 )–ST4
Tratament si recomandari:

• -detartraj, gingivoplastie

• -controale periodice, RX la 6 luni

• Prognostic favorabil
 Cazul V
• -pisoi M, 1an, European (venit la vaccinare)
• Img 1- consult
La inspectia cavitatii bucale:
• -207(PM3)-ST2 – leziuni la nivel de smalt, acoperite de tesut gingival

• Recomandari: controale periodice si Rx

Pedro-11ani
Balerina-10ani
Ben – 9ani
Buhu -12 ani
Dorel -10 ani
Mita-12 ani
Veve-14ani
Martin -10 ani
Pisica, F, 2ani
Pisica,F, 3ani
Tehnicile de anestezie loco-regională sunt un adjuvant important al anesteziei.
Desensibilizant locul chirurgical reduce cerințele de anestezie generala reducand
efectele acesteia asupra functiei cardiovasculare și oferă analgezie preventivă și
postoperatorie, reducând nevoia de analgezice sistemice crescand astfel confortului
pacientului.
Pe lângă beneficiile lor fiziologice, blocurile locale sunt rentabile și ușor de realizat.
• *Toxicitate
➢ Doza maximă și toxicitatea depind de calea de administrare, locul de injectare, rata de absorbție,
• vârsta, starea fiziologică și specia.
•
➢ Pisicile sunt mai sensibile la anestezicele locale, cu dozele toxice fiind aproximativ jumătate din cele ale
câinilor.

➢ Cantitatea de lidocaină folosită pentru a desensibiliza laringele la pisici trebuie luat în considerare atunci
când se calculează volume suplimentare de anestezic local,în special la pacienţii mai mici.

➢ Bupivacaina este mai cardiotoxică decât lidocaina și nu se administrează intravenos.

➢ Semnele de toxicitate la anestezicele locale includ semne neurologice și cardiovasculare.

•
➢ Neurologic semnele încep cu sedare și progresează spre spasme musculare, comă și stop respirator, în
timp ce
• efectele cardiace se manifestă ca aritmii, bradicardie, vasodilatație și stop cardiac.
•
➢ Lidocaina - toxicitatea produce mai multe semne neurologice, în timp ce bupivacaina este mai
cardiotoxică.
 BIBLIOGRAFIE

1. Gorrel Cecilia (2004) Veterinary Dentistry for the General Practitioner

2. Niemiec BA (2010) Small Animal Dental, Oral and Maxillofacial Disease
3. Cedric Tutt, Judith Deeprose and David Crossley(2013) BSAVA Canine Feline
Dentistry
4. Heidi B. Lobprise (2007) Small Animal Dentistry
 ralucazvorasteanu@gmail.com
0765720566
www.stomatologie-veterinara-
bucuresti.ro
www.rsvd.vet

VA
MULTUMESC!