inila

e - inila Email Imprimare

Sunt oare animluul potrivit pentru tine? Patria inilelor este reprezentat de Anzii sud-americani. La nceputul secolului al XX-lea, inilele au fost aduse n SUA i Canada, acolo unde au devenit animale de companie foarte ndrgite. n Europa au fost aduse abia la mijlocul secolului trecut. Unde mi place s triesc? Din cauza blnii foarte dese, nu se recomad s se in cutile cu inile la temperaturi mai mari de 25C. Ele trebuie ferite de curent i de btaia direct a soarelui. Pentru c inilele se odihnesc n timpul zilei, cuca lor trebuie amplasat ntr-un loc linitit. Cuca inileleor trebuie s fie spaioas i nalt pentru c acestor animale le place s se caere. Cuca nu trebuie s fie confecionat din plastic, deoarece inilele vor muca din ea. Aceeai precizare se aplic i la recipientele pentru hran i ap. Punei i o csu n cuca inilei pentru ca aceasta s aib parte de propria linite. n cuc aezai aternut special i curai-l periodic. i mai putei pune crengue de pomi fructiferi (mr, pr, alun) pentru ros, batoane din semine sau biscuii pentru ronit, dar i jucrii. O dat sau de dou ori pe sptmn permitei -i inilei dumneavoastr s fac baie n nisip (un nisip special pentru baia inilelor). Cum s procedezi cu mine? inilele au nevoie de mai mult timp pentru a se adapta. Cnd intrai prima dat n contact cu ele, nu facei micri brute i vorbii -le n oapt ca s nu le speriai. Lsai-le mai nti s v adulmece puin. Introducei mna n cuc i ateptai ca inila s se urce singur sau oferii -i cteva boabe de struguri. Dup cteva zile, inila ar trebui s se obinuiasc cu dumneavoastr. Deschidei apoi

cuca i ncurajai-o s vi se urce pe umeri. Recompensai-o cu struguri. Dac dorii s o luai n brae, nu o tragei i nu o ridicai de blan, ci cuprindei -o uor cu minile. inila ador nisipul pentru baie, iar dac nu vrea s se ntoarc n cuc, punei nisip n vas i va sri imediat n el. Aa o vei face s intre n cuc. n niciun caz nu o fugrii agresiv. Ce-mi place s mnnc? Dai-le inilelor hran special i fn, frunze de ridichi, ppdie, mere, fructe uscate sau caise. De asemenea, nu trebuie s i lipseasc apa proaspt. Cel mai bine ar fi s le hrnii seara, atunci cnd sunt treze i active. Menine-m n form i sntoas n general, inilele bine ntreinute au foarte puine probleme de sntate. Dac observai o modificare a consistenei fecalelor, dac din loc n loc le lipsesc smocuri de blan sau ochii le sunt apoi, se recomand s contactai un medic veterinar. Acelai sfat se aplic i dac inila se comport altfel dect v-ai obinuit, dac doarme i n timpul nopii, dac st prea linitit sau nu se hrnete.

Sntate O inila este sntoas atunci cnd: - Este activ i energic - Are ochii limpezi i strlucitori - Are blana deas - Are apetit bun - Fecalele sunt normale, sub form de crotine - Nasul este uscat nmulirea inila se poate reproduce de la vrsta de 6 luni, dar se recomand s ateptai pn face 1 an. n medie, inila se mperecheaz de trei ori pe an i d natere la 1-4 pui. Perioada de gestaie dureaz 109-120 zile.

Sunt un animal sociabil? Dac primesc suficient atenie din partea omului, inilele pot tri i s ingure. n acel moment dumneavoastr devenii pentru ele tovar. Dac triesc de mici mpreun cu alte inile, se vor nelege bine. Trebuie s avei grij atunci cnd o inil matur cunoate una nou, deoarece ele devin foarte agresive. Nu lsai inila singur cu alte animale de companie, deoarece poate fi rnit n timpul jocului. Lista de cumprturi broura cu informaii privind inilele o cuc mare (minim 120 x 60 x 50 cm) dispozitiv de transport csu pentru dormit recipient pentru hran recipient pentru ap aternut (fn, tala, rumegu) nisip pentru baie diverse jucrii hran special pentru inile preparate pe baz de vitamine lemn pentru ros perie produse dezinfectare cuc arc acoperit grdin

Sinsila este un animal care nu-i nici iepure nici sobolan. Este un rozator simpatic care creste pe langa casele oamenilor. Durata medie de viatza este intre 20-25 de ani, are un temperament linistit si nu imprastie mirosuri specifice. El provine din America de Sud (Chile, Peru, Bolivia). Lungimea variaza intre 20 si 35 cm, iar coada are intre 10 si 17 cm, greutatea sa este de 300-500 gr. Membrele anterioare au 5 degete cu unghii puternice, iar cele posterioare au 4 degete. Blana este gri-argintie pe partile laterale, gri-albastruie pe spate si alb-gri pe burta. Firul de par este si el colorat diferit, dar pe lungime: la baza albastrui si gri spre varf. Blana acestor animale este foarte fine si cu adevarat frumoasa. Sunt animale nocturne (ziua motaie), inofensive, rapide, vioaie, cu un auz foarte bine dezvoltat. Custile pot fi din lemn (dar captusite cu tabla), cu pardoseala din plasa, sub care se pun sertare metalice pentru colectionarea dejectiilor, custile trebuiesc bine aerisite. La varsta de 6-9 luni femela este apta pentru

reproducere. La o fatare se obtin 2-4 pui, care se alapteaza 45-60 de zile. La doua saptamani ei consuma si furaje. In hrana sinsilelor se folosesc amestecuri de furaje sau granule pentru iepuri. Le plac si morcovi, legume verzi, crengute cu muguri, mere, varza. In mod normal, la 7-8 luni de viata animalele se sacrifica pentru blana.

Boli la Chinchilla intalnite frecvent

Boli des intalnite la Chinchilla: Infectii provocate de muscaturi de la alt membru din familie,boli respiratorii,dinti supradezvoltati,diaree,infarct cauzat de caldura excesiva. Care sunt semnele acestor boli? Infectiile cauzate de muscaturi sunt intalnite la chinchilla care sunt impreuna cu alte animalute (in cazul nostru cand masculul vine la femela in cusca).Pot aparea ca un rezultat a muscaturii masculului.Muscaturile infecteaza rana cu diferite bacterii mai ales Pasteurella;daca nu sunt tratate,infectiile se pot raspandi cu usurinta in corp. Bolile respiratorii sunt des intalnite la chinchilla.Problema respiratorie poate progresa cu usurinta la Pneomoniecare este FATALA.Conditii ca aglomeratie in cusca,VENTILATIE slaba,UMIDITATE ridicata predispun animalele la pneomonie.Simptome: Pierderea apetitului,dificultate in respiratie,letargie,depozit de mucus in nari si noduli limfatici umflati. Ca si foarte multi rozatori, dintii supradezvoltati sunt o problema la chinchilla. Dintii chinchillelor cresc de la nastere pana la moarte.Incisivii sau Molarii sunt cei care sunt predispusi la supradezvoltare.Simptome care apar la problema aceasta sunt cand animalul lasa bale si are un apetit slab.Incisivii sunt usor observati la o inspectie simpla asupra gurii pe cand Molarii sunt mai dificil de observati iar aceasta problema se poate rezolva printr-o anestezie si o radiografie la nivelul cavitatii bucale. Diareea nu este o boala ci mai degraba un semn al unei boli.Rozatoarele,fiind un animal al carui sistem digestiv este alcatuit sa digere o cantitate marita de fibra,poate provoca diaree din cauza schimbarii de dieta,folosirea antibioticelor incorecta,STRESS(nu uitati animalul vostru are si un sistem nervos) si diete care sunt scazute in fibre si au o cantitate marita de proteine si grasimi.Diagnosticul corect se face cu examinarea fecalelor,culturi ,radiografii,analiza de sange si operatie de explorare. Infarctul cauzat de caldura este o problema intalnite la mai multe rozatoare si de asemenea Chinchilla.Chinchilla este un animal nativ din Muntii

