Uni e i a ea S i Ha e B c e i

Fac l a ea de Medicină Ve e ina ă

Disciplina: ANATOMIE

Intrebari test grila

Licenta iulie 2021

Nr. Î eba e Ră a Ră b Ră c
1. Glanda uropigena se afla rinichi Vezica urinara pasare
la:
2. Zona epidermica a botului Zona maxilara la porc Zona varfului nasului la Zona buzelor
este: rumegatoare, porc, caine
3. Globul ocular prezinta: Trei tumici Doua tunici O tunica

4. Glanda lacrimala este Arcada orbitala Fosa lacrimala a Unghiul intern al

situata la: procesului zygomatic al ochiului
osului frontal

5. Umoarea apoasa se afla in: Camera interioara a Camera anterioara si Camera posterioara
ochiului posterioara a ochiului a ochiului
6. Cristalinul face parte din: Tunica mijlocie a Umorile globului ocular Tunica interna a
globului ocular globului ocular

7. Retina prezinta: Celule nervoase iris pupila

8. Limbul sclerocornean: Prezinta aspect este o zona de delimitare Este o zona de

circular dintre sclerotica si cornee delimitare dintre
de forma circulara corpul ciliar si
cornee
9. Carunculul lacrimal este Unghiul intern al Unghiul extern al ochiului Vestibulul nazal
situat la: ochiului

10. Orificiul conductului In vestibulul nazal Unghiul intern al ochiului Unghiul extern al
lacrimo -nazal se afla: ochiului

11. Bureletul perioplic este Un burelet aflat la O liziera de papile O incrustare

12. Aparatul de amortizare
este format din:
nivelul copitei dermice care genereaza cartilaginoasa a
tubii cornosi ai peretelui marelui burelet
cutiei de corn glenoidal
Tesut cartilaginos al Tesut osos al copitei Fibrocartilaj
talpii complementar si
cuzinet

13. Copita este prezenta la: cal Cal si rumegatoare Cal si porc

14. Regiunea inghinala Trigonul femural Inelul inghinal superficial Pliul iei
prezinta:
15. Regiunea varfului nasului Cele doua nari De buza superioara si De regiunea laterala
este delimitata de regiunea laterala a nasului a nasului
16. Regiunea mandibulara Gaura mandibulara Gaura mentoniera Gaura infraorbitala
include:

17. Regiunea maxilara include: Gaura frontala Gaura infraorbitala Gaura mentala

18. Nervul mentonier: Asigura sensibilitatea Asigura sensibilitatea Asigura

pielii la niveul buzei ambelor buze sensibilitatea pielii
inferioare din regiunea
maseterina
19. Sensibilitatea la unghiul Nervul zigomatic Nervul infratrochlear Nervul maxilar
intern al ochiului este
asigurata de:

20. Sensibilitatea la unghiul Nervul zigomatic Nervul infratrochlear Nervul mandibular

extern al ochiului este
asigurata de:

21. Regiunea jgheabului O regiune a capului O regiune a gatului O regiune a

jugular este: toracelui
22. Trigonul Viborg este Vena maxilara, ramura Vena maxilara, artera Vena maxilara,
delimitat de: recurbata a carotida comuna, ramura artera carotida
mandibulei, tendonul recurbata a mandibulei externa, ramura
muschiului recurbata a
sternocefalic mandibulei
23. Punga guturala poate fi Trigonul Viborg Trigonul femural Trigonul jugular
abordata la:
24. In jgheabul jugular se afla Vena jugulara, artera Vena jugulara, artera Vena jugulara,
urmatoarele formatiuni carotida externa, carotida comuna, nervul artera carotida
nervul recurent, recurent, cordonul vago- interna, nervul
cordonul vagosimpatic simpatic recurent, cordonul
vago-simpatic
25. Nervul auricular mare Nivelul urecchii Neivelul cefei Nivelul aripii
poate fi blocat la: atlasului

26. Nervul supraclavicular Craniala a bratului Craniala a antebratului Craniala a gatului

asigura sensibilitatea in
zona:
27. Plexul zubzigomatic asigura Zona urechii Extremitatea rostro- Regiunea
sensibilitatea in: ventrala a capului intermandibulara

28. Nervul frontal se In regiunea parieto- Gaura supraorbitala Gaura infraorbitala

blocheaza: temporala
29. Pielea de pe suprafata Nervul infraorbital Nervul mental Nervul nazal ventral
buzei superioare este
inervata de:

30. Pielea de pe fata laterala a Plexul zigomatic Plexul intercosto-brahial Plexul subzigomatic
spetei este inervata de:
31. Regiunea grebanului se Intre cele doua spete Intre procesele spinoase Intre coaste
afla: toracale
32. Santul deltopectoral este Intre muschiul Intre muschiul cleido- Intre muschiul
situat: brahiocefalic si brahial si muschiul cleido-brahial si
muschiul deltoid pectoral descendent muschiul pectoral
ascendent
33. Regiunea flancului are: Doua subregiuni O singura subregiune Trei subregiuni

34. La pliul iei pot fi puse in Limfocentrul subiliac, Limfocentrul subiliac, Limfocentrul
evidenta urmatoarele artera si vena artera si vena circumflexa subiliac, artera si
formatiuni: circumflexa iliaca iliaca profunda ramuile vena circumflexa
profunda ramuile descendente, nervul iliaca profunda,
descendente, nervul cutanat femural caudal nervul cutanat
cutanat femural femural lateral
lateral
35. Regiunea buleului Articulatie Articulatiei Articulatiei
corespunde: interfalango- interfalangiene metacarpo-sesamo-
sesamiodiene falagiene

36. Pungile testiculare de 3 2 1

origine extra abdominala
sunt in numar de:

37. Cordonul testicular Canalul deferent, A,V Canalul epididimar, A,V Canalul epididimar,
prezinta: testiculara, nervul testiculara, nervul A,V testiculara,
ilioinghinal iliohipogastric nervul cutanat
femural lateral
38. Nervul sciatic este: Situat in jgheabul Situat pe fata laterala a Situate pe fata
sciatic ligamentului sciatic mediala a
ligamentului sciatic

39. Vena cefalica este situata: In regiunea cefei In regiunea cefalica In regiunea santului
delto-pectoral

40. Vena epifasciala a Vena safena Vena cefalica Vena femurala

membrului pelvin este:
41. Coarda jaretului este Tendonul triceps sural, Tendonul triceps sural, Tendonul triceps
formata din tendonul muschiului tendonul muschiului sural, tendonul
fexor superficial, flexor superficial, muschiului flexor
tendonul muschiului tendonul intermediar superficial, tendonul
extensor comun muschiului
gastrocnemian
42. Trigonul femural prezinta: Artera femurala Artera safena Artera femurala
situata superficial caudala

43. Tunica mijlocie a Tesut adipos Tesut conjunctiv lax care Fascia
invelitorilor testiculare este se dilacereaza in cazul endoabdominala
formata din: castrarii

44. Pielea din regiunea Nervul iliohipogastric Nervul ilioinghinal, nervul Nervul
flancului este inervata de: si nervul ilioinghinal cutanat femural lateral iliohipogastric,
nervul femural
45. Buzele la cal: Sunt putin mobile Formeaza zona Sunt mobile
epidermica a botului
46. Pe fata dorsala a limbii se fungiforme foliate caliciforme
afla papile:
47. Pilierii posteriori ai limbii se Baza limbii si valul Baza limbii si epiglota Baza limbii si
afla inre: palatin plafonul faringelui

48. Bolta palatina la pisica Creste palatine Creste palatine recurbate Creste palatine
prezinta: rectilinii cu marginea libera paralele cu santul
zimtata palatin

49. Papilele filiforme sunt Pisica si rumegatoare Caine si cal Rumegatoare si porc
cornificate la:
50. Papilele caliciforme sunt in Cal si pisica Caine si pisica Cal, porc, iepure
numar de doua la:
51. Cecumul este boselat la: Rumegatoare, caine Cal, iepure Cal, pisica

52. Ficatul la caine: Are incizurile adanci Lobulatia evidenta Lobul patrat absent
pana la hil
53. Narile au forma circulara la: pisica caine porc

54. Septul nazal este; Cartilaginous si osos Cartilaginous si mucos cartilaginos

55. Faringele comunica cu Cavitatile nazale prin Cavitatile nazale printr-un Cavitatile nazale
doua orificii, orificiu prin trei orificii

56. Plamanii la cal prezinta; Lobulatia evidenta Lobii caudali foarte Bronhie accesorie
dezvoltati

57. Plamanii la caine Au lobii craniali Au desen lobular Au incizuri adanci

absenti pana la hil
58. Bronhia accesorie este Rumegatoare, porc Caine, pisica Cal, iepure
prezenta la:
59. Plamanii sunt situati in: In cavitatea In cavitatile hemitoracelui Cavitatile
mediastinala stang si drept peritoneale

60. Rinichii sunt pluripapilari cal Rumegator mare, porc Cal, oaie
la:

61. Bazinetul se afla: In vezica urinara In uretra In sinusul renal

62. Vezica urinara este situata Cavitatea abdominala Cavitatea pelvina la cal si Cavitatea
in: vaca mezenterica
63. Invelitorile testiculare sunt: Tunica fibro-seroasa, Tunica interna si celuloasa Tunica externa,
tunica mijlocie, tunica celuloasa, tunica
scroto-dartoica scroto-dartoica

64. Cordonul testicular Canal deferent, Canal deferent, a. v. Canal epididimar,

contine: muschi cremaster testiculara, n.ilioinghinal a.v. testiculara,
n.ilioinghinal
65. Glanda prostata: Lipseste la cal si iepure Lipseste la bou Este prezenta la
toate speciile
66. Ovarele au aspect scroafa catea iepuroaica
muriform la:
67. Carunculi uterin intalnim iapa catea vaca
la:
68. Foarea involta este situata Cavitatea pelvina rect vagin
in:
69. Cloaca este o formatiune La extremitatea La extremitatea terminala La extremitatea
cavitara formata din trei terminala a tubului a aparatului urinar la terminala a
compartimente situata: digestiv la pasari pasari oviductului la pasari

70. Vena cava caudala se Atriul drept Atriul stang Ventriculul drept
deschide in:
71. Vena cava craniala se Atriul stang Atriul drept Ventricului stang
deschide in:
72. Aorta isi are originea din: Ventriculul stang Ventriculul drept Atriul stang

73. Muschiul marele papilar se Ventriculul drept Ventriculul drept Atriul stang
afla situat in:
74. Creasta supraventriculara Ventriculul drept Ventriculul stang Atriul drept
se afla in:
75. Cordul este irigat de: Artera pulmonara Artera aorta Arterele coronare
76. Maduva spinarii are: 5 segmente 4 segmente 6 segmente

77. Maduva spinarii are pe fata 4 santuri longitudinale 3 santuri longitudinale Doua santuri
ventrala: transversale

78. Radacina dorsala a nervului Santul longitudinal Santul longitudinal Santul longitudinal
spinal isi are originea in: dorso-lateral al ventro-lateral al maduvei intermedio-lateral al
maduvei spinarii spinarii maduvei spinarii

79. Coarnele intermedio- motorie senzitiva vegetativa

laterale au functie:
80. Vena jugulara are: Doua radacini Trei radacini O radacina

81. Artera carotida comuna se In santul prepectoral Santul deltopectoral Santul jugular
afla:

82. Artera carotida comuna are Trei artere terminale Doua artere terminale Patru artere
la cal: terminale

83. Artera aorta abdominala Trei artere terminale Patru artere terminale Cinci artere
are la oaie: terminale
84. Artera pulmonara este: Legata de aorta prin Se deschide in atriul drept Isi are originea in
ligament aorto- ventriculul stang
pulmonar

85. Trunchiul brahiocefalic: Este prezent la caine si Este present la cal si Este present la
pisica rumegatoare iepure si porc
86. Artera subclaviculara se Artera axilara Artera brahiocefalica Artera carotida
termina cu:
87. Artera carotida comuna Nervul laringian Nervul vag Nervul recurrent si
este insotita de: cranial si nervul de cordonul
recurent vagosimpatic

88. Limfocentrul parotidian se Pe traseul arterei Pe traseul arterei faciale Pe traseul arterei
afla: transverse a fetei linguale

89. Nervul frenic inerveaza: diafragma faringele laringele

90. Trunchiul vagal dorsal si trahea esofagul Bronhia principala

trunchiul vagal ventral stanga
insotesc:

91. Plexul celiomezenteric: Este situat in cavitatea In cavitatea abdominala In cavitatea toracala
pelvina

92. Creasta deltoidiana Creasta humerala Creasta tricipitala Creasta tibiala

orneaza:
93. Spina scapulara se termina Cal, porc Cal, iepure Rumegatoare,
cu un acromion la: carnivore
94. Cartilajul spetei este caine Cal si rumegatoare Caine si pisica
prezent la:
95. Fosele supra si caine cal vaca
infraspinoasa sunt in raport
de 1/1 la:
96. Humerusul la extremitatea Doi condili Trei tuberozitati Un condil si o
distala are: trohchlee
97. Santul brahial este situat: Pe corpul humerusului Pe corpul radiusului Pe corpul ulnei
98. Ulna ajunge pana la Cal, caine Cal, iepure Rumegatoare, porc,
extremitatea distala a carnivore
radiusului la:
99. O singura cavitate carnivore cal rumegatoare
articulara la extremitatea
proximala a radiusului se
intalneste la:
100. Doua spatii radioulnare se cal iepure rumegatoare
intalnesc la:
Uni e i a ea S i Ha e
Fac l a ea de Medicină Ve e ina ă
Disciplina: Bacteriologie

