ANATOMIA ANIMALELOR DOMESTICE ORGANOLOGIA

Diferente intre organele speciilor studiate

Gura. Cavitatea bucala. Orificiul bucal

Buzele
Ecvine
-groase si foarte mobile servind la prehensiunea alimentelor
-buza maxilara prezinta pe linia mediana un sant vertical putin
adancit
-buza mandibulara prezinta o ingrosare submandibulara: motul
barbiei
Taurine
-mai groase si mai putin mobile, prehensiunea la aceasta specie
realizandu-se cu limba foarte mobila
-buza maxilara acopera partial comisurile si prezinta pe fata
externa, intre cele 2 narine, zona epidermica a botului (Philtrum)
-la nivelul comisurilor, mucoasa prezinta niste formatiuni conice
cornificate: papile odontoide
-comisurile au aspect angular
Ovine si caprine
-subtiri si foarte mobile- prehensiunea alimentelor
-zona epidermica redusa
-la capra, buza inferioara prezinta un smoc de peri lungi:
barbisonul

-si aici sunt prezente papilele odontoide

Suine
-buza superioara foarte dezvoltata constituind ratul
-zona epidermica apare circulara
Carnivore
-buzele sunt subtiri si mobile
-bot redus triunghiular
-in apropierea comisurilor, buza mandibulara apare cu marginea
festonata
-mucoasa buzelor este deseori pigmentata si prezinta niste cute
fraurile buzelor
Pisica
-buza maxilara prezinta un silon median vertical si pe partile
laterale peri lungi tactili, alcatuind mustatile

OBRAJII
Ecvine
-obrajiiunt lungi, papila parotidiana se deschide la nivelul
molarului 3 superior
Taurine
-la toate rumegatoarele, obrajii prezinta papile odontoide su vf
dirijat inapoi, care se intind de la comisura buzelor pana la
nivelul primilor molari

-la nivelul jgheaburilor gingivo-bucale dorsale, mucoasa prezinta

tuberculi redusi
-papila parotidiana se deschide la nivelul 2M superior
Suine
-mucoasa neteda, papila parotidiana se deschide la nivelul 2M
superior
Carnivore
-obraji scurti, mucoasa pigmentata, papila parotidiana se
deschide la nivelul 2M superior
-crestele bucosalivare dorsale lipsesc
-in dreptul ultimului molar se gaseste papila salivara accesorie (
deschiderea gl salivare molare superioare-canalul Nuck-lipseste
la pisica)
Leporide
-obrajii sunt foarte lungi si captusiti cu piele acoperita cu peri
pana in dreptul primului molar

BOLTA PALATINA
Ecvine
-foarte alungita si latita in treimea aborala
-16-18 arcuri transversale evidente in treimea orala
-papila incisiva mai dezvoltata la manz
-conductele vomeronazale NU au deschidere in cavitatea bucala
Taurine

-mai larga dar mai putin lunga( scurta si lata)

-prezinta o gatuitura intre bureletul incisiv si primul molar
-arcurile transversale mai evidente in 2/3 orale
-in locul incisivilor se gaseste bureletul incisiv
-papipa incisiva are forma triunghiulara si apare flancata de 2
fisuri mici sub forma lit T sau Y ce reprezinta deschiderile
organelor vomeronazale
Ovine si caprine
-bolta ingusta si excavata formand o gutiera
-14-15 creste transversale, putin dantelate si se intind pana la
nivelul PM3 superior
Suine
-bolta palatina stramta si alungita cu marginea ogivala
-latimea maxima se observa la nivelul caninilor
-papila incisiva redusa flancata de canalele vomeronazale
-20-22 arcuri transversale, evidente in treimea orala
-rafeu median evident
Canide
-mai larga in partea aborala
-8-10 creste transversale ce se reunesc median formand un fel de
acolada
-papila incisiva are aspect de mamelon , in partea sa orala
aflandu-se deschiderile canalelor vomeronazale

Felide
-6-7 creste transversale ce cresc in inaltime oro-aboral cu
crestaturi pe suprafata
Leporide
-bolta palatina lunga si ingusta cu 23-24 creste transversale
-rafeu median evident
-orificiile canalelor vomeronazale se afla situate pe un burelet
mucos asezat inaintea primei creste transversale

VALUL PALATIN
Ecvine
-foarte lung acoperind complet deschiderea buco-faringiana
-forma dreptunghiulara
-se sprijina cu marginea sa libera pe cuta gloso-epiglotica si pe
baza epiglotei=> Calul nu respira pe gura
-fata orala- mucoasa albicioasa cu cute longitudinale si riduri
transversale
-fata aborala- mucoasa roz- galbuie cu cute longitudinale
Bovine
-mai larg dar mai putin lung decat la cal
-inapoia cutelor gloso-palatine, mucoasa formeaza cate un fund
de sac dublu in adancime, in care se gasesc o serie de orificii care
conduc in criptele unei amigdale bilobate de 3-4 cm lungime
Ovine

-stalpii aboralii sunt mai dezvoltati si fosele amigdaliene apar

bifide
Suine
-lung si ajunge pana la baza epiglotei
-pe fata orala se intalnesc mici formatiuni eliptice, care prezinta
pe fata lor mici orificii- amigdalele palatine
-marginea ventrala prezinta un rudiment de lueta
Carnivore
-mai scurt decat la speciile mari de animale, totusi ajunge pana
la epiglota
-fata orala pigmentata si cutata
-intre cuta gloro-palatina si cea faringo-palatina se gasesc
numeroase orificii- veritabila amigdala, pentru prima data se
intalneste sub forma organizata la animalele domestice
Feline
-valul palatin mai scurt si mai lat decat la canide
-marginea libera prezinta o lueta redusa
Leporide
-valul palatin dezvoltat cu amigdala palatina ca la caine
Structura anatomica a valului palatina
Mucoasa-orala-pe suprafata ei intalnim orificii ale GL stafiline
-aborala- de tip respirator
Musculatura valului palatin

-m. palatin, aflat in plan median si in contact cu simetricul

-m. Palatofaringian, se insera pe aponevroza palatina si pe
cartilajul tiroid
-m.tensor al valului palatin, situat pe partile laterale ale valului
palatin si ale conductului faringotimpanic
-m.ridicator al valului palatin, este situat intre tensorul valului
palatin si conductul faringotimpanic

PODEAUA (PLANSEUL) CAVITATII BUCALE