Caini si catei de rasa Starea de sanatate la caine Cainele este un mamifer cu o sanatate robusta, daca are parte de o viata

normala, daca este hranit, ingrijit si adapostit corespunzator. Un caine sanatos are in primul rand ochii curati, pleoapele curatate, o privire atenta, vioaie, limpede si patrunzatoare. Latratul este clar, pielea este supla si elastica, parul este lucios si pofta de mancare este normala. Un caine sanatos este energic, este vioi si aproape vorbrste cu stapanul sau. Trufa cainelui trebuie sa fie rece si umeda, fara secretii, gura de culoare roz si bine umezita. Respiratia se face prin miscari respiratorii ale toracelui (10-30 pe minut) se efectueaza regulat si cu gura deschisa uneori. Cand afara este foarte cald, cainele sta cu gura deschisa si cu limba afara, situatiae care nu trebuie considerata stare de boala. Scaunul cainelui sanatos este legat, de culoare brun-galbui iar urina este limpede, usor citrina. Un caine sanatos defeca o data sau de doua ori pe zi si urineaza de 4-5 ori pe zi. Temperatura cainelui normala este de 38-39,2 C. Pulsul variaza si el cu varsta ; 110-120 pulsatii pe minut cand este pui, 90-100 la cainele adult si 70-80 la cainele batran. De retinut ca bataile cardiace la cainele sanatos nu sunt ritmice. www.zooland.ro PATOLOGIE SI SEMIOLOGIE PIELE SI PAR Afectiunile dermatologice se instaleaza lent, trec de regula mai greu, medicul trebuie sa primeasca de la d-voastra cat mai multe informatii, de exemplu sa stim daca este sau nu pruriginoasa, etc. Se recomanda o alimentatie foarte bogata in acizi grasi esentiali (de origine vegetala), imbaieri cat mai rare, numai cand este neaparat necesar. APARATUL MUSCULOSCHELETIC Asupra oaselor se exercita presiuni de crestere, oasele lungi sunt foarte importante, viteza de crestere este maxima intre 3 si 7 luni, aportul de calciu este esential, atentie calciul de origine organica este de dorit in locul celui mineral, aportul trebuie administrat zilnic si nu discontinuu, in doze de pana la 10 15 g/zi in functie de alimentatie, cei care consuma numai hrana industrializata neavand un necesar atat de mare. Toti cainii de talie mare trebuie sa ajunga inainte de varsta de 4 luni la medicul veterinar pentru testul de displazie si pentru aprecierea generala a evolutiei scheletului pentru stabilirea dozelor de calciu, alte minerale si vitamine. Cele mai bune rezultate au fost obtinute cu faina de scoici, inclusiv pentru prevenirea displaziei de sold. SISTEMUL NERVOS In perioada de crestere cainele trebuie sa aiba o viata regulata cu suficienta odihna care sa-i permita o evolutie echilibrata a sistemului nervos. Acesta trebuie examinat de un specialist in comportament, care sa-l raporteze la rasa din care face parte si sa moduleze educatia lui ulterioara. Este de studiat curajul si frica, temperamentul, viteza de reactie, vazul, mirosul si auzul. APARATUL RESPIRATOR Se studiaza impreuna cu conjunctiva care trebuie sa aiba o culoare normala si secretii care sa se colecteze odata pe zi, se examineaza zilnic secretia nazala eventual cea faraingiana capacitatea respiratorie la efort si tusea. Atentie cainii cu faringita tusesc convingator ca si cum ar avea un os in gat. Cainii cu un os in gat au o semiologie foarte tipica cu tendinta de a isi baga laba pe gat.

APARATUL DIGESTIV Se examineaza apetitul cu particularitatile lui, scaunul si frecventa lui. Cele mai frecvente tulburari digestive au origine alimentara de vina fiind noi si apoi cainele. Trebuie combatuta alimentatia neregulata din alte surse decat castron. Prin aceasta cainele este dezobisnuit sa manance din alte locuri evitandu-se astfel si posibilele intoxicatii. Un caine cu sindrom diareic trebuie in primul rand sa nu mai primesca nimic de mancare. O dieta de 24 48 de ore este deseori cel mai bun remediu. Totusi vizita la medicul veterinar este importanta fiindca nu putem sti daca aceasta nu este evolutia unei bolii infectioase. APARATUL URINAR Frecventa urinarii este mai mare la mascul. Urina trebuie sa fie limpede, intotdeauna efortul de mictiune sa nu depaseaca durata eliminarii urinii. Atentie, infectiile urinare trebuie tratate cu seriozitate minimum 14 zile existand riscul transmiterii la om. APARATUL GENITAL MASCUL Mai putin problematic. O picatura verzuie la nivelul sacului preputial este normala. Afectiunile cele mai frecvente sunt cele tumorale (exista un sarcom tranplantabil numit sarcomul Sticher) si traumatice. Mult mai rare sunt afectiunile testiculelor si ale prostatei. APARATUL GENITAL FEMEL Este sursa a 10% din patologia acestora, predominand afectiunile mamare (mamite, mastoze si tumori) urmand cele uterine in special infectioase dar si tumorale si terminand ca frecventa cu afectiunile vulvo-vaginale inflamatorii si tumorale (sarcomul Sticher). APARATUL CARDIO-CIRCULATOR Mai putin important ca sursa patologiei sunt de luat in considerare anemiile de origine parazitara (hemosporidioezele) si infectioasa (erlichiozele-similare cu febra butonoasa la om si boreliozele transmisibile si ele la om). Toate acestea pot fi transmise de capuse motiv pentru care deparazitarea externa in perioada de atac a capuselor este foarte importanta. Masuri generale de profilaxie a bolilor Daca doriti sa aveti un caine permanent sanatos, care sa va incante ochii, respectati urmatoarele recomandari: 1. Un caine sanatos are parul des si lucios, ochii limpezi si privirea vioaie, trufa curata, rece si umeda, mersul vioi, apetitul mereu prezent. Daca se constata scurgeri oculare sau nazale, materii fecale in jurul anusului (mai ales la pui), trufa fierbinte, abatere, refuz de hrana, voma sau alte simptome patologice, adresati-va unui medic veterinar. 