Calutul de mare

Calutul de mare este un peste foarte indragit mai ales de copii. Denumirea sa se datoreaza
asemanarii formei capului cu cel al unui cal. Calutul de mare traieste in toate ocenele si marile, cu exceptia Antarcticii. Pot fi vazuti deseori la distante mici de malul apei, sau in adancuri, in apropierea coralilor si a plantelor marine. Corpul este subtirel, masurand 5 - 20 cm, in forma de S si este acoperit cu placute osoase. Aripioarele de pe spate il ajuta sa inoate. Calutii de mare sunt singurii pesti care pot inota in pozitie verticala. Capul este mic si putin alungit. Calutii de mare se prezinta intr-o varietate de culori de la rosu pana la auriu. Ei se hranesc cu vietati marine de foarte mici dimensiuni si cu plante marine pe care le agata cu coada lunga. Ceea ce ii deosebeste foarte mult de restul animalelor este faptul ca masculul este cel care face pui (in general 10 - 20 la numar, masurand numai cativa milimetri) si are grija de ei. Icrele sunt depuse intr-un marsupiu al masculului, marsupiu asemanator celui al cangurului. In numai 10 zile de la nastere, puii sunt in stare sa isi procure hrana singuri. Masculul si femela isi petrec timpul impreuna numai dimineata si seara. Un alt lucru foarte curios este acela ca, acesti pesti se aseamana foarte mult cu cameleonii, ei putand sa isi schimbe culoarea in functie de mediul incojurator si sa isi miste ochii indepenedent unul fata de celalalt. Calutii de mare sunt animale pe cale de disparitie datorita pescuitului si distrugerii mediului de viata. In China, sunt ucisi in fiecare an 20 de milioane de caluti de mare, fiind folositi in medicina traditionala. Cei care ii pescuiesc ii pun in general in acvariile detinute acasa sau ii folosesc ca amulete. In legendele grecesti calutii de mare erau cei care purtau in valuri carul lui Poseidon.

Pisic de mare

Pisicile de mare pot fi ntlnite n toate mrile din regiunile tropicale i moderate ale lumii. Forma lor variaz de la dreptunghiular la rotunjit, iar desenul lor este cu pete sau marmorat.
Pisica de mare prefer mai ales apele puin adnci i i petrece jumtate din timp ascuns n nisip sau n ml, astfel nct sunt vizibili doar ochii, orificiile secretoare i coada. Dac este deranjat, se refugiaz prin micri puternice ale nottoarelor pectorale. n mrile europene, pisica de mare poate fi observat numai vara. Unii cercettori sunt de prere c iarna, pisicile de mare migreaz n ape mai adnci. Alii cred ns c acestea doar se ngroap n nisip i i petrec sezonul rece cufundate ntr-un fel de somn de iarn. Pisica de mare se hrnete mai ales cu vieuitoare marine mici, molute i raci, pe care le scoate din nisip. Speciile mai mari consum i peti mori sau sepii. Gura pisicii de mare se afl pe partea ventral a capului. Cu ajutorul dinilor boni, lai, dispui pe mai multe rnduri, sparge cochilia przii. n timpul cutrii hranei, culoarea sa i asigur un camuflaj perfect. epii veninoi ai pisicii de mare sunt dispui pe coada sa lung,ce se aseamn cu un bici. Dac este deranjat,ncepe s loveasc n jur cu coada i epii ei intr n aciune. Aceast coad reprezint o arm de temut, cu care se crede c animalul a produs rni grave nottorilor nebnuitori, provocndu-le uneori chiar moartea. Lungimea epilor difer, la unele specii putnd atinge chiar si 42 cm. Aceti epi nfricotori prezint o renur ventral,iar n interior este dispus esutul responsabil de producerea veninului.