Sunteți pe pagina 1din 6

Curs 1/Sem.

2 Fiziologie

Metabolismul- schimb permanent de substanta si energie intre mediu si


organism.Prezinta doua laturi diametral opuse si indisolubil legate intre ele:

Asimilatia( anabolism)
Dezasimilatia (catabolism)

Metabolismul energetic-latura a metabolismului care studiaza


transformarile energetice ale substantelor in organism

Determinarea metabolismului energetic reprezinta determinarea cantitatii


de caldura produsa in organism si se exprima in energie calorica.

Masurarea cantitatii de caldura degajata de animale se numeste


calorimetrie si poate fi:

Directa-masurarea Q degajata cu ajutorul calorimetrelor


Indirecta masoara cantitatea de Q degajat de animal pe baza VO2
consumat si CO2 eliminat intr-o perioada de timp
CR=Vol CO2/ Vol O2Rezultatul se exprima in kcal ( sau kj) / kg/ora
sau m2/suprafata corporala/ ora.

Cantitatea de Q degajata se masoara in calorii. O calorie este cantitatea de


caldura necesara pentru ridicarea temperaturii unui mL de apa cu1 C.
1000 cal = 1kcal sau 4.185kj

Coeficientul caloric al oxigenului este energia calorica rezultata prin


arderea unui/unor nutrimente in prezenta unui litru de oxigen.

-valorile Coef. Cal. Al O2 sunt in functie de substanta oxidata

-glucoza+1L oxigen=5.047 kcal

-lipide + 1L oxigen= 4.686 kcal

-protide + 1L oxigen= 4.470 kcal

Cantitatea de Q rezultata prin ardere depinde de valoarea raportului


glucide(calcul CR)/lipide(calcul CR)/proteine(calcul pe baza
azotului urinar excretat).
Cantitatea de O2 consumat/unitate de masa corporalaconsum
specific de oxigen.
Rata consum O2/gram este invers proportionala cu talia corporala
talie mica-consum mare de O2( 1 gram de tesut soarece consuma o
cantitate de O2 de 100x mai mare decat un gram tesut elefant
Rata consumului de O2 se coreleaza, in schimb, direct proportional
cu suprafata corporala la toate speciile temperatura trebuie
mentinuta la valori constante
Cantitatea de Q care se pierde la suprafata corpului este
proportionala cu suprafata corporala indivizii de talie mica trebuie
sa produca o cantitate mai mare de caldura decat cei cu talie mica,
in scopul compensarii pierderilor la suprafata pielii
Pierderea de Q la suprafata piele este de 1000 kcal/metru patrat de
suprafata corporala

Rata consum total de oxigen= 0.676 x Mc-0.75

Rata consum specific de oxigen=0.676 x Mc-0.25

Niveluri metabolice

Standard sau bazal(la om) nivelul schimburilor metabolice necesar


intretinerii functiilor vitale
Este un parametru fiziologic
La om, determinarea acestui nivel metabolic se face in asa-
numitele conditii bazale
o Repaus digestiv 12 ore
o Neutralitate termica
o Relaxare fizica si psihica
La animale, determinarea se face in conditii experimentale
standard
Zona de neutralitate termica variaza cu specia: bovine 5-20C,
ovine 10-20C, caprine 10-20C, suine 15-25C, pasari 12-25C
Valorile metabolismului bazal variaza cu specia, varsta(intens la
tineret), sexul( mai mari la ) stare fiziologica(> la gestante) si
GC
Metabolism sp talie mica> met sp talie mare
Alti factori de variatie a metabolismului standard:
o Clima- in zonele calde, poikilotermele au un metabolism
mai ridicat iar homeotermele mai scazut
o Sezonul ,mai ridicat in sezoanele reci decat in cele calde
o Ritmurile circadiene, la animalele diurne met standard
este mai ridicat ziua iar la cele nocturne-noaptea
o Starea de veche-scade in timpul somnului si creste in
perioada de veghe
o Metabolismul standard scade in stari de subnutritie ,
creste in supraalimentatia de durata si se modifica in stari
patologice
Valorile determinate pentru fiecare subiect sunt exprimate ca
abaterii procentuale fata de valorile standard, considerandu-se
normale devierile intre limitele de -5 si +10% fata de val
standard
Metabolismul de intretinere asigura acoperirea necesarului energetic
pentru digestie, termoreglare si activitate locomotorie moderata
Metabolismul de productie este un nivel metabolic care asigura
necesarul energetic pentru realizarea productiilor specifice: carne,
grasime, oua, lapte si activitate motorie intensa( tractiune)

METABOLISMUL GLUCIDELOR
Glucidele sunt absorbite de enterocite prin polul lor apical sub forma
de monoglucide( glucoza, galactoza, fructoza) si tot aici galactoza si
fructoza sunt convertite la glucoza de unde este condusa prin vena
port la ficat
10% este cantitatea de glicogen din ficat
Glicogenul muscular este folosit de metabolismul muscular, lucru
diferit de cel hepatic cu rol pentru corectarea glicemiei
GLICOLIZA

Are loc in ficat si muschi


Proces de degradare anaeroba a glucozei pana la ac lactic( in ficat este
reconvertit la acid piruvic)
Asigura cerintele energetice imediate; bilant 2moli ATP/mol glucoza.
Aceasta energie este pusa la dispozitia organismului in situatii de efort
intens
Piruvatul format intra in mitocondrie unde are loc decarboxilarea sa si
formarea de acetil-CoA. Aceasta din urma mai poate proveni si din
degradarea aminoacizilor glucoformatori, a ac grasi sau din cea a
glucozei
Acetil-CoA poate lua diferite forme:
Sinteza de aminoacizi proteine
Sinteza de acizi grasi lipide
Intra in Krebs cu degradare la CO2 si H2O+ 38 moli ATP/mol
glucoza