Anzilor.Temperatura optima pentru ele sunt de 2-7 grade Celsius.Temperaturi peste 27 grade Celsius,mai ales daca si umiditate ridicata este prezenta pot duce la infarct cauzat de caldura FATAL.Simptome a acestei boli sunt: temperatura corporala ridicata,respiratie cu gura deschisa si se misca mai greu animalul. Cum sunt Tratate aceste boli? Infectiile cauzate de muscaturi care sunt din cauza a o multime de bacterii pot duce la moartea animalului RAPID.Ranile de muscaturi la animalul dumneavoastra sunt o adevarata urgenta medicale care necesita atentia unui Doctor veterinar imediata.Ranile sunt tratate cu antibioticele pe masura la fel si prin curatarea ranii (anestezia poate fi necesara). Pneomonia si alte probleme respiratorii sunt tratate cu antibiotice.Chinchillas care sunt letargice si nu mai mananca necesita terapii agresive in spital; terapie prin lichide si hranire fortata pot fi necesare. Dintii prea mari sunt micsorati de un veterinar.Anestezia este deseori nevoita pentru a preveni ranirea animalului. Tratamentul corect pt diaree depinde de cauza.Parazitii sunt tratati cu medicamente de deparazitare.Infectii bacteriale sunt tratate cu antibiotice.O dieta incorecta se poate corecta trecand la o dieta bogata in fibre. Infarctul din cauza caldurii este o conditie de urgenta si necesita tratament imediat.Animalul trebuie imediat racorit cu gheata,clisme cu apa rece,diferite medicamente si terapie prin lichid intravenos.Trebuie sa evitati sa administrati la animale aspirina si nu folositi alcool pe pielea animalului deoarece previne corpul sa piarda din caldura. Cum imi dau seama daca animalul meu este bolnav? Simptome de boli la chinchilla pot fii specifice pentru o anumita boala.Deseori,simptomele sunt vagi si nespecifice,cum ar fi chinchilla cu anorexie (pierderea apetitului) si letargie,care pot fii vazute ca alte boli cum ar fi pneomonie,cancer,dureri de ficat sau de rinichi.Orice deviate de la normal este un semnal de alarma si trebuie imediat dus la veterinar. Sper ca acest articol va fost de folos.Orice fel de informatie care doriti lasati aici un comentariu si o sa incerc sa procur informatia.

Factori ce pot influenta Blana

n creterea chinchilelor se urmrete n primul rnd valorificarea blnii. ncercm s obinem blnuri ct mai valoroase la un pre de cost ct mai sczut pentru a mri profitul. Primul aspect de care trebuie s inem seama este

ereditatea. Se tie c puii de chinchil preiau de la prini calitatea i frumuseea blnii, mai mult printr-o atent selecionare puiul trebuie n mod normal s fie superior prinilor. Atunci cnd pornim la drum pentru nfiinarea unei cresctorii de chinchila cel mai important pas l reprezint alegerea acestora. Se tie c chinchilele au registre de eviden n care se trec toate informaiile de care avem nevoie. S nu cumprai niciodat chinchile care nu sunt nsoite de actele doveditoare sau la care bnuii c acestea nu sunt corecte. Numrul femelelor trebuie s fie mai mare dect numrul masculilor. Se tie de la reproducere c un mascul corect selecionat monteaz un numr de patru sau mai multe chinchile. Raportul minim ntre sexe atunci cnd cumprm chinchilele trebuie s fie unu la cinci ( exemplu un mascul la cinci femele ). n perioada de cretere n ferme trebuie s fim ateni la dou probleme: selecia corect a reproductorilor; potrivirea perechilor; n privina condiiilor de cretere ele au fost descrise pe larg n documentaie i dac respectm un numr minim de cerine creterea chinchilelor nu trebuie s ne pun probleme. Influiena luminii i a altor factori de microclimat n ridicarea produciei de chinchile Dilema oricrui cresctor de chinchile este legat n principal de urmtoarele dou aspecte: folosirea intensiv a spaiului ce-l are la dispoziie pentru creterea chinchilelor n sensul obinerii unui numr ct mai mare de exemplare i a obinerii unui profit pe msur; asigurarea de condiii ct mai bune pentru creterea chinchilelor; n legtur cu primul aspect omul a crescut chinchilele n captivitate, n cuti de dimensiuni din ce n ce mai mici, pentru ca s ncap ct mai multe n adpost. Supraetajarea se face pe ct mai multe nivele tot n scopul mririi numrului de exemplare. Culoarele de circulaie au fost reduse la minimum posibil n scopul mririi suprafeei destinate cutilor de chinchila. Toate aceste msuri au fost luate fr o baz tiinific i de cele mai multe ori n detrimentul animalului crescut. Norocul a surs cresctorilor deoarece chinchila este un animal nepretenios i care se adapteaz rapid unor condiii din ce n mai vitrege, totui lipsa de micare i de spaiu, de aer dar mai ales de lumin influeneaz n mod negativ modul de via al chinchilei, iar acestea se rsfrng n mod direct asupra calitii i frumuseii blni de chinchila. De aceea trebuie s facem un compromis ntre dorina de a crete ct mai multe exemplare i asigurarea unor condiii mai bune creterii animalelor. Apariia unei densiti prea mari de chinchile pe mp duce la stresarea animalelor. Ele devin agitate, nervoase i uneori chiar agresive, dei se tie clar c chinchila este un animal foarte blnd i iubitor. n urma creterii stresului chinchilele se muc una pe alta ceea ce

influeneaz n mod direct calitatea blnii. O blan mucat, mai ales n perioada de maturare este o blan compromis deoarece ea se reface mai trziu dect perioada optim pentru sacrificare.

Reprezentanti Wanger Hungary Romania: S.C Transilvania Furs s.r.l - Calin Cornel Romania 407362 Luncani Nr.4 Com. Luna Jud. Cluj transilvaniafurs@yahoo.com +40744913084 SC Euro Powertec s.r.l. Varga Anna Mria Romnia 535500 Gyergyszentmikls Kthd Utca 2. office@europowertec.ro 0040746178

Idei de afaceri ferma de sinsila

n Romnia, se fac bani muli din chinchile (inile), pentru c blnurile micuelor animale se vnd la preuri exorbitante. Astfel, ntreprinztorii din ara noastr se mbogesc repede de pe urma doamnelor care vor neaprat o hain special. Romnia acoper acum cam 40% din cererea de pe piaa european i 10 procente din cea mondial. Practic, n ara noastr s-a dezvoltat o adevrat reea de cresctori de chinchile. Totul a nceput n urm cu ani buni, cnd o familie din Timioara investea cteva mii de euro ntr-o ferm. Patronii au btut repede palma cu o firm de prelucrare a blnurilor din Ungaria, pentru care furnizeaz i acum marf pe bani frumoi. La 60 de euro bucata, un singur transport peste grani le asigur proprietarilor un profit de peste 40.000 de euro. Pe lng roztoare, firma asigur cutile, tehnologia de cretere i desfacerea asigurat pe 10 ani. Afacerea merge strun i pentru c inilele se nmulesc repede. La opt luni, femela e deja matur i poate aduce pe lume i 18 pui pe an. ntreinerea lor nu l cost mai mult de

300 de lei pe lun. O chinchila consum fn i cam 800 de grame de concentrat de hran pe lun, deci mai puin de 2 lei, iar ncperea n care st trebuie meninuta la 15-18 grade Celsius. i la Ldeti e o ferm de inila Alexandrina i Traian Alexandru, oameni muncitori din Ldeti, i-au ncercat norocul cu o ferm de porci, decii s aib propria afacere. Am nceput cu mult entuziasm, acum cinci ani. Am fcut proiect, am luat autorizaie, ne-am apucat de construirea grajdului. Cnd am terminat, cu canalizare, cu tot ce trebuia, am ncercat s accesm i noi fonduri la jude. Am primit un rspuns care ne-a ocat. ntre timp, se dduse o lege c ferma nu poate fi la mai puin de 500 de metri de cas. Ar fi fost culmea s ne apucm s drmm tot i s reconstruim n alt parte. Pmnt aveam, dar era pcat de munca noastr i de banii investii. Am pornit-o fr ajutor, am ajuns s avem 100 de porci. A fost greu, munc de dimineaa pn seara. Am muncit de ne am spart. Munceam la cmp, tot ce scoteam de acolo bgam n ferm, n plus i bani, c nu le ajungea mncarea produs de noi. Soul meu a i surzit de la moar. Am decis s abandonm, nimeni nu ne ajuta cu nimic. Am vndut toi porcii, nu ne am ales cu mare lucru, nu am avut profit, spune Alexandrina Alexandru. inila mi-a plcut din primul moment De mai bine de doi ani, familia Alexandru s-a decis s nceap o nou afacere de care cei doi soi sunt foarte mulumii. Biatul nostru, care lucreaz la Bucureti, ne a vzut cum ne chinuiam cu ferma de porci. Ne-a bgat n main i ne-a dus la un prieten de-al lui, la Trgu Jiu. Acolo ne-a artat o ferm de inila. Sincer s fiu, mia plcut din primul moment. Era curat, animalele erau simpatice. Ne-a ntrebat dac vrem s facem i noi o ferm. I-am spus c vrem, dei eram sceptic. Nu tiam nimic despre aceste animale, nu vzusem niciodat cum se cresc. Doar auzisem de blan a lor, foarte cutat i destul de scump, pe la o prezentare de mod a Mihaelei Rdulescu. Am cumprat 36 de exemplare, am dat pe ele 180 de milioane, explic doamna Alexandru. O mie de euro euro familia la vnzare Cei doi ldeteni sunt decii s nu taie niciodat un animal din ferma lor de inile. inila poate fi un animal de companie excelent. Am neles c se i mnnc, dar este renumit pentru blana sa. Noi nu vom tia niciodat un animal de aici. Ne -am ataat prea tare de ele. Dac va fi s vindem, le vindem numai vii, nu tiate. De la noi vor pleca n via. Pn acum am vndut 36 de exemplare, cu 1.000 de euro familia, ne-am recuperat investiia iniial. Dar animalele au mers pentru nceperea unei ferme, nu pentru blan. Oricum, biatul nostru se ocup de partea financiar. El a fcut i o pagin de internet n care prezint firma. A avut deja 500 de vizitatori. El tie cu ct se pot vinde, unde le poate vinde. Noi doar l ajutm cu creterea animalelor. Cnd glumete cu noi, spune c suntem angajaii lui, crede Traian Alexandru. Afacerea, copiat de ali steni

