Metabolismul si functiile vitaminelor

Vitaminele sunt biocatalizatori necesari functionarii normale a org animal

Proprietati:
Nu constituie un grup chimic omogen
Prezinta o serie de proprietati fiziologice comune:
o Absenta lor din organismsimtome carentiale ce pot conduce
mai lent sau mai rapid la moarte
o Sunt active in doze foarte mici(miligrame/fractiuni de
miligram), fiind considerate compusi catalitici
o Organismul, in general, este incapabil sa le sintetizeze de aceea
trebuie sa provina din hrana
o Exceptii :vitamina C este necesara in alimentatia omului si a
unor specii de animale(alte specii le sintetizeaza)
In functie de solubilitate se disting:
Vit. Liposolubile: A D E si K
Vit Hidrosolubile: C, P si grupul B

Vitamina A (Retinol)
Vitamina antiinfectioasa, vitamina cresterii, antixeroftalmica
Biochimic apartine grupei carotenilor( morcov)
In regnul vegetal exista un amestec de 3 hidrocarburi izomere:
1. -caroten 70%
2. -caroten 30%
3. -caroten 0.1%
Cea mai importanta sursa de retinol este uleiul de ficat de peste
Conversia provitaminelor la vit. A are loc in musculatura intestinala, ficat si
retina.

Mecanismul fiziologic de actiune

1. Intervine la nivel de membrana celulara si subcelulararol antioxidant
2. Serveste ca donor glicozil in sinteza unor glicoproteine, fiind necesara in
special in:
Sinteza secretiilor mucoase
Crestere
Diferentiere celulara

Roluri fiziologice

Stimuleaza cresterea si dezvoltarea embrionilor.

Stimuleaza formarea oaselor, prin stimularea sintezei
mucopolizaharidelor.
Contribuie la functionarea normala a celulelor epiteliale.
In carentele de vit. A
 Celulele secretoare de mucus sunt inlocuite de celule
producatoare de keratinaxeroza, degenerescente si ulceratii.
Corneea devine mata, se keratinizeaza si se
opacifica(xeroftalmie)-factor anti-xeroftalmic
Rol in functionarea sistemului imunitar:
Mentine numarul normal de celule imunitare( limfocite B, T, NK
si numeroase mielocite-neutrofile, macrofage, celule dendritice)
Rol in hematopoieza si in sinteza unor compusi sterolici: colesterol,
progesteron, androgeni, corticosteron.
Rol in reproductie prin interventia in sinteza unor hormoni sexuali si
.
Carenta determina infertilitate datorita tulburarilor hormonale.
Rol in stimularea cresterii prin stimularea sintezei de hormon de
crestere.
Rol in fiziologia reninei
Carentatulburari ale vederii, HEMERALOPIE=tulburari ale
vederii in amurg.
Continutul in vit. A se testeaza clinic pe baza aprecierii acuitatii
vizuale in lumina slaba(test de adaptare la obscuritate).

VITAMINA E (tocoferol)
Factor de fertilitate, factor antidistrofic
Surse: plantele verzi, in special germenii unor seminte(grau)
Proprietati:
Substante foarte sensibile la actiunea agentilor oxidanti( O2,
KmnO4, FeCl3, AgNO3, fericianura ferica), de unde decurg
proprietatile lor reducatoare si antioxidante.
-tocoferolul prezinta cea mai puternica activitate vitaminica E
si cel mai abundent(90% din totalul tocoferolilor)
Absorbtie: idem vit. A
Stocare: tesut adipos
Rolurile vit. E in protejarea membranei celulare:
Tocoferolul protejeaza membrana celulara impotriva actiunii
oxidantilor localizandu-sela nivelul bistratului lipidic, in
crestaturile formate de dublele legaturi( cu configuratie cis) ale
AGPN( in special acidul arahidonic). In acest fel, dublele legaturi
sunt protejate contra actiunii peroxizilor rezultati in procesele
metabolice.
Rolul seleniului si al aminoacizilor cu sulf in protejarea vit. E
 Seleniul impiedica oxidarea AGPN membranari permitand
glutationperoxidazei(localiz. In membr celulara) sa distruga
peroxidul
Aminoacizii cu sulf actioneaza printr-un mecanism asemanator
prevenind distrofia musculara de nutritie.
Rolul vit. E in hematopoieza:
Stimuleaza sinteza unor enzime cu rol in sinteza hemului
Hemul fiind un constituent al hemoglobinei, al mioglobinei, al
citocromilor si al diferitelor enzime oxireducatoare, aceasta
explica decolorarea musculara din distrofia musculara, atribuita
unei rarefactii a mioglobinei
Prin interventia in sinteza citocromilorrol in respiratia celulara
Carentele in vitamina E:
Alterarea generala a membranei celulare
Hematiile prezinta oo sensibilitate crescuta la hemoliza prin
actiunea agentilor oxidanti(H2O2), aceasta proprietate fiind
folosita ca test de diagnostic al carentei(rezistenta globulara)
Distrofie musculara, cu decolorarea musculaturii(boala
muschilor albi)
La puii de gaina
o encefalomacie de nutritie, cu necroze hemoragice ale
cerebelului
o diateza hemoragica(hemoragii generalizate).
Carente in vitamia E determina si tulburari ale reproductiei