Intrebari test grila

Licenta iulie 2021

Nr.
Întrebare Ră n a Ră n b Ră n c
Crt.
1.
Se l an i je ic e f l e e în preventiv
P e en i ic a i
urmatoarele situatii: curativ
2. Care dintre urmatorii coci sunt
gonococul stafilococul pneumococul
capsulati:
3. mamita agalaxia
Ca e din e mă a ele b li n
gangrenoasa contagioasa difterovariola
produse de Genul Staphylococcus:
(rasfugul negru) (rasfugul alb)
4. Genul Staphylococcus cuprinde
diplo în lan în ci chine
coci grupati:
5. Genul Streptococcus cuprinde coci In tetrada
în lan în ci chine
grupati:
6. în c l nii mici
Bacteriile din Genul Streptococcus în c l nii mici
In gazon igmen a e în alb
se dezvolta pe agar astfel: transparente
7. Bac e iile din Gen l Li e ia a a în
forme cocoide bacili scurti forme de coci
frotiu astfel:
8. Bacteriile din Genul Listeria se
aseamana din punct de vedere bacilul antraxului bacilul piocianic bacilul rujetului
c l al i m f l gic c
9.
Bacteriile din Genul Listeria se nici un raspuns nu
rosu albastru violet
c l ea a in c l a ia G am în este corect
10.
Bacteriile din Genul Listeria se
intracelular intercelular în ange
mul i lica în gani m
11.
Rujetul este o boala produsa de Genul Genul Genul
urmatoarele genuri de bacterii: Erysipelothrix Corynebacterium Rhodococcus
12.
Listeria
Listerioza oilor este produsa de: Listeria ivanovii Listeria gray
monocytogenes
13. tulburari tulburari
Listerioza se manifesta prin : tulburari nervoase
respiratorii digestive
14. Familia Enterobacteriaceae
Gram pozitive Gram negative Gram labile
cuprinde bacterii:
1. Familia Enterobacteriaceae sporulate cu sporul sporulate cu
cuprinde bacterii: sporul situat nesporulate
situat terminal
central
2. Bacteriile din Genul Escherichia a fi e în b l c men ale în a a i e în b l
sunt : digestiv tubul digestiv digestiv
3. Bacteriile din specia Escherichia nici o varianta nu
coli se dezvolta pe agar sub forma colonii de tip R colonii de tip S e e ade ă a a
de:
4. Bacillus anthracis este o bacterie: aerob - anaeroba aeroba
anaeroba
5. Bacillus anthracis se dezvolta pe aerobi - anaerobi aerobi
medii pentru: anaerobi

6. Bacill an h aci e de ec ea a în nu are mod de

frotiurile din bulion sub forma de : ciorchine streptobacili grupare

7. Bacill an h aci e in a în b li n mediu limpede si mediu cu depozit

urmatoarele caractere: mediu tulbure sub forma de
depozit floconos
fuior
8. Bacillus anthracis este o bacterie sporuleaza în
Sporuleaza în
care: nu sporuleaza contact cu solul
contact cu aerul
9. Bacill an h aci ac i nea a in
virulenta care este data de: spor capsula fimbrii

10. Re i en a în medi l e e i a
bacilului antraxului este data de: spor capsula i ca la

11. Clostridium tetani este o bacterie: aeroba

anaeroba aerob - anaeroba

12. Clostridium tetani este o bacterie

virulenta si
ca e ac i nea a a a i len a toxigenitate
toxigenitate
organismului prin:
13. Ac i nea e anigena la Cl idi m ambele
tetani este data de tetanolizina tetanospasmina

14. Vaccinul antitetanic este o un antitoxina Enterotoxina

produs biologic denumit : anatoxina tetanica
tetanica tetanica
15. Clostridium tetani este o bacterie :
Gram pozitiva Gram negativa Gram labila

16. Clostridium chaouvoei este o sporulata cu

sporulata cu sporul este o bacterie
bacterie : sporul situat
situat terminal nesporulata
central
17. Că b nele emfi ema e e Clostridium Clostridium
boala produsa de : Clostridium novy
septicum chaouvoei
18. Clostridium chaouvoei se nu are mod de
de ec ea a în f i ile din b li n ciorchine streptobacili grupare
sub forma de :
19. Bradsotul este o boala produsa de Clostridium Clostridium
: Clostridium novy
septicum chaouvoei
20. Clostridium septicum este o
bac e ie ca e ac i nea a a a virulenta si
i len a toxigenitate
organismului prin: toxigenitate

21.
Dizenteria anaeroba este produsa Clostridium Clostridium Clostridium
de: septicum perfringens chaouvoei

22. Dupa efectuarea testului biochimic sunt glucozo

sunt glucozo sunt glucozo
T. S. I. (triple sugar iron) bacteriile pozitive, lactozo
pozitive, lactozo pozitive, lactozo
din specia Escherichia coli au negative,
pozitive, hidrogen pozitive, hidrogen
urmatoarele caracteristici : hidrogen sulfurat
sulfurat negative sulfurat pozitive
negative
23.
Boala edemelor este o boala Clostridium Klebsiella
produsa de : Escherichia coli
perfringens pneumoniae

24. Stabilirea patogenitatii unor tulpini

bacteriene prin testul ansei dizenterie colibaciloza salmoneloza
ligaturate se efectueaz in: anaeroba

25. Dupa efectuarea testului biochimic sunt glucozo sunt glucozo

sunt glucozo
T. S. I. (triple sugar iron) bacteriile pozitive, lactozo pozitive, lactozo
pozitive, lactozo
din Genul Salmonella au negative, negative,
pozitive, hidrogen
urmatoarele caracteristici hidrogen sulfurat hidrogen sulfurat
sulfurat negative
negative pozitive
26.
Invelisul permanent al unei celule membrana
bacteriene este reprezentat de: peretele celular capsula
citoplasmatica

27. cili dispusi la

D ă di ib ia cilil bac e iile de cili dispusi la un pol
tip amfitricha contin: ambii poli ai lipsa cililor
bacterian
bacteriei
28.
Formarea sporului bacterian poarta
denumirea de: sporogeneza germinare spermiogeneza

29. Sporul bacterian are rol de: înm l i e i

înm l ire rezistenta
rezistenta
30. Incluziile citoplasmatice au rol: de depozite de depozite de
de înm l ire
nutritive material genetic
31. nu este o
Zoogleea reprezinta un tip de acopera o singura acopera mai
capsula care: componena
bacterie multe bacterii
bacteriana
32. Pilii e ali bac e ieni a l în
transferul de material genetic la transformare conjugare transductie
bacterii prin fenomenul de:

33. În ca e din e m dali ă ile de

iîn an f ma e in conjugare in transductie
transfer de material genetic la
 bacterii intervin bacteriofagii:

34. necesita pentru necesita pentru

necesita pentru
Ce în elege i in -o bacterie crestere crestere
crestere
halofila: concentratii mari concentratii mari
concentratii mari
de hidroxid de de clorura de
de acid clorhidric
sodiu sodiu
35. sporularea
Eliberarea endotoxinelor distrugerea
bacteriene se realizeaza prin: înm l irea bacteriei bacteriei
bacteriei

36. Bacteriile din genul Salmonella se

coloreaza conform coloratiei Gram culoarea verde culoarea albastru-
culoarea rosu
in: violet

37. Transportul probelor pentru

examenul bacteriologic se
realizeaza in urmatoarele conditii la minus18 grade în e i l la plus 4-8 grade
a fel încâ bacteriile sa nu se Celsius grade Celsius Celsius
multiplice:

38. Bacteriile din genul Erysipeothrix se

c l ea ă c nf m c l a iei G am culoarea verde culoarea albastru-
c l a ea
în violet

39. Pentru examenul bacteriologic la

cada e e ec l ea ă în dea na fica i os lung
l ng lm n i l ng
mă a ele ie e

40.
Bacteriile din Genul Staphylococcus comensale pe piele saprofite pe piele parazite pe piele
sunt : im c a e im c a e im c a e

41. Ca e din e mă ii fac i de

ag e i i a e n n e en i la hialuronidaza ina e i genă coagulaza
Genul Staphylococcus :

42. Ca e din e mă a ele

hemolizine sunt prezente la Genul hem li inele hem li inele hem li inele
Staphylococcus:

43. Ca e din e mă a ele g e de

Gen l Bacill i Genul Clostridium
bac e ii e en a a â f mă Gen l Bacill i
Genul i Gen l
ege a i ă câ i Genul Clostridium
Streptococcus Streptococcus
44. G a ea di l e e e en ă la ib i ni i bacili bacili bacterii spiralate

45. Dimensiunile unei colonii

bacteriene sunt de ordinul: nanometrilor micrometrilor milimetrilor

46.
Mezozomii sunt structuri transfer de di i i ne cel la ă stocare a unor
membranare bacteriene cu rol de: n ien i b an e
47. Căld a m a ă cel lele bac e iene
denaturare a denaturare a denaturare a
prin fenomene de: lipidelor proteinelor glucidelor
48. e e in ă n
Încad a i bac e ie e e in ă n e e in ă n
organism
organism acelular organism eucariot
procariot
49. Dele ia e e n fen men de recombinare variabilitate
m a ie
gene ică fen i ică
50. e en în e en în
Pla midele e e in ă material nici a ian ă n
genetic: interiorul exteriorul
e e c ec ă
cromozomului cromozomului
51. Pla midele e e in ă ma e ial nici a ian ă n
genetic bacterian: cromozomal necromozomal
e e c ec ă
52. partenerii produc
Sine gi m l e e ea ie de i un partener nu se
numai un partener efecte pe care
c e an ăn ca e poate dispensa
este beneficiar separat nu le pot
de celălal
produce
53. m difică i ale m difică i ale
m difică i
Va ia iile gen i ice bac e iene structurii structurii
adaptative
presupun: materialului materialului
dependente de
gene ic i e gene ic i n e
factorii de
transmit ereditar transmit ereditar
54. produce
produce
Ce în elege i in efec bac e icid produce moartea inhibarea
înce ini ea
bacteriei înm l i ii
f nc iil i ale
bacteriei
55. denaturarea
Căld a m a ă bac e iile in lipidelor, denaturarea denaturarea
einel i glucidelor proteinelor
glucidelor
56. sterilizare la 121 sterilizare la 70
Căld a medă m aă ii sterilizare la 170 grade Celsius grade Celsius
bac e ieni în mă a ele c ndi ii grade Celsius timp
timp de 15 timp de 30
de 5 minute
minute minute
57. Radia iile l a i le e n f l i e încă e i de
pentru distrugerea bacteriilor din: termostate hote sterile
laborator
58. S b an ele ca e inhibă
de l a ea i înm l i ea antisepticele nici n ă n n
dezinfectantele
microorganismelor sunt : este corect

59. D ă i l de organizare bacteriile structuri structuri

sunt: structuri acelulare
procariote eucariote
60. Formele principale ale unei
bacterii sunt: forma de cocobacil forma de bacil f ma c c idă

61. G a ea de ali adă e e e en ă

la: vibrioni bacili coci

62. G a ea a hil e e e en ă
la: vibrioni bacili coci
63. G a ea e e e e en ă la bacterii
vibrioni bacili
filamentoase
64. Bacteriile Gram negative se
c l ea ă în violet Verde rosu

65.
Bacteriile Gram negative au n e in ă
peretele celular: fin i ela ic g i igid
perete celular

66. majoritatea prin

numai prin
Bac e iile b in ene gia nece a ă degradarea
numai prin degradarea
proceselor vitale: b an el
fe men a ie b an el
chimice, altele
chimice;
in f in e ă
67.
Rolul capsulei este de: factor nici n ă n n
deplasare
antifagocitar este corect

68. Bac e iile cilia e ca e a cilii di i

b f mă de m c la n ing l monotricha lofotricha
amfitricha
sunt denumite:

69. factor
Fimb iile n f ma i ni c l de deplasare adeziune
antifagocitar
70. Pla midele n f ma i ni
in aci la ma ice ca e c n in ADN ARN AND si ARN

71. Materialul genetic la bacterii este

format din: ADN ARN AND si ARN

72. Componentele obligatorii ale

e e ele cel la i
în eli l i nei cel le ege a i e membrana
peretele celular; membrana
bacteriene sunt: ci la ma ică
ci la ma ică
73. Ca e din e mă a ele i i de
m l i lica e bac e iană e e fal ă sciziparitatea sporularea fragmentarea

74. bacteriile nu
Mezozomii sunt structuri care membrana
de i ă din peretele celular; edă
ci la ma ică
mezozomi;
75. La bacteriile Gram pozitive
corpusculul bazal al cililor este d ă di c i trei discuri; patru discuri;
alcă i din

76. de e mina ă de de e mina ă de

de e mina ă de
Ce in elege i in b ală el ică ge meni eni i ge meni eni i
ge meni eni i
din apele din l i a ele
din sol
subterane ăă ae
77. animal liber de animal liber de
Ce in elege i in animal SPF animal infectat cu
germeni patogeni germeni patogeni
an mi i ge meni
ecifica i
78. Mic fl a a h nă a bacterii patogene bacterii
bacterii saprofite
gani m l i animal e e f ma ă comensale
 din:

79. Mic fl a al h nă a
organismului animal este: tranzitorie e manen ă ine i en ă

80. Mic bi a in e in l i bie Streptococcus Listeria spp.

a e c n ine bac e ii din gen l Micoplasma spp.
spp.
81. La bacteriile Gram pozitive
lungimea cililor este de : 10-25 micrometri; 1-5 micrometri; 25-30 micrometri;

82. Ca e din e mă a ele

componente ale sporului bacterian
exosporiumul; cortexul; corpii parasporali;
poate fi considerat un analog al
capsulei celulei vegetative:
83. Acidul acetic 10% este folosit colibacili
en de infec ia fa ă de leptospire stafilococi