2. Se va respecta cu strictete programul de vaccinari. La varsta de 2,5 luni se face prima vaccinare antijigodioasa (cel mai recomandabil cu un vaccin polivalent (antijigodie - antiparvoviroza antihepatita Rubarth - antileptospiroza). Dupa o luna se face un rapel. Pentru siguranta se mai poate face un rapel cand animalul implineste 9 luni. Vaccinul se repeta apoi anual pana la 4-5 ani, cand se inceteaza vaccinarea. 3. Vaccinarea antirabica, care este obligatorie in tara noastra, se va face prima data in campania de vaccinare din luna decembrie a anului in care s-a nascut catelul (dar nu sub varsta de 3 luni) si se continua apoi anual, pana la moartea cainelui. 4. Vaccinarea antileptospirica este necesara la cainii de vanatoare si la cei care vaneaza rozatoare. 5. De la varsta de o luna se incepe cu tratamentele antiparazitare interne, contra ascarizilor si teniilor. Tratamentul se face lunar in primele 6 luni, trimestrial in urmatoarele 6 luni, apoi de 2 ori pe an, primavara si toamna, pana la moartea cainelui. Un caine parazitat nu valorifica bine hrana si este un permanent pericol pentru om.

6. In principiu, administrarea de vitamina D si saruri de calciu pentru prevenirea rahitismului este necesara numai la caini din rase foarte mari (Dog german, Saint Bernard), care cresc pana la varsta de 1 1/2 ani. La celelalte rase tratamentul preventiv nu este necesar daca ratia este echilibrata si catelul beneficiaza de soare. Cum in crescatorii ratiile sunt frecvent dezechilibrate, profilaxia rahitismului se impune, tratamentul curativ devenind tratament profilactic. 7. Un caine va primi mancarea intotdeauna din castron si niciodata din mana omului. In felul acesta cainele invata sa nu manance ceea ce i se arunca sau ceea ce gaseste pe jos, fiind redus la minimum pericolul intoxicatiilor. 8. Cainele trebuie lasat sa-si consume tainul in liniste. In caz contrar devine agresiv, sperios si inapetent. 9. Intervalul dintre tainuri sa fie astfel stabilit incat cainelui sa-i fie foame in momentul in care i se serveste hrana. Numai in acest fel se mentine pofta de mancare. 10. Mancarea nu trebuie sa fie nici fierbinte, nici prea rece. Temperatura inadecvata a hranei sau a apei de baut poate fi cauza laringotraheitelor. 11. In alimentatia cainelui exista cateva sortimente total interzise: - oase de pasare, iepure si miel (care produc gastrite si ocluzii intestinale) - carne cruda de vanat, carne cruda de porc si organe crude de orice provenienta (care produc parazitoze). Prin carnea de porc se mai poate transmite boala lui Aujeszky - cartofi, mazare, fasole uscata (care sunt greu de digerat si produc fermentatii intestinale) - dulciuri pe baza de ciocolata (care produc inapetenta si obezitate). 12. Organele interne si alte deseuri de abator trebuie fierte cel putin 2 ore. 13. Nu se administreaza cainelui alimente alterate sau alimente improprii pentru om. Ceea ce ii dam cainelui trebuie sa fie bun si pentru om. 14. Nu se lasa cainele sa bea din balti sau din alte locuri cu apa statuta, de unde poate lua agentul leptospirozei sau alti germeni patogeni. 15. Nu se lasa cainele sa alerge prin Iocuri mardare si gunoaie. 16. Nu se plimba cainele prin tufisuri de unde poate lua capuse (care sunt hematofage). 17. La crescatorul particular, adapostul cainelui va fi spalat o data pe saptamana cu apa clocotita. Cu aceasta ocazie, asternutul din paie sau fan se arde, iar paturile si carpele se scutura si se lasa la soare cel putin 6 ore. Legea sanitara veterinara nr. 60 il obliga pe crescator sa tina adapostul animalului in permanenta stare de curatenie si sa dezinfecteze adapostul cel putin o data pe an. In crescatoriile de caini se aplica masurile prevazute pentru o crestere intensiva a animalelor. Conform aceleiasi legi nr. 60 se vor efectua dezinfectii dupa fiecare serie de pui ("dupa depopularea fiecarui compartiment" , p. 153). La intrare in crescatorie se pune obligatoriu un dezinfector. 18. Locul unde cainele depune fecale sa fie curatat (daca se poate zilnic) si apoi sterilizat prin aruncare de apa clocotita, pentru distrugerea oualor de paraziti. 19. Cainele trebuie ferit de geruri mari, vanturi puternice, umiditate si caldura excesiva, deoarece acesti factori climaterici ii scad rezistenta fata de boli. 20. Cainele trebuie periat zilnic (curatire "uscata", pentru indepartarea prafului, scaietilor, a firelor de par moarte. Daca cainele s-a murdarit mai tare, va fi spalat numai locul respectiv. Baile generale nu se recomanda si de aceea se fac foarte rar, in caz de forta majora (murdarirea intregului corp cu noroi, funingine, var s.a.). 