Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T.

Popa Iasi

Astefaniei
MG II\

Sergiu-Bogdan
Seria A\Grupa 4
1

Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T.


Popa Iasi

Caractere generale
Timusul este un organ bilobat, situat in mediastinul superior, in spatele
sternului, are o form oval i este alctuit din doi lobi unii prin feele mediale .
Este complet dezvoltat la nastere, insa el continua sa creasca in volum si
greutate pana la pubertate, cand incepe involutia sa. Din aceste motive, timusul
este numit in literatura de specialitate glanda neuroendocrina temporara. Dupa
pubertate involueaza, transformandu-se, treptat, intr-un tesut adipos ce contine
resturi de structuri limfoepiteliale.Se dezvolt progresiv pn la pubertate, cnd
atinge
greutatea
de
circa
35
g,
dup
care
regreseaz.

Cei doi lobi sunt mprii n lobuli . Acetia prezint o zon cortical alctuit
dintr-o reea conjunctiv de susinere i din limfocite situate n ochiurile reelei,
i o zon medular mai clar n seciuni colorate, cu aceeai structur n plus cu
corpusculi Hassal. Corpusculii Hassal sunt alctuii din straturi de celule mici,
ovalare, dispuse concentric n jurul unei celule centrale.(1)

Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T.


Popa Iasi

Functiile imune ale timusului


Una din functiile imune importante ale timusului este reprezentata de procesul
de maturatie si diferentiere al celulelor limfacite T. Timusul are o structura
limfoepiteliala. Din punct de vedere embriologic, componenta epiteliala ia
nastere in endodermul celei de a treia pungi branhiale sub forma a doi muguri
epiteliali care, in jurul celei de a 8-a saptamani de gestatie, isi pierd legatura cu
epiteliul de emergenta si migreaza in torace aparand la inceput ca o aglomerare
de celule epiteliale, care ulterior se organizeaza in grupuri separate. Aceste
celule prezinta prelungiri care,
in ansamblu, creaza un aspect
de retea reticulara (de aici si
numele de celule reticularE),
in ochiurile careia migreaza
limfocitele
pre-T
(celule
precursoarE) si care vor da
nastere prin multiplicare si
diferentiere limfocitelor T
(helper,
supresoare,
contrasupresoare si citotoxicE). Celulele epiteliale sunt cel mai bine reprezentate
la nivelul medularei timusului, ele exprima pe surpafata lor moleculele MHC de
tip II si prezinta in citoplasma lor granulatii ce contin din abundenta hormoni
timici. Alaturi de aceste celule, timusul contine numeroase macrofage, care ca si
precedentele, exprima la suprafata membranelor lor molecelule MHCII.
Limfocitele care in mod progresiv colonizeaza timusul sunt initial distribuite in
ariile corticale, aici ele fiind limfocite imature care, pe masura ce migreaza catre
zonele medulare, prolifereaza si sufera in paralel un proces de maturatie.(2).
Rolurile timusului din imunitate au fost sustinute printr-o serie de observatii si
3

Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T.


Popa Iasi
experimente cand s-a observat ca deprimarea raspunsului imun celular si a
raspunsului umoral la Ag timodependente pot fi determinate de anumite
anomalii congenitale sau ereditare ale dezvoltarii timice (soarecii nuzi, sindrom
Di GeorgE). Aceleasi tipuri de raspunsuri imunologice sunt sever alterate ca
urmare a timectomiei neonatale experimentale.
Timectomia realizata mai
tarziu poate de asemenea sa altereze raspunsul imun dar cu o intensitate mult
mai mica. Practicata la varsta de adult, ea afecteaza mai ales mecanismele de
control ale raspunsului imun, cea mai interesata fiind functia de supresie, ceea ce
poate conduce la elicitarea unor raspunsuri imunitare dirijate fata de antigenele
proprii (bolile autoimune).
O alta functie
imuna a timusului este reprezentata de implicarea acestui organ in distributia
limfocitelor T catre anumite arii ale organelor limfoide periferice, gratie
receptorilor de tip "homing", pe care aceste celule ii achizitioneaza pe tot
parcursul pasajului lor intratimic, celulele T ocupand sectoare ale sistemului
imun diferite de cele ale limfocitelor B.(3)

Functiile neimune ale timusului


Alaturi de rolul sau foarte important in imunitate, timusul a fost considerat
glanda endocrina, ce secreta o serie de hormoni cu roluri importante pentru
organism: timozina, hormonul hemostatic timic, timopoetina, timulina(factor
timic seric), factorul hormonal timic, factorul de stimulare limfocitara.Functia
endocrina stimuleaz creterea organismului, calcificarea oaselor, dezvoltarea
gonadelor. Gonadele determin la maturizare prin hormonii pe care-i secret
degenerarea timusului i astfel, n mod indirect,oprirea creterii.Hiperfuncia
timic accelereaz creterea organismului i osificarea oaselor fr a duce la
gigantism, deoarece are loc concomitent i o maturizare sexual mai rapid i
astfel sistarea timpurie a creterii, datorit degenerrii timpurii a timusului.
Hipofuncia timic are efecte contrarii : ntrzierea creterii, a osificrii i a
maturizrii sexuale.
Involutia anatomica fiziologica a timusului a impiedicat, timp de multi ani,
cercetarile in acest domeniu si a generat o serie de ipoteze controversate. Rolul
aceste glande endocrine temporare asupra organismului uman a fost elucidat in
urma cercetarii unor conditii patologice speciale. Astfel, s-a observat ca bolnavii
cu miastenia gravis prezinta o hiperplazie timica in 80% dintre cazuri, iar 20%
dintre bolnavi prezinta proliferari tumorale ale timusului (timoame). Printre
4

Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T.


Popa Iasi
primii cercetatori care au atribuit timusului functie endocrina a fost Parhon, care
inca din anii 1930 a inclus timusul in categoria glandelor endocrine.(4)

Bibliografie:

1-

http://articole.famouswhy.ro/timusul/

2- http://www.medicultau.com/boli-si-tratamente/boli/sistemul-limfatic.php
3- http://fr.wikipedia.org/wiki/Thymus
4- http://en.wikipedia.org/wiki/Thymus

Fotografii:

1- http://www.terapiamedicala.ro/timusul
2- http://www.google.ro/imgres?
imgurl=http://nhscience.lonestar.edu/biol/lymphatic/thymus1.jpg
3- http://en.wikipedia.org/wiki/File:Intrathymic_T_Cell_Differentiation.JPG