84. materialul nuclear, materialul

Ca e din mă a ele c m nen e ribozomii, membrana nuclear,
fac parte obligatoriu din structura vacuolele, peretele ci la ma ică ribozomii,
celulei vegetative a bacteriilor: celular, capsula; peretele celular, vacuolele,
capsula; membrana
ci la ma ică
85. Bacteriile din Genul Erysipelothrix
colonii mici colonii mari
e in ă e aga mă a ele transparente sau colonii mari
transparente sau
caractere: pigmentate
semitransparente semitransparente
86.
Ca e din mă a ele ecii Klebsiella Pasteurella
bac e iene f mea ă mic ca lă Bacillus anthracis;
pneumoniae; multocida;
 U i e i a ea S i Ha e Bucu e i
Fac a ea de Medici ă Ve e i a ă
Disciplina: FIZIOLOGIE
Nr. Întrebare
1. U i a e i ci a ă a i e i Neuronul
nervos este
2. Elementele fundamentale ale
sistemului nervos central sunt
3. Influxul nervos mai este numit
4. Dege e e ce a a e ia ă a
neuronului se refera la
5. Prin fibrele nervoase mielinice,
propagarea influxului nervos se
face
6. Celulele ependimare sunt celule
gliale, care
7. P e ia i a ic i hibi
reprezinta
8. Reflexele conditionate sunt
9. A de h a ă e e c
de doi centrii nervosi situati in
10. Sistemul nervos vegetativ
simpatic determina
11. Sistemul nervos vegetativ
simpatic
12. Sistemul nervos vegetativ
simpatic determina
13. Sistemul nervos vegetativ
parasimpatic determina
14. Sistemul nervos vegetativ
parasimpatic
15. Efectele stimularii ale sistemului
nervos vegetativ parasimpatic
sunt
16. Glandele gastrice secreta
factorul intrinsec, al carui rol este
17. Motilitatea gastrica se
caracterizeaza prin
18. Motilitatea colonului se
Intrebari test grila
Licenta iulie 2021
Ră p n a
axoni, dendrite,
pericarioni
potential de repaus
pierderea legaturii
prelungirilor dendritice si
axonale cu pericarionul
saltatoriu, de la o
a g a ie Ra ie a a a
eci ă
fagociteaza microbii si
neuronii morti
hiperpolarizarea
membranei postsinaptice
e e e a i i di i ii
speciei si se transmit
ereditar
a bulbul rahidian
Bradipnee
I hibă ec e ia de insulina
Va di a a ie
pe vasele periferice
Contractia muschilor
radiari cu midriaza
Stimuleaza motilitatea si
secretiile glandulare ale
tubului digestiv
Tahicardie si tahipnee
De a faci i a ab b ia
i ide î ac
C ac ii e i a ice
antiperistaltice, circulare
C ac ii e i a ice
Ră p n b
sinapsa
neurofibrile,
oligodendrocite,
corpusculi nissl
potential de actiune
pierderea legaturii
prelungirilor dendritice si
axonale cu sinapsa
centrifug, de la centrul
nervos la periferie
formeaza epiteliul
cavitatilor sistemului
nervos central
depolarizarea membranei
postsinaptice
e e e a i i di i ii
speciei si a ig ă
a ie i ea ace a ea a ef e e î ă c e
hipotalamus
Stimularea musculaturii
bronsice
Si ea ă ec e ia de
insulina
Vasodilatatie pe vasele
coronare si pe vasele care
iriga musculatura
scheletica
Contractia muschilor
circulari cu mioza
Stimuleaza motilitatea si
Inhiba secretiile
glandulare ale tubului
digestiv
Tahicardie si
bronhodilatatie
De a faci i a ab b ia
cia c ba a i ei î i e
C ac ii e i a ice
tonice, oblice
C ac ii e i a ice
Ră p n c
arcul reflex
neuroni, nervi, nevroglie,
sinapse, arcuri reflexe
potential de latenta
pierderea legaturii
prelungirilor dendritice si
axonale cu efectorul
centripet, de la periferie la
centru nervos
formeaza bariera
hematoencefalica
repolarizarea membranei
postsinaptice
e e ed a aa ii
i di i i i e de ă e
maduva spinarii
Relaxarea musculaturii
bronsice
Ne a i ea a ec e ia de
insulina
Vasoconstrictie pe vasele
coronare si pe vasele care
iriga musculatura scheletica
Relaxarea muschilor ciliari
cu vedere la distanta
Inhiba motilitatea si
secretiile glandulare ale
tubului digestiv
Bradicardie si
bronhoconstrictie
De a proteja mucoasa
gastrica de agenti chimici
C ac ii e i a ice de
a g a ie de f a e de
ă
C ac ii e i altice, de
1
 caracterizeaza prin
19. R ega ea c ăi
urmatoarele acte reflexe
20. La ega a e e c a ia c
in eliminarea la exterior a gazelor
rezultate din
21. Actul reflex al defecatiei consta in
22. Saliva parasimpatica se
caracterizeaza prin
23. Centrii salivari parasimpatici sunt
situati in
24. G a da ga ică a e a i i
de celule secretoare
25. Enzimele continute de sucul
gastric sunt
26. In compozitia sucului intestinal
intra
27. In mucoasa intestinala sunt
prezente urmatoarele tipuri de
enterocite
28. Enzimele glicolitice ale sucului
intestinal sunt
29. S b a e e c e e ice
care
30. Acizii biliari, sarurile biliare,
pigmentii biliari suporta
31. In colon sunt doua tipuri de
procese digestive in functie de
microflora comensala
32. Absorbtia intestinala
transcelulara se face prin
33. Hexozele absorbabile sunt
34. Monozaharidele dupa absorbtia
lor intestinala ajung in
35. Procesul de dezaminare al
aminoacizilor consta in
36. Digestia membranara are loc in
37. Di hid i a e i a ică a
lipidelor rezulta urmatorii produsi
38. In enterocit se resintetizeaza
trigliceridele
39. Lipoproteinele sunt forme de
transport plasmatic pentru
40. Bila e e d de ec e ie a
41. Enzimele sucului pancreatic
realizeaza
42. Microflora intestinala anaeroba
participa la
antiperistaltice, de
segmentare, de evacuare
Masticatie, deglutitie,
edeg i ie
a ac i i a ea fe e a i ă a
ic bi i e ai
Eliminarea prin rect a
materiilor fecale
Ca i a e ică b ga ă î
b a e a ga ice
ăd a i ă ii
Mucoase, parietale,
principale, endocrine
pepsina, tripsina, amilaza
i maltaza
Secretiile glandelor
B e i Liebe k h
Mucoase, seroase,
parietale, principale,
endocrine
Amilaza, lipaza, peptidaza
ce e Si ea ă ec e ia bi ia ă
Ciclul hepatobiliar
Bacteriile aerobe produc
procese toxice si cele
anaerobe, patogene
Membrana apicala a
enterocitului
Zaharoza,
ac a i
maltoza
ficat, pe calea arterei
hepatice
E i i a ea g ă ii a i
bf ă de amoniac
Intestin si ficat
aci ii g a i
monogliceridele, glicerolii
Sub forma de macromere
Acizi grasi, amoniac,
aminoacizi
Glandelor Brunner si
Liebe k h
Digestia luminala
Emulsionarea lipidelor
antiperistaltice, de
pendulare
Rejec ie e a ica ie
ei a i a ie edeg i ie
abolirea motilitatii
foiosului
Eliminarea prin orificiul
recto-sigmoidian a
materiilor fecale
Ca i a e ică b ga ă î
b a e ga ice
bulb i e hipotalamus
Mucoase, seroase,
acinoase, apocrine
pepsina, tripsina, amilaza
i i aa
Secretiile glandelor
Meissner si Auerbach
Columnare, caliciforme,
endocrine, Paneth,
edife e ia e
Lipaza, co-lipaza, lecitinaza
Inhiba ec e ia bi ia ă
Ciclul enterohepatic
Bacteriile aerobe produc
procese dinamice si cele
anaerobe, statice
Membrana bazala a
enterocitului
G c a ga ac a i
fructoza
ficat, pe calea venei porte
Blocarea amoniacului
Lumenul intestinului
Fosfolipide, steroli
Sub forma de
uleiuri
Colesterol trigliceride
fosfolipide
Pancreasului
Digestia intracelulara
Sinteza si absorbtia
vitaminelor hidro si
liposolubile
a g a ie de e ac a e
Masticatie, remasticatie,
deglutitie
activitatea digestiva
omasala
Eliminarea prin anus a
materiilor fecale
Cantitate mare, apoasa,
ă acă î b a ă ca ă
Primare, secundare,
foliculare, endocrine
Pepsina, catepsina,
abfe e i i a a
Secretiile simpatice si
parasimpatice
Columnare, principale,
parietale, radiale, formale
Maltaza, zaharaza, lactaza
Inhiba excretia de bila
Ciclul hepatoduodenal
Bacteriile aerobe produc
fe e a ia i ce e
anaerobe, putrefactia
Membranal apicala a
hepatocitului
Ce a ce bi a i
amidonul
Ficat, pe cale limfatica
Transferul gruparii carboxil
Glicocalixul enterocitelor
columnare
Trigliceride, fosfolipide,
steroli
Sub forma de chilomicroni
amine biogene, aminoacizi,
acizi biliari
Ficatului
Digestia ventriculara
Transportul glucidelor
2
43. Structurile sistemului excito- Sinusul venos atrial, nodul Keith Flach, Achoff Sinusul nodal, sinusul
conducator sunt atrio-ventricular, sinusul Tawara, fasciculul His, interventricular, fasciculul
interventricular e ea a P ki je Hi e ea a P ki je
44. Frecventa cardiaca reprezinta ă de cic i ca diace Numarul de batai cardiace Numarul de contractii
pe minut pe secunda atriale pe minut
45. Debitul cardiac este produsul Volumul aortic si volumul Volumul sistolic si volumul sisitolic si frecventa
dintre sistolic expansiunea peretelui cardiaca
aortei
46. Fac ii de e i a i ai ei ii Volumul vasului, Volumul sistolic, Volumul diastolic,
arteriale sunt contractilitatea peretelui elasticitatea peretelui distensibilitatea peretelui
a e ia e i e a a e ia e i e a a e ia e i e a e a ă
c aă arteriolo-ca i a ă
47. Vi e a i e i a â ge i î 0,30 ec i - 0,10 ec i 10 0.45 ec i 35
sectorul capilar sunt 25 mmHg mmHg mmHg
48. Venele sunt vase de volum Mai putin extensibile si cu Mai extensibile si mai Mai extensibile si cu
pentru ca sunt ei e ă ac aă putin rezistente la ei e ă ac aă a i ă
a i ă curgerea sangelui
49. Tensiunea arteriala se exprima in Valoarea maxima exprima Valoarea maxima exprima Valoarea maxima exprima
mmHg si are doua valori presiunea arteriala si presiunea sistolica si presiunea din artera aorta si
valoarea minima, valoarea minima, valoarea minima, presiunea
presiunea venoasa presiunea diastolica din capilare
50. Viteza de propagare a undei 5 10 m/sec 1 5 m/sec 0,5 1 m/sec
pulsatile de-a lungul arborelui
arterial este de
51. Deplasarea directionata a Radiotaxie Chemotaxie Teletaxie
leucocitelor spre un semnal
chimic se numeste
52. Fagocitoza este un mecanism de curent specific nespecific
aparare
53. Din totalul leucocitelor bazofilele Mai putin de 1% Mai putin de 5% Mai mult de 5%
reprezinta
54. Formula leucocitara este sex Masa corporala specie
conditionata de
55. Neutrofilia se intalneste in stari septice Boli autoimune alergii

56. Heparina secretata de bazofile inflamatia vasodilatatia coagularea spontana

previne intravasculara

57. He a c i e ei ă masa corporala si volumul a ae i ci a ă i a a e i ci a ă i volumul

raport procentual dintre a a â ge i a a â ge i de plasma

58. Monocitele ajunse in tesuturi sensibile stimulate macrofage

devin

59. Imunitatea realizata de anticorpi toxine limfocitele T

limfocitele B este mediata de

60. Vascozitatea sangelui este data Micro si macroelemente hematii i ei e Leucocite si substante
de frecarea dintre peretele plasmatice anorganice
vascular si componentele
a a ice î ecia
61. Bazofilele e ibe ea ă î â ge Adrenalina, cu efect Angiotensina, cu efect Serotonina, cu efect
vasoconstrictor vasoconstrictor vasoconstrictor

3
62. Trombocitoza reprezinta Numar de trombocite Numar crescut de Numar scazut de trombocite
circulante trombocite

63. Hemostaza fiziologica reprezinta Oprirea spontana a Formarea de microtrombi Coagularea sangelui
hemoragiilor mici

64. Sistemul tampon plasmatic cu
ac i i a e aj i a a î
redresarea pH-ul sanguin este
65. Neurohipofiza sintetizeaza
urmatorii hormoni
Oxihemoglobina/ Acid carbonic/ carbonat Acid carbonic/ carbonat acid
oxihemoglobinat de acid de potasiu de sodiu
potasiu
vasopresina si antidiuretic Antidiuretic si oxitocina Vasopresina si tiroxina

66. Hormonii androgeni sunt celulele interstitiale Leydig testicul prostata

secretati de

67. Sindromul Cushing apare in hipoadrenocorticism hiperadrenocorticism hipertiroidism

68. Diabetul insipid apare ca urmare Hipersecretiei de hormon Hiposecretiei de hormon Hipersecretiei de
a antidiuretic antidiuretic glucocorticoizi

69. Hormonul luteotrop induce si comportamentul matern Comportamentul estral Comportamentul social
mentine

70. Gonadotropinelor placentare au Hormonii: androgeni si Hormonii: estrogeni si Hormonii: foliculostimulant

c ă i ac i i a e bi gică estrogeni progesteron si luteinizant
a e ă ă a ec
71. Hipertiroidismul se caracterizeaza Polifagie, polidipsie, Polifagie, polidipsie, Polifagie, polidipsie,
prin poliurie, hiperglicemie, poliurie, poliurie, hiperglicemie,
cetonurie hiperexcitabilitate glicozurie
nervoasa, hipertensiune
arteriala
72. Secretia normala de calcitonina Hipercalcemie si Hipercalcemie si Hipocalcemie si
determina hipofosfatemie hiperfosfatemie hipofosfatemie
73. Hormonii estrogeni i ea ă ă agi ce i e ă agi ce i e vagin, cervix, uter, ovar,
f a ea i f c i a ea ovar a eă a eă
organelor sexuale anexe

74. Progesteronul mentine gestatia blocarea actiunii oxitocinei Blocarea actiunii Blocarea actiunii corpului
prin prolactinei galben