21. Daca se anunta campanii de deratizare si apar peste tot momeli (pe langa case sau blocuri, in pivnite), cainii trebuie plimbati in lesa si dupa intoarcerea de la plimbare li se vor spala labele. Cainii se pot intoxica nu numai prin linsul labelor sau consumul momelilor, ci si prin consumul de sobolani otraviti si pasari otravite. De aceea se va evita vanarea acestor animale. Momelile trebuie indepartate dupa 1-2 saptamani, de catre cei care le-au pus, pentru ca sobolanii nu se mai ating de ele daca sunt mai vechi de o saptamana. Este bine ca proprietarii de caini sa cunoasca acest lucru. 22. Daca s-au facut in exterior (in gradina, in parc) stropiri cu insecticide, este bine sa se evite timp de 1-2 saptamani aceasta zona. 23. Daca s-au imprastiat insecticide prin casa, cainele sa nu fie adus in casa pana cand nu s-au maturat si s-au spalat suprafetele tratate cu insecticid. 24. In timpul antrenamentelor, omul nu va fuma si nu va manca, deoarece acest lucru nu este igienic si in plus ar deranja cainele. 25. Cainele nu trebuie suprasolicitat in timpul antrenamentelor pentru ca acesta oboseste repede, se epuizeaza si ajunge chiar la tulburari nervoase.

26. Achizitionarea unui pui de caine nu se face inaintea varstei de 6 saptamani, deci inainte de intarcare, pentru ca puiul are nevoie de lapte matern, care ii ofera o hrana bogata si anticorpi. Puiul intarcat prea repede face dispepsii, rahitism si ramane in urma cu cresterea. 27. Daca un catel consuma excremente sau roade peretii inseamna ca prezinta un deficit de saruri minerale. In acest caz se verifica ratia si se dau suplimente de peste, faina de oase, legume. 28. Se ascund de catel chibrite, cuie, ace, agrafe, bile de sticla sau de material plastic, cutii cu medicamente, detergenti, sapunuri. 29. Pentru a satisface nevoia de a roade a catelului se va oferi un os nefiert (preferabil un os lung de vaca, caruia i s-au taiat capetele si i s-a indepartat maduva), o talpa de la un pantof deformat sau o bucata groasa de lemn. 30. Se evita orice comportament brutal fata de caine. Un caine trebuie sa fie oglinda stapanului sau. Un caine bun are un stapan bun, un caine nervos, fricos, isteric are un stapan care in mod sigur merita si el aceste epitete. Ioan Bud, Elena Cristea - "Ciobanescul german" Cum recunoastem un caine bolnav Iata cateva semne mai importante, dupa care proprietarul unui caine poate aprecia instalarea unei stari de boala. 1. Animalul refuza hrana. Aceasta situatie poate fi produsa de o indispozitie pasagera, dar daca dureaza mai mult de o zi, trebuie solicitat medicu1 veterinar. 2. Voma. Cainele este un animal care vomeaza usor, chiar si atunci cand a mancat putin mai mult decat trebuia. O singura voma nu trebuie sa ne alarmeze. Daca insa vomele se repeta si mai ales daca sunt cu lichid galben sau sangvinolent, trebuie anuntat de urgenta medicul. Poate fi vorba doar de o gastrita, dar si de o boala infectioasa grava sau de prezenta unui corp strain in stomac. 3. Diareea se manifesta prin scaderea consistentei materiilor fecale si cresterea numarului de scaune pe zi. In acest caz este vorba de o simpla inflamare a intestinului, cu cauze alimentare sau paralziti, dar poate fi si simptomul unei boli infectioase. Trebuie controlata temperatura si evitata deshidratarea prin administrarea de ceaiuri, de preferat cel de menta. 4. Constipatia se manifesta prin cresterea consistentei materiilor fecale, eforturi mari la defecare sau prin lipsa totala a scaunului. Daca se observa din prima zi, se rezolva prin administrarea uleiului de parafina, daca au trecut mai multe zile, trebuie facuta neaparat o clisma. 5. Mucoasa conjunctivala (mucoasa care captuseste pleoapele, se vede usor la pleoapa inferioara) trebuie sa fie de culoare roz. Ea poate fi puternic congestionata in cazul bolilor febrile, sau galbuie, in cazul icterului. Mucoasa conjunctivala palida indica o stare de anemie. Prezenta secretiei purulente pe conjunctivita poate fi semnul unei conjunctivite banale, dar de cele mai multe ori este simptomul celei mai grave boli infectioase. 6. Urechile trebuie sa fie curate in interior, eventual cu o cantitare mica de cerumen galbui. Daca se constata o cantitate mare de secretie maron inchis si urat mirosiloare, este vorba de un catar auricular. Daca secretia este purulenta, este simptomul unei otite. 7. Trufa uscata sau crapata indica sau o boala cronica, sau faptul ca a trecut in ultimul an printr-o boala infectioasa, jigodia. 8. Narile trebuie sa fie umede si curate. Prezenta unei secretii abundente mucoase sau purulente indica o afectiune a aparatului respirator. 9. Dintii trebuie examinati regulat, in special maselele, pentru a descoperi eventualele depozite de tartru (piatra), care se recunosc dupa culoarea galbena de la baza maselelor si mirosul neplacut pe care il exala gura cainelui. Cainele trebuie dus imediat la medic pentru indepartarea tartrului (operatie de detartraj). 10. Tusea este un semn al bolilor aparatului respirator si trebuie luate masuri immediate dupa aparitia ei. 11. Parul. Pierderea luciului parului este semnul unei boli generale, carente alimentare sau boli parazitare. Caderea parului, insotita sau nu de modificari ale aspectului pielii si de mancarimi, este totdeauna semnul unei boli care cere un tratament indelungat (eczema sau dermatomicoza) care cu cat este inceput mai devreme, cu atat sansele de vindecare sunt mai mari.

12. Schiopaturile au ca principal motiv corpurile straine (tepi, cioburi) care au intrat in sau intre pernitele de pe talpa. Dupa ce se examineaza aceasta zona, daca nu se gaseste corpul strain, se va apela la medic. 13. Temperatura peste 39,2 C indica totdeauna o stare de boala. Mult mai grava este scaderea temperaturii sub 37,5 C. Aceasta scadere indica sau o intoxicatie, sau o stare precomatoasa sau comatoasa. 14. Scurgerile vaginale sangvinolente cu tumefierea buelor vulvei sunt normale in perioada ciclului. De asemenea, scurgerile sangvinolente timp de doua saptamani dupa nastere. Scurgerile de orice natura, in afara acestor doua perioade, sunt patologice. Scurgerile purulente sunt un motiv de alarma, indiferent in ce perioada apar. 15. Glanda mamara trebuie examinata periodic. Induratiile limitate reprezinta tumori mamare ce trebuie indepartate printr-o interventie chirurgicala. 16. Deformatiile articulare la cateii tineri sunt semne de rahitism. 17. Urina trebuie sa fie galbena si limpede. Urina sangvinolenta sau tulbure este un simptom extrem de grav. 18. Comportamentul psihic trebuie sa fie vioi si bucuros la vederea stapanului. Daca animalul devine apatic, somnolent, cu tendinta de a sta mai mult culcat si cauta locurile reci, este un semn de boala. De asemenea, cainii care in mod obisnuit sunt blanzi, dar devin agresivi si musca atunci cand sunt mangaiati, inseamna ca au o durere violenta undeva. Cand animalele se ascund in locuri intunecoase sub mobile, au fotofobie, provocata de obicei de boli infectioase cu manifestari oculare. V. Popa, R. Nicolescu, D. Dumitrescu - "Cainii, pisicile si noi" ELEMENTE DE PRIM AJUTOR IN SITUATII URGENTE SI/SAU EXTREME COLAPSUL IN CAZ DE ACCIDENTE DE STRADA SAU ALTE TRAUMATISME GRAVE Prin colaps definim in acest caz lesinul sau lipotimia. Animalul in urma unui accident sau a unei intoxicatii grave isi pierde cunostinta. Respiratia, de regula, este superficiala, cu o frecventa scazuta, pulsul este de asemenea slab. Pulsul la caine se ia cel mai usor la incizura mandibulei sau in capul pieptului. Animalului i se deschide gura, se trage limba afara, daca are tendinta de a o trage pe gat este bine sa o legam cu un tifon si s-o tragem usor in exterior fara a forta. Se uda mai ales vara botul animalului cu apa rece, eventual se spala si gura daca exista saliva in exces. Animalul trebuie tinut in decubit lateral sau ventral. Este contraindicat decubitul dorsal, adica pe spate, fiindca animalul se poate ineca cu saliva. Daca ochii sunt intredeschisi se verifica reflexul ocular. In cazul in care colapsul este in urma unui traumatism trebuie mutat cu grija pentru a nu i se forta coloana eventual lezionata. In cazul in care sunt plagi si sangerari usoare se va izola zona cu un bandaj, iar in continuare trebuie sa ajungem urgent la medicul veterinar care va administra adrenalina, digoxin, atropina, miofilin, dexametazon, eventual antihemoragice, reechilibrante hidro-electrolitice, antibiotice. AVULSIA (IESIREA IN AFARA ORBITEI) A GLOBULUI OCULAR Cainii in urma unor traumatisme sau muscaturi pot ajunge cu un glob ocular in afara orbitei. Rasele brahicefalice, in special pechinezii au o predispozitie la aceasta, situatie cauzata de arcada osoasa care cicumscrie orbita incompleta. Un simplu traumatism cranian anterior poate produce aceasta. In momentul in care s-a produs avulsia, din cauza ingreunarii circulatiei de intoarcere ochiul se edematiaza, si aparent nu mai incape in orbita. Daca se sta mai mult de 30 minute in aceasta stare, apar leziuni degenerative ireversibile ale retinei, globul ocular, chiar repus in pozitie isi va pierde functionalitatea. In consecita, urgent trebuie incercata reintroducerea globului ocular in orbita. Cu degetul mare (indexul) umezit se apasa constant si nu foarte puternic pe globul ocular presandu-l pentru a reintra in orbita. Daca avem taria sa facem aceasta, dupa cateva zeci de secunde de apasare constanta, perioada in care edemul si in consecinta si diametrul ochiului se reduc, vom avea satisfactia sa simtim cum ochiul reintra relativ brusc in orbita. Dupa aceasta cu un tampon umed pe ochi si incercand continuu sa-i inchidem pleoapele va trebui sa ne grabim la un medic veterinar, care dupa o

anamneza si o evaluare a ochiului va decide antibioterapia ulterioara si eventual sutura, pentru o scurta perioada, a pleoapelor (blefarorafia). INECAREA CU UN OS SAU ALT CORP STRAIN In primul rand trebuie facuta diferentierea cu tusea, cainii, atunci cand tusesc sunt foarte convingatori, motiv pentru care multi stapani vin la medic acuzand ca au un os in gat. Un caine cu un corp strain in gat se zbate, tuseste si respira agitat, incearca sa-si introduca laba in gura. Daca nu se intervine de urgenta si daca respectivul corp strain are dimensiuni mari se poate produce asfixia. Aceasta se vede reletiv usor, situatie in care se intervine prin o manopera specifica de introducere a doua degete in gura la cainii de talie medie, un deget la cei mici si trei patru degete la cei de talie mare si foarte mare. Degetele se introduc rapid si destul de adanc, se inspecteaza rapid zona faringiana, incercanduse demobilizarea corpului strain respectiv fara a leziona mucoasa. Aceasta manopera nu este periculoasa in sensul muscaturii decat in cazul cainilor foarte agresivi, speriati, precum si in cazul pisicilor. Degetele odata introduse in faringe elimina posibilitatea de a fi muscati. Cainele poate musca mana din fata botului sau introdusa doar in gura acestuia. Chiar daca ati reusit extragerea corpului strain respectiv, trebuie sa ajungeti la medicul veterinar care va inspecta mucoasa orofaringiena si va institui o antibioterapie de protectie 3 7 zile. INGESTIA ACCIDENTALA A UNUI CORP STRAIN Este un accident relativ frecvent la cateii tineri din rasele de talie mare si in special brahicefalice (cu botul turtit), rase care au si faringele mai larg. La aceasta varsta si la aceste rase, exista o decalibrare care se mai atenueaza cu cresterea, respectiv ce trece prin faringe nu trece si prin pilor (orificiul de golire a stomacului). Corpul strain respectiv poate fi eliminat prin voma existand doua exceptii si anume una in cazul in care respectivul corp strain este contondent, raneste stomacul, produce durere, spasm si in consecinta imposibilitatea vomei, alta in cazul in care o parte a corpului strain este angajata la iesirea din stomac (de exemplu un cordon sau un ciorap). Ar fi bine sa stim natura corpului strain, sa ne grabim la medicul veterinar care va examina palpatoriu, ecografic si eventual radiologic animalul, va decide daca este necesara fortarea vomei, va indrepta animalul catre chirurgie sau va tine animalul sub supraveghere pana la eliminarea prin scaun a corpului strain respectiv. Corpii metalici, din cauza greutatii specifice mari, sunt greu de vomat din pozitie patrupedala, dar pot fi eliminati prin voma de catre animale usor tranchilizate aflate in decubit lateral pe partea dreapta (xilazina este de recomandat in aceste cazuri fiind un tranchilizant si un vomitiv). Nu fortati d-voastra voma prin administrare de apa cu sare, decat in cazul in care sunteti nevoit de imposibilitatea deplasarii si mai ales indrumat de un specialist. FRACTURA COLOANEI VERTEBRALE Este o situatie extrem de grava, ce apare de regula in accidentele de strada, mai rar in cazurile unor caderi, etc. De regula este afectata coloana lombara si toracala, foarte rar cea cervicala. Principalul simptom este paralizia totala sau doar a trenului posterior. In prima faza apare contractura musculara, ce duce la extensia fortata a membrelor, durere si imposibilitatea miscarii, apoi membrele devin atone si insensibile. In prima faza sensibilitatea este exacerbata datorata compresiunii acute pe maduva spinarii, apoi apar in 2-3 zile leziuni degenerative de regula ireversibile care duc la paralizia propriuzisa, flasca si nedureroasa. Animalul trebuie pus in decubit lateral, fara a fi prea mult manevrat, trebuie improvizata o targa de care eventual trebuie legat. Daca este cazul e bine sa-l tranchilizam cu diazepam sau cu fenobarbital in doze de 0,5 mg/kg, pentru a suporta mai usor socul post-traumatic si de transport. O doza prea mare de tranchilizant poate produce deprimarea functiei respiratorii, iar tranchilizantele nu pot fi folosite pana nu am exclus riscul unei eventuale hemoragii interne situatie in care mucoasele devin palide iar prezentarea la medicul veterinar devine o urgenta majora. FRACTURI DESCHISE SI INCHISE ALE MEMBRELOR SI MANDIBULEI In urma accidentelor de strada sau a altor lovituri, pot aparea fracturi ale membrelor. Fractura daca nu este deschisa (adica nu apar discontinuitati ale pielii cu penetrarea unor fragmente osoase spre

exterior), nu constituie o urgenta. Fracturile deschise sunt urgente relativ, animalul trebuie culcat pe partea opusa fracturii, plaga acoperita cu o panza curata pentru a evita o contaminare suplimentara pe parcursul transportului catre medicul veterinar. Fracturile inchise trebuie si ele vazute de medicul veterinar, pentru a putea stabili natura acestora si modalitatea de remediere. Daca se poate face repunerea fara interventie chirurgicala, exista posibilitatea imobilizarii in gips pentru 3 saptamani. De regula, daca este nevoie de interventie chirurgicala, in cazul fracturilor inchise, aceasta se programeaza la 3 5 zile de la data fracturii, asteptandu-se organizarea hematomului. In cazul fracturilor deschise, interventia chirurgicala se face imediat. Fracturile de mandibula apar in special la accidente de strada, iar la pisici in mod particular in cazul caderilor de la inaltime. Animalul cu fractura de mandibula are un facies caracteristic, uneori asimetric, cu ptoza (caderea) mandibulei, imposibilitatea inchiderii gurii sau a masticatiei. In functie de localizare si gravitate, complexitatea interventiei chirurgicale variaza, hranirea pacientului continuind o perioada variabila doar cu lichide, supe pasate, etc. PLAGILE PRIN MUSCARE, ELEMENTE DE PARTICULARIZARE DATORATE STRIVIRII Cainii sunt carnivore de grup, ierarhizarea fiind o activitatea aproape continua, iar muscatura o arma des folosita. Plagile prin muscare pot fi considerate de la inceput ca fiind contaminate, in consecinta aseptizarea mecanica si chimica a plagii este foarte importanta. Deseori plagile prin muscare nu sunt luate in serios, fiindca aparent nu prezinta discontinuitati majore ale pielii. In realitate apar striviri destul de importante, sufuziuni (mici hemoragii) subcutanate, distructii tisulare care la una doua zile de la momentul muscaturii se edematiaza intens, durerea se intensifica, apare o colectie serioasa care prin infectare devine purulenta. Antibioterapia, antiinflamatoriile si antiedematoasele sunt foarte necesare, reducand durerea, uneori chiar starea de soc. Cainii cu muscatura foarte puternica pot produce chiar gangrena pielii locului muscat. Blana este o protectie pentru caini dar si are capacitatea de a ascunde eventualele plagi care in lipsa aerisirii se pot infecta. INTOXICATIILE CU RATICIDE ANTICUMARINICE SAU DE ALTA NATURA Otravurile de sobolani raticidele au de regula o baza oxicumarinica cu efect anticoagulant, producand hemoragii in tesuturi ducand in ultima instanta la moartea animalului. In ultima perioada constatandu-se ca oxicumarinicele puse pe substrat constituit din cereale exemplu: grau nu sunt consumate destul de bine, s-a trecut pe scara larga la folosirea unor momeli proteice, care din pacate sunt tentante si pentru caini. Animalul intoxicat cu oxicumarinice are dificultati de respiratie, si patognomonic (caracteristic) microhemoragii (punctiforme) vizibile daca ne uitam cu atentie pe mucoasa bucala si conjunctivala. In faze mai avansate apar hemoragii intense vizibile digestive si respiratorii ce pot duce chiar la moartea pacientului. Pentru aceste toxice exista un antidot specific vitamina K3 sau fitomenadiona, administrata injectabil in doze si frecvente decise de medicul veterinar. Fitomenadiona poate fi administrata si per os (pe gura) in doze duble, dar cu un efect mai slab. In cazul injectarii se recomanda administrarea concomitenta a unui antihistaminic, fiindca poate produce reactii alergice manifestate cu un edem generalizat vizibil mai ales la nivelul capului si botului. Un alt produs care ajunge sa constituie un un caz frecvent de intoxicatie la caini este furadanul, un insecticid folosit pe scara larga in agricultura. Simptomatologia consta in efecte muscarinice respectiv diaree si salivatie abundenta. Antidotul este atropina, in doze administrate de medicul veterinar. INTOXICATIA CU ANTIGEL, PARTICULARITATI ALE ANTIDOTULUI Propilenglicolul, principalul component al antigelului folosit ca agent de racire la motoare este dulce la gust si in consecinta nu rare sunt cazurile in care cainii il pot consuma ca atare din recipiente sau chiar de pe jos. Din pacate are o toxicitate indirecta pentru mamifere, a caror enzima hepatica alcool dehidrogenaza il transforma in aldehida formica foarte toxica producand blocajul ireversibil al rinichiului. Un catel care a ingerat antigel trebuie adus de urgenta la medicul veterinar unde i se va administra intravenous antidotul alcoolul etilic in doze stiute numai de catre acesta. Alcoolul are o afinitate mai mare pentru enzima respectiva, nelasand sa se produca acidul formic, antigelul eliminandu-se ca atare prin urina.

APLICAREA GAROULUI IN CAZ DE HEMORAGII ARTERIALE SAU VENOASE Cele mai frecvente hemoragii sunt la membre. De regula sunt venoase sangele inchis la culoare iesind in suvoaie fara sa pulseze. Hemoragiile arteriale sunt foarte rare, arterele fiind situate profund, in apropierea oaselor sectionarea trebuind sa fie foarte adanca pentru a le produce. Garoul (care e bine sa fie elastic) se pune in cazul hemoragiilor venoase sub (catre extremitate) locul hemoragiei. Doar in cazul hemoragiilor arteriale garoul se pune sus, deasupra locului hemoragiei. In ambele cazuri presiunea asupra plagii este cea mai importanta. PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE TORSIUNE DE STOMAC Aceast accident consta in torsionarea stomacului care nu este ancorat de peretii abdominali, in cazul unei ingestii bruste a unor cantitati foarte mari de alimente. Este specifica raselor de talie mare, capabile de a ingera 4-5 kg de hrana in mai putin de un minut. Stomacului torsionat i se blocheaza iesirile datorita rasucirii, hrana din stomac intrand intr-un proces de fermentatie, gazogen putand duce la moartea animalului prin asfixie sau la compromiterea acestei parti a tubului digestiv. Este deseori asociata cu torsiunea splinei, organ intens vascularizat care in cateva zeci de minute se gangreneaza. Trebuie ajuns de urgenta la medicul veterinar, care va recurge de urgenta la operatie. AJUTORUL LA FATARE, RESUSCITAREA NOULUI NASCUT Femelele fata la 57-63 de zile de la ultima monta. Actul fatarii este precedat de scaderea cu mai mult de un grad Celsius a temperaturii corporale, respectiv acesta va ajunge la valori mai mici de 38 de grade. Cateaua este agitata si trebuie sa aiba locul ei unde sa fete. Prima expulzare este mai dureroasa, placenta trebuie indepartata imediat, cu o carpa uscata se sterg caile si orificiile aeriene superficiale si se leaga ombilicul cu un fir de matase la mai putin de un centimetru de la emergenta sa. Placenta poate fi consumata de catre mama, iar puiul trebuie in primul rand dat la lins pentru a fi recunoscut de catre aceasta. In primele ore puii trebuiesc incalziti de corpul mamei. Abia dupa ce se incalzesc si isi restabilesc echilibrul termic se pot hrani. Daca eforturile de fatare dureaza mai mult de 30 de minute sau daca intervalul intre fatari este mai mare de 2 ore terbuie luata legatura cu medicul veterinar. Rolul vitaminelor in alimentatia cainilor

Vitaminele sunt substante organice complexe, indispensabile vietii, care se gasesc in alimente sau se prepara sintetic, cu rol esential in mentinerea proceselor celulare vitale. Exista doua categorii principale de vitamine, in functie de solubilitatea acestora: vitaminele hidrosolubile si vitaminele liposolubile. Vitaminele liposolubile sunt vitaminele A (retinol), D (calciferol), E (tocoferol) si K (vitamina antihemoragica), iar cele hidrosolubile sunt vitamina B1 (tiamina), B2 (riboflavina), B6 (piridoxina), B12 (cobalamina), acidul pantotenic, vitamina B9 (acidul folic), colina, biotina (vit. B7), niacina (vit. PP), inozitolul, vitamina C. Vitaminele au functii multiple, ele actioneaza ca potentiatori sau co-factori in anumite reactii enzimatice, joaca un rol important in sinteza ADN, in integritatea membranei celulare, dezvoltarea osoasa, coagulare, in metabolismul proteinelor si al aminoacizilor, in transmiterea impulsului nervos etc. Vitaminele liposolubile sunt absorbite diferit fata de cele hidrosolubile. Vitaminele liposolubile necesita prezenta sarurilor biliare si a lipidelor pentru a forma compusi care sunt absorbiti pasiv, de obicei la nivelul duodenului si ileonului, si apoi sunt transportati la nivelul ficatului. De regula,

vitaminele hidrosolubile sunt transportate activ, existand unele vitamine care au nevoie de un anumit factor de transport, numit factor intrinsec. Vitamina A se gaseste in plante, sub forma de provitamine A (caroteni), care se transforma in vitamine active din punct de vedere biologic (retinol si dehidroretinol) la nivelul intestinului subtire. Vitamina A stimuleaza procesele de crestere, neoglucogeneza, sinteza glicogenului si a colesterolului, stimuleaza functiile hipofizei si tiroidei, sinteza mucopoliglucidelor din epitelii, favorizand astfel cheratinizarea normala. Vitamina A stimuleaza mielinizarea nervilor si participa in chimismul retinian. Hipovitaminoza A are urmatoarele manifestari: cainii tineri se dezvolta defectuos, oasele se deformeaza si pot comprima tesuturile invecinate, determinand aparitia tulburarilor nervoase, epiteliile se hipercheratinizeaza, se exfoliaza si ulcereaza. In urma hipovitaminozei A apare reducerea acuitatii vizuale la lumina crepusculara. Hipervitaminoza A este determinata de administrarea in exces a vitaminei A si poate produce hemoragii intestinale si pulmonare si degenerari ale tesutului hepatic si renal. Excesul de caroteni in hrana poate duce la aparitia icterului carotenic. Vitaminele D (D2 si D3) pot fi sintetizate in organism pe baza precursorilor acestora. Precursorul vitaminei D2 se gaseste in drojdia de bere si in plantele verzi si se transforma in