Calea pentozofosfat de catabolizare a glucozei

8-30% din totalul glucozei este catabolizat pe aceasta cale


Cale metabolica minoraproduce o cantitate mare de energie
Importanta in cazul eritrocitelor
Asigura sinteza de riboza si dezoxiriboza
Pe aceasta cale este sintetizat NADPH, necesar pentru metabolismul ac
grasi

Sinteza de acizi grasi

Ficatul si muschii nu pot prelua si stoca sub forma de glicogen


intreaga cantitate de glucoza absorbita.
Organismul transforma excesul de glucoza in acizi grasi, altfel
concentratia glucozei sanguine ar scapa de sub control
Sinteza de ac grasi din glucoza se face in ficat si tesut adipos. Procesul
este ireversibil.
Lecitinele, inozitolul, colina si alte substante lipotrope favorizeaza
eliminarea lipidelor din ficat prevenind degenerarea acestuia

Transportul si destinatia acizilor grasi formati in ficat

Ac grasi formati in ficat sunt transportati:


In tesutul adipos lipide
La alte tesuturimuscular producere imediata de energie
Pentru a putea fi transportati d ecatre mediul apos al plasmei
sanguine ei trebuie impachetati in forme speciale de
transportparticule chilomicron-like(lipoproteine)
In formarea lipoproteinelor, acizii grasi sunt mai intai esterificati cu
form de trigliceride
Acestea sunt agregate in particule sferice acoperite cu un strat
de fosfolipide, colesterol si proteine specifice
Sunt mai mici decat chilomicronii dar cu functie si structura
identicaambele elibereaza ac grasi in tesuturile periferice

Alte cai metabolice ale glucozei

Legata de UDP, glucoza este oxidata la acid UDP-glucuronic(sinteza de


mucopoliglucide), galactoza, lactoza si Vit C
Metabolismul aminoacizilor
Aa sufera transformari structurale in timpul absorbtiei
Glutamatul si aspartatul sunt dezaminati la cetoacizi
77% din aa absorbiti sunt retinuti in ficat(14% din ei sunt
utilizati pentru sinteza de proteine proprii, 6% pentru sinteza de
proteine plasmatice), restul de 57% urmeaza 3 mari cai
metabolice:
o Sinteza de glucoza
o Degradare cu eliberare de energie
o Sinteza de trigliceride
23% trec in circulatia generalamentine(23%) constanta
aminoacidemia 35-65 mg/dL

Ficatul sintetizeaza din acesti aa majoritatea proteinelor serice inclusiv


albumine si factori de coagulare proteice
In urma captarii insulin-stimulate a aminoacizilor de catre muschi,
acestia ajung in fondul comun de aminoacizi, si pot lua urmatoarele
cai metabolice:
Sinteza de trigliceride
Sinteza de glucoza
Degradare la CO2 si H2O cu eliberare de energie

Absorbtia si transportul lipidelor absorbite

Lipidele sunt absorbite prin peretele intestinal sub forma miceliilor de


mono, di sau triglicerie, gliceride si acizi grasi
Dupa traversarea membranei apicale, sunt reesterificatitrigliceride +
fosfolipide
Lipidele reesterificate sunt impachetate in chilomicroni, iar acestia:
Sunt eliminati din enterocit prin membrana bazolaterala si
drenati in limfa canalului toracic
Ajung in circulatia sang ocolind ficatul datorita diametrului lor
mai mare ca al porilor capilarelor sanguine
Lipidele din circulatia sistemica sunt preluate de:
Tesutul adipos si depozitate de acesta
Alte tesuturi cu cerinte energetice imediate

Captarea lipidelor in tesuturi


Transferul trigliceridelor din chilomicroni in epiteliul capilarelor se face
sub actiunea LPL, aflata pe suprafata celulelor epiteliale ale capilarelor
din tesutul adipos
LPL din t.adipos este stimulata de insulina
LPL din ficat si alte tesuturi( in afara de t adipos) nu este
insulinodependenta

Alte surse de lipide plasmatice

Provenienta furajera
Sinteza lor din ficat
Mobilizarea din tesutul adipos
Ultimele doua , sintetizeaza acizi grasi sub controlul insulinei
din glucoza si aminoacizii in exces proveniti din absorbtie
Lipidele sintetizate in ficat trebuie sa ajunga in t. Adipossursa
energie
Pentru a putea fi transportati in tesuturi, ac grasi sunt
esterificati si impachetati in lipoproteine:
o Cu densitate foarte mica-VLDL
o Cu densitate mica-LDL
o Intermediara IDL
o Mare HDLcolesterol bun(protectie impotriva
aterosclerozei)

Mobilizarea ac grasi din t adipos se realizeaza prin intermediul enzimei


lipaza hormon-sensibila si este stimulata de scaderea concentratiei de
insulina in timpul fazei postabsorbative

Transportul:

Acizii grasi din t adipos sunt legati reversibil de albuminele sanguine


pentru a putea fi transportati in sangeacizi grasi neesterificati(AGNE)
AGNE sunt utilizati pentru:
o Producere directa de energie
o Preluati de ficat si utilizati in sinteza de VLDL
o Sinteza de corpi cetonici