Sunteți pe pagina 1din 35

Basset Hound

Descriere
La originea Basset-ului stau cinii de Artois, adui n Normandia i selectionai, fiind perpetuate exemplarele de talie joas (bass n francez nseamn cobort, jos, aproape de pmnt). S-a dorit obinerea unui cine de vntoare robust, rezistent, cu capul permanent plasat la nivelul solului, capabil s descopere i s urmreasc foarte bine o urm, dar care s se poat deprta prea mult de vntor, din cauza picioarelor scurte. Lucrarea "La Venerie", un tratat de vntoare scris de Jacques du Fouilloux n 1561, cuprinde reprezentri grafice ale unor cini asemntori Basset-ului modern folosii la vntoare de nobilii francezi. Cinii de talie mic normanzi au ajuns n debutul secolului al XVI-lea n Anglia, marele William Shakespeare descriind veridic un exemplar n piesa "Visul unei nopi de var". Foarte probabil c au avut loc incruciri cu alte rase de cini de vntoare englezeti, una dintre acestea fiind, cel mai probabil, Bloodhound. Ce a rezultat din ncrucirile sucesive i seleciile atente ale cresctorilor a fost un cine cu corpul solid, avnd picioarele foarte scurte raportate la masivitatea corpului, cu urechile extrem de ample i cu un sim al mirosului excelent. Basset Hound sunt cotai ca a doua ras n ceea ce privete calitatea simului olfactiv, dup Bloodhound. n Anglia, Basset Hound a fost folosit intens la vntoare (n hait sau individual) timp de aproape un secol, cnd postura de animal de companie a nceput s prevaleze. Un cine cu corpul solid, cu genuliera joas, avnd picioarele scurte i osatura puternic (surprinztor de solid i de grea pentru un animal cu talia lui). Corpul este mult mai lung decat nalt, pieptul este larg i adnc, gtul este puternic. Capul se impune prin mrime, cu craniul rotund completat de un bot lung i trufa neagr, mare. Ochii, potrivit de mari, sunt

adncii n orbite i pleoapa interioar este flasc, atrnnd i expunnd albul globului ocular i esutul interior. Basset se remarc prin expresia privirii, care sugereaz tristeea i o permanent resemnare. Urechile, de dimensiuni mari, sunt prelungi, prinse n linie joas pe parile laterale ale craniului, atrnnd n falduri libere i rotunjite spre interior. Coada este lung, de form general conic, groas la baz i purtat uor curbat, mai mult ridicat. Blana este constituit din dou straturi, cel exterior fiind neted, scurt i moale.

Temperament
Basset Hound-ul este sociabil, calm, dispus la joac, inteligent i curios. Are un puternic sim olfactiv i denot mult independen n aciunile sale. Nu se dovedete agresiv cu strinii, dar la orice pericol latr puternic. Este devotat familiei i se nelege bine cu ali cini i alte animale. Are un comportament permisiv i cooperant cu copiii.

Ingrijire
Aceti cini eman un miros specific, puternic. Nu au nevoie de periaj intens, blana se menine curat. Se poate folosi o manu cu zimi sau o perie de cauciuc cu dini scuri. Ghearele trebuie verificate periodic i scurtate, iar pernuele trebuie controlate mpotriva infeciilor i rnilor. Sunt foarte pofticioi i acumuleaz rapid n greutate. Cutele pielii de pe cap trebuie curate i dezinfectate periodic, pentru a preveni apariia infeciilor. Sunt expui bolilor aparatului auditiv, infeciilor oculare i diferitelor iritaii ale buzelor. Obezitatea este des ntlnit la aceti cini.

Dresaj
Este apt pentru dresaj, ca orice cine de vntoare i se dovedete un cine inteligent, cu capacitate bun de nvare. Dar activitatea trebuie condus de o persoan ferm i perseverent, pentru c este un cine independent i uneori ncpnat. Trebuie familiarizat intens cu numele su i cu acele comenzi de chemare i oprire care i pot stopa aciunile n care pleac s adulmece.

Activitate
Trebuie supravegheat cu atenie, are tendina ca n teren deschis s plece dup miros i va urma cu strnicie urma, din instinct, deprtndu-se de stpn.Prefer s aib acces permanent la un spaiu exterior, unde s exploreze i s prind urma unor mirosuri. Terenul trebuie ngrdit, preferabil fr acces la straturile de flori, pentru c sap frenetic. Se adapteaz bine i la traiul de interior, cu condiia desfaurrii unui program de micare zilnic, alctuit din plimbri obinuite. Cine de companie foarte plcut, linitit i echilibrat. Recomandat persoanelor mai n etate, care nu au un ritm de via foarte activ. i pstreaz calitile de vntor, putnd fi util n cmp pentru a lua urma vnatului rnit. Beagle

Descriere

Beagle-ul a fost iniial crescut pentru scopuri de vanatoare si s-a descurcat extrem se bine. Fiind un cine pentru miros, aceasta rasa are tendinta de a-si urma nasul i de a ignora tot ce e in jur. Aceasta rasa se descurca cel mai bine la vntoare de iepuri, fazani sau prepelite.

Temperament
Beagle-ul este plin de energie i se descurca excelent ntr-un mediu de familie.Pentru ca este foarte vioi, activ i cu multa energie poate fi un minunat companion al copilului daca se are in vedere socializarea corespunztoare. Aceasta rasa nu ar trebui s arate semne de agresivitate sau timiditate. Beagle-ul poate fi rutcios i ndrzne deaceea trebuie luate msuri de precauie adecvate in perioada de formare i / sau de socializare. Aceasta rasa se adapteaza la multe medii diferite i stiluri de via, dac nu chiar la toate. Beagle-ul este foarte dornic s satisfaca i este foarte inteligent cu toate acestea perioada de formare trebuie s fie consecvent, deoarece aceasta rasa tinde s i piard interesul i s se concentreze pe ceva ce i-a atras atentia. Aceasta rasa se descurca extrem de bine cu copii i se pot intelege bine cu alte animale de companie dac sunt socializate n mod corespunztor.

Ingrijire
Beagle-ul are o blana relativ uor de ngrijit. Prul trebuie s se situeze mai aproape de corp i ar trebui s fie greu, nu moale sau matasos si scurt. Beagle-ul are nevoie de periaj zilnic pentru a indeparta parul mort sau desprins. Stergerea cu un prosop umed trebuie s fie suficienta pentru aspectul scldat totui o perie mai tare ar fi cel mai bun lucru pentru aspectul periaj. Urechile trebuie s fie curate n mod regulat pentru ca aceasta rasa este predispusa la infectii ale urechii. Ghearele ar trebui s fie, de asemenea, taiate. Naparlitul poate fi controlat cu un pieptanat regulat.

Dresaj
Beagle este foarte inteligent i foarte dornic sa satisfaca ceea ce fac din el un elev minunat. Cu toate acestea, ei tind s-i piard interesul destul de rapid daca gasesc un miros pe care sa-l urmeze. Instruii n mod corespunztor, ar trebui s asculte. Coerena i fermitatea, insa cu delicatete, sunt necesare daca dorim ca aceasta rasa sa exceleze, asa cum ar vrea ea cu disperare.

Activitate
Beagle este foarte inteligent i foarte dornic sa satisfaca ceea ce fac din el un elev minunat. Cu toate acestea, ei tind s-i piard interesul destul de rapid daca gasesc un miros pe care sa-l urmeze. Instruii n mod corespunztor, ar trebui s asculte. Coerena i fermitatea, insa

cu delicatete, sunt necesare daca dorim ca aceasta rasa sa exceleze, asa cum ar vrea ea cu disperare.

Ciobanesc de Berna

Descriere
Denumirea rasei vine de la cantonul Berna, ai crui locuitori au crescut i folosit n mod tradiional aceti cini. Numele german al rasei, Bernese Sennenhund, este format din cuvintele senne, care nseamn pune (montan) i hund, nsemnnd cine. A fost folosit predilect de cresctorii de animale (n special bovine) i nsoea turmele cnd urcau primvara pe naltele i bogatele puni alpine, urmnd s revin n aezrile de la poalele munilor la apropierea iernii. n acelai timp, a fost i un foarte apreciat cine de familie, utilizat pentru tractarea crucioarelor cu produse, a sniilor, pentru paz i tovar de joac al copiilor. Ciobnescul de Berna este foarte apreciat n Statele Unite ale Americii, fiind "veteran" al Rzboiului Civil. n anii '80 ai secolului trecut, n cadrul unor sondaje televizate dedicate raselor canine, publicul american l-a votat pentru poziia de cel mai frumos cine.

Este un cine solid, musculos, cu un corp bine proporionat. Pieptul este larg i puternic, picioarele lungi, spatele lung, drept. Capul lat, de tip molossoid, este completat cu un bot larg, bordat de buze crnoase, abundente, cu comisura deschis. Urechile sunt de mrime medie, de form triunghiular, bine acoperite de pr i purtate atrnat. Coada este lung, stufoas, purtat lsat, niciodat pe spate. Blana acestor cini este dens, bogat, dispus pe 2 straturi, cel exterior cu firul destul de lung, moale i uor ondulat, care-i d un aer "ciufulit". Colorit specific: tricolor, cu fondul general negru, prezint o inserie de alb pe mediana craniului, bot, brbie i piept, albul aprnd i pe labe. Castaniul-rocat/bronz apare in pete deasupra ochilor, pe obraji, piept, labe i burt, inclusiv vrful cozii. Unele exemplare etaleaz o pat alb la baza i n spatele gtului, denumit "Sweet Kiss".

Temperament
Ciobanescul de Berna este recunoscut pentru firea sa calm, echilibrat. Ponderat n reacii, sociabil i cooperant, Ciobnescul de Berna se comport foarte bine n preajma copiilor. Este un cine de munc, harnic i supus, gata mereu s coopereze la aciunile oamenilor. Sunt afectuoi, se ataeaz n mod caracteristic mai mult de personajul central feminin din familie. Masculii se pot dovedi dominani i autoritari n relaia cu alte animale i cu ali cini. Este obinuit s interacioneze cu animalele de talie mare, de care nu se teme. La maturitate va fi potolit i sedentar, cu un nivel de activitate sczut.

Ingrijire
Este necesara perierea zilnica sau daca nu , macar o data pe saptamana, datorita robei abundente si lungi. O atentie deosebita trebuie acordata periajului zilnic mai ales in perioada naparlirii. Este necesara imbaierea sau curatarea blanii cu sampon uscat. Durata medie de viata a acestui caine este de 6-8 ani, fiind in scadere in ultimii ani, de la 10-12 ani. Clubul American al Ciobanescului de Berna a intreprins un studiu asupra sanatatii acestei rase, asupra unui numar de 1332 caini. Media de viata a acestora a fost de 7.2 ani. Cancerul este unul dintre principalele motive ale mortalitatii Ciobanescului de Berna, in intreaga lume, astfel , multe caini din aceasta rasa mor la o varsta tanara, de 3-4 ani. Rasa este afectat de numeroase forme de cancer, maladii ale sistemului osos i muscular.

Dresaj
Este destul de lent n reacii i i va nsui mai greu anumite comenzi de dresaj cu un grad de complexitate mai ridicat. Are instincte nnscute de conductor de turm. Acest cine este calm i prefer s nu se grbeasc, trsturi de care este bine s se in seama n dresaj. Este sensibil la corecii i pedepse, se recomand dresajul blnd bazat pe rbdare i permisivitate. Unii masculi se pot dovedi agresivi prin natura lor, cu astfel de exemplare fiind necesar s se insiste mult pe dresajul de obedien.

Activitate

Este un cine ciobnesc clasic, care este obinuit cu traiul n aer liber. Prefer zonele cu climat mai rcoros, fiind foarte bine adaptat pentru viaa la munte. Poate fi util n gospodrie, este obinuit uor s tracteze crucioare cu produse ori unelte, s tracteze snii i este potrivit n rolul de cine de paz.

Ciobanesc german

Descriere
Aceasta rasa a fost dezvoltat n secolul 19 de catre Max Von Stephanitz care este considerat a fi tatl Ciobanescului German. Adorat pentru versatilitatea lor ca nsoitor i pentru devotamentul lor de a lucra, aceasta rasa are distincia de a fi primul cine utilizat ca ghid pentru nevztori. Astzi, ciobanesc german este una dintre cele mai populare rase din lume.

Temperament

Ciobanescul German este o rasa de o frumusee clasic i posed o inteligen superioar. El este extrem de adaptabil, energic, curios, puternic i de ncredere. Aceasta rasa afieaz un aspect magnific, este extrem de agil si rezistent. Un membru al grupului de ciobanesti este nenfricat, curajos, muncitor si alert. El este apreciat pentru loialitatea lui, devotamentul profund i curaj. Aceasta rasa prosper prin interaciunea uman din partea familiei lor i nu-i place sa fie lasat singur pentru perioade lungi de timp. Ciobanestii germani sunt extrem de precauti cu strainii. Aceasta rasa va ncerca s exercite funcia de turma pe orice ce mic. Ciobanescul German nu este recomandat pentru un novice, apatici, sau persoane sedentare.

Ingrijire
Ciobanescul German este o rasa cu blana in strat dublu. Stratul exterior este aspru, drept i gros. Blana inferioara este densa i moale. Blana vine ntr-o varietate de culori, cum ar fi negru si cafeniu, negru si crem, negru si argintiu, negru si sable. Ciobanescul German vine in trei varietati: blana aspr, pr lung, i blana lunga si aspra. Aceasta rasa necesita periere zilnica pentru a minimiza parul. Spalatul trebuie efectuat numai cnd este absolut necesar, folosind o samponare uoar pentru a pstra integritatea blanii. Ciobanestii germani sunt predispusi la probleme de sanatate, cum ar fi displazia de cot i old,boli de sange, epilepsie, alergii, purici, probleme digestive i eczeme cronice.

Dresaj
Ciobanescul German necesit socializare timpurie intensiva si dresaj. Ei nu vor rspunde la metode dure. Aceasta rasa este asculttoare i invata rapid. Formarea trebuie s fie fcuta cu respect, fermitate, corectitudine, recompensa i coerena. Acestia sunt deosebit de talentai n urmrire, agilitate, ascultare, fly-ball. Ciobanescul German este adesea folosit n munca de poliie si militara, in actiuni de cutare i salvare si ca ghid pentru orbi.

Activitate
Aceasta rasa este mai fericita atunci cnd are sarcini de lucru. Ei au nevoie de efort fizic intens i se bucura de plimbri, sesiuni de joc in familie i de o curte mprejmuit in care s zburde.Ciobanescul German va trai bine ntr-o locuin sau un apartament cu condiia ca acesta sa beneficieze de suficiente exerciii, stimulare i atenie.

Cocker Spaniel Englez

Descriere
Cockerul Spaniel este urmasul direct al Cainelui dOysel folosit la vanatoarea de pasari in Anglia si Franta inca din secolul al XI-lea. In secolul al XIV-lea Gaston Phoebus face mentiune despre ei in lucrarea sa Tratatul de vanatoare numindu-i si Espainholz pentru a face referire probabil la originea lor spaniola. Inca din secolul al XVIII-lea existau in Anglia doua varietati de cockeri: Springer-spaniel si Cocker-Spaniel. Din 1893 Kennel Club din Marea Britanie a stabilit standardele pentru fiecare varietate in parte devenind rase distincte, iar din 1936 au devenit Cocker spaniel englez si Cocker spaniel american. Este un caine de talie mica spre medie, este puternic, sprinten si foarte rezistent. Are un cap bine modelat, stopul marcat. Este conic, rotund si lat, botul patrat, nasul bine dezvoltat, lat. Ochii sunt mari, ovali, distantati, de culoare caprui mai deschisi sau mai inchisi. Urechile

prinse jos sunt lungi, atarnate, foarte rotunjite la terminatie si acoperite cu par lung, bogat, ondulat. Gatul este lung si musculos. Coada este in prelungirea spatelui, taiata 2/3 din lungime, purtata orizontal si in miscare. Blana are un par fin, matasos, de lungime medie, drept sau ondulat, mai scurt pe cap si mai des formand franjuri pe urechi, picioare, piept si abodomen. Poate fi: maroroscat, rosu inchis, negru cu cafeniu, alb cu negru, rosu sau cu pete rosu-inchis (cu sau fara margini cafenii), albastre, portocalii.

Temperament
Este un caine plin de viata, vesel, rezistent, inteligent, bland, dar ii mai place sa faca ce vrea daca are ocazia. Ascultator, afectuos si devotat stapanului, este rabdator cu copiii. Nu are probleme cu alti caini sau alte animale din gospodarie.

Ingrijire
Blana acestui caine trebuie periata si pieptanata regulat pentru a nu se incalci. Trebuie inlaturat parul crescut in exces dintre pernutele de la picioare si din urechi. Daca este nevoie blana trebuie tunsa de 2-3 ori pe an de catre un specialist.

Dresaj
Cu un dresaj consecvent, bland, intelegator, se pot obtine rezultatele dorite caci este un caine ascultator si pricepe destul de usor ce i se cere. Ramane un excelent caine de vanatoare, pontator si aportor chiar daca este folosit mai rar in aceste activitati. Este un vesel si placut animal de companie.

Activitate
Este un caine rezistent la intemperii, la caldura, oboseala, se adapteaza cu usurinta la conditiile de viata oferite, in aer liber sau intr-un apartament. Are un nivel de activitate moderat si se va multumi cu mai putina plimbare zilnica, dar se va bucura de iesirile lungi in aer liber, de joaca, de alergat chiar si de inot. Are si inclinatii catre jocurile de agilitate. Are nevoie de dresaj, socializare.

Dalmatian

Descriere
Dalmaienii sunt cini cu origine nc neclarificat, dar cu o vechime apreciabil. Cini foarte asemntori din punct de vedere fizic se regsesc n unele basoreliefuri de pe monumente din Egipt, ei fiind surprini n postura de nsoitori ai carelor de lupt. De asemenea, unele fresce provenind din vechile ceti greceti rspndite n sud-estul bazinului mediteraneean redau imagini veridice ale acestor cini. Specialitii sprijin teoria conform creia cinii din rasa Dalmaian au ajuns n Europa venind din Egipt, prin Orientul

Apropiat i actualul teritoriu al Turciei. Strmoii acestor cini i-au fcut apariia pe coasta Dalmaiei (Marea Adriatic) odat cu dezvoltarea primelor colonii greceti. Documente datate 1374 descriu aceti cini ca populnd cetatea Dubrovnik, unde erau folosii la vntoare, pentru aret. Exist i o alt teorie conform creia Dalmaianul provine din ncruciri ce au avut loc ntre o ras denumit Pointer Istrian i Bull Terrier, iar originea ndeprtat a rasei ar fi Bracul de Bengal. Cinii din aceasta ras au fost definitiv dezvoltai i adui la standardul actual n Anglia, la nceputul secolului al XIX-lea. n societatea englez ei erau folosii cu precdere ca nsoitori ai trsurilor (potalioanelor, avnd nsrcinarea de a pzi bagajele cltorilor pe timpul escalelor), ca i cini-mascot pentru pompieri, cini de circ i chiar cini n serviciul armatei. nc de la nceput aceti cini au fost capabili s dezvolte o relaie special cu caii, pentru care nc prezint o afinitate greu de explicat. Dalmaianul este un cine puternic, cu alur atletic i corp musculos. Blana scurt i deas, aderent la corp prezint coloritul caracteristic alb stropit cu pete negre, rotunde, de mici dimensiuni, dispuse aleator pe toat suprafaa corpului. Uneori petele sunt brune sau maron. Ceii nu prezint petele caracteristice la natere, ei fiind de un alb imaculat. Capul este bine desenat, cu fruntea lat, stopul bine pronunat si ochii de mrime mijlocie, migdalai i colorai n cprui sau albastru. Urechile sunt de form triunghiular, cu vrful atingnd jumtatea obrazului. Trufa mare are aceeai culoare cu a petelor. Expresia feei sugereaz sinceritate i loialitate. Gtul este scurt i puternic, pieptul lat, cu muchii bine reliefai, picioarele sunt lungi i suple. Micarea corpului este cursiv, armonioas i l remarc drept un bun alergtor pe distane lungi. Coada este subire, de lungime medie, conic i nvelit n pr scurt. Este purtat uor arcuit deasupra liniei spatelui.

