Sunteți pe pagina 1din 54

Biochimie C1 23.

02
Prof Univ Dr Camelia Papuc
Prezenta prin sondaj, cu exercitii de rezolvat in timpul cursului
Exameul va fi scris, pe fisa de lucru cu exerciii si teorie, fara grile, nota : 7 pct teorie si exerctii, lab 1pct, activit
curs 1 pct pe exercitii din timpul cursului + 5, 3 din oficiu.
Eu ma simt umil in fata rutelor sintetice ale naturii , caci asa cum nota acum 500 de ani Leonardo da Vinci :
<< subtilitatea umana nu va putea gandi o invetie mai frumoasa , mai simpla si mai directa decat o face natura ,
pentru ca in inventiile acesteia nu lipseste nimic si nimic nu este superflu>> Ian Scott
INTRODUCERE IN STUDIUL BIOCHIMIEI
Definitia si obiectul biochimiei
Biochimia este stiinta care studiaza organismele vii sub urmatoarele aspecte:
Organizare moleculara
- compozitie chimica
- structura chimica
- functii biochimice
Procese de transformare
- Sinteza (anabolism)
- Degradare (catabolism)
Compozitia chimica a organismelor vii

Bioelemente au fost identificate aproximativ 50 de elemente chimice


- C , O , H , N reprezinta 96% din masa celulelor
Bioelemente plastice
- Nemetale : C, O, H, N, P, S, Cl
- Metale : Na, K, Ca 99%
Oligoelemente
- Nemetale : Fe, I, Br, B
- Metale : Mg, Fe, Co, Cu, Ni, Zn, V, Mo <0,01%
Ultramicro bioelemente se gasesc in proportii infime, neconstante sau apar ca elemente contaminate :
Li, Ba, Gd, Tc, Pt, Au, Sb, Bi
Li+ - tratamentul afectiunilor bipolare
Ga3+ (gadoliniu) agent de contrast in RMN
Ba2+ - agent de contrast in CT cu raxe X
99
TC emitator de raze gamma in radiodiagnostic (cancer osos, risc de infarct)
Pt(II) in chioterapie (ex. cisplatin cis-[Pt(NH3)2]Cl2 in tratamentul cancerului ovarian)
Au(I) tratamentul artritei reumatoide
Sb(III) tratamentul acneei
Bi(III) tratamentul gastritei
Biomolecule
Biomolecule anorganice
- apa
- sarurile minerale: cloruri, fosfati, azotati, sulfati de sodiu, potasiu, calciu, magneziu etc.

Biomolecule organice
- Glucide
- Lipde
- Protide
- Acizi nucleici
- Enzime
- Vitamine
- Hormoni
- Compusi macroergici
- Compusi organici intermediari
Ce vom studia:
Glucidele(zaharuri)
Lipide
Proteine si enzime
Acizii nucleici

APA(H2O)
- reprezinta 75% din masa celulara;
Distributie
Apa intracelulara participa la alcatuirea structurii celulare si a mediului celular, la imbitia sistemelor
coloidale, la hidratarea ionilor si moleculelor
Apa extracelulara este distribuita:
- Intravascular
- In spatiile interstitiale
Molecula de apa discociaza conform ecuatiei:
2H2O <=> H3O+ + HO
KH2O = [ H3O+][ HO-] = 10-14 mol2/L2
la 25oC
Rolul apei: structural, stabilizator al celulei, solvent si mediu de reactie , generator de ioni H 3O+ si HO, efector
direct al unei rectii biochimice, transportor de diverse substante

GLUCIDE
(zaharide, hidrati de carbon)
Sunt substante ternare alcatuite din C, H si O cu formula bruta (CH2O)n
Distributie
Regnul vegetal (85-90%) si in organismele animale (1-5%)
Rol biochimic
Energetic
Sunt principalii furnizori de energie pentru toate organismele;
Structural
Intra in structura peretilor celulari ( la plante) si a membranelor celulare;
Intra in structura unor biomolecule (ex. glicoproteine , acizi nucleici , coenzime, lipide complexe etc)

Clasificare
1. Glucide simple(nehidrolizabile) sunt alcatuite dintr-o singura unitate glucidica (OZE sau
MONOGLUCIDE, sau MONOZAHARIDE)
2. Glucide complexe(hidrolizabile) sunt alcatuite din 2 sau mai multe unitati glucidice

OZE
Clasificare
Dupa natura gruparii functionale carbonil
POLIHIDROXIADEHIDE
HC = O
|
(CH OH)n
|
CH2 OH

Aldoze

POLIHIDROXICETONE
CH2 OH
|
C=O
|
(CH OH)n
|
CH2 - OH
Cetoze

Dupa numarul atomilor de carbon


Trioze(contin 3 atomi de carbon)
Tetroze(4)
Pentoze(5)
Hexoze(6)

Structura ozelor
1. Structra aciclica
Trioze
HC = O
|
HC OH
|
CH2 OH
Aldehida glicerica
(gliceraldehida)

CH2 OH
|
C=O
|
CH2 OH
Dihidroxiacetoza(acetona)

Pentoze
HC = O
|
HC OH
|
HC OH
|
HC OH
|
CH2 OH
Riboza

HC = O
|
HC-H
|
HC OH
|
HC OH
|
CH2 OH
Dezoxiriboza

CH2 OH
|
C=O
|
HC OH
|
HC OH
|
CH2 - OH
Ribuloza(cetoza)

Hexoze
HC = O
|
HC OH
|
HO C H
|
HC OH
|
HC OH
|
CH2 OH
Glucoza

HC = O
|
HC OH
|
HO C H
|
HO - C H
|
HC OH
|
CH2 OH
Galactoza

CH2 OH
|
C=O
|
HO C H
|
HC OH
|
HC OH
|
CH2 - OH
Fructoza

2. Structura ciclia a ozelor


Aldoze are loc aditia functiunii OH de la C4 sau C5 la gruparea aldehida cu formarea unor cicluri
FURANOZICE, respectiv PIRANOZICE
Cetoze are loc aditia functiunii OH(hidroxil) de la C5 sau C6 la gruparea cetona cu formarea unor
cicluri FURANOZICE, respectiv PIRANOZICE
o
/ \
\__/
Ciclul FURANOZIC

____o
/
\
\_____/
Ciclul PIRANOZIC

Radicalul OH(hidroxil) nou format prezinta reactivitate marita si se numeste hidroxil glicozidic
In functie de pozitia gruparii hidroxil glicozidic fata de planul ciclul exista:

Anomeri alpha
o
/ \H
\__/OH

____o
/
\H
\_____/OH

Anomeri beta
o
/ \OH
\__/H

____o
/
\OH
\_____/H

(cu hidroxili glicozidic sub si deasupra planului)


Biochime C2 02.03
EXEMPLE DE OZE

( riboza in caiet, pentagonul-5 laturi ; OH => hidrogen/hidroxil glicozidic )


Piranoza-hexoza(6 atomi, respectiv 6 laturi)
In solutia apoasa a unei oze exista un echilibru intre formele furanozice si cele piranozice.

Proprietati fizice ale ozelor

Sunt substante solide, solubile in apa, greu solubile in alcool si insolubile in alti solventi organici
Prezinta gust dulce
Sunt substante optic active, avand proprietatea de a roti planul luminii polarizate.
Izomerii dextrogiri (+) rotesc planul luminii polarizate spre dreapta, iar izomerii levogiri (-) spre stanga.
Numarul de zomeri optici se calculeaza dupa formula N = 2n, unde n = numarul de atomi de carbon
asimetrici.
Activitatea optica se evalueaza cu ajutorul unui aparat numit POLARIMETRU

Mutarotatia ozelor. Este proprietatea unei oze de a trece din forma anomera alpha in forma anomera beta
si din forma anomera beta in forma anomera alpha, pana la atingerea unei stari de echilibru, la
dizolvarea in apa.
Alpha glucoza[alpha] = + 1120
1000
62% beta
[alpha] = +52,50
38% alpha
0
0
Beta glucoza [alpha] = +18,70

Notatiile D si L

In formulele de proiectie Fischer, gruparea OH(hidroxil), situata la cel mai indepartat atom de carbon
asimetric(chiral-carboxil) fata de gruparea carbonil, determina izomerii D si L :
Pozitionare in stanga = izomer L
Pozitionare in dreapta = izomer D

Proprietati chimice ale ozelor

Aditia hidrogenului la gruparea carbonil (reactia de reducere)

ALDOZA(CETOZA) + H2 --------------------> POLIALCOOL


HC = O
H2C OH
|
|
HC OH
HC OH
|
|
HO C H
HO C H
|
|
HC OH
+H2----->
HC OH
|
|
HC OH
HC OH
|
|
CH2 OH
CH2 OH
Glucoza
Sorbitol

CH2 - OH
|
C=O
|
HO C H
|
+2 H2 ----->
HC OH
|
HC OH
|
CH2 OH
Fructoza

H2C OH
|
HC OH
|
HO C H
|
HC OH
|
HC OH
|
CH2 OH
Sorbitol

H2C OH
|
HO C H
|
HO C H
|
HC OH
|
HC OH
|
CH2 OH
Manitol

Oxidarea functiunii aldehida


ALDOZA + 1/2O2 --------------------------------->ACID ALDONIC
HC = O
COOH
|
|
HC OH
HC OH
|
|
HO C H
+1/2O2 ---->glucozoxidaza---> HO C H
|
|
HC OH
HC OH
|
|
HC OH
HC OH
|
|
CH2 OH
CH2 OH
Glucoza
Acid gliconic
Oxidarea la gruparea alcool primar
OZA + O2 ----------------------------------------------> ACID URONIC
HC = O
|
HC OH
|
HO C H
|
HC OH
|
HC OH
|
CH2 OH
Glucoza

+ H2O

HC = O
|
HC OH
|
HO C H
+ O2 -------------->
|
+ H2O
HC OH
|
HC OH
|
COOH
Acid glucuronic

APLICATIE
Scrieti formulele ciclice de perspectiva ale acizilor alpha-glucuronic si alpha-galacturonic ( formele
piranozice).

Oxidarea concomitenta la functiunile alcool primar si aldehida


ALDOZA ---------------oxidare -----------------> ACID ZAHARIC
+2H2O
HC = O
COOH
|
|
(CH OH)n ------------oxidare--------------> (CH OH)n
+ H 2O
|
|
CH2 OH
COOH
Oza
Acid zaharic
APLICATIE
Scrieti formulele acizilor glucozaharic si galactozaharic

Proprietatile reducatoare ale ozelor


Ozele prezinta proprietatea de a reduce ionii metalelor tranzitionale (AG +, Cu+, Bi+) la o valenta
inferioara.
Reactia Fehling
R CH = O + 2Cu(OH)2 -----------------> R COOH + Cu2O
+ 2H2O /
2+
+
Cu + 1e ---------------> Cu (reducere)
Reactia Tollens
R CH = O + 2[Ag(NH3)2]OH ------------> R COOH + 2Ag + 2NH3 + 2 H2O
Ag+ + 1e- ------------> Ag0 (reducere)

Fermentatia ozelor

Epimerizarea ozelor
Este procesul de inversare a configuratiei unui atom de carbon din molecula unei oze.
HC = O
|
HC OH
|
HO C H
|
HC OH
|
HC OH
|
CH2 OH
Glucoza

<---- 4-Epimeraza ----->

HC = O
|
HC OH
|
HO C H
|
HO C H
|
HC OH
|
CH2 OH
Galactoza

Esterificarea ozelor
In prezenta acizilor organici si anorganici ozele formeaza esteri
Exemple de esteri fosforici
HC = O
|
HC OH
|
CH O PO3H2
Gliceraldehid -3Fosfatul

EXERCITIU
Scrieti formulele substantelor : beta-fructozo-1 ; 6-difosfatul ; dihidroxiaceton-1-fosfatul

Reactii de eterificare
Gruparea functionala hidroxil glicozidic reactioneaza cu compusi hidroxilici (alcooli, fenoli etc.)
formand compusi eterici numiti glicozizi. Glicozizii proveniti de la glucoza se numesc glucozizi, ce
de la galactoza galactozizi.

Exemple de oze
Beta-riboza intra in structura ARN , ATP si a unor coenzime
Beta-deoxiriboza intra in structura ADN
Alpha-glucoza se gaseste in toate tesuturile, inclusiv in sange. Solutia de glucoza se mai numeste si dextroza
Beta-galactoza intra in structura lactozei
Beta-fructoza se gaseste in fructe, miere, sperma. Intra in structura zaharozei. Este puternic levogira.
Derivati ai ozelor

Aminoglucide
Sunt derivati ai ozelor in care functiunea OH de la carbonul 2 este inlocuita cu functiunea NH2;
Functiunea NH2 poate fi libera sau acetilata;

Distributie
Apar in proteoglicani, chitina (exoscheletul insectelor), glicolipide, poliglucide specifice de grup sanguin.

GLUCIDE COMPLEXE
(GLUCIDE HIDROLIZABILE)

Clasificare
1. Oligoglucide (2-10 oze)
2. Poliglucide (Glicani)(>10 oze)
Homoglicani (amidonul, celuloza, glicogenul)
Heteroglicani (mucopolizaharidele, gumele ex., guma guar)

Oligoglucide. Diglucide
Rezulta prin condensarea a 2 molecule de oze identice sau diferite.
Intre cele 2 unitati structurale se stabileste o legatura OZIDICA (eter).
OZA1 OH + OZA2 OH -------> OZA1 O OZA2 + H2O
\
Legatura ozidica (eter)

Clasificare
1. Diglucide reducatoare
La reactia de condensare participa functiunea hidroxil glicozidic de la o molecula de oza.
Hidroxilul glicozidic liber confera diglucidului caracter REDUCATOR.
OZA1 OH + HO OZA2 OH -------------> OZA1 O OZA2 OH + H2O
2. Diglucide nereducatoare
Eterificarea se realizeaza intre cele 2 functiuni hidroxil glicozidic.
OZA1 OH + OZA2 OH -------------> OZA1 O OZA2 + H2O

1. Exemple de DIGLUCIDE REDUCATOARE


MALTOZA [alpha-glucopiranozia (1 -> 4)- alpha-glucopiranoza]
Rezulta prin condensarea a 2 molecule de alpha-glucopiranoza C1->C4

Distributie
Se gaseste in malt si in cereale germinate
Intra in structura amidonilui si glicogenului ( unitate repetitiva)
Proprietati chimice

IZOMALTOZA [alpha-glucopiranozia ( 1->6) alpha-glucopiranoza]


Rezulta prin condensarea a 2 molecule de alpha-glucopiranoza C1->C6
APLICATIE
Scrieti formula structurala a izomaltozei.
Distributie
Intra in structura amidonului si glicogenului in punctele de ramificatie
LACTOZA [beta-galactopiranozia (1->4) alpha-glucopiranoza]
Rezulta prin condensarea 1 molecule de beta-galactopiranoza si a 1 molecule alpha-glucopiranoza C1 -> C4

Distributie
Se gaseste in laptele tuturor mamiferelor (zahar de lapte)
Proprietati chimice

CELOBIOZA [beta-glucopiranozil-(1->4)-beta-glucopiramoza]
Rezulta prin condensarea a 2 molecule de beta-glucopiranoza C1->C4

Distributie
Este unitatea repetitiva din celuloza
Apare libera in stomacul ierbivorelor ca rezultat al hidrolizei celulozei
Proprietati chimice

2. DIGLUCIDE NEREDUCATOARE
ZAHAROZA [beta-fructofuranozil-(2->1)-alpha-glucopiranoza]
Rezulta prin condensarea 1 molecule de beta-fructofuranoza si a 1 molecule de alpha-glucopiranoza C2->C1

Distributie
Predomina in sfecla si in trestia de zahar
Proprietati chimice

Zaharoza este dextrogira, iar solutia rezultata la hidroliza este puternic levogira si de aceea se mai numeste
si zahar invertit.

Biochime C3 09.03

POLIGLUCDE (polizaharide, glicani)


Caracteristici generale
Sunt compusi macromoleculari rezultati prin condensarea unui numar imens de oze
Intre radicalii de oze se stabilesc legaturi glicozidice C1->C4, C1->C6, C1-C3 si mai rar C1->C2
Au mase moleculare mari
Clasificare
1. Homoglicani (unitatea repetitiva este formata numai din oze)
2. Heteroglicani(unitatea repetitiva este contine derivati ai ozelor)
AMIDONUL
Formula generala: -(C6H10O5)nDistributie
Este produsul asimilatiei clorofiliene(fotosinteza);
Predomina in cereale si tubercului;
Se prezinta sub forma de granule caracteristice pentru fiecare planta.

Structura chimica
Componentele structurale ale amidonului sunt amiloza si amilopectina
AMILOZA
Reprezinta 20-30% