EXOBAZA

CRANIULUI
KRAUS (MIHOREANU) ALINA-
EMANUELA
BFKT grupa 1A
 Scheletul capului numit si craniu este
format din 22 de oase, care se grupeaza in
doua segmente: craniul cerebral
(neurocraniu) si craniul visceral
(viscerocraniu
 Neurocraniul adaposteste in interiorul lui encefalul.
Are forma aproximativ ovoida, cu axul mare indreptat
antero-posterior. I se pot distinge 2 parti: bolta craniului si
baza craniului. Aceste 2 parti pot fi delimitate printr-un
plan care trece prin gabele (depresiunea osoasa dintre cele
2 arcade sprancenoase) si protuberanta occipitala externa a
osului occipital. Tot ce ramane deasupra acestui plan
formeaza bolta craniului, iat tot ce ramane sub el se
numeste baza craniului. Fata interna a bazei craniului se
numeste endobaza, iar fata externa se numeste exobaza.
 sul ura palatina Iransvcrsâ
apofiza palatină
maxila sutura palatină mediană
i lama orizontală
spina nazală ixjsterioară a osulpi palatin

vomer
coane
lama medială a
xjfizei pterigoidiene
arcul
lama laterală a pofizei
zigo mat icului
pterigoidiene gaura
gaura ovală
infratemjK)rală \
tubercul
articular fosa -aixjfiza sliloidă
— — tuberculul
mandibulară faringian
sincondroza — fisura
sfenoidooccipitală IxHrooccţpitală
apofiza mastoidă gaura condilii
st iloidomastoidiană occipitali

linia
nucală
Inferioară
fosa jugulară linia nucală
marea gaura superioară
occipitală
creasta ociipitală ezxtemă protuberanta occipitală internă
■ Exobaza este impartita in trei zone:
□ Partea anterioara - este formata din palatul dur si
arcada alveolo-dentara superioara;
□ Partea mijlocie- este situata intre marginea
posterioara a palatului dur si linia orizontala care
trece tangent la marginea anterioara a gaurii
occipitale mari;
□ Partea posterioara corespunde partii nucale a
solzului occipitalului.
 Maxilla
(palatine process)
Hard —I
palate Palatine bone
(horizontal plate)

Incisive fossa
Zygomatic bone Vomer
Intermaxillary suture
Temporal bone
Median palatine suture
(zygomatic process) Infraorbital foramen
Maxilla
Mandibularfossa Sphenoid bone
(greater wing)
Styloid process Pterygoid process
Mastoid process Foramen ovale Foramen
Temporal bone spinosum Foramen lacerum
(petrous part) Carotid canal Externai
Basilar part of the acoustic meatus
occipital bone
Stylomastoid
Occipital bone foramen
Externai occipital crest Jugular foramen
Externai occipital
Occipital condyle Inferior
protuberance
nuchal line Superior nuchal

line

Foramen magnum

(a) Inferior view of the skull (mandible removed)

Regiunea anterioara

■ Palatul dur este limitat antero-lateral de

arcada alveolo-dentara superioara si
posterior de marginile posterioare ale
lamelor orizontale ale oaselor palatine. El
este constituit din procesele palatine ale
oaselor maxilare si din lamele orizontale
ale oaselor palatine.
Suturi:
■ I.Sutura cruciforma este formata din sutura palatina
transversa si sutura palatina mediana.
□ Sututa palatina transversa - intre lemele orizontale ale
oaselor palatine si procesele palatine ale oaselor maxilare;
□ Sutura palatina mediana are o portiune anterioara
intermaxilara si una posterioara interpalatina. Sutura
intermaxilara este formara prin articularea proceselor
palatine ale oaselor maxilare, iar sutura interpalatina prin
articularea lamelor orizontale ale oaselor palatine.
 ■ 2. Sutura incisiva este incostanta si se
formeaza din articularea osului incisiv cu
restul procesului palatin al osului maxilar.
■ 3. Sututa interincisiva este prezenta
uneori pe linia mediana la nivelul osului
incisiv.

