ELEMENTE DE ANATOMIE

Toți câinii, indiferent dacă vorbim de Marele Danez sau de Yorkshire Terrier,
posedă aceeași structură musculară și osoasă. Pentru a mânui în siguranță un câine
în cadrul toaletajului și pentru a reuși o coafură perfectă, este necesar să cunoaștem
anatomia canină și standardele raselor.

 Care sunt elementele principale care dau un aspect echilibrat și

bine structurat câinelui?
 Cum măsurăm și cum alegem reperele pentru un toaletaj perfect?
 Cum aplicăm aceste repere?
 Cum manipulăm câinele pentru a crea o relație armonioasă între
patruped și stilist?

Raselor cu toaletaje standard, stilistul profesionist le poate accentua forma

corporală prin minimalizarea defectelor corporale. Pentru un stilist începător,
ascunderea defectelor nu va fi foarte la îndemână, iar acest lucru se va vedea în
ansamblu, schimbând coafura de obicei în totalitate. Familiarizarea cu mișcările
animalului și mânuirea instrumentarului cu ușurință va ajuta foarte mult la
confortul patrupedului. Când acesta se simte în largul său, este mult mai ușor să
cooperezi.
Fig.1. Principalele grupe de mușchi
Fig.2 Anatomia canină standard
 Fig.3. Schelet câine. Structura osoasă.

Regiunea frontală reprezintă perimetrul dintre umăr și picioarele frontale. Este

alcătuită din mușchi, oase și tendoane. Unghiurile oaselor și înălțimea acestora
dictează cât de eficientă este mișcarea câinelui. Omoplatul este susținut de mușchi
și de tendoane care permit mișcarea înainte și înapoi. Atunci când ridicăm piciorul
câinelui pentru a tunde zona interioară trebuie să avem grijă să nu îl întindem mai
mult decât ne permite punctul de rezistență care menține câinele relaxat.

Regiunea spatelui este alcătuită din mușchi, oase și tendoane, și reprezintă

perimentul dintre șolduri și picioarele din spate. La fel ca în cazul regiunii frontale,
atenția trebuie să fie crescută atunci când lucrăm zona picioarelor. Majoritatea
câinilor sunt foarte flexibili, însă câinii bătrâni sau cei cu probleme pot simți
durere.

Repere pentru toaletaj

Lungimea câinelui se măsoară de la greabăn până la nivelul bazei cozii, iar

înălțimea de la greabăn până la sol. Distanța dintre greabăn și partea de sus a
cotului și distanța dintre cot și sol vor dicta proporțile câinelui. Majoritatea
standardelor fac referire la proporțiile corpului ca fiind pătrate sau rectangulare.

Toate formele tunsorilor se realizează în funcție de oase și de structura

musculară a câinelui. Sunt câteva puncte cheie în jurului gâtului, pieptului,
umerilor, coastelor, care îi permit stilistului să dea o formă simetrică tunsorii.
Atunci când dăm forma capului, reperele sunt: stopul, urechile, colțurile gurii și
osul ocipital.

Fig. 4. Capul tipic rotund. Capul și nasul în centrul cercului.

  Coroana/moțul urmează linia obrajilor
(puteți pune foarfeca de-a lungul feței pentru a
creea linia imaginară);
 părul din afara liniei imaginare se tunde;
 Înaltimea coroanei este exact aceeași lungime
ca distanța dintre unghiurile externe ale
ochilor.

Fig.5. Modelul tipic de Pudel

 Linie dreaptă la nivelul frunții și în dreptul

obrajilor
 Arcada obitală formează linia sprâncenelor

Fig.6. Capul tipic rectanguar

 În fucție de măsurătorile regiunilor corporale, aspectul general al câinelui se
referă la înscrierea într-o tipologie, după cum urmează:

 Tipul longilin - formele sunt alungite, corpul este zvelt, format pentru
curse: unghiul dintre spată și humerus este închis
(ex.Ogari).
 Tipul mediolin- formele sunt echilibrate, corpul este proporționat
(ex.Caniche)
 Tipul brevilin- câine robust, format pentru apărare și tracțiune, cu unghiul
dintre spată și humerus deschis; formele corpului sunt compacte, adunate
(ex.Bulldogul)

După conformație:

 Tipul Lupoid - botul alungit și îngust, capul în formă piramidală, urechi

drepte și buze subțiri (câinii ciobănești, câinii din zonele
nordice, terierii)
 Tipul Bracoid - botul drept de aceeași lărgime la vârf și bază, cu capul
prismatic, cu unghiul format dintre frunte și linia botului accentuată, buze
mari și urechi căzute (bracii, seterii, pointerii, bassetii)
 Tipul Molosoid - botul scurt, buzele mari și groase, capul și corpul masiv,
talia mare, urechile mici și căzute (buldogii, dogii)
 Tipul Graioid - botul lung și îngust, drept, capul de forma unui con alungit,
strâmt, urechile mici, drepte, corpul alungit și abdomenul supt (Ogarii)

În fiecare din aceste grupe, după talie, deosebim patru tipuri: mare, mijlociu,
mic și pitic.
 După aptitudinea principală:

 de pază

 de tracțiune

 ciobanești

 de vânătoare

 de serviciu

 de companie (apartament)

Clasificarea după nomenclatura FCI:

 Ciobănești și câini de turmă

 Pincheri, Schnauzeri, Molossoizi

 Terrieri
 Teckeli
 Spitzi și tipuri primitive (gonitori pentru vânat mare)
 Gonitori pentru vânat mic, tip hatișuri
 Pontatori
 Pontatori, aportori, câini de apă

 Companie și agrement

 Ogari