Temperament
Dalmaienii sunt cini vioi, energici, plini de energie, foarte protectori fa de stpn i de membrii familiei adoptive. Sunt foarte zvpiai i pui pe otii n faza de juniorat, fiind greu de strunit n primii 2 ani de via. n ciuda taliei mijlocii eman vigoare i for i i face cunoscut prezena cu un ltrat foarte sonor. n ciuda aspectului foarte elegant, plin de noblee, sunt cini rustici, care se adapteaz uor unei largi varieti de condiii i nu sunt pretenioi. Sunt foarte activi fizic, avnd nevoie de mult micare. Nu accept strinii de la primul contact, dar se decide repede ce persoane i plac, artndu-i convingtor afeciunea. Sunt cini cu memorie foarte bun, reuind s recunoasc o persoan (plcut sau antipatic) chiar i dup ani de zile. Au o doz mare de ncpnare care se cere corectat i inut pe ct posibil sub control. n unele cazuri masculii pot s denote accente agresive, manifestndu-se dominani i irasibili n prezena altor cini masculi.

Ingrijire
Blana subire nu-i protejeaz suficient mpotriva frigului, fapt ce vine n sprijinul teoriei c rasa a luat natere i s-a dezvoltat iniial n zone cu climat mai blnd. n plus, aceti cini nprlesc destul de consistent pe toat durata anului. Numeroase exemplare au o piele solzoas, care se usuc uor i se exfoliaz, producnd o mtrea abundent, mai ales pe timpul lunilor de iarn, cnd umiditatea atmosferei este mai sczut. Urechile

Dalmaienilor sunt subiri i prea puin vascularizate, de aceea n iernile geroase acestea le pot degera uor. Un procent ridicat dintre Dalmaieni (10-12 %) sufer de surditate (unilateral sau bilateral), ca urmare a coloritului alb predominant. ALte afeciuni specifice rasei: complicaiile renale (pietre la rinichi), alergii ale pielii, alopecie, tendina spre obezitate.

Dresaj
Dalmaianul este un cine inteligent, care nva rapid, dar are nevoie de repetiii i insisten n aria dresajului de obedien. Nu vor reaciona bine la metodele de dresaj dure sau la pedepse, acest tip de comportament accentundu-le ncpnarea nativ. nva uor din jocuri si exerciii distractive, acestea trebuind s fie inserate n programul de dresaj pentru rezultate mai rapide i mai de durat. Dei se comport bine n relaia cu copiii, trebuie supravegheat n prezena copiilor mai mici fa de care se arat dominant i pe care i poate rni uor din cauza firii energice i a preferinei pentru interaciuni fizice consistente. Pot fi antrenai cu succes pentru efectuarea unor misiuni de cutare i salvare i uneori mai pot fi observai n arena circului, unde performeaz convingtor, executnd trucuri i exerciii amuzante. n Statele Unite ale Americii sunt folosii ca i cini de serviciu de ctre poliia metropolitan. Sunt, de asemenea, utili ca i cini de paz.

Activitate
Sunt cini bine adaptai traiului n aer liber pe parcursul sezoanelor mai clduroase, iarna au nevoie de o protecie termic special, astfel c trebuie primii n cas (n nopile foarte reci) sau s primeasc o cuc bine protejat mpotriva frigului, pentru a nu se mbolnvi. Pot fi educai s triasc i preponderent n interior, dac beneficiaz de un dresaj adecvat i de un program de micare bogat i variat. Se vor adapta la condiiile oferite de un apartament, pentru c sunt maleabili, dar n principiu nu se preteaz la un astfel de mediu.

Golden Retriever

Descriere
Golden Retriever-ul a fost dezvoltat n Marea Britanie prin 1800 de Lordul Tweedmouth, care a vrut un caine loial, vioi si energic. El a dorit, de asemenea, un caine care sa iubeasca apa si sa aiba abilitatea innascuta de salvator, de recuperator . Golden Retrieverii sunt ntruchiparea frumuseii i a inteligentei.

Temperament
Golden Retriever-ul este o rasa superba, mare i energica. Ei sunt robusti, bine proportionati si sunt bine cunoscuti pentru capacitatea lor de vntoare pe uscat i n ap. Goldenul este perceptiv i agil. Golden Retrieverii sunt adorabili, politicosi i foarte inteligenti, emana farmec i ncredere. Sunt companioni dulci, dornici sa satisfaca i devotati familiei. Daca sunt lasati singuri pentru perioade lungi de timp vor deveni rutciosi i distructivi. Au tendinta de a fi prea exuberanti i distrasi. Sunt ntotdeauna blnzi si rabdatori cu copiii si prietenosi cu alte animale de companie. De fapt, ei sunt prietenosi cu toat lumea. Tind sa latre ca o form de salut. Golden Retriever-ul nu este potrivit pentru o familie de 2 in care ambii fac carier deoarece au nevoie de o exagerata interaciune uman i companie.

Ingrijire
Golden Retriever-ul are o blana dubla, care este rezistenta la ap si vreme. Parul exterior impermeabil este gros, dens si moale, desi nu prea matasos. Puful de blana este moderat de dens. Asa cum indica si numele rasei, culoarea robei este aurie sau o nuanta apropiata de auriu. Parul mai lung de o nuanta mai deschisa, cunoscut ca si coama, este prezent pe fata posterioara a membrelor anterioare si coapsa, abdomen, pe jumatatea anterioara a gatului si pe partea inferioara (de dedesubt) a cozii. Blana nu trebuie sa fie roscata. Golden Retriever-ul necesit zilnic un periaj amnunit cu o perie ferm. Acestea trebuie s fie spalat numai cnd este absolut necesar cu o samponare usoara. Ei sunt predispusi la displazie de sold, cataracta si alergii cutanate. Este important s nu fie hraniti in exces deoarece au tendina de ingrasare.

Dresaj
Golden Retriever-ul este una din rasele cel mai usor de dresat. Ei exceleaz n ascultare i terapie, sunt caini populari de serviciu,aceasta rasa a fost antrenata pentru a acompania persoanele invalide (caini-calauza pentru orbi). Au multe talente: detectarea de stupefiante, agilitate si trucuri.

Activitate
Golden Retrieverii au nevoie de exerciiu zilnic. Ei se bucur de sesiunile de joac cu familia lor, preluarea de mingi i alte jucrii. Sunt multumiti sa traiasca intr-un apartament,

daca li se va acorda suficient timp pentru miscare. Sunt moderat activi in interior si se vor multumi cu cel putin o curte de dimensiuni medii.

Greater Swiss Mountain Dog

Descriere
Se considera ca aceasta rasa este cea mai veche dintre rasele create prin incrucisarea Mastiffilor romani cu cainii elvetieni locali. Rasa s-ar putea sa fie un stramos al Saint Bernardului. Era folosita ca paznic versatil si cainc de tractiune de fermieri si negustori, dar numarul lor a scazut dupa inventarea automobilului. A fost folosit pe post de caine militar in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, dar dupa aceea a fost aproape de disparitie. Este un caine mare, musculos, putin mai lung decat este inalt. Are un cap cu un craniu plat, lat, un bot lat, puternic, si urechi de dimensiuni medii, triunghiulare, lasate. Ochii migdalati sunt maronii inchis, iar nasul este negru. Blana dubla are un puf gros si scurt, cu stratul exterior des. Este tricolor cu baza neagra si pete albe si ruginii.

Temperament
Acest caine este inteligent, prietenos, dornic sa munceasca, atent, de incredere, care nu este usor pacalit cu mita si are un caracter protector. Celelalte puncte bune ale sale sunt faptul ca este un caine echilibrat, sociabil si ascultator. Acesti caini latra doar atunci cand este necesar. Aceasta rasa se intelege de minune cu alti caini si alte animale din casa. Sub ingrijirea dumneavoastra poate deveni un companion grozav pentru copii, dar nu uitati ca va va proteja copiii de prietenii lor in cazul in care considera ca acestia nu ii lasa in pace. Sunt prin excelenta caini de paza care va vor proteja familia si proprietatea.

Ingrijire
Nu necesita prea multa ingrijire. Un periaj ocazional cu o perie de cauciuc este suficient pentru indepartarea parului mort si desprins.

Dresaj
Desi aceasta rasa se ataseaza de familia din care face parte, nu sunt caini potriviti pentru oricine. Ciobanescul mare elvetian are un caracter foarte puternic si are nevoie de un stapan cu un caracter cel putin la fel. Trebuie sa aiba sansa sa creasca intr-un mediu bine echilibrat, sa inteleaga clar ce ii este permis si ce nu, si sa fie apt sa se ataseze de familie. Asigurati-va ca sunteti consecvent in abordarea lui. O abordare severa nu va face decat sa distruga caracterul cainelui. In perioada de crestere supravegheti-l si controlati-l atent astfel incat energia sa fie concentrata pe dezvoltarea armonioasa. Pentru acelasi motiv nu faceti economii cu mancarea cainelui.

Activitate
Aceasta rasa este silitoare, ceea ce inseamna, daca luati in calcul inteligenta sa, ca poate fi un caine de munca multipotent. In Elvetia este folosit si ca un caine de luat urma, printre

multe altele. Acest caine are potentialul sa exceleze la competitiile de dresaj si in alte zone ale sportului canin. Daca se intampla ca sa treaca o saptamana fara a face nimic, cainele va accepta acest lucru cu usurinta si nu se va comporta neadecvat. Acest caine frumos si impozant are nevoie de destul de mult spatiu. Nu va fi fericit intr-un apartament sau intr-o casa mica fara gradina.

Husky Siberian

Descriere
Aceasta rasa a fost dezvoltata de tribul Chukchi din nord-estul Asiei (Siberia) si datorita izolariii zonei in care traia rasa a ramas pura pana la inceputul secolului al XX-lea cand a fost introdusa in America de Nord. Acesti caini au devenit cunoscuti si apreciati mai mult in 1925 cand au dus o sanie incarcata cu medicamente impotriva difteriei in Nome, oras inzapezit si izolat. Este cel mai cunoscut caine de sanie. Este un caine de talie medie, musculos, fromat dreptunghiular, puternic. Capul este putin rotunjit, cu stop proeminent, cu bot conic de lungime egala cu craniul, cu un nas negru, rosu inchis sau rosu patat cu roz. Ochii sunt migdalati, usor oblici, caprui, albastri sau de culori diferite. Urechile sunt de marime medie, triunghiulare, ascutite, ridicate. Coada este lunga, bine imblanita, lasata in repaos si ridicata pe spate in stare de alerta.

Temperament

Este un caine energic, ii place sa rataceasca independent, vioi, activ, prietenos cu toata lumea (nu este bun de paza), dar se ataseaza de stapan si familia acestuia. Nu are probleme cu copiii. Se intelege bine cu alti caini, iar pe celelalte animale din gospodarie le accepta numai daca a fost socializat de mic cu ele.

Ingrijire
Blana necesita un periaj mai des doar in perioada de naparlire, in rest poate fi periata doar ocazional.

Dresaj
Este un caine independent, obisnuit din totdeauna cu sanie si este mai greu de convins sa execute alte comenzi, mai ales daca nu le intelege rostul. Se recomanda dresajul acestui caine sa fie facute de o persoana cu experienta, sa fie consevent. Are nevoie de socializare de mic cu alte animale din gospodarie.

Activitate
Acest caine se simte bine in aer liber, intr-un mediu mai rece, langa un stapan activ, tip sportiv. Ii place sa faca multa miscare, sa hoinareasca de aceea curtea trebuie sa fie bine ingradita pentru a nu pleca.

Kuvasz

Descriere

Kuvasz-ul este un caine uluitor, remarcabil originar din Tibet si s-a crezut ca ar fi inrudit cu Komondor-ul. Initial, folosit la pazirea oilor si vitelor, cainele a fost, de asemenea, utilizat la vanarea mistretilor. Cu secole in urma, rasa s-a raspandit treptat in intreaga Europa, fiind utilizata in mod extensiv in Ungaria ca si caine de paza si de vanatoare. Impresionantul si inteligentul Kuvasz a fost adesea un insotitor al nobilimii si ai familiilor regale. Nu era inca anul 1500 si acest caine devenise popular si in clasele sociale de jos. Totul s-a petrecut in Ungaria, astfel rasa perfectionandu-se in cainele pe care il stim noi astazi. Rasa isi utilizeaza, in zilele noastre, instinctele protectoare naturale fiind una dintre cele mai bune rase de paza pentru turmele de oi. Kuvasz-ul este rapid, puternic si agil - calitati importante in apararea oilor de coioti, lupi si alte animale potential periculoase. Kuvasz-ul este un caine puternic si robust cu un cap superb. Urechile sunt in forma literei V" cu varfurile usor rotunjite, cazute inainte. Ochii sunt inchisi la culoare, migdalati, iar capul este lung, dar nu ascutit. Corpul este bine imbracat cu musculatura si viguros, avand o coada purtata in jos. Blana tuturor Kuvasz-ilor prezinta un colorit pe o nuanta de alb. Moderat in lungime, parul ce formeaza blana (roba) este dublu si poate fi drept sau ondulat.

Temperament
Kuvasz-ul este un protector innascut si poate fi intrucatva posesiv. Fiecare membrul al familiei sale este considerat un membru al haitei sale, iar Kuvasz-ul isi va apara haita pana la ultima suflare. Rasa tinde sa devina independenta si necesita o implicare cat se poate de mare, timpurie, in directia dezvoltarii unor aptitudini sociale adecvate. Ca si caine de paza innascut, Kuvasz-ul isi va proteja fiecare membrul al familiei. Nefiind cea mai buna alegere pentru familiile cu copii mici, aceasta rasa are tendinta sa devina mai buna, cu calitati superioare in preajma mai multor adulti din familie decat a unuia. Kuvaszul tinde a fi un caine solicitant din punct de vedere emotional, afectiv si poate fi incapatanat.

Ingrijire
Blana alba, frumoasa a Kuvasz-ului necesita o periere regulata pentru a o mentine in cea mai buna forma. Imbaierea deasa nu este necesara deoarece aceasta poate antrena aparitia unei pieli uscate si a problemelor la nivelul firului de par. O periere meticuloasa efectuata zilnic va mentine cainele un aspect uluitor.

Dresaj
Are nevoie de un dresaj ferm dar bland, echilibrat si consecvent. Trebuie dresat de o persoana cu experienta in dresaj care sa ii ofere posibilitatea de a capata incredere in el.

Activitate

Nu este un caine pretentios si este rezistent la intemperii. Se simte bine intr-o familie cu experienta in cresterea cainilor si activa deoarece iubeste miscarea si are nevoie de ea pentru a-si mentine sanatatea in limitele normale. Are nevoie de socializare, dresaj.

Malamut de Alaska

Descriere
Malamutul de Alaska este un caine foarte loial, prietenos si atasat de om, in special de copii. Este foarte inteligent, dar foarte independent si incapatanat, cu o personalitate puternica, foarte independent. Cainii din rasa Malamut de Alaska sunt caini artici puternici si mari, cu o blana dubla groasa, inferioara si o coada stufoasa tinuta pe spate. Sunt caini bine ponderati, bine construiti, cu un corp solid, cap mare, si o expresie de mandrie. Picioarele sunt imblanite, urechile ridicate si ochi mici, intunecati, in forma de migdala. Ochii acestor caini sunt caprui, si de marime medie, si arata ca cei ai unui lup, dar cu o expresie dulce. Sunt preferati ochii intunecati la aceasta rasa de caini. Ochii albastri sunt de obicei motiv de descalificare in concursuri.

Temperament

Cainii Malamut de Alaska sunt ca niste catelusi aprigi. Sunt foarte inteligenti, dulci si foarte afectuosi cu propriul stapan. Sunt caini grozavi pentru copiii mai mari. In general, aceti caini se maturizeaza si devin adulti impunatori si blanzi. Sunt caini foarte prietenosi, si de aceea nu sunt buni ca si caini de paza. Cainii Malamut sunt cei mai fericiti cand stau afara si primesc suficienta companie din partea stapanului si familiei. Se pot acomoda si la viata de interior. Daca nu li se acorda destula atenite, acesti caini vor deveni mai mult ca sigur niste aducatori de necazuri. Intr-un singur caz, un caine a reusit sa distruga un intreg living room cu mobila evaluata la $15,000 in numai 3 ore! Cainii Malamut iubesc activitatile exterioare si se pot comporta bine daca li se ofera un dresaj canin ferm. Nu este greu sa dresezi un astfel de caine pentru a fi ascultator, atat timp cat ei doresc sa fie pe placul stapanului. Totusi, masculii pot fi foarte dominanti. Aceasta rasa de caini este destul de economa in ceea ce priveste mancarea, si pot consuma cantitati neasteptat de mici de hrana. Cainii Malamut sunt mai tacuti in comparatie cu alte rase, dar le place latre si sa sape. De aceea, este necesar un dresaj canin ferm si atent.

Ingrijire
Malamutul este un caine foarte curat si relativ lipsit de miros. El se curata singur, ca o pisica. De exemplu, daca se murdareste de noroi, se va curata singur. De aceea, imbaierile nu sunt necesare foarte frecvent. Este recomandat sa se faca 1-2 bai pe an cel mult.

Dresaj
Are nevoie de un stapan care sa fie "liderul haitei", sa fie autoritar si ferm , de asemenea are nevoie de foarte mult exercitiu fizic, pentru a-si exersa atat fizicul, cat si mintea. Malamutul nu este un caine prost, cum gresit pot crede unii. Din contra, estre chiar foarte inteligent, dar oamenii fac greseala sa il catalogheze gresit, datorita dificultatii de dresaj a lor. Cheia succesului in dresajul lor este a-i mentine interesati, a le provoca si exersa inteligenta, deoarece, se plictisesc foarte repede.Cel mai probabil , un Malamut stie ce vrei de la el, dar pur si simplu nu vrea sa execute

Activitate
Cainii din rasa Malamut de Alaska nu sunt recomandati pentru viata de apartament. Sunt caini destul de activi in interior, si se simt bine intr-o curte de marime medie. Daca locuiesti in zona suburbana, este necesar un gard inalt, care sa fie bine ingropat, pentru ca te poti astepta de la ei sa-si sape o cale de evadare pe sub el. Acestor caini le place sa alerge acolo unde considera ca este propriul teritoriu. Au o blana care le permite sa reziste frigului extrem, dar trebuie sa fii atent sa-i oferi racoare intr-un climat mai cald. Astfel, trebuie sa aiba multa umbra si apa proaspata. Speranta de viata este de circa 12-15 ani.

Mastiff

Descriere
Este un caine de talie foarte mare, masiv, viguros, bine construit cu un corp puternic, musculos. Capul este mare, partrat, fruntea plata si ridata cand este atent, botul este scurt, lat cu un nas mare si negru. Ochii sunt distantati, de marime medie, de culoare inchisa. Urechile sunt in forma de V, mici, cu varfuri rotunjite si lasate natural. Coada este de lungime medie, lata la baza si ascutita la varf; este tinuta atarnat. Blana are un par scurt, tare, des, nu prea fin si poate fi de culoare cenusiu, roscat, vargat, culoarea caisei si masca neagra.

Temperament
Este un caine curajos, inteligent, docil, calm. Este devotat si bland cu familia. Este prietenos si bine intentionat fata de copii, iar pe straini ii accepta numai cu accordul stapanului. Daca este socializat corespunzator de mic va accepta alti caini si alte animale din gospodarie.

Ingrijire
Periajul ocazional si mai des in perioada de naparile este destul pentru ingrijirea blanii acestui caine. De cate ori este nevoie se vor sterge cu o lotiune speciala cutele de pe fata

pentru a nu se infecta. Nu trebuie plimbati cand temperaturile sunt ridicate. Mastifful are un apetit foarte mare si poate deveni foarte usor obez daca nu este alimentat corect.

Dresaj
Dresajul acestui caine trebuie facut cu rabdare, consecventa, cainele sa pariticipe cu placere. In perioada de crestere cainele nu trebuie solicitat fizic prea mult pentru a nu aparea tulburari ale dezvoltarii oaselor, articulatiilor si muschilor.

Activitate
Este un caine care se adapteaza usor atat in conditii de curte cat si in apartament, dar are nevoie spatiu suficient caci este un caine de talie mare. Are nevoie de socializare si dresaj.