Vitaminele K

Sinonim: vitaminele antihemoragice

Principalele vitamine K sunt:
Vitamina K1 (filochinona)
Vitamina K2 (farnochinona)
Vitamina K3 (menadiona). Menadiona e o substanta sintetica
hidrosolubila cu activitate asemanatoare filochinonei.
Biosinteza
E efectuata de catre plante verzi si microorganisme. Pentru
organismele animale, aportul normal e asigurat de sintezele
realizate de catre flora saprofita ruminala si ceco-colica.
Rolul vitaminelor K:
stimuleza sinteza hepatica de protrombina, care se scindeaza
usor in trombina, cu rol in coagularea sangelui.
 Carenta in vitamina K:
Carenta in vitamina K sau afectiunile hepatice antreneaza o
diminuare a productiei de protrombina, concentratia acesteia
scazand rapid in sange, ceea ce prelungeste timpul de coagulare,
aparand tendinta de hemoragie.
La puii de gaina: carenta e mai frecventa deoarece absorbtia
vitaminelor K are loc in portiunea terminala a intestinului gros, foarte
scurt.
Antibioticele administrate enteral inhiba dezvoltarea florei intestinale
saprofite putand provoca avitaminoza K. acelasi efecte prezinta unele
coccidiostatice la pasari. carenta poate fi indusa si de antivitamine:
dicumarol, wafarina, aflatoxine.

Vitamina C
Sinonim: acid ascorbic.
Surse: plantele verzi si sinteza de catre organismul animal.
Acidul ascorbic e foarte sensibil la actiunea oxidanta a aerului
atmosferic, e foarte rezistent la caldura, lumina si radiatii UV.
Biosinteza:
E sintetizat de catre numeroase specii de plante si animale.
In cazul animalelor, biosinteza e realizata in rinichi, la batracieni
si reptile, sau in ficat, la pasari si mamifere.
Nevertebratele, pestii, cobaiul, cheiropterele, maimutele si omul
fac exceptie.
Rol fiziologic:
Intervine in fixarea calciului in oase prin activarea fosfatazei
alcaline din osteoblaste.
Activeaza sistemul imunitar al organismului.
Intensifica si catabolismul diferitelor sustante toxice: nitriti,
amine, nicotina, substante carcinogene, unele metale grele
factor antistres.
Factor antioxidant:
Impiedica oxidarea diferitelor substante biologice, cum ar fi
adrenalina si protejeaza membrana celulara impotriva actiunii
distructive a preoxizilor.
Formeaza in organism un sistem redox (=oxidare reversibila),
ceea ce ii confera proprietati antioxidante valorificate in practica
pentru conservarea grasimilor alimentare.
Stimuleaza procesul de sinteza a colagenuluiesentiala in
cresterea tesutului subcutanat, cartilajelor, a oaselor si dintilor.
 Carenta in vitamina C:
La om, carenta totala e exceptionala. Sunt cunoscute in special
formele cronice (hipovitaminoze) a caror manifestare clinica e
numita scorbut.
Scorbutul se caracterizeaza prin:
Gingivite hemoragice si caderi ale dintilor
Intarzierea vindecarii ranilor datorita incapacitatii celulelor de a
depozita fibrile de colagen si substante ciment intercelulare
Scaderea cresterii osoase: celulele cartilajelor de crestere
continua sa prolifereze dar nu se depune matrice de colagen
intre ele
Fragilitate osoasa (datorita osificarii insuficiente), fracturi,
hemoragii periostale. Fracturile nu se vindeca datorita faptului
ca osteoblastele nu pot secreta o noua matrice pentru depunere
de os nou.
Hemoragii datorate unei fragilitati capilare.

Vitaminele din grupul B

1. Tiamina (B1, aneurina, factor antiberi-beric, factor antinevritic)

2. Riboflavina (B2, lactoflavina)
3. Nicotinamida (niacina, vitamina PP, pelagro-preventiva)
4. Acidul pantotenic (B5)
5. Piridoxina (B6)
6. Biotina (H)
7. Acidul folic (acidul pteroilglutamic)
8. Cobalamina (B12, factor antianemic, factor de crestere)
9. Acidul p-aminobenzoic (H)
10. Inozitolul
11. Colina
Sinteza comuna a vit. Din grupul B:
Sunt sintetizate de regnul vegetal, plante verzi, microorganisme
din flora ruminala si ceco-colica
Se gasesc in cantitati ridicate in stratul cortical al boabelor de
cereale, in drojdii si in extractele hepatice.
Exceptii: nicotinamida e sintetizata si de microorg animale
pornind de la un precursor imediat: triptofanul(absent in
porumb)
Vit. B12 e produsa doar de microorganisme

Rolurile fiziologice asemanatoare ale vitaminelor din grupul B

 Intervin in metabolismul intermediar, intrand in structura unor
coenzime.
Tiamina (B1, aneurina, factor antiberi-beric, factor antinevritic
Rol in metabolismul glucidelordecarboxileaza acidul piruvic
sub actiunea enzimei piruvatdecarboxilaza a carei enzima este
esterul pirofosforic al tiaminei
Riboflavina (B2, lactoflavina)
Se comporta ca dehidrogenaze cu rol in metabolismul glucidelor
si al proteinelor in catena respiratorie
Nicotinamida (niacina, vitamina PP, pelagro-preventiva)
Intra in structura coenzimelor NAD+ si NADP+(transportori de
hidrogenelemente ale respiratiei mitocondrale)
Acidul pantotenic (B5)
Intra in structura coenzimei A , care are rol in sinteza hemului
Piridoxina (B6)
Coenzima enzimelor implicate in reactii de: transaminare(se
intensifica activitatea transaminazelor serice in suradozarea cu
vit B6), decarboxilare,conversie.
Biotina (H)
Actioneaza in calitate de cofactor al enzimelor cu rol in
carboxilareintervine in anabolismul glucidelor, lipidelor si ac
nucleici.
Cobalamina (B12)
Vitamina B12 (factorul extrinsec) participa la reactii de metilare
cu rol in: anabolismul (sinteza) glucidelor si a hemului,
anabolismul acizilor nucleici si al proteinelor.
Absorbtia vitaminei B12 (factorul extrinsec) e conditionata de
prezenta unei proteine de transport produse de mucoasa
gastrica, factorul intrinsec.
Semne asemanatoare ale carentei in vitaminele din grupul B
Leziuni cutanate: dermatoze, dermatite, etc
Tulburari digestive: constipatii, diaree
Tulburari nervoase: paralizii
Anemie
Oprirea cresterii, la tineret
Carenta in Vit. B1grave tulburari nervoase
Carenta in tiaminaberi-beri cu polinevrite, degenerescente
nervoase si paralizie
Carenta in nicotinamidapelagra(boala celor 3D-
dermatita,diaree,dementa)
 Carenta in acid pantotenicdermatita, tulburari nervoase(la
porc-mers in pas de gasca)
Carenta in biotina, la cal, prin degradarea ongloanelor
o Boala albusului de ou a fost atribuita existentei in
albusul de ou a unei substante cu efect antibioticavidina
Carenta in cobalaminaanemia pernicioasa(anemie macrocitara
cu diminuarea numarului de hematii si cresterea dimensiunilor
celor ramase)
Carentele se instaleaza ca urmare a administrarii enterale de
antibiotice care distrug flora saprofita digestiva producatoare de
vitamine