Traian Alexandru are i o alt ndeletnicire, fabric singur cutile necesare n ferm: Ddeam pe o cuc un milion. Mi s-a prut scump. Am demontat una i am vzut cum este construit. Uor, uor, am nvat mecanismul i acum le fac singur. E miglos, e greu, dar economisim muli bani aa. Pot face cte dou cuti pe fiecare zi. Am atelierul meu, sub un cort, la rcoare. Asta este, e afacerea noastr de care suntem foarte mndri. Poate cu ajutorul ei reuim s ieim din criz. Unii oameni din comun spun c noi cretem obolani. Nu-i condamn, nici noi nu tiam nimic despre aceste animale n momentul n care ne-am apucat. Acum am neles c mai sunt n apropiere dou ferme. Acum s-au apucat, sunt la nceput. Noi i vom ajuta, dac vor dori.

AFACERI CRIZA Crescatoria de sinsila, o afacere inedita si profitabila pe timp de criza (VIDEO) Si-a dat orataniile din ograda pe sinsila. Este povestea unui maramuresean care de cateva luni creste micutele, dar pretioasele animalute exotice. Blana unui exemplar poate valora si 100 de lei, lucru care l-a determinat pe barbat sa le aleaga in locul gainilor. Originare din America de Sud, sinsilele sunt asemanatoare cu veveritele si sunt foarte cautate pentru blana lor. Vecinii proprietarului de sinsila s-au obisnuit deja si chiar se gandesc si ei sa intre in afacere. De altfel, chiar maramureseanul a luat exemplu de la televizor, dupa ce a vazut afacerea prospera a unui roman. Le-a vazut, le-a placut si a luat cateva sa le creasca.

Asa a inceput afacerea lui Florin Rus, un gospodar din Carpinis comuna Copalnic Manastur. Barbatul spune ca a vazut la televizor o ferma de acest gen si s-a gandit sa incerce si el. Si-a cumparat cateva animale din Satu Nou de Jos, de la o cunostinta, cu care a si semnat un contract pentru o colaborare de durata mai mare.

Micutele animale traiesc in regiunile muntoase din Peru si Chile si nu sunt obisnuite cu temperaturile specifice climei din tara noastra. Asa ca, pentru a putea supravietui, proprietarul trebuie sa le ofere conditii speciale. Temperatura trebuie sa fie intre 1520 de grade Celsius, iar custile trebuie curatate de mai multe ori pe zi. Si hreana este una speciala, adusa din strainatate. Trebuie sa le asiguram 20 de grame de hrana concentrata pe zi, pe care o aducem din Ungaria, spune Florin Rus.

In prezent, Florin Rus are in curtea casei 12 familii de sinsila, ceea ce inseamna aproape 50 de bucati. O adevarat bogatie, spune omul. Blana de sinsila este extrem de scumpa iar un exemplar poate costa chiar si 100 de lei, in functie de marine si de frumusetea lui.

Omul s-a apucat de afacere in urma cu mai putin de un an, insa spune ca deja a vandut din ele si se asteapta ca in curand sa aiba un profit bunicel. Deocamdata am investit in custi, in mancare, dar nu pot spune ca nu ne-a iesit inca nimic. In acest moment, ele se tin pe ele, spune Aurica, sotia micului intreprinzator. Ea spune ca intretinerea animalelor este relativ simpla si rapida. In fiecare seara, la ora 08.00, le facem baie in nisip, le dam mancare, totul dureaza cam o jumatate de ora, mai precizeaza femeia. http://www.emaramures.ro/Video-Maramures/1474/VIDEO-CRESCATORI-Unmaramuresean-a-renuntat-la-gainile-din-curte-ca-sa-creasca-sinsila