vitamina D2 sub influenta radiatiilor ultraviolete. Precursorul vitaminei D3 se gaseste in sebuum si in straturile superficiale ale pielii si se transforma in vitamina D3 sub influenta radiatiilor ultraviolete. Surse bogate in vitamina D2 si D3 sunt ficatul unor pesti, laptele, untul, galbenusul de ou. Ambele vitamine au actiune asemanatoare si stimuleaza procesele de crestere, in special al oaselor lungi, stimuleaza mineralizarea tesutului osos, formarea dintilor, a dentinei si a smaltului dintilor, regleaza metabolismul fosfocalcic. Hipovitaminoza D determina la tineret aparitia rahitismului cu hipocalcemie, hipofosforemie, dezvoltarea anormala a oaselor membrelor, a coastelor, sternului, intarzie atat aparitia dintilor, cat si schimbarea dentitiei de lapte. La cainii adulti, carenta in vitamina D determina aparitia osteomalaciei, manifestata prin deformarea oaselor, durere la deplasare; secundar, pot aparea deformarile osoase, pareze, paralizii, tetanii, scaderea tonusului muscular. Hipervitaminoza D determina hipercalcemie, hiperfosforemie, anorexie, constipatie, prurit, agitatie, migrarea sarurilor fosfocalcice in rinichi, miocard, articulatii unde, prin depunere, determina insuficiente. Vitamina E - vitamina antidistrofica, antisterilica sau tocoferol - este sintetizata de plantele verzi si se gaseste in cantitati mari in uleiurile vegetale (uleiul de porumb) si in germenii cerealelor. Vitamina E favorizeaza absorbtia carotenoizilor si protejeaza rezervele hepatice de vitamina A, participa la respiratia celulara, stimuleaza sinteza proteinelor contractile si a mioglobinei. In hipovitaminoza E apar distrofii musculare si hepatice. Hipervitaminoza E nu este studiata. Vitamina K este necesara coagularii sangelui (prin implicarea acesteia in formarea ARN-ului, responsabil de sinteza unor factori ai coagularii) si participa in procesele de respiratie celulara. In hipovitaminoza K (in cazul prezentei antivitaminelor K in hrana, afectiunilor hepatice si biliare) apar hemoragii, din cauza lipsei sau intarzierii coagularii. Hipervitaminoza K nu este cunoscuta, deoarece excesul de vitamina K se elimina foarte usor prin urina, fecale sau lapte.

Vitamina B1 este sintetizata de plantele verzi si de simbiontii intestinali si stimuleaza dezvoltarea organismelor, are rol in transmiterea influxului nervos, favorizeaza formarea lipidelor pe baza glucidelor. In hipovitaminoza B1 apar polinevrite generalizate, polimiozite, nevralgii, mialgii (dureri musculare), tulburari digestive, cardiace, insotite de hipotermie. La caini, hipovitaminoza B1 (boala Chastek) apare in urma hranirii cu peste crud (acesta contine o tiaminaza). Vitamina B2 se gaseste in cantitate mai mare in vegetale decat in alimentele de origine animala si are rol in metabolismul proteic, lipidic, glucidic, participa la mentinerea integritatii tesutului epitelial si nervos, stimuleaza procesele de crestere si diferentiere, stimuleaza troficitatea retinei, cristalinului si a corneei. In hipovitaminoza B2 dezvoltarea este incetinita, apar afectiuni ale pielii, opacifierea corneei si a cristalinului. Vitamina B6 (piridoxina) se gaseste in cereale, uleiuri vegetale, legume, ficat, rinichi, lapte. Intervine in reglarea sintezei si catabolismului colesterolului si al unor lipide, intra in structura coenzimelor (decarboxilaze, transaminaze), are rol in metabolismul protidelor, stimuleaza eritropoeza, intra in compozitia tecilor de mielina. Hipovitaminoza B6 determina o crestere intarziata, anemie hipocroma microcitara, tulburari nervoase, astenie musculara, vomismente. Vitamina B12 (cobalamina, ciancobalamina) este vitamina care intervine in sinteza ADN-ului, hemoglobinei, metioninei, colinei, biotinei si, implicit, in metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, intervine in diviziunea celulara, stimuleaza hematopoeza. Carenta in B12 determina anemii, scaderea vitezei de crestere. Vitamina C este sintetizata de plantele verzi, dar poate fi sintetizata si pe cale endogena, in mucoasa intestinala, ficat, rinichi. Participa in reactiile de respiratie celulara, stimuleaza sinteza mucopoliglucidelor din tesutul epitelial, are rol in metabolismul colagenului, mareste rezistenta organismului la infectiile bacteriene si virotice, prin stimularea formarii anticorpilor si a activitatii sistemului reticulo-endotelial. Carenta in vitamina C determina aparitia scorbutului, caracterizat la tineret prin anomalii in dezvoltarea dintilor, oaselor, predispozitie la sangerari spontane, iar la adulti se manifesta prin astenie, hemoragii mici la nivelul pielii, gingiilor, mucoasei digestive, hemoragii urmate de necroze, scade rezistenta organismului, anemie. Dozele si momentul in care trebuie administrate vitaminele sunt indicate de catre medicul veterinar.

PENTRU MAI MULTE EXPLICATII VA RUGAM SA NE CONTACTATI: ham@caini-ham.ro Cainii care se vand pleaca insotiti de:- Carnet de sanatate (cu vaccinarile si deparazitarile la zi);Garantie post vanzare;- Un set de sfaturi minimale pentru cresterea si ingrijirea catelului ales. UN CAINE SAU UN CATEL PENTRU FIECARE!