CINEESTEMAMIFERULROZTOR

DETALIEMIC,CUBLAN
ROCATORINEAGRPESPATEI
ALBPEPIEPT,CUCOADLUNG
ISTUFOAS?

Veveria

Familia Sciuridae (a veverielor), aparine

ordinului Rodentia i cuprinde roztoare mici
sau mijlocii. Aceast mare familie include
veveria de copac, veveria terestr, marmota,
veveria zburtoare, popndu i
cinele de preerie (Cynomys). Veveriele sunt
indigene n America, Eurasia i Africa i au fost
introduse de om n Australia. Veveriele au
aprut n Eocen, aproximativ 40 milioane ani n
urm. Veveriele sunt strns legate dintre
speciile existente cu castorul de munte i cu
roztoarele Dormice.

Veveriele nu triesc n grupuri, fiind

animale singuratice. Numai n perioada
mperecherii se apropie unul de altul.
Puii de veveri se nasc golai i orbi,
avnd greutate ntre 30 i 50 de grame
fiecare.

Cea mai rspndit specie.

Veveria gri, este de o lungime de 30-40 de
centimetri (inclusiv coada). Cntrete aproximativ
o jumtate de kilogram. Principala hran a
veveriei const n: alune, nuci, semine, smburi i
fructe de pdure. Triete aproximativ 6 ani.
Veveria rocat (Sciurus vulgaris), are n jur de 20
- 25 de centimetri. Blana veveriei rocate este n
nuane de la crmiziu la negru-rocat, burta este
alb i are o coada lung. Aceast specie de veveri
se gsete i n Romnia. Hrana principal este
alctuit din semine i conuri de pin sau de brad.
Veveria dungat (Tamias striatus), triete n
America de Nord.

Cea mai mic specie de veveri.

Este cunoscut triete n sud-estul
Nigeriei, n Camerun i Gabon. Are o
lungime de aproximativ 7 centimetri.
Ratufa (Ratufa indica), este cea mai
mare specie de veveri cunoscut.
Corpul i coada mpreun ajung pn la
90 de centimetri. Aceste veverie uriae
triesc n sud-estul Asiei i n cteva
zone din Nepal