75. Hiposecretia de Hipernatremie, Hiponatremie, Hipernatremie,

mineralocorticoizi determina hipercloremie, hipocloremie, hipercloremie,
hipopotasemie, hiperpotasemie, hiperpotasemie,
hipertensiune arteriala hipotensiune arteriala, hipertensiune arteriala
acidoza
76. Glucocorticoizii au urmatoarele Imunosupresor, Imunostimulator,cresc Imunosupresor, scad
actiuni fiziologice Antiinflamator, antialergic, numarul limfocitelor si rezistenta organismului la
antiinsulinic eozinofilelor, efort fizic
hipoglicemiant
77. Reactia acrozomului presupune intensificarea indepartarea factorului Veziculizarea acrozomului
metabolismului enzimatic decapacitator cu eliberarea unor enzime
al spermatozoizilor hidrolitice

78. La majoritatea speciilor durata 48 - 72 ore 24 - 36 ore 12 - 24 ore

vietii fecundante a
spermatozoizilor este de

4
79. Ovulatia reprezinta Inceputul fazei foliculare Captarea ovocitei in Eliberarea ovulului din
interiorul foliculului de foliculul de Graaf dehiscent
Graaf

80. Dehiscenta foliculara si ovulatia anestrus estrus diestrus

se produc in faza de

81. Durata estrului la scroafa este de 6 - 12 ore 12 24 ore 48 - 72 ore

82. Durata ciclului estral la catea este 6 - 7 luni 1 luna 21 zile

de

83. La majoritatea mamiferelor uter infundibul jonctiunea ampularoistmica

fecundarea ovocitei are loc in a oviductului

84. Procesul de singamie reprezinta Formarea celor doi Fuziunea pronucleului Formarea embrionului
pronuclei, mascul si femel mascul cu pronucleul
femel

85. Stadiul de zigot prezinta trei faze Embrioblast, trofoblast, Celula ou, embrion, fat Morula, blastula, gastrula
blastocist

86. Izolarea reproductiva a speciei Reactia zonei pelucide, Reactia granuloasei, Reactia granuloasei,
are la baza trei mecanisme blocul vitelin, reactia zonei corona radiata, reactia cumulus oophorus, reactia
corticale zona pelucide zonei corticale

87. Corpusculul renal este format din Podocite si pedicele Capsula Bowman si Arteriola aferenta si
glomerulul renal arteriola eferenta

88. Rinichiul mentine echilibrul acido- Transportul apei Cresterea diurezei schimburile ionice
bazic prin

89. Componentii sanguini care trec apa, electrolitii, glucoza, Apa, proteinele plasmatice Apa, elementele figurate ale
din capilarele glomerulare spre numerosi cataboliti sangelui
spatiul Bowman sunt

90. Reabsorbtia si secretia tubulara In glomerulul renal, tubul In glomerulul renal, ansa pe tot parcursul tubilor
au loc proximal si tubul distal Henle si tubul colector renali si pelvisul renal

91. Sistemul renina-angiotensina- Transportul anumitor Rata de filtrare Transportul urinei primare
aldosteron controleaza substante prin tubii renali glomerulara prin tubii renali

92. Secretia tubulara este procesul
invers celui de reabsorbtie si
consta in
transportul anumitor
substante din capilarele
glomerulare spre spatiul
Bowman
transportul anumitor transportul anumitor
substante prin porii substante din capilarele
membranei filtrante peritubulare in lumenul
tubilor renali
5
93. Mictiunea, ca act reflex Centrii nervosi corticali
involuntar este controlata de
94. Unitatea de schimb gazos este bronhiole terminale,
alcatuita din bronhiole respiratorii,
canale alveolare, saci
alveolari
95. In inspiratie cresc cele trei Latero-medial, medio-
diametre ale cutiei toracice lateral, latero-lateral
96. Frecventa respiratorie reprezinta Distributie si difuzie pe
minut
97. Volumul de colaps este volumul de aer eliminat
din alveole, dupa moartea
animalului
98. Debitul respirator este produsul volumul respirator curent
dintre si frecventa respiratorie
99. Surfactantul pulmonar este un Participa la transferul
complex lipoproteic care tisular al gazelor
respiratorii
100.Mi fi a e e e e i Hormonului antidiuretic si
c j c i e a gia ă d oxitocinei
i c ac ie, a ac i ea
Centrii nervosi vegetativi
bronhii terminale,
bronhiole respiratorii,
alveole, saci alveolari
Proximal, median, distal
numarul de cicluri
respiratorii pe minut
volumul de aer ramas in
alveole, dupa deschiderea
cavitatii toracice
Volumul respirator de
rezerva si capacitatea
pulmonara
Previne colapsarea
alveolelor la sfarsitul
expiratiei
adrenalinei si acetilcolinei
Centrii nervosi intermediari
bronhii intrapulmonare,
bronhiole respiratorii,
alveole, saci alveolari
antero-posterior,
transversal, dorso-ventral
Difuzie si perfuzie pe minut
volumul de aer eliminat din
plamani, prin deschiderea
spatiului pleural
Volumul respirator curent si
capacitatea pulmonara
Participa la deplasarea aerul
prin trahee
Angiotensinei si hormonului
antidiuretic
6
Uni ersitatea Spiru Haret București
Facultatea de Medicină Veterinară
Disciplina: HISTOLOGIE

Intrebari test grila

Licenta iulie 2021

NR. Intrebare Raspuns a Raspuns b Raspuns c

1. La nivelul sinapsele neuronale tight hemidesmozomi GAP

membranele celulare prezinta
jonctiuni de tip:
2. Intre celulele epiteliale si desmozomi in pata hemidesmozomi desmozomi in
membrana bazala se stabilesc banda
jonctiuni de tip:

3. Jonctiunile de tip occludens celulele epiteliale si enterocite neuroni

sunt intalnite intre: membrana bazala

4. Conexonii sunt intalniti in tight hemidesmozomi GAP

structura jonctiunilor de tip:

5. Care dintre urmatoarele jonctiuni tight desmozomi in pata GAP

au rol important in patogeneza
bolii canceroase:
6. Care dintre urmatoarele cilii microvilii flagelii
modificari permanente ale
membranei celulare nu prezinta in
structura microtubuli:
7. Celulele epiteliale epididimare cili microvili flageli
prezinta la polul apical:

8. Cuplarea calciului cu calmodulina cililor valurilor microvililor

din citoscheletul membranar citoplasmatice
conduce la formarea:
9. Microvilii egali in inaltime dispusi epiteliul intestinal epiteliul respirator epiteliul uterin
sub forma platoului striat la polul
apical al celulelor epiteliale se
intalnesc in:

10. La nivelul celulelor epiteliale ce microvilli stereocilii valurile

specializare la pol apical formeaza citoplasmatice
marginea in perie
11. Neurofilamentele din retele filamente proteice proteine asociate
citoscheletul neuronilor sunt: microtrabeculare intermediare
12. Proteinele asociate actinei sunt vinculina ankirina Tau
urmatoarele cu exceptia:

13. Tonofilamentele din citoscheletul retele retele filamente

celulelor epiteliale din epiderm microtrabeculare microtubulare proteice
sunt: intermediare
14. Proteina asociata vinculina ankirina dineina
protofilamentelor microtubulare
este:
15. Microtubulii se pot organiza in fusului nuclear ribozomilor centriolului
urmatoarele organite celulare
lipsite de membrana cu exceptia:

16. Celulele care sintetizeaza mielina celulele Schwann nevrogiile oligodendrogliile

la nivelul sistemului nervos perisatelite
periferic sunt numite?
17. La canide numarul de cromozomi 39 2 1
caracteristic speciei este 78. Cati
heterozomi X se afla in ovula unei
catele?
18. La canide numarul de cromozomi 2 nici un raspuns nu 1
caracteristic speciei este 78. Cati este corect
heterozomi Y se afla in ovula unei
catele?
19. Replicarea semiconservativa se intercineza profaza diviziunii profaza I a
produce in urmatoarea perioada mitotice diviziunii meiotice
de timp a unui ciclu celular:
20. In cursul replicarii identice complementare nici un raspuns nu
semiconservative bazele azotate este corect
ale catenei parentale si catenei
fiice sunt:
21. Acrozomul este reprezentat de: complex Golgi REN RER
modificat
22. Care segment al cozii piesa de conjugare piesa intermediara piesa principala
spermatozoidului are rol cinetic:

23. Care segment al cozii piesa de conjugare piesa intermediara piesa principala
spermatozoidului are rol
energetic:
24. In structura cozii piesei de conjugare piesei piesei principale
spermatozoidului la nivelul intermediare
axonemei microtubulii se dispun
specific sub forma (9+1) cu
exceptia:
25. In nucleul unui spermatozoid intotdeauna X X sau Y numai Y
heterozomul poate fi:
26. Spermatocitele de ordinul I se la sfarsitul primei raman blocate in la sfarsitul celei
formeaza in tubul seminifer: etape a diviziunii profaza primei de-a doua etape a
meiotice diviziuni meiotice diviziunii meiotice

27. Spermatocitele de ordinul II se sfarsitul primei etape raman blocate in sfarsitul celei de-a
formeaza in tubul seminifer la: a diviziunii meiotice profaza primei doua etape a
diviziuni meiotice diviziunii meiotice

28. Procesul de spermiogeneza se diviziune meiotica nici un raspuns nu diviziune mitotica

realizeaza prin: este corect

29. Ovula pasarilor este de tip: telolecit oligolecit mezolecit

30. Ovula mamiferelor este de tip: telolecit oligolecit mezolecit

31. Care din urmatoarele receptorii membranari granulele corticale vitelusul

componente histostructurale ale
ovulei asigura monospermia:

32. In timpul ovogenezei primul la sfarsitul primei ramane blocat in la sfarsitul celei
globul polar apare: etape a diviziunii profaza primei de-a doua etape a
meiotice diviziuni meiotice diviziunii meiotice

33. Procesul de fecundare se vagin uter oviduct

desfasoara in:
34. Fecundarea monospermica se reactiei acrozomiale reactiei corticale cariogamiei
datoreaza:
35. In cursul fecundarii stabilirea cariogamiei singamiei incorporarii
sexului se realizeaza in timpul: spermatozoidului

36. Patrunderea blastulei in fecundarea nidarea interstitiala implantarea

profunzimea mucoasei
endometriale prin liza epiteliului
uterin reprezinta:

37. Atasarea blastulei la mucoasa nidarea de tip nidarea interstitiala implantarea

uterina reprezinta: excentric

38. Care din urmatoarele epidermul dermul hipodermul

componente ale pielii are origine
embriologica ectodermala:

39. Care din urmatoarele dentina smaltul cementul

componente ale dintelui are
origine embriologica ectodermala:

40. Care din urmatoarele glande tiroida epifiza suprarenala

endocrine are origine
embriologica dubla:
41. Ce tip de placenta prezinta iapa: epitelio-coriala endotelio-coriala hemo-coriala

42. Ce tip de placenta prezinta epitelio-coriala endotelio-coriala hemo-coriala

scroafa:

43. La care specie distributia vaca carnivore rozatoare

vilozitatilor coriale pe suprafata
corionului fetal este zonala:

44. La care specie distributia vaca carnivore rozatoare

vilozitatilor coriale pe suprafata
corionului fetal este discoidala:

45. Placenta are rol de a secreta in prima jumatate a de-a lungul intregii in a 2-a jumatate
progesteronul: gestatiei gestatii a gestatiei

46. Care din urmatoarele epitelii epiteliul stratificat epiteliul stratificat epiteliul
contin in structura celule ale pavimentos de tip pavimentos de tip pseudostratificat
sistemului neuroendocrin difuz: cornos moale prismatic ciliat

47. Care din urmatoarele epitelii epiteliul stratificat epiteliul de epiteliul

prezinta intre celulele pavimentos de tip tranzitie pseudostratificat
componente la nivel apical bare cornos prismatic ciliat
terminale (jonctiuni de tip
occludens si adherens), ce nu
permit trecerea substantelor
catre membrana bazala:
48. Epiteliul anterior al corneei este stratificat pavimentos stratificat pseudostratificat
ca tip: de tip cornos pavimentos de tip prismatic ciliat
moale
49. Epiteliul posterior al corneei este simplu prismatic simplu cubic simplu
ca tip: pavimentos

50. Endoteliul vascular este ca tip: simplu pavimentos simplu prismatic pseudostratificat
prismatic ciliat

51. Epiteliul simplu pavimentos este mucoasei gastrice seroaselor mucoasei

intalnit in structura: intestinale

52. Care strat al epidermei actioneaza stratul bazal stratul granular stratul cornos
ca o bariera impotriva penetrarii
particulelor straine din mediul
exterior:

53. Celulele in racheta sunt simplu prismatic pseudostratificat de tranzitie

caracteristice urmatorului tip de prismatic ciliat
epiteliu:
54. In fibra musculara striata de tip triada diada nici un raspuns nu
scheletic reticulul sarcoplasmic este corect
realizeaza cu sistemul T:

55. Tesutul muscular striat sa gaseste la nivelul esofagului in la nivelul la nivelul limbii
localizat: treimea inferioara muschiului erector
al firului de par

56. Colonetele Leydig reprezinta: asezarea specifica a sectiune sectiune

neuronilor granulari transversala prin longitudinala prin
din cerebel miofibrile miofibrile

57. Care din urmatoarele celule celulele T celulele P celulele Purkinje

nodale au rolul de a asigura
automatismul cardiac:

58. Conexonii se distribuie in numar discul clar discul intercalar discul intunecat
mare la nivelul fibrei musculare
cardiace in:
59. La nivelul unui neuron corpusculii REN RER mitocondrii
Nissl sunt reprezentati de:
60. Corpusculii Nissl nu se intalnesc la dendritelor axonului pericarionului
nivelul:
61. Prezenta intr-o sectiune scoartei cerebrale maduvei spinarii scoartei
histologica a neuronilor Betz are cerebeloase
valoare in identificarea:

62. Citoscheletul neurolemei prezinta spectrina vimentina desmina

ca proteina principala:
63. Prezenta cromatinei sexuale la sexului femel sexului mascul nici un raspuns nu
nivel nuclear intr-un neuron are este corect
valoare in identificarea:

64. In ganglionul spinal (rahidian) se unipolar pseudounipolar bipolar

intalneste urmatorul tip de
neuron:

65. La nivelul ganglionilor spinali microglii nevroglii satelite oligodendroglii

intalnim:
66. Urmatoarele nevroglii apartin nevrogliei satelite nevrogliei nevrogliei
sistemului nervos periferic cu ependimare Schwann
exceptia:

67. Care celula este considerata celula Kupffer microglia histiocitul

macrofagul sistemului nervos
central?:
68. Care nevroglie nu apartine nevroglia ependimara nevroglia Schwann nevrogliei
sistemului nervos central ?: (canalul ependimar, Bergmann
cav. creierului, plexul (cerebel)
coroid)
69. Urmatoarele nevroglii apartin nevrogliei satelite nevrogliei Schwann nevrogliei
sistemului nervos periferic cu Bergmann
exceptia:
70. Celulele acidofile alfa din lobul hormonul luteinizant hormonul de hormonul
anterior al hipofizei secreta: (bazofile) crestere tireotrop
(bazofile)
71. La nivelul lobului intermediar al hormonul hormonul de hormonul
hipofizei endocrinocitele secreta: melanocitostimulator crestere luteotrop

72. La nivelul lobului posterior al vasopresina hormonul nici un raspuns nu

hipofizei se secreta: adrenocorticotrop este corect

73. Care dintre urmatoarele glande glanda Lieberk hn glanda Br nner glanda
intestinale se localizeaza la nivelul unicelulara
submucoasei: (celula mucoasa
74. Glanda Br nner se locali ea a la duoden jejun ileon
caliciforma)
nivelul intestinului subtire pe
urmatorul segment:
75. Celulele Paneth participa la glanda Lieberk hn glanda Br nner glanda
formarea urmatoarei glande unicelulara
intestinale: (celula mucoasa
caliciforma)
76. Jonctiunile intercelulare intre portiunii laterale portiunii apicale portiunii bazale
doua enterocite ale epiteliului
intestinal delimiteaza spatiul
Gr nhagen la ni elul
77. Care dintre urmatoarele structuri plexul Meissner vasul chilifer muschiul Br cke
histologice nu este prezenta la central
nivelul vilozitatii intestinale:

78. La nivelul epiteliului alveolar pneumocitul de tip I pneumocitul de tip pneumocitul cu

lichidul surfactant este secretat de II margine in perie
catre:
79. Care din urmatoarele bronhiole bronhiola bronhiola bronhiola
face parte atat din componenta intralobulara terminala respiratorie
de conducere cat si din
componenta respiratorie:
80. Urmatoarele bronhii prezinta bronhiei intralobulare bronhiei bronhiei
histostructural o componenta extralobulare extrapulmonare
cartilaginoasa cu exceptia:

81. La nivelul glomerulului renal port admirabil anastomoza

reteaua capilarelor sangvine este arterio-venoasa
de tip:
82. In jurul capilarelor glomerulului lacisul (Celule macula densa mezangiul
renal se afla: extraglomerulare
mezangiale)
83. Nefrocitele din tubii contorti ai cili microvili flageli
nefronului prezinta la polul apical:

84. Urmatoarele componente lacisului nefrocitelor din nefrocitelor din

histostructurale apartin aparatului portiunea portiunea
juxtaglomerular cu exceptia: incipienta a tubului incipienta a
contort distal tubului contort
proximal

85. Celulele juxtaglomerulare nefrocitele din celulele musculare celulele

secretoare de renina sunt portiunea incipienta a netede din musculare netede
reprezentate de: tubului contort distal peretele arteriolei din peretele
eferente arteriolei
aferente
86. Care dintre urmatoarele teaca externa teaca interna coroana radiata
componente ale foliculului de
Graaf are rol endocrin:
87. Care dintre urmatoarele corpul galben teaca interna membrana
componente ale ovarului nu are pelucida
are rol endocrin:
88. Involutia celulelor luteale din corpului galben corpului galben corpului albicans
structura corpului galben conduce gestativ progestativ
la formarea:
89. In foliculul ovarian dehiscent ovocitul de ordinul I ovocitul de ordinul ovula
(preovulator) celula liniei II
gametice feminine este
reprezentata de:

90. In structura tubului seminifer spermatocitului de celulei Sertoli spermatidei

urmatoarele celule apartin liniei ordinul I
seminale cu exceptia:
91. Endocrinocitele glandei in structura tubului in lumenul tubului printre tubii
interstitiale Leydig se dispun la seminifer seminifer seminiferi
nivel testicular:
92. Urmatoarele organe au rol de testiculului hipofizei ovarului
glanda amficrina cu exceptia:
93. La nivel ovarian care din celulele tecii interne celulele luteale celulele coroanei
urmatoarele celule au rol in radiata
secretia de progesteron:

94. Celulele corpului galben datorita RER REN ribozomi

functiei endocrine specifice
prezinta abundent in citoplasma:
95. Care dintre urmatoarele celule din spermatocitul de celula Sertoli spermatozoidul
structura tubului seminifer ordinul I
participa la formarea barierei
hemato-testiculare:
96. Celulele olfactive din structura celule epiteliale celule mioepiteliale neuroni
mucoasei olfactive sunt ca tip: modificati
97. Care dintre urmatoarele celule celulele olfactive neuronii celulele gustative
receptioneaza un anumit tip de
excitatie dar nu o pot transmite:
98. Care dintre urmatoarele specii rozatoarele cetaceele pasarile
sunt microsmatice:
99. Care dintre urmatoarele specii cetaceele rozatoarele pasarile
sunt anasmatice:
100. Fibrele nervoase ale plexului vizual gustativ olfactiv
subgemal apartin analizatorului:
 Uni ersi a ea Spir Hare B c reș i
Fac l a ea de Medicină Ve erinară
Disciplina: SEMIOLOGIE
Intrebari test grila
Licenta iulie 2021

Nr. În rebare Răsp ns a Răsp ns b Răsp ns c

1. perioada de inceput in
perioada de invazie a perioada de incubatie
Prodromul reprezinta: evolutia clinica a unei
unei boli a unei boli
boli
2. Diagnosticul pasiv este stabilit unei examinari fara examinarea
unei incertitudini
pe baza: necorespunzatoare animalului bolnav
3. acele modificari care
Simptomele patognomonice permit precizarea prin simptome directe (de mereu prezente intr-o
sunt: ele insele a la locul suferintei) boala
diagnosticului
4.
urma alimentatiei urma supraproductiei urma distrugerii
Icterul hepatic este produs in:
excesive cu morcovi de bila masive a eritrocitelor

5.
Ectazia venei toracice externe,
Argyll Robertson Romberg Magazzari
este semnul lui:

6.
Diagnosticul complet este cel: cert, pozitiv si etiologic cert etiologic

7.
Palpatia prin sucusiuni se marginea cubitala a
toata palma varful degetelor
realizeaza cu: palmei

8. sunete intermediare
sunete de matitate
Sunetele submate sunt: intre cele mate si sunete clare
hidrica
sonore
9.
Timbrul atimpanic este toracelui animalelor toracelui animalelor toracelui animalelor
caracteristic: mari mici medii

10. Aprecierea subiectiva indirecta

a temperature corporale se palpatie
poate face prin:
11.
Hipertermia reprezinta:
12. Febra remitenta (in dinti de
fierastrau) prezinta variatii sub 1oC
termice zilnice:
anamneza, inspectie si
inspectie si ascultatie
ascultatie
cresterea
cresterea temperaturii
cresterea temperaturii temperaturii
corporale peste limita
corporale peste limita corporale peste limita
valorii normale, plus
valorii normale valorii normale, plus
modificari respiratorii
modificari nervoase
mai mari de 1oC mai mari de 3 oC
13. temperatura creste cu
temperatura creste cu
maxim 1 oC peste
1-2 oC peste valoarea temperatura in limite
valoarea normal
Subfebrilitatea reprezinta: normal superioara, normale, dar la limita
superioara, sunt
sunt prezente si superioara
prezente si celelalte
celelalte modificari
modificari
14.
Foaia de observatie clinica are medicala, stiintifica si
medicala si stiintifica medicala
valoare: juridica

15.
Febra aseptica este provocata
medicamente factori neinfectiosi resorbtia proteinelor
de:

16. o stare de intretinere

Cahexia este: slabire avansata slabire foarte buna
(obezitate)
17. Scarpinarea cu aparitia de
leziuni la nivelul pielii, poarta prurit vag prurit biopsiant prurit intens
denumirea de:
18. Edemul mucoasei oculare, cu
origine inflamatorie, poarta chemozis cheratita xeroftalmie
denumirea de:
19.
spargerii vaselor asocons ric iei asodila a iei la ni el
Echimo ele apar în rma
cutanate periferice cutanat

20.
EEG este tehnica de inregistrare biocurentilor biocurentilor
grafica a: biocurentilor cardiaci
encefalului musculari

21.
Ecografierea utilizeaza: sunete radiatia X ultrasunete

22. dialogul intre

dialogul intre examinator si
dialogul intre
Ancheta clinica constituie: examinator si persoana care
examinator si manager
proprietar cunoaste cel mai bine
animalul
23.
rasucirea capului pe sprijinirea fruntii pe
Emprostotonusul reprezinta: cap incapusonat
gat zid

24. este asemanatoare presupune o presupune intinderea

Pozitia tetanica: pozitiei de caine contractura musculara capului in prelungirea
sezand tonica generalizata gatului
25.
o transpiratie o transpiratie
Epihidroza reprezinta: o transpiratie cu sange
localizata generalizata
26. lacrimare persistenta
reducerea secretiei
consecutiva reducerea secretiei
salivare si uscarea
Xeroftalmia reprezinta: hipersecretiei sau lacrimale si uscarea
mucoasei cavitatii
obstruarii canalului mucoasei oculare
bucale
lacrimal
27. devierea laterala a
impingerea capului pe rasucirea capului pe
Torticolisul este: capului
spate gat
(autoascultatie)
28.
Inflamatia nodulului limfatic
limfangita elefantiazis adenita
poarta denumirea de:

29. Cand apetitul este redus pentru

toate furajele, acesta poarta hiporexie anorexie relativa anorexie absoluta
denumirea de:
30. Cand animalul mananca foarte
repede, aceasta poarta polifagie tahifagie bulimie
denumirea de:
31. Cand animalul consuma corpuri
toate raspunsurile
straine alimentatiei specifice pica alotriofagie
sunt corecte
speciei, poarta denumirea de:
32.
Falsa voma este rezultatul: disfagiei esofagiene disfagiei faringiene disfagiei bucale

33.
Prin vomitarea incoercibila se
voma repetata voma unica voma continua
intelege:

34. Devierea laterala congenitala a

mandibulei sau maxilei, poarta brevignatism camfilognatie prognatism
denumirea de:
35.
Sialita reprezinta inflamatia
parotidei sublinguale submandibulare
glandei:

36.
Inflamatia pungilor guturale
aerocistita aerofagie aerosaculita
poarta denumirea de:

37. colectie purulenta la calculi formati la

colectie purulenta la
Empiemul gutural inseamna: nivelul pungilor nivelul pungilor
nivelul parotidei
guturale guturale
38. Aspectul de sfoara al esofagului
in urma contractiei spastice, acalazie esofagiana stenoza esofagiana esofagism
poarta denumirea de:
39.
Inflamatia gusei poarta
ingluvita gusita gusa pendulanta
denumirea de:
40. La inspectia golului flancului
stang la bovine, se evidentiaza
tensiune balonare timpanism
nivelarea scobiturii flancului,
aceasta poarta denumirea de:
41. Cand se mareste diametrul
abdomen si torace in
transversal al abdomenului si abdomen de paie abdomen de para
butoi
toracelui, poarta denumirea de:
42. Acumularea de lichid
(transudat) in cavitatea
hemoperitoneu pioperitoneu hidroperitoneu
peritoneala, poarta denumirea
de:
43.
La percutia abdomenului
hipersonor de matitate absoluta sonor
timpanizat se obtine son:

44. In hidropneumoperitoneu, la
ascultatie se obtine zgomotul lichid clatinat toc-toc picatura
de:
45.
sectionarea peretelui endoscopia
Celioscopia inseamna: endoscopia toracelui
abdominal abdomenului

46.
deschiderea
Ruminotomia inseamna: endoscopia rumenului punctia rumenului
rumenului

47.
La ascultatia retelei se obtin zg. de tunet in
zg. de lichid clatinat boabe date prin ciur
zgomote asemanatoare: departare

48. Care din urmatoarele raspunsuri

este fals, in ceea ce priveste
proba parului (Gotze) proba mulsului proba planului inclinat
exacerbarea sensibilitati
dureroase a retelei:
49.
Inflamarea foiosului poarta
foiosita omasita abomasita
denumirea de:

50.
cresterea aciditatii cresterea cantitatii de hipersecretie de suc
Hiperchilia inseamna:
totale acid clorhidric gastric

51. Cand intestinele trec prin

peritoneu si ajung sub piele, eventratie evisceratie hernie
acesta poarta denumirea de:
52.
Torsiunea unei anse intestinale
spasm volvulus invaginatie
poarta denumirea de:
53.
Dilatatia mare si alungirea
megadolicocolon enteroaerocolie megacolon
colonului poarta denumirea de:

54.
paralizie flasca a
Atrezia anusului reprezinta: lipsa anusului proieminenta anusului
anusului

55.
Cand fecalele sunt amestecate
fecale coafate fecale gleroase false membrane
cu mucus, poarta denumirea de:

56.
Inflamatia vezicii biliare poarta
colecistita colangita angiocolecistita
denumirea de:

57.
Prezenta pigmentilor biliari in
colalurie colalemie colemie
sange poarta denumirea de:

58. Zgomotul ascutit (suierat)

produs de trecerea coloanei de
sforait respiratie suflanta conaj
aer prin ingustari ale cailor
respiratorii, poarta numele de:
59.
Durerea toracica poarta numele
dispnee pleurodinie apnee
de:

60.
scurgerea de limfa sub scurgerea de sange scurgerea de sange
Rinoragia este:
forma de jet sub forma de jet sub forma de picaturi