Saint Bernard - St. Bernard

Descriere
Ca si in cazul altor rase, adevarata origine a Saint Bernard-ului este invaluita in mister. Se crede ca, cainele pe care il stim noi astazi ar proveni dintr-o rasa de talie mare, foarte veche, disparuta, cunoscuta ca molosul asiatic. Acesti caini giganti au fost imperecheati cu diferite alte rase de caini adusi de romani, atunci cand au invadat Elvetia in primele secole i.Hr. Exista diferite speculatii potrivit carora Saint Bernard-ul s-ar trage din mastiff-ul tibetan. Odata cu trecerea timpului, acesti caini au fost utilizati pentru a pazi fermele, pentru a pastori turmele de vite si pentru a cara diferite greutati. In cele din urma, rasa a devenit o figura familiara a caminului pentru calatori St. Bernard (Hospice of the Great St. Bernard) fondat in 1050 i.Hr. de catre arhidiaconul Bernard de Menthon. Scopul acestui lacas era sa asigure un adapost sigur pentru calatori in timpul trecerii lor prin Alpi elvetieni. In anii 1700, acesti caini erau consacrati pentru activitatile lor de salvare din Alpi. Calugarii isi luau cainii cu ei in timpul cautarilor persoanelor disparute. Abilitatea acestui caine de a gasi traseele pierdute si persoanele disparute este legendara. Odata ce cainele gasea un calator ratacit, el ii ligea fata acelei persoane pentru a o mentine constienta si se tolanea langa aceasta pentru a o incalzi. In afara faptului ca sunt considerati niste eroi, acesti caini erau, de asemenea, companioni extraordinari pentru calugari in timpul iernilor lungi si nefrecventate. In anii 1800, rasa Saint Bernard, pe atunci cunoscuta ca Hospice Dog, devenise vulnerabila si numarul exemplarelor era in continua scadere. Din cauza consangvinizarii, starea lor de sanatate s-a deteriorat. Pentru a corecta acest neajuns, calugarii au decis sa utilizeze rasele Dog german, ciobanescul de Pirinei si Terra Nova pentru a conferi robustete si rezistenta rasei. In urma acestei incrucisari a aparut primul Saint Bernard cu parul lung. Acest caine avea aptitudinile si instictul nativ de a salva oamenii, dar nu reusea intotdeauna sa-si duca treaba la bun sfarsit intrucat gheata si zapada se lipeau de parul sau lung limitandu-i miscarile. Din acest motiv, calugarii foloseau acesti caini cu parul lung pentru a-i oferi ca daruri diferitilor prieteni sau cunoscuti si mai putin in operatiunile de cautare si salvare. In 1880, cainele a fost denumit oficial Saint Benard. Popularitatea rasei s-a extins si in 1888 a fost infiintat clubul american al Saint Bernard-ului. Ulterior, American Kennel Club recunostea rasa ca membra a grupei cainilor utilitari. Saint Bernard-ul este un caine de talie mare, puternic si musculos, cu capul mare si rotund, ochii caprui inchis si nasul negru. Urechile triunghiulare si rotunjite la varfuri sunt situate in varful capului. Saint Bernard-ul are un corp puternic si masiv si o coada care atarna si este purtata usor in sus. In ceea ce priveste aspectul blanii, Saint Bernard-ul poate fi intalnit in doua varietati. Blana cu parul scurt este deasa si bine lipita pe langa corp. Blana cu parul aspru este mai lunga si mai stufoasa pe coapse si membre. Coloritul blanii este portocaliu cu alb, roscat (rosu) cu alb, maron cu alb sau brindle (dungat pe fon alb murdar).

Temperament

Este un caine inteligent, cu un puternic simt de orientare si olfactiv, linistit, calm, jucaus, nu latra mult. Devotat si afectuos cu familia, este prietenos cu copiii, iar pe straini ii va anunta cu un latrat, fara sa fie agresiv. Nu are probleme cu alte animale sau alti caini.

Ingrijire
Blana acestui caine trebuie periata zilnic pentru a inlatura firele de par moarte. Regulat trebuie verificati ochii cainilor care au pleoapele lasate deoarece aceasta rasa este predispusa la afectiuni oftamologice. Este o rasa care sufera de numeroase afectiuni congenitale. Nu trebuie tinut in caldura.

Dresaj
rebuie invatati de mici sa nu traga in lesa. Dresajul trebuie facut cu o voce calma, echilibrata si iubitoare. Trebuie sa fie ferm si consecvent. La fel ca toti cainii de talie mare care cresc repede nu trebuie solicitati prea mult fizic in perioada de crestere pentru a nu avea mai tarziu probleme cu oasele, muschii sau articulatiile.

Activitate
Se simt cel mai bine in aer liber, dar se poate adapta si intr-un apartament daca are suficient spatiu (este un caine de talie mare). Cu un nivel mediu de activitate, acest caine are nevoie de zilnica de miscare, de plimbari lungi unde poate alerga fara lesa. Are nevoie de dresaj si socializare.

Samoyed

Descriere
Samoyed-ul, cunoscut odata sub numele de Bjelkier dat de catre tribul nomadic Samoyede din Siberia, este un membru al familiei Spitz-ilor regasit de la un capat la altul al Polilor, Nord si Sud. Poporul Samoyede le-a permis cainilor sa se imperecheze intre ei, avand interventii minore in cadrul procesului de selectie. Acest proces a avut ca rezultat aparitia unei rase de caini similari stramosilor lor, lupii. Acesti caini erau utilizati ca si caini de sanie sau de paza de catre poporul Samoyede, protejandu-le turmele de reni. In cele din urma, acesti caini albi imaculati au devenit animale de companie. La sfarsitul anilor 1800, primii Samoyezi au fost importati de catre exploratorul Robert Scott in Anglia, unde rasa sa dezvoltat si de unde s-a raspandit in intreaga lume. La inceputul anilor 1900, numele rasei a fost oficial schimbat din Bjelkier in Samoyede, in afara Siberiei. In 1923, English Kennel Club a decis sa inlature e-ul de la sfarsitul numelui, pentru al preschimba in Samoyed. American Kennel Club, de asemenea, s-a decis sa renunte la e in 1947 si rasa a fost oficial numita Samoyed si recunoscuta ca rasa proprie in clasa cainilor utilitari.

Temperament
Samoyed-ul este un caine de sanie desavarsit, caine de paza si un animal de companie. Infatisarea lor splendida si caracterul loial, supus, a atras atentia multor americani. Adora zapada si sunt fericiti sa alerge si sa se joace cu copiii. Samoyed-ul este tolerant cu alte animale de companie, dar nu trebuie luat pe incredere, deoarece sunt animale in cea mai

mare majoritate posesive si pot intra in competitie afectiva cu ceilalti companioni. Va fi de buna voie prietenos cu toata lumea, chiar si cu intrusii. Sunt prea prietenosi pentru a fi utilizati ca si caini de paza, desi latratul lor ii va alarma pe proprietari de prezenta persoanelor straine. Nesilit de nimeni, se va adapta usor la viata de familie si se va intelege bine cu copiii. Nu cauta scandal, dar poate tine piept unui adversar daca este necesar.

Ingrijire
Blana acestui caine trebuie pieptanata mai des in perioadele de naparlire pentru a indeparta parul desprins, in rest in functie de cat par ii cade.

Dresaj
Dresajul acestui caine este dificil de facut pentru ca este independent si incapatanat. Dresajul trebuie inceput la o varsta frageda si trebuie sa fie ferm, consecvent, echlibrat, variat pentru a nu se plictisi, si trebuie facut cu multa rabdare, prietenie si respect fara a fi sever, dur, pe un ton calm, cu o voce blanda pentru a putea obtine rezultatul dorit. Trebuie socializat de mic cu alte animale din gospodarie deoarece instinctele de vanator sunt puternice si pot aparea oricand, transformand animalele mai mici din curte in vanat.

Activitate
Se simte cel mai bine in aer liber alaturi de o familie activa, intr-un mediu mai racoros. Este un caine rezistent la intemperii. Are nevoie de foarte multa miscare zilnica de genul: plimari lungi, alergat pe langa bicicleta. Ii place sa hoinareasca si de aceea ar trebui sa aveti grija ca spatiul in care traieste sa fie corespunzator ingradit. Se va adapta bine la traiul intr-un apartament, daca i se acorda suficient timp de plimbare. Este foarte activ in casa, motiv pentru care o curticica este suficienta. Necesita un volum rezonabil de miscare, avandu-se grija in perioadele cu vreme calda intrucat puful sau lanos inhiba pierderea de caldura produsa in urma exercitiilor, putand aparea probleme diverse.

Shar-Pei

Descriere
Shar-pei-ul este usor de recunoscut datorita pielii sale cutate. Mai accentuate la catei, la majoritatea Shar-pei-lor adulti inca se pastreaza multe dintre aceste cute. Din moment ce cainele a fost, initial, creat ca si rasa de lupta, pielea lasata, extrem de mobila ii permite Shar-pei-ului sa se intoarca si sa-si continue lupta, chiar daca este inhatat de alt caine. Exista doua varietati distincte de aspect al blanii la Shar-pei, ambele cu par scurt si aspru. Cele mai cunoscute varietati de culoare sunt cafeniu, negru, crem, roscat, ciocolatiu si argintiu. In afara cutele caracteristice, Shar-pei-ul este una dintre rasele rare a carui limba este albastru inchis-violet. Capul este lat, cu un bot plat si cu buze groase amintind de un hipopotam. Urechile sunt mici, cazute, purtate pe langa cap. Coada este tinuta in sus si rasucita pe spate formand o bucla mai stramta sau mai larga.

Temperament
Shar-pei-ul este cunoscut ca avand o personalitatea puternica si un temperament dominant, avand nevoie de un proprietar ferm si consecvent care sa-l supuna. Este foarte probabil ca el sa refuze efectuarea anumitor comenzi primite de la anumiti membri ai familiei care n-au reusit sa se impuna in fata lui. Ei tind sa fie foarte activi necesitand un antrenament

corespunzator. Se bucura de libertate si se simt bine atat la tara cat si la oras, dar nu si in cusca. Shar-pei-ul isi creeaza legaturi puternice cu membrii familiei sale, dar nu sunt rezervati cu strainii. Shar-pei-ul uraste apa si va face orice ii sta in putinta sa evite apropierea de ea. Shar-pei-ul este un caine independent si usor distant, rece, dar este si un membru al familiei protector si foarte devotat. Este una dintre rasele cel mai facil de dresat la domiciliu. Datorita naturii sale independente, Shar-pei-ul prefera sa fie singurul caine al familiei. In ciuda faptului ca este nostim si dragalas cand este pui, rasa nu este recomandata familiilor cu copii mici.

Ingrijire
Shar-pei-ul trebuie periat periodic. Blana lor nu trebuie niciodata trimata. Aceasta rasa prezinta o blana simpla, fara puf profund si protector. Shar-pei-ul naparleste sezonier sau putin cate putin pe tot parcursul anului. Imbaierea o data pe saptamana si perierea zilnica sunt absolut necesare in timpul perioadelor de inlocuire ale blanii. Unii proprietari sustin ca au dezvoltat alergii la blana aspra a Shar-pei-ului.

Dresaj
In ultimii ani, multe dintre exemplarele de Shar-pei au manifestat comportamente agresive si greu de strunit. Dupa multa munca din partea crescatorilor, rasa de astazi este semnificativ mai putin agresiva si mai usor de controlat. In ciuda acestui aspect, rasa nu trebuie tinuta sub un control riguros si nu necesita o socializare timpurie. Fiind un protector al familiei innascut, Shar-pei-ul este un bun caine de paza.

Activitate
Shar-pei-ul se poate adapta usor traiului intr-un apartament, daca beneficiaza de suficient timp pentru a face miscare. Este moderat activ in interiorul caminului, motiv pentru care nu este absolut necesar sa i se asigure o curte. Datorita capului lor plat, Shar-pei-i sunt foarte sensibili la caldurile excesive, motiv pentru care in zilele caniculare trebuie sa li se asigure un umbrar si apa la discretie. Asigurandu-le suficienta miscare, vor fi foarte linistiti in interiorul caminului.

Welsh Springer Spaniel

Descriere
Exista consemnari din anul 900 referitoare la aceasta rasa. E posibil ca sa fie stramosul tuturor spanielilor din Marea Britanie. Pana la sfarsitul secolului XIX-lea rasa se numea Welsh Cocker Spaniel si a fost recunoscuta oficial din 1906. Este asemanator cu English Springer Spaniel.

Temperament
Este un caine inteligent, blajin, sociabil, linistit, prietenos. Devotat si ascultator cu stapanul, este afectuos si rabdator cu copiii, prietenos chiar si cu strainii. Se intelege bine cu alti caini si alte animale.

Ingrijire
Blana acestui caine are nevoie de un periaj si pieptanat regulat si de 3-4 ori pe an trebuie trimata de un specialist. Se va inlatura parul crescut in exces dintre pernutele de la picioare si din urechi pentru a lasa liber canalul auditiv.

Dresaj
Este un caine care se dreseaza destul de usor pentru ca pricepe cu usurinta ce se cere de la el. Pentru a obtine rezultatele dorite dresajul trebuie sa fie consecvent, bland, incurajator, fiind foarte sensibil la vocea stapanului. Trebuie invatat sa vina la comanda pentru a nu pleca de langa stapan.

Activitate
Este un caine care se adapteaza cu usurinta la conditiile oferite - fie in aer liber sau intr-un apartament cu conditia sa i se asigure zilnic miscarea de care are nevoie, avand un nivel de activitate destul de ridicat. Ii plac plimbarile lungi, sa alerge, sa se joace, sa zburde, sa inoate. Daca simte mirosuri interesante poate pleca de langa stapan sau din curte daca nu este bine imprejmuita.