Suprafeţe si elemente osoase

■ 1. Lamele orizontale ale oaselor palatine. Fata palatina
constituie % posterioara a palatului dur. Ea prezinta in
apropierea marginii posterioare creasta palatina pe care se
insera fibre din muschiul tensor al valului palatin. Marginea
anterioara se articuleaza cu procesul palatin al osului maxilar.
Marginea mediala se articuleaza cu cea opusa printr-o suprafata
patrulatera rugoasa. Extremitatea lor posterioara formeaza spina
nazala posterioara pe care se insera muschii uvulei. Marginea
posterioara este concava posterior si pe ea se insera aponevroza
palatina si muschiul tensor al valului palatin.
■ 2. Procesele palatine ale oaselor maxilare sunt lame
triunghiulare ce contribuie la formarea 2/3 a palatului dur si a
podelei cavitatii nazale. Fata interioara a fiecarui proces este
concava si prezinta numeroase depresiuni determinate de
glandele palatine, iar lateral este parcursa de un sant palatin,
oblic antero-medial; santul palatin este strabatut de nervul si
de vasele palatine mari. Prin articularea celor 2 procese
palatine pe linia mediana apare o proeminenta longitudinala
numita torus palatin. Intre cele 2 procese palatine in partea
anterioara se afla fosa incisiva in care se deschid cele 2 gauri
incisive. Gaura incisiva contine nervul nazopalatin si ramura
terminala a arterei palatine mari.
■ 3. Fetele mediale ale proceselor alveolare ale oaselor
maxilare prezinta fiecare torusul maxilar (o proeminenta din
dreptul molarilor superiori).
■ 4. Fetele inferioare ale proceselor piramidale ale oaselor
palatine la nivelul carora se deschid canalele palatine mici ce
contin vesele si nervii palatini mici.
 Maxilla and palatine bone

Left p*ia*tane bone Left meutisf» bone : lateral •ksvi Left palatine bone
BWWI ;ut»-r* HfWl

Ath VMIJI
LWt ITWKIU bon» vH«ţ

©ELSE\rIER. INTC. - ELSEVIERIMAGES.COM

FORMAŢIUNILE OSOASE ALE
BOLTII PALATINE .
2. procesele palatine ale oaselor
maxilare
3. lamele orizontale ale oaselor
palatine
4. gaura incisiva
5. sutura mediosagitala
6. torusul palatin
7. sutura incisiva
8. sutura palatina transversa
9. linia "AH"
10. spina nazala post.
11. gaura palatina post.
12. gaurile palatine mic
Orificiile si comunicările palatului dur
■ 1. Fosa incisivă este situată în partea anterioară a suturii
intermaxilare. La nivelul ei se află găurile incisive laterale prin
care se deschid canalele incisive ; acestea conţin ramuri
terminaledin vasele palatine mari şi nervul nazopalatin. La unele
cranii se observă în pereţii anterior şi posterior al fosei incisive
găurile incisive mediane (nervul nazopalatin stâng trece prin
gaura incisivă anterioară şi cel drept trece prin cea posterioară).
Prin canalele incisive, palatul dur comunică cucavitatea nazală.

■ 2.Gaura palatină mare se află posterior de sutura palatină

transversă, medial de extremitateaposterioară a procesului alveolar
al osului maxilar. Acest orificiu reprezintă deschiderea inferioară a
canalului palatin mare prin care se stabileşte o comunicare cu
 fosa pterigopalatină. Gaura palatină mare conţine vasele palatine
mari şi nervul palatin mare.
■ 3.Găurile palatine mici sunt în număr de două şi se
află situate la nivelul procesului piramidal alosului palatin,
posterior de gaura palatină mare.Ele sunt orificiile inferioare
ale canalelor palatine mici prin care se stabileşte o
comunicare cu fosa pterigopalatină. Canalele conţin vasele
palatine micişi nervii palatini mici.

Regiunea mijlocie
■ Are drept linie anterioara linia transversa care trece prin
marginea posterioara apalatului osos, iar limita posterioara
linia transversa care trece prin marginea anterioara a
orificiului occipital mare; la constituirea sa participa:
 □Osul sfenoid, prin fata inferioara a corpului sfenoidal,
procesele sterigoide si fata infratemporala a aripii mari
sfenoidale;
□ Osul occipital, prin fata inferioara a partii bazilare;
□Osul temporal, prin partea timpanica a sa, fata inferioara a
partii pietroase si prin pocesul stiloid.

■ 1.pe fata interioara a corpului sfenoidului

se afla rostrul sfenoidal care se incastreaza in santul
longitudinal de pe marginea superioara a vomerului;
acest sant este limitat de fiecare parte de o aripioara
vomeriana; cand aripioara vomeriana este incadrata
intre corpul sfenoidului si procesul vaginal
pterigoidian, se formeaza canalul vomerovaginal, prin
care trece un ram faringian cu originea indirecta din
artera maxilara sau o venula; marginea posterioara a
 vomerului, concava posterior, desparte intre ele cele 2
choane;

■ 2. procesul pterigoid descinde perpendicular de la limita

dintre corpul si aripile mari ale sfenoidului; fiecare proces
este alcatuit din 2 lame: lama laterala a procesului
pterigoid si lama mediala a procesului pterigoid; marginea
anterioara a celor 2 lame fuzioneaza in partea superioara,
dar se indeparteaza una de alta in partea inferioara pentru
a forma incizura pterigoida, in care patrunde procesul
piramidal al osului palatin; partea superioara fuzionata, a
celor 2 margini anterioare, formeaza o arie triunghiulara,
cu varful orientat inferior, care contribuie la alcatuirea
peretelui posterior al canalului pterigoidian. Marginile
posterioare ale celor 2 lame sunt la distanta una de alta,
astfel ca, impreuna cu procesul piramidal al osului palatin
delimiteaza fosa pterigoida.
Jnfr&tew.ptr?fil
west

Tensor ud
palatini

Medial pteryţjaid plat?

tiamulnx
□ Lama laterala a procesului pterigoid, prin fata sa laterala,
contribuie la formarea peretelui medial al fosei
infratemporale si acorda origine capului inferior al
muşchiului pterigoidian lateral;
□ Lama mediala a procesului pterigoid, prin fata sa laterala,
formeaza peretele medial al fosei pterigoide; prin fata sa
mediala, o parte a peretelui lateral al fosei nazale si limita
laterala achoanelor, marginea superioara a lamei formeaza
procesul vaginal, pe a carui fata inferioara se afla santul
palatinovaginal transformat in canalul palatinovaginal prin
articularea cu procesul sfenoidal al palatinului; prin el trece
ramul faringian al ganglionului pterigopalatin si o ramura
indirecta din artera maxilara;
VJCKT1CAÎ. PART

Non-artintlar
port ion

HORIZOK
TAL
PART
Sphenopalatine
foramen
Sjthenoidal prwst
Articular portion
 Posterior nasol spine

Pymmidal
procesa
FIG. 393.—The right palatine bone. Posterior
aspect.

A rticu-
lates with
lateral
pterygoid
plate

Taberele

edial pterygoid m .
© www
.prohealthsys
com
 Perpendicular plate

M. uvulce
on
Air sinus on
8phenoidal aspect sur
face

Articular sur face ORBITAL

Posterior PROCES
nasol spine S
SPHKNOIDAL surface
PROCKSS
Sphenopalati ne
notch
Greater palatine
groove (upper
Conchal crest
end)
HORIZONTAL
PART

Articulates with
medial pterygoid
plate

© www
.prohealthsys
com
□ Fosa pterigoida este o excavatie delimitată de lamele procesului
pterigoid si procesul piramidal al osului palatin, care este incastrat in
incizura pterigoida; pe aceasta fata a procesului si pe fata mediala
rugoasa a lamei laterale, are originea cea mai mare parte a
muschiului pterigoidian medial;
□ Fosa pterigopalatina este un spatiu limitat de fata infratempoala a
corpului maxilar, procesul pterigoid si lama perpendiculara a osului
palatin; are forma unei piramide patrulatere cu baza orientata
superior si varful inferior; inconjurata de o serie de fose si spatii si
comunicand cu marea majoritate a acestora, primeste formatiuni
vasculare si nervoase pe care la disperseaza apoi multora dintre ele;
□ Peretele anterior este format din 2 elemente: tuberozitatea maxilara si
fata laterala a procesului orbital al palatinului; tuberozitatea maxulara orientata
postero-lateral, convexa, reprezinta o mare parte din fata infratemporala sau
posterioara a corpului maxilar; partea inferioara se articuleaza cu procesul
piramidal al osului palatin, iar uneori si cu lama laterala a procesului pterigoid
al sfenoidului;
□ Peretele anterior este format de procesul de procesul pterigoid al
sfenoidului si fata maxilara a aripii mari sfenoidale;
□ Paretele medial este format de fata laterala a lamei perpendiculare a
palatinului; cele 2 procese palatine, sfenoidal si orbital care limiteaza incizura
sfenopalatina, lama perpendiculara a palatinului a palatinului participa la
formarea acestui perete prin segmentul pterigopalatin al fetei laterale;
□ Lateral, fosa pterigopalatina nu este inchisa, ci comunica cu fosa
infratemporala prin fisura pterigomaxilara limitata de tuberozitatea maxilara si
marginea interioara a lamei laterale a procesului pterigoid.
■ 3. fata infratemporala a aripii mari sfenoidale, despartita de fata
temporala prin creasta infratemporala, este concava inferior;
formeaza cea mai mare parte a bazei infratemporale; pe ea se afla
gaura ovala, gaura rotunda mica, gaura Arnold si orificiul emisar
sfenoidal Vesal; pe aceasta fata are originea capul superior al
muschiului pterigoidian lateral; pe fata inferioara a unghiului
marginii posterioare se afla spina sfenoidului pe care se insera
ligamentul pterigospinos, ligamentul sfenomandibular si un
fascicul al muschiului tensor al valului palatin.
■ 4. fata inferioara a partii bazilare a occipitalului, rugoasa si foarte
neregulata, convexa transversal, prelungeste posterior fata
inferioara a corpului sfenoidal; pe linia mediana si la 1 cm inaintea
gaurii occipitale se afla tuberculul faringian, pe care se insera
rafeul faringian si ligamentul longitudinal anterior al coloanei
vertebrale;
■ 5. fata inferioara a partii pietroase si scuamei temporale;
osul timpatic; fata inferioara a partii pietroase temporale,
triunghiulara, prezinta numeroase elemente descriptive;
□ Fata inferioara a stâncii temporalul prezintă următoarele
elemente:
■ I.Gaura stilomastoidiană conţine nervul facial şi artera
stilomastoidiană.
■ 2.Procesul stiloid este acoperit superior şi antero- lateral de
vagina procesului stiloid (o prelungire aosului timpanic). Pe
procesul stiloid au originea elementele buchetului stilian
(Riolan): muşchiistilohioidian, stilofaringian, stiloglos şi
ligamentele stilohioidian şi stilomandibular.
■ 3.Fosa jugulară conţine bulbul superior al venei jugulare
interne. Aici se află ostium introitus prin care ramura
auriculară a nervului vag pătrunde în canaliculul mastoidian.
 şurii sil aftterur

parietala

>.ul L: fxrtrosoLwiasă
;IEKJ11
Kiiţ5= menta arc nat a zcni-.i limiKtnicâ şuuţul petnoosos
marginea
zipo-m atica SIljKMIir
sfcnoidaiâ ^j n 1 1 1 ^ siriusului
‘'.ijşmciid
scobitura
impresiunFit mastividiană
tiigemcnului margini-a
(iCCi|HUiâ
saiils.lL EH'rttv <iş*is
inferior Hfr i n.i_' i Lîl
conductului auditiv Lnlem
fnsa subarcuală

Fig ^5 Os temporal - vedere internă

f-iCllj-ÎU I Lo-i t] |X
JFLII ulrti

marfjinra
sfonoidala
aromatica
fosa mandibutarâ
LI bercul ui ai ticului

oriliciul petrotim|ranic

apofiza stikiîdâ
partea inafdmdiana
partea Itnipanică
a pa fisa atastoidiana
□ 4.Orificiul inferior al canalului carotic se află antero-medial de
fosa jugulară; prin acest orificiu intrăartera carotidă internă şi plexul
simpatic pericarotic intern. La nivelul canalului carotic se află
orificiile canalelor carotico-timpanice prin care pătrund nervii
carotico-timpanici.
□ 5.Fossula petrosa este o depresiune triunghiulară care conţine
ganglionul inferior al nervuluiglosofaringian (IX). Conţine
deschiderea canaliculului cohleei, prin care trece un duct
perilimfatic.
□ 6.Orificiul inferior al canaliculului timpanic este situat pe creasta
jugulară care separă orificiul inferior al canalului carotic de fosa
jugulară; prin acest orificiu trec nervul timpanic (Jacobson) şi artera
timpanică inferioară.
□ 7.Suprafaţa jugulară este situată posterior de fosa jugulară
■ SCUAMA TEMPORALULUI prezintă :
□ I.Tuberculul articular anterior de care se află porţiunea
precondilară a scuamei temporalului, care participă la
formarea tavanului fosei infratemporale. Posterior de
tuberculul articular se află fosamandibulară.
□ 2.Fosa mandibulară este o depresiune formată dintr-o zonă
anterioară articulară (care aparţine scuamei temporalului) şi
o zonă posterioară, nearticulară (formată din partea
timpanică a temporalului). Fisura timpano-scuamoasă,
situată medial la nivelul fosei mandibulare, se bifurcă medial
(datorită prelungirii inferioare a tegmen tympani) în două
fisuri: fisura pietro-timpanică(Glasser) şi fisura pietro
scuamoasă. Prin fisura pietro-timpanică trece nervul coarda
timpanului.
 (rreme. for
middte temporal
artery

jParietal nolch

Suprmnwi.d
triangtc
OOCIl'ITALlă

Articular tvberch}
Poslyhnoid
procesa
MOndibidar
foşnet

Petrwjm pante f.ss urc

Yatjimd jwocess

Biyj.ooiosst.'d Occipital yrcove

Tympu uic pirt
SmyiivuiUKUS
Regiunea posterioara
■ Are drept limita anterioara, linia transversa care trece prin
marginea anterioara a gaurii occipitale; la constituirea acestui
etal participa: scuama si partile laterale ale osului occipital si
procesul mastoidian al osului temporal.
□ I.Scuama occipitala prin fata sa externa; la jumatatea distantei dintre
marginea lamboida si foramen magnum se afla protuberanta
occipitala externa, care reprezinta si un punct craniometric - inion;
intre protuberanta si marginea posterioara a gaurii occipitale, pe linia
mediana, se observa creasta occipitala externa; de la protuberanta
occipitala externa se indreapta lateral catre 2 linii osoase concave
inferior, numite linii nucale inferioara si superioara;
□ 2. partile laterale ale osului occipital, cate una de
fiecare parte a gaurii occipitale, prezintă condilii
occipitali, care participa la formarea articulatiei
atlanto-occipitale. Lateral de condili se afla orificiul
extern al canalului hipoglosului prin care trec nervul
hipoglos, ramura meningee a nervului hipoglos, vene
comitante si ramura meningee din artera faringiana
ascendenta. Posterior de condil se afla fosa condilara,
care este uneori perforata de canalul condilar prin care
trece o vena emisara de la sinusul sigmoid.
 Rectus capitis
Pharyngeal tubercle
BASILAR PART post. major
Occipital condyle
CONDYLAR PART Jugular notch

SQUAMOUS PART \ ^

Inf. nuchal line

Sup. nuchal line

Ext. occipital protuberance

Sup. oblique

Splenius capitis
Sternomastoid
Occipitalis
Trapezius
Semispinalis capitis Rectus
capitis post. minor
 □ 3. procesul mastoidian al celor 2 temporale;
este o proeminenta osoasa voluminoasa situata in
partea postero-inferioara si laterala a partii pietroase,
inapoia meatului acustic extern; fiecare proces
participa la formarea regiunii posterioare prin fata sa
mediala. Pe aceasta fata prezinta un sant adanc, dispus
sagital - incizura mastoidiana, unde are originea
pantecele posterior al muschiului digastric; medial de
el se afla santul arterei occipitale.