61. Miscari respiratorii normale

respiratiei Cheyne-
urmate de o perioada de apnee, respiratiei Biot respiratiei Kussmaul
Stokes
sunt specifice:
62.
Inflamatia si ingrosarea pleurei
pahipleurita pleurezie fibrinoasa pleurezie seroasa
poarta denumirea de:

63.
La percutia toracelui cu son de matitate
son hipersonor son sonor
pneumotorax, se obtine: absoluta

64.
Accelerarea contractiilor
tahipnee tahicardie bradicardie
cardiace poarta numele de:

65.
Socul apexian se intalneste la: pisica caine cal

66. Caracterizeaza starile de colaps,

se receptioneaza un singur
zgomot de galop zgomotul de pitpalac cuniculocardia
zgomot la ascultatia cordului si,
poarta denumirea de:
67.
Cand extrasistola apare la doua
trigeminism bigeminism plurigeminism
sistole, poarta denumirea de:

68. Inregistrarea de la distanta a

activitatii cardiace poarta telemetrie cardiaca fonocardiografiere radioscopiere
denumirea de:
69.
Inflamatia arterei poarta
arterita flebita artrita
denumirea de:

70. Miscari ondulatorii la nivelul

venelor jugulare, dinspre cord
puls venos transmis puls tahicardic puls venos retrograd
spre cap, vizibile la inspectie
poarta denumirea de:
71. Cand cantitatea de sange este
normala, dar cantitatea
normovolemie normovolemie
elementelor figurate se afla sub normovolemie simpla
oligocitemica policitemica
valoarea normala, aceasta
poarta denumirea de:
72.
Culoarea rosie a urinei, se toate raspunsurile hematuria si
mioglobinurie sunt corecte
intalneste in: hemoglobinurie

73.
Inflamatia rinichilor poarta
nefrita glomerulonefrita rinita
denumirea de:

74.
Inflamatia penisului se
postita balanita orhita
numeste:

75.
Sperma in cantitate mica se
oligozoospermie azoospermie oligospermie
numeste:

76. Exagerarea instinctului sexual

masculin, acesta devenind
onanism satiriazis agresivitate
violent si periculos, poarta
denumirea de:
77. Pierderea brusca si de scurta
durata a cunostintei, insotita de
reducerea marilor functii si comotie cerebrala lipotimie sincopa
relaxare functionala, poarta
denumirea de:
78.
Pierderea vederii fara leziuni
nictalopia amauroza
decelabile la ochi, se numeste: cecitate

79. este asemanatoare presupune intinderea presupune o

Pozitia ortopneica : pozitiei de caine capului in prelungirea contractura musculara
sezand gatului tonica generalizata
80.
Cianoza (cianodermia) colorarea albastru- colorarea alb-galbui-
ingalbenirea pielii
presupune: violacee a pieli cenusiu a pielii

81. crapatura
denivelari lineare, reducerea dimensiunii
longitudinala sau
Seima inseamna: longitudinale, pe cutia transversale a cutiei
transversala a cutiei
de corn de corn
de corn
82. curbarea dorsala de ierea la erala în c rbarea en rală
Scolio a repre in ă
cocosarea coloanei S a coloanei înse area coloanei
vertebrale vertebrale vertebrale
83. căderea penelor
Horipila ia repre in ă zburlirea parului căderea păr l i den mi ă de
asemenea deplumare)
84. diaree cu fecale negre
diaree cu fecale lichide diaree c fecale râ
Melena repre in ă da ori ă sângel i
și rme de m coasă mirositoare
digerat
85. Inegalitatea pupilara la
aprecierea reflexului pupilar Magazzari Romberg Argyll Robertson
este semnul lui:
86. ransmi erea e ci a iei
Unda P pe elec rocardiogramă ransmi erea e ci a iei de la nodulul sino- transmiterea
prin septumul e ci a iei prin pere ii
reprezinta: atrial la musculatura
interventricular ventriculelor
atriilor
87. ransmi erea e ci a iei
ransmi erea e ci a iei
Complexul QRS pe de la nodulul atrio- refacerea depolari ării
de la nodulul sino-
ventricular la la nivelul sistemului
electrocardiograma reprezinta: atrial la musculatura
musculatura excito-cond că or
atriilor
en ric lară
88. tuse provocata prin
tuse slaba (goala,
Tusea chintoasa este: acces de tuse in salve presiune asupra
afona, mica, avortata
inelelor traheale
89. dismetrie respiratorie
Respiratia subresotanta este expiratie prelungita,
respiratie frecventa a unui hemitorace fata
caracterizata prin: in 2 timpi
de celălal
90.
Pulsul venos retrograd pozitiv trombembolismul tromboflebita venei insuficienta
apare in: pulmonar jugulare tricuspidiana

91. infundarea spatiilor bombari asimetrice

respiratie superficiala, intercostale sau ale peretelui toracal
Tirajul reprezinta:
cu amplitudine redusa depresi ne oracala în (abcese, formatiuni
timpul inspiratiei tumorale etc.)
92.
pre en a de aer în inflamatia exsudativa acumulare de limfa in
Pleurezia este:
spa i l ple ral a pleurei cavitatea toracica
93. asemăna or unei
suflul laringian produs de
pârâi ri fine
transmis la peretele pă r nderea aer l i si
consecutiv ruperii
Suflul tubar este: toracic prin de lipirea pere ilor
pere ilor al eolari sa
densificarile cortexului al eolari lipi i de n
es l i in ers i ial în
pulmonar strat subtire de lichid
emfizemul pulmonar
94.
Aspectul clinic al ascitei este: abdomen de ogar abdomen de batracian abdomen de lemn

95. Cresterea rapida a volumului

flancului stang, peste nivelul meteorismul ruminal meteorismul ruminal
apofizelor transverse lombare ruminita acut cronic
are loc in:

96.
Sindromul Hoflund se intalneste
carnasiere cabaline bovine
la:

97.
In prognosticul rezervat dificila si de lunga
cu tare organice incerta
recuperarea este: durata

98.
Fonendoscopul se utilizeaza la numai a zgomotelor zgomotelor numai a zgomotelor
ascultatia: fiziologice fiziologice/patologice patologice

99.
cantitatea de fier din cantitatea de potasiu cantitatea de sodiu
Sideremia reprezinta:
sange din sange din sange

100.
Cresterea numarului de granulocitoza
leucocitoza leucopenie
leucocite poarta denumirea de:
Uni e i a ea S i Ha e B c e i
Fac l a ea de Medicină Ve e ina ă
Disciplina: Farmacologie

Intrebari test grila

Licenta iulie 2021

Nr.crt Întrebare Ră p n a Ră p n b Ră p n c
1.
Farmacodinamia este o
Fundamental Aplicativ Experimental
ramura cu caracter:

2.
Farmacografia este o
Fundamental Experimental Aplicativ
ramura cu caracter:

3.
Farmacotoxicologia este
Experimental Fundamental Aplicativ
o ramura cu caracter:

4. Unde se studiaza regulile

de prescriere a Farmacocinetica Farmacografie Farmacoepidemiologie
medicamentelor:
5. Care cale de
administrare a Injectare Injectare
Orala
medicamentelor este subcutanata intramusculara
naturala:
6. Primul factor de care
trebuie sa se tina cont la
Forma farmaceutica Stare lichida Stare solida
administrarea unui
medicament:
7. Unde se produce efectul
primului pas - The first- In stomac In ficat In intestin
pass effect:
8.
Pe cale respiratorie se Gaze si lichide
Pulberi Paste
pot administra: volatile

9. Care particule
administrate prin
Particulele mai mici Particulele mai mici de Particulele intre 5 si10
atomizare ajung in
de 5 mm 2 mm mm
bronhiolele terminale si
in alveole:
10. Testarea
Calea intradermica se Numai pentru testarea Numai pentru unele
hipersensibilitatii si
utilizeaza pentru: hipersensibilitatii vaccinari
unele vaccinari
11.
Care solutii pot fi Sterile izotonice,
Solutii nesterile Solutii uleioase
injectate intravenos: neizotonice si iritante
12.
Care solutii nu se pot
Iritante si uleioase Solutii izotonice Vitamine hidrosolubile
injecta subcutanat:

13. Care forme farmaceutice

Unguente, creme,
aplicate topic au efect Emplastere Pour on, Spot on
emulsii
local:
14. Care forme farmaceutice
Pour on, spot on,
aplicate topic au efect Unguente, paste Creme, pulberi fine
emplastre
sistemic:
15. Calea intramamara este Da se aplica emulsii,
Da se aplica numai
considerata aplicatie Nu creme in tratamentul
emulsii
topica: mamitelor
16. Absorbtia,
distribuirea, Transformarea si
Faza farmacocinetica Absorbtia, distribuirea
biotransformarea si eliminarea
include: medicamentului
eliminarea medicamentului
medicamentului
17. Fixarea moleculelor de
Fixarea moleculelor substanta activa pe
Faza farmacodinamica se Declansarea actiunii
de substanta activa substratul reactiv si
desfasoara prin: farmacodinamice
pe substratul reactiv declansarea actiunii
farmacodinamice
18. Absorbtia substantei Forma farmaceutica,
active este influentata Forma farmaceutica proprietatile fizico- Concentratia
de: chimice si concentratia
19. Particularitatile
Factorii care depind de Particularitatile
fiziologice, starea
organism sunt fiziologice si calea de Calea de administrare
patologica, calea de
reprezentati de: administrare
administrare
20. Procainpenicilina,
benzantinpenicilina,
Care preparate sunt
protamin-zinc- Amoxicilina Enrofloxacina
depot:
insulina, methyl
prednisolon acetat
21. Concentratia
Concentratia maxima Concentratia minima
maxima de
Ce este picul plasmatic: de substanta activa de substanta activa din
medicament de la
din sange sange
locul de administrare
22. Care doza terapeutica se
Doza terapeutica Doza terapeutica Doza terapeutica
utilizeaza curent in
maxima DE100 medie DE 50 minima DE 25
practica medicala:
23. In care doza
fenobarbitalul are Mica Medie Maxima
actiune narcotica:
24. Cantitatea maxima Cantitatea medie de Cantitatea minima
Doza de atac de medicament care medicament care se medicament care se
antimicrobian se administreaza la administreaza la administreaza la
reprezinta: inceputul unui inceputul unui inceputul unui
tratament tratament tratament
25. Cantitatea minima de
medicament necesara
Cantitatea pentru a mentine
Doza de intretinere Cantitatea maxima de
insuficienta de nivelul unei
reprezinta: medicament
medicament concentratii
terapeutice constante
si eficiente
26. Daca dozele se Daca dozele se repeta
repeta la intervale la intervale mai mari, Nici una dintre cele
Cumularea materiala:
mai mici, efectul va fi efectul va fi mai doua variante
mai puternic puternic
27. La repetarea dozei se La repetarea dozei se
constata un efect constata un efect
Nici una dintre cele
Cumularea functionala: scazut ca urmare a crescut ca urmare a
doua variante
scaderii sensibilitatii cresterii sensibilitatii
organismului organismului
28. Consecutiv Consecutiv
administrarilor administrarilor
repetate se produc repetate se produc Nici una dintre cele
Obisnuinta:
efecte efecte doua variante
farmacodinamice din farmacodinamice din
ce in ce mai slabe ce in ce mai intense
29. Prin asocierea unor Prin asocierea unor
medicamente cu medicamente cu
Sumatia sau aditionare aceleasi calitati aceleasi calitati Nici una dintre cele
de efecte: farmacodinamice se farmacodinamice se doua variante
obtine o actiune mai obtine o actiune mai
mica mare
30. Mai multe
Mai multe
medicamente
medicamente asociate
Sinergismul clinic asociate compatibile Nici una dintre cele
incompatibile care nu
reprezinta: care concura la doua variante
concura la vindecarea
vindecarea unui
unui pacient
pacient
31. Este mai mica decat Este mai mare decat
doza de atac, dar doza de atac, dar
suficienta pentru a suficienta pentru a
mentine nivelul unei mentine nivelul unei
Ce este doza de Nici una dintre cele
concentratii concentratii
intretinere doua variante
terapeutice terapeutice constante
constante si eficiente si eficiente de
de antibiotic sau antibiotic sau
chimioterapic chimioterapic
32. Schimbarea culorii unui
medicament este o Nu Da Depinde de situatie
incompatibilitate
33. Mentine normal Diminueaza tonusul Creste tonusul
Cum se manifesta clinic tonusul functional al functional al unui functional al unui
efectul stimulant unui organ, aparat organ, aparat sau organ, aparat sau
sau sistem sistem sistem
34. Creste tonusul Scade tonusul Modereaza tonusul
Cum se manifesta clinic functional al unui functional al unui functional al unui
efectul deprimant organ, aparat sau organ, aparat sau organ, aparat sau
sistem, printr-o sistem, printr-o sistem, printr-o

35.
Farmacovigilenta se
ocupa cu:
36. Intoxicatia cu
medicamente la doze
normale poate sa apara
la:
37. Substantele antiseptice
se aplica pe tesuturi vii si
au actiune:
38. Substatele dezinfectante
nu se aplica pe tesuturi
vii si au actiune:
39.
Ce reprezinta
coeficientul fenolic:
40. Care dintre
nantisepticele si
dezinfectante sunt
oxidante nestabile:
41.
Ce este perhidrolul:
42.
Ce este formolul sau
formalina:
43.
Care dintre substante
sunt antiseptice si
dezinfectante stabile:
44.
Ce reprezinta indicele
chimioterapic (IC):
45. Care dintre substantele
active sunt
chimioterapice din grupa
quinolone:
inhibitie propriu-zisa inhibitie propriu-zisa inhibitie propriu-zisa
sau printr-un alt sau printr-un alt sau printr-un alt
mecanism de mecanism de actiune. mecanism de actiune.
actiune.
Studiul si
Monitorizarea
Studiul efectelor monitorizarea
efectelor adverse
adverse produse de efectelor adverse
produse de
medicamente produse de
medicamente
medicamente
Animale tinere si
Animale adulte Animale tinere
batrane
Nu au actiune asupra
Bactericida Bacteriostatica
microbilor
Bacteriostatica Bactericida Actioneaza aleator
Raportul intre
Raportul intre
concentratia eficace
concentratia ineficace
a fenolului si cea a
a fenolului si cea a
substantei a carei Nu are importanta
substantei a carei
eficacitate vrem sa o farmacologica
eficacitate vrem sa o
exprimam
exprimam comparativ
comparativ cu
cu fenolul
fenolul
Clorul, iodul si apa
Formolul Fenolul
oxigenata
O solutie 30% O solutie 10% peroxid
O solutie 5% peroxid
peroxid de hidrogen de hidrogen si se
de hidrogen si se
si se utilizeaza la utilizeaza la
utilizeaza la prepararea
prepararea apei prepararea apei
apei oxigenate
oxigenate oxigenate
O solutie oficinala de O solutie oficinala de O solutie oficinala de
formaldehida 30% in formaldehida 10% in formaldehida 37- 40%
apa apa in apa
Acizi, alcali,
detergenti, saruri ale
Apa oxigenata Cloramina
metalelor, fenolii si
derivatii lor
Raportul dintre doza Raportul dintre doza Raportul dintre doza
minima letala si cea minima letala si cea medie letala si cea
medie terapeutica minima terapeutica medie terapeutica
(eficace) IC = DL (eficace) IC = DL (eficace) IC = DL
25/DE 50 25/DE 25 50/DE 50
Enrofloxacina,
norfloxacina, Rivanolul Saprosanul
ciprofloxacina
46. In tratamente de luga
Ototoxica si
durata sulfamidele au Ototoxica Nefrotoxica
nefrotoxica
actiune:
47. Penicilina,
Care antibiotice fac parte
amoxicilina,
din grupa beta Streptomicina Lincospectina
ampicilina,
lactamine:
cefalosporinele
48. Streptomicina,
Care dintre antibiotice
gentamicina,
fac parte din grupa Tilozina Tulatromicina
neomicina, kanamicina,
aminoglicozide:
spectinomicina
49. Care dintre antibiotice Clortetraciclina,
fac parte din grupa oxitetraciclina, Lincomicina Spectinomicina
tetracicline: doxiciclina
50.
Care dintre tetraciclina
Clortetraciclina Oxitetraciclina Doxiciclina
are culoare alba:

51. Care dintre tetracicline

se prezinta sub forma de
Clortetraciclina Oxitetraciclina Doxiciclina
solutie injectabila
uleioasa:
52. Care dintre antibiotice
Cloramfenicol si
fac parte din grupa Colistin sulfat Eritromicina
florfenicol
cloramfenicoli:
53. Care dintre antibiotice Eritromicina, tilozina,
Gentamicina si
fac parte din grupa Amoxicilina tilmicozina si
neomicina
macrolide: tulatromicina
54. Care antibiotic face parte
din grupa false Lincomicina Eritromicina Tilozina
macrolide:
55. Care dintre antibiotice Rifampicina,
fac parte din grupa Doxiciclina Florfenicol virginiamicina,
peptolide: pristamicina
56. Care antibitic face parte
Polimixina C sau
din grupa polipetide Ampicilina Neomicina
colistin sulfat
ciclice:
57. Stamicina,
Care dintre antibiotice
griseofulvina, Eritromicina Tetraciclina
au actiune antimicotica:
amfotericina B
58. Care dintre antibiotice se
folosesc in tratamentul Eritromicina Oxitetraciclina Rifampicina
tuberculozei la om:
59. Stamicina sau nistatina
se utilizeaza in Candida, Aspergillus, Nu are actiune
Tricophyton
tratamentul micozei Sporotrichum antimicotica
produsa de micromiceti
 din genul:

60. Griseofulvina are actiune Tricophyton sp.,

fungistatica fata de Candida Aspergilus Microsporum sp. si
micromiceti din genurile Achorion sp.
61. Nu pentru ca
Se pot asocia antibiotice antibioticele cu
cu actiune actiune bactericida
bacteriostatica cu Da actioneaza in faza de Nici una din variante
antibiotice cu actiune multiplicare
bactericida: logaritmica a
bacteriilor
62. Care antibiotic este
produs de tesutul Alicina Sativina Lizozimul
animal:
63. Alicina, sativina,
Care dintre antibiotice
tomatina, Lizozimul Nici unul dintre ele
sunt de origine vegetala:
dicumarina
64. Ce fel de efecte au
substantele
parasimpaticomimetice Deprimante Stimulante Aleatorii
(pm) si
simpaticomimetice (sm):
65. Ce fel de efecte au Produc efecte Produc efecte
Produc efecte
substantele stimulante prin stimulante prin
inhibitorii prin blocarea
parasimpaticolitice (pl) si cresterea deblocarea
mediatorilor chimici
simpaticolitice (sl): mediatorilor chimici mediatorilor chimici
66.
Care substante sunt Pilocarpina,
Adrenalina Noradrenalina
parasimpaticomimetice: arecolina

67.
Care substante sunt Pilocarpina,
Adrenalina Atropina, scopolamina
parasimpaticolitice: arecolina

68. Adrenalina,
Care substante sunt Adrenalina,
noradrenalina, Atropina, scopolamina
simpaticomimetice: noradrenalina
efedrina, nafazolina
69. Romergan,
Care substante sunt Numai romergan si Numai nilfam si
feniramina, nilfam,
antihistaminice: feniramina tripelenamina
tripelenamina
70.
Ce fel de substante sunt
Anestezice locale Anestezice generale Anestezice de contact
narcoticele:

71. Deprimanta asupra Stimulanta asupra SNC

Substantele hipnotice au SNC si favorizeaza si favorizeaza Nu actioneaza asupra
actiune: instalarea somnului instalarea somnului SNC
fiziologic si a fiziologic si a
 schimburilor schimburilor nutritive
nutritive din tesutul din tesutul nervos
nervos

72.
Substantele analgezice Pentru combaterea
Antiflogistice Antihistaminice
se utilizeaza ca: durerii

73. In stari de
surescitare, nevroze,
Substantele sedative sau epilepsie, forma Numai in stari de
In stari de deprimare
linistitoare se utilizeaza nervoasa a jogodiei, deprimare
nimfomanie si ca
anafrodisiace
74. Linistitoare asupra
Ce fel de actiune produc
sferei psihice
substantele Stimulanta Deprimanta
producand linistirea
tranchilizante:
animalului agitat
75.
Tranchilizantele minore Ataractice sau
Numai ataractice Numai anxiolitice
se mai numesc: anxiolitice

76.
Tranchilizantele majore Neuroleptice sau
Numai neuroplegice Numai neuroleptice
se mai numesc: neuroplegice

77.
Stresnil sau rompun este Nu este un
Minor Major
un tranchlizant: tranchilizant

78.
Care dintre substante au Cafeina, camfor,
Numai cafeina Numai pentetrazol
actiune cardioexcitanta: pentetrazol

79. In scop curativ in

In scop curativ in hemoragii interne sau
hemoragii interne externe care se produc
sau externe care se consecutiv unor raniri
produc consecutiv accidentale, a unor Numai in scop
Substantele cu actiune
unor raniri ulcere perforate, profilactic inaintea
hemostatica se
accidentale, a unor diateza hemoragica, unor interventii
utilizeaza:
ulcere perforate, intoxicatii sau boli chirurgicale
diateza hemoragica, infectioase si
intoxicatii sau boli profilactic inaintea
infectioase unor interventii
chirurgicale
80. Substante care
diminua procesul de
coagulare a sangelui Favorizeaza procesul
Substantele Creste procesul de
impiedicand astfel de coagulare a
anticoagulante sunt: coagulare a sangelui
aparitia sangelui
trombusurilor in
organism
81. A induce
bronhodilatatia,
Substantele
reduce inflamatia,
bronhodilatatoare si A induce
relaxa musculatura A elimina mucusul
mucolitice se utilizeaza bronhodilatatia
neteda contractata a
pentru:
bronhiilor si a elimina
mucusul
82. A combate tusea
Substantele behice se uscata extenuanta si A combate tusea
In ambele situatii
utilizeaza pentru: dureroasa, inutila, productiva
fara rost fiziologic
83. Substantele fluidifiante
Secretolitice sau
ale secretiilor bronhice Expectorante Secretolitice
mucolitice
se numesc:
84.
Secretolica si
Bromhexina are actiune: Numai secretolitica Numai excretomotorie
excretomotorie

85. Diuretic care Diuretic care

Diuretic care
actioneaza asupra actioneaza la nivelul
Furosemid este: actioneaza la nivelul
aparatului tubului contort
ansei Henle
juxtaglomerular proximal
86. In tratamentul
Chimioterapice din
glomerulonefritelor
grupa quinolone sau Numai chimioterapice Numai antibiotice din
produse de germeni
antibiotice din grupa din grupa quinolone grupa aminoglicozide
Gram negativi se
aminoglicozide
utilizeaza:
87. Formeaza cu apa solutii
Formeaza cu apa
Formeaza cu apa coloidale, se aseamana
Substantele solutii si au actiune
solutii coloidale si se cu mucusul si au
mucilaginoase: de protectie la
aplica pe rani actiune de protectie la
nivelul mucoaselor
nivelul mucoaselor
88. Pulberi inerte, cu
suprafata mare de Pulberi inerte, cu
adsorbtie, capabile suprafata mare de
sa retina fizic sau Pulberi inerte, cu adsorbtie incapabile sa
Substantele adsorbante
chimic acid suprafata mica de retina fizic sau chimic
sunt:
clorhidric, saruri adsorbtie acid clorhidric, saruri
biliare, toxine, gaze biliare, toxine, gaze sau
sau alte produse alte produse nocive
nocive
89.
Cresc procesul de Imbunatatesc apetitul
Substantele eupeptice: Scad pofta de mancare
ndigestie si digestia

90. Se gasesc in mod Nu se gasesc in mod Se gasesc in mod

Digestivele fiziologice
obisnuit in secretiile obisnuit in secretiile obisnuit in secretiile
sunt cele care:
tubului digestiv stomacale stomacale
91. A stimula actul
A stimula actul rumegarii in mod A inhiba actul
Substantele ruminatorii
rumegarii in mod direct sau reflex prin rumegarii in mod direct
se utilizeaza pentru:
direct sau reflex excitarea elementelor sau reflex
morfofunctionale
 inervate de nervul
pneumogastric

92. Substantele vomitive sau

emetice se utilizeaza
Numai la carnivoree Carnivore si omnivore Numai la omnivore
pentru a provoca voma
la:
93. A combate voma
Substantele antiemetice incoercibila care este Nu se utilizeaza pentru
A combate voma
se utilizeaza pentru: daunatoare pentru a combate voma
organism
94.
Substantele antidiareice Constipante sau
Constipante Numai stiptice
se mai numesc: stiptice

95.
Substantele antipiretice A scade temperatura Nu se folosesc pentru a
A creste temperatura
se folosesc pentru: ridicata a corpului scade temperatura

96. In contact cu fibrele

nervoase suspenda Nu produc disparitia
Substantele anestezice Produc disparitia
temporar functiile lor temporara a
locale actioneaza astfel: sensibilitatii locale
si produc disparitia sensibilitatii locale
sensibilitatii locale
97. Cafeina, camfor,
Care dintre substante Numai cafeina, Numai cafeina, camfor,
pentetrazol, lobelina,
sunt excitante ale SNC: camfor, stricnina lobelina
stricnina
98. Albendazol,
fenbendazol,
Care dintre substante fac flubendazol,
parte din grupa mebendazol,
Morantel, pirantel Praziquantel
antihelmintice oxfendazol,
benzimidazoli: oxibendazol,
parbendazol,
cambendazol
99. Abamectina,
ivermectina,
doramectina si
Numai asupra Asupra nematodelor si
moxidectina fac parte Asupra nematodelor
ectoparazitilor ectoparazitilor
din grupa macrolide
endectocide si
actioneaza:
100. Preparatele
Se absorb in organism,
antiparazitare pour on si
Local se elimina prin piele si Nu actioneaza sistemic
spot on se aplica pe piele
actioneaza sistemic
si actioneaza:
Universitatea ,,Spiru Haret” Bucureș4
Facultatea de Medicină Veterinară
Disciplina: PATOLOGIE

Intrebari test grila

Licenta iulie 2021

Nr. Corp întrebare Răspuns a Răspuns b Răspuns b

Stadiile evolu4ve ale V i n d e c a r e ,
bolilor s u n t cronicizare, moartea vindecare cronicizare
reprezentate de: animalului
Factorii determinan4
Bacterii, virusuri
declansatori ai bolilor Caldura Trauma4smele
parazi4, mice4
sunt reprezenta4 de:
Factorii ocazionali
implica4 in declansarea
Bacterii Mice4 Caldura, frigul
starilor patologice sunt
reprezenta4 de:
Factorii predispozan4
responsabili de
B a c te r i i , v i r u s u r i ,
declansarea starilor Frigul, caldura Varsta. rasa
parazi4
patologice sunt
reprezenta4 de

Completa, incompleta Incompleta cu

Vindecarea poate fi: Completa,
cu sechele sechele

Vindecarea par4ala cu
men4nerea
Cronicizarea simptomatologiei Vindecarea
Reacu4zarea bolii
cons4tuie: specific bolii la un animalului
nivel scazut al
intensita4i sale

Naturala si
Moartea poate fi: Naturala Patologica
patologica

3 faze: moartea
Moartea patologica se 2 faze: moartea 1 faza: moartea
clinica, biologica,
desfasoara in: clinica, si biologica clinica,
naturala

E4ologia cons4tuie
Cauzelor Cauzelor implicate in Cauzelor
ramura patologiei care
determinante declansarea bolilor favorizante
se ocupa cu studiul:

Exogeni si
Agen4i e4ologici pot fi: Exogeni Mecanici
endogeni

In func4e de natura lor Factori fizici, chimici,

Endogeni Exogeni
agen4i e4ologici pot fi: biologici
 Stabilirea
Patogenia este Stabilirea cauzelor
Studiul semnelor mecanismelor
componenta patologiei declansatoare ale
clinice ale bolilor implicate in
care se ocupa cu bolilor
generarea bolilor
Un simptom intalnit in
majoritatea starilor de
boala care
Durerea reprezinta: Un simptom de alerta Un act fiziologic
declanseaza
mecanisme fiziologice
cu rol de protec4e

Factorii care genereaza

Factori fizici, chimici,
durere sunt Factori fizici Factori ischiemici
ischiemici
reprezenta4 de:

Durere cutanata,
Din punct de vedere
profunda, vasculara, Durere cutanata Durere viscerala
anatomo-clinic durerea
viscerala
poate fi:

Din punct de vedere

anatomo-fiziologic
Primara Primara, secundara Secundara
durerea poate fi:

Din punct de vedere

clinic durerea poate fi: Extranevraxiala,
Extranevraxiala, Endonevraxiala
endonevraxiala

Sindromul general de
Alarma, rezistenta,
adaptare cuprinde Alerta, epuizare Alarma, epuizare
epuizare
urmatoarele faze:
Reac4a sistemica Faza catabolica,de
postagresiva se tranzi4e, anabolica, Faza de alarma, de Faza catabolica,
desfasoara in de cas4g al masei tranzi4e de epuizare
urmatoarele faze: ponderale
Modificari structurale
Modificari
Mecanismul patogen Modificari ale si func4onale ale unor
structurale la
predominant componentelor component biochimice
nivelul tesuturilor
patochimic presupune: actului reflex din care este compus
si organelor
organismal animal
Iritarea prelungita a
Sindromul de irita4e
Ac4unea prelungita a filetelor nervoase ca Factori fizici,
vegeta4va este produs
agen4lor patogeni urmare a ac4unii unor chimici, biologici
de:
agen4 patogeni
Reac4e de raspuns a
organismului la
Reac4e vasculara
agresiunea f patogeni
Socul reprezinta: produsa de agen4i O reac4e celulara
caracterizata prin tulb
patogeni
hemodinamice care
duc la anoxie
 Cardiogen,
Socul poate fi: Cardiogen Hipovolemic
hipovolemic, sep4c

Au loc pierderi
Socul hipovolemic se Se produc hemoragii Intervin toxinele unor masive de apa prin
ins4tuie atunci cand: masive bacterii deshidratare.
voma diaree

Socul sep4c se Infec4i bacteriene

intalneste in severe produse de E Deshidratare Hemoragii masive
urmatoarele situa4i: coli, Streptococi, fungi
Socul hemoragic se
Hemoragii masive cu
inregistreaza in Voma diaree,
reducerea masei Infec4i bacteriene
urmatoarele situa4i deshidratare
sanguine circulante

O acumulare de lichid
O acumulare de sange
in spa4ile intracelulare Un deficit
Edemul reprezinta: in spa4ile
ale tesuturilor sau in circulator 4sular
intracelulare
cavita4le corporale

Ac4va, pasiva,
Hiperemia poate fi: Ac4ve, pasiva Fiziologica, patologica fiziologica,
patologica

Stagnarea sangelui
Iesirea sangelui din Acumularea de lichid
Hemoragia reprezinta: in venule. capilare
arborele vascular intr-un tesut sau organ
si arteriole
Oprirea totala a
torentului sanguin la
Staza sanguina este Oprirea totala a Oprirea sangelui la
nivelul capilarelor
definita ca: torentului sanguin nivelul capilarelor
arteriolelor si
venulelor

Exista un deficit de
Ischemia apare atunci Are loc ruperea unui Are loc coagularea
sange intr-un tesut
cand: vas de sange sangelui
sau organ
Coagularea sangelui
Coagularea sangelui in Acumularea de
in arborele vascular
Tromboza reprezinta: arborele vascular in sange intr-un tesut
dupa moartea
4mpul vie4i animalului sau organ
animalului
Leziunea endoteliului
vascular, scaderea
Cresterea
Declansarea trombozei vitezei de circula4e a Leziunea endoteliului
coagulabilita4i
este produsa de: sangelui, cresterea vascular
sanguine
coagulabilita4i
sanguine
Vehicularea unor
par4cule straine
Oprirea circula4ei
Embolia este definita Deficit circulator solide, lichide, gazoase
capilare, venoase,
ca: sanguin prin vasele de sange la
arteriale
diferite distante de
locul de origine
Infarctul reprezinta
Hiperemiei Hemoragiei Ischemiei
consecinta:

Alb sau rosu in func4e

Infarctul poate fi: de organul in care se Alb Mixt
produce

Procesele inflamatorii
Cu sufixul -oze Cu sufixul -ita Cu sufixul -sarcom
sunt denumite:

Inflama4a pulmonului
Bronsita Pulmonita Pneumonie
poarta denumirea de:

Inflama4a intes4nului
Gastrita Enterita Hepa4ta
se numeste

Procesul inflamator Etape vasculare,

Etape vasculare Etape celulare
este caracterizat prin: celulare, prolifera4ve

Vasoconstric4e
Etapa vasculara a
tranzitorie,
procesului inflamator Vasodilata4e Staza sanguna
vasodilata4e, staza
se caracterizeza prin:
sanguina

Fagocitoza,
Etapa celulara a
chemotaxie si
procesului inflamator
Fagocitoza Formarea exsudatului formarea
se caracterizeza prin:
exsudatului

Inflamator, bogat in
Sarac in celule si
Exsudatul este un celule si cu o
neinflamator cu o concentra4e
lichid: concentra4e proteica
proteica scazuta
ridicata
Celulele implicate in
etapa celulara a Neutrofile,
Eozinofile Limfocite
procesului inflamator monocite
sunt reprezentate de:

Cei mai important

mediatori ai procesului Histamina Histamina, bradikinina Bradikinina
inflamator sunt:
Proliferarea
Etapa prolifera4va a fibroblastelor si a
Proliferarea celulelor Proliferarea
procesului inflamator celulelor care au
epiteliale limfocitelor
se caracterizeaza prin: migrat in focarul
inflamator
 Seros, mucos,
Exsudatul inflamator
Edematos, hemoragic hemoragic, purulent, Galben citrin
poate fi:
fibrinos

Amplificarea Mul4plicarea Transformarea

Metaplazia reprezinta: volumului celulelor numarului celulelor unui tesut in alt
unui tesut unui tesut sau organ tesut
Amplificarea
volumului si greuta4i
Marirea numarului
unui tesut sau organ Transformarea unui
:Hipertofia reprezinta de celule dintr-un
prin cresterea in tesut in alt 4p de tesut
tesut sau organ
volum a fiecarei
celule
Consta in amplificarea
volumului si greuta4i Transformarea
Proliferarea celulelor
Hiperplazia unui tesut sau organ unui tesut in alt 4p
intr-un tesut sau organ
prin cresterea de tesut
numarului de celule

Tulburarile sistemului
Hipertermie,
de termoreglare sunt Hipotermie Hipertermie
Hipotermie, Febra
reprezentate de:
O scadere a
O crestere a O crestere a
Hipertermia este temperaturii
temperaturii temperaturii corporale
definita ca: corporale in
corporale in ambiante calde
ambiante reci

Fiziologica,
Hipotermia se clasifica
Fiziologica Patologica patologica si
in:
indusa
Cresterea temperaturii Cresterea
Cresterea
corporale peste limita temperaturii
Reac4a febrila temperaturii
fiziologica atat in corporale peste
reprezinta corporale peste limita
ambiante calde cat si limita fiziologica in
fiziologica
reci ambiante reci

Febra poate fi: Asep4ca Sep4ca Sep4ca si asep4ca

Febra proteica este un

Febra sep4ca Febra asep4ca Febra alergica
4p de:

Frigul determina local: Arsuri Hipotermie Degeraturi

Ac4unea locala a Arsuri de diferite

Degeraturi Hipertermie
caldurii se traduce prin: grade

Presiunea atmosferica
Hipobarism si
ac4oneaza patogen Hipobarism Hiperbarism
hiperbarism
inducand:
 Radia4ile induc Arsuri si
Arsuri Fotosensibilizare
organismului animal fotosensibilizare

61. Hipoglicemia Scaderea glucozei Cresterea glucozei Cresterea

reprezinta: serice serice proteinelor serice
62. Principalele proteine
Albumina,
plasma4ce sunt Globulinele Albumina
globulinele
reprezentate de
63. Hipoproteinemia si
Metabolismului Metabolismului
hiperproteinemia sunt Metabolismului glucidic
lipidic pro4dic
tulburari ale:
64. Cresterea nivelului
glucozei serice se Hiperlipemie Hiperproteinemie Hiperglicemie
numeste:
65. Hiperlipidoza si
Metabolismului Metabolismului
hipolipidoza sunt Metabolismului glucidic
lipidic pro4dic
tulburari ale:
66. Sedentarismul, Malabsor4a,
Obezitatea are drept Dezechilibre
dezechilibre endocrine, maldiges4a,
cauze: minerale
sindromul de stres enteritele
67. Scaderea ph-ului
mediului intern Deshidratarii Alcalozei Acidozei
determina apari4a:
68.
Alcaloza apare atunci Scade ph-ului Creste ph-ul mediului Se ins4tuie
cand: mediului intern intern hemoconcentra4e

69.
Respiratorie si
Acidoza se clasifica in: Respiratorie Metabolica
metabolica

70.
Metabolica si
Alcaloza se clasifica in Metabolica Respiratorie
respiratorie

71. Un bilant pozi4v al

Un bilant nega4v al apei
apei in organism si
Deshidratarea in organism si apare
apare atunci cand O hiperhidratare
reprezinta atunci cand pierderile
pierderile depasesc
depasesc aportul
aportul
72.
Edemul reprezinta
Deshidratarii Hemoconcentra4ei Hiperhidratarii
manifestarea clinica a:

73. Cresterea numarului de

Scaderea numarului Scaderea numarului
Poliglobulia reprezinta: eritrocite peste limita
de eritrocite de trombocite
fiziologica a speciei
74. Scaderea numarului de
Cresterea numarului eritrocite sau scaderea
Scaderea numarului
Anemia reprezinta: de eritrocite peste incarcaturii cu
de leucocite
limita fiziologica hemoglobina a
eritrocitelor
75. Centrale,
Anemiile pot fi: hemoli4ce, Centrale Hemoli4ce
posthemoragice
76. Cresterea numarului Cresterea numarului de Cresterea numarului
Leucocitoza reprezinta: de trombocite peste leucocite peste limita de hema4i peste
limita fiziologica fiziologica limita fiziologica
77. Eritrocite 4nere
imature care Trombocite 4nere
Re4culocitele sunt: Leucocite 4nere imature
pastreaza un rest de imature
nucleu
78.
Cresterea numarului Scaderea numarului de Cresterea numarului
Leucopenia reprezinta:
de leucocite leucocite de leucocite

79. Neutropenia si
Granulocitelor Granulocitelor Granulocitelor
neutrofilia sunt
neutrofile eozinofile bazofile
tulburari ale:
80. Tulburarile
granulocitelor Eozinofilia si
Eozinofilie Eozinopenie
eozinofile sunt eozinopenia
reprezentate de:
81. Scaderea numarului de
Cresterea numarului Scaderea numarului
Bazopenia reprezinta: bazofile sub limita
de bazofile de eozinofile
fiziologica a speciei
82. Cresterea can4ta4va a
numarului de limfocite Limfopenie Limfocitoza Monocitoza
se numeste:
83. Trombocitele si factorii Mecanismul
Mecanismul
plasma4ci ai coagularii Mecanismul coagularii procesului
termoreglarii
intervin in: inflamator
84. Insuficienta
Tulburarile aparatului cardiaca,
Hipertensiunea si
cardiovascular sunt Insuficienta cardiaca hipotensiunea si
hipotensiunea arteriala
reprezentate de: hipertensiunea
arteriala
85. Tulburari de
Tulburari de Tulburari de automa4sm
Blocurile cardiace sunt: contrac4litate
conduc4bilitate cardiac
cardiaca
86. Tulburarile cailor
Rinite, sinuzite,laringite,
respiratorii sunt Pleurite Bronchopneumonii
traheite
reprezentate de
87. Conges4a pulmonara,
edemul pulmonar, Neoplazi ale
Procese inflamatorii Tulburari circulatorii
hemoragia pulmonara pulmonilor
sunt:
88. Tulburarile func4ei
Hiposecre4a si
secretorii a aparatului Hiposecre4a de sucuri Hipersecre4a de
hipersecre4a de
diges4v sunt diges4ve sucuri diges4ve
sucuri diges4ve
reprezentate de:
89. Hipoperistal4smul si
Func4ei secretorii al Func4ei motorii al Func4ei enzima4ce
hiperperistal4smul sunt
aparatului diges4v aparatului diges4v al aparatului diges4v
tulburari ale:
90. Cauze alimentare,
Cauzele enteritelor sunt
Factori gene4ci Umiditatea bacterii, virusuri,
reprezentate de:
parazi4.
91. Marea insuficienta
Diaree, icter, prurit,
hepa4ca se manifesta Gastrita Faringita
tulburari de coagulare
clinic prin:
92. Diagnos4cul in mica Examen de
Examen de
insuficienta hepa4ca se Examen clinic laborator si prin
laborator
realizeaza prin: examen clinic
93.
Sindromul de icter
Renala Hepa4ca Cardiovasculara
reprezinta o tulburare:

94.
Patogene4c sindromul Mecanic, hemoli4c,
Hemoli4c Parenchimatos
de icter poate fi: parenchimatos

95. Tulburarile aparatului Insuficienta renala,

urinar sunt glomerulonefrita, Glomerulonefrita Insuficienta renala
reprezentate de: cis4ta
96. Prezenta sangelui in
urina poate avea Li4aza renala Li4aza renala, cis4ta Cis4ta
urmatoarele cauze:
97.
Efort fizic, toxine
Leucocitoza apare in: Efort fizic Toxine bacteriene
bacteriene

98. Substante toxice

Icterul hemoli4c este Blocarea canalelor Hemoliza masiva a
care distrug
determinat de: biliare hema4ilor
parenchimul hepa4c
99. Isuficienta cardiaca
Insuficienta cardiaca Insuficienta cardiaca Insuficienta cardiaca dreapta,
poate fi: dreapta stanga insuficientacardiaca
stanga
100 Tulburarile motorii ale
diges4ei bucale se Dispepsii Hipersaliva4e Disfagii
numesc