Metabolismul apei
Apa reprezinta circa 60% din greutatea corporala la mamifere.
Procentul variaza cu specia: capra 59%, magar 62%, oaie 61%, vaca
64%, porc 50%. Un procent mai mare de apa au animalele tinere si
masculi. Continutul in apa scade prin dezvoltarea sheletului si
cresterea in proportii a tesutului adipos.
Rolurile fiziologice ale apei:
solvent pentru substante chimice
mediu de difuziune
transport: caldura, substante nutritive, celule, etc
lubrifiant pentru reducerea fortei de frecare asociate curgerii
lichidelor, miscarii celulelor si a diferitelor regiuni corporale
unele in raport cu altele
Balanta apei, reprezinta echilibrul intre intrarile si iesirile de apa din
organism. Intrarile se realiz pe urm cai:
ingestie (apa exogena)
productie de apa metabolica (apa endogena)
Prin oxidarea completa a 100g, lipidele produc 107,5g apa,
glucidele produc 55g de apa, iar proteinele produc 41g de apa.
Apa metabolica reprezinta 5-10% din intrarile de apa la
animalele domestice, ajungand la 100% la rozatoarele de desert.
Iesirile (pierderile) de apa se realizeaza pe 2 categorii de cai:
cai sensibile (vizibile): reprezentate de eliminarile prin fecale,
urina, secretii ale pielii, productii (lapte, oua)
-cai insensibile: evaporarea la suprafata pielii si evaporarea la
suprafata alveolelor pulmonare.
Necesarul si rezervele de apa:
 Cerintele de apa ale organismului nu cresc liniar (nu sunt
proportionale) cu greutatea corporala, ci cu intensitatea
proceselor metabolice. In conditii bazale, necesarul de apa este
proportional cu suprafata corporala.
De exemplu: o vaca adulta de 500 kg necesita o cantitate zilnica
de apa de 3-4 ori mai mare decat un vitel de 50 kg (nu de 10 ori,
cat ar fi diferenta de greutate), deoarece suprafata ei corporala
este doar de 3-4 ori mai mare decat cea a unui vitel de 50 kg.
Rezervele:
Aceeasi vaca dispune de o rezerva de apa de 10 ori mai mare
decat a unui vitel, desi cerintele ei sunt doar de 3-4 ori mai mari
decat ale vitelului (500 kg greutate corporala retin 50 L apa, iar
50 kg greutate corporala retin 5 L apa).
Reglarea metabolismului apei-reglare nervoasa
In hipotalamusul anterior, in vecinatatea nucleului supraoptic,
se afla centrul setei.
Centrul setei este stimulat de: cresterea osmolaritatii mediului
intern, prin intermediul neuronilor osmoreceptori; cresterea
temperaturii centrale, care stimuleaza termosenzorii locali;
starea de uscaciune a mucoasei buco-faringiene, care
stimuleaza receptorii mucoasei.
Stimulii ce transmit pe calea sensibilitatii somatice la talamus
apoi la centrul setei din hipotalamus.
De la centrul setei, stimulii se transmit la scoarta cerebrala cu
formarea senzatiei de sete, orientarea spre surse de apa si
ingestia de apa.
Reglarea metabolismului apei-reglare umorala
Acest tip de reglare se bazeaza pe 2 mecanisme principale:
1. Mecanismul care are la baza actiunea hormonului
antidiuretic (ADH).
o Cresterea presiunii osmotice sanguine, scaderea
volumului sanguin, starea de uscaciune a mucoasei buco-
faringiene stimuleaza centrul setei cu secretia de ADH
care la randul ei induce reabsorbtia apei din urina in curs
de elaborare si absorbtia apei din continutul intestinal.
2. Cel de-al doilea mecanism presupune interventia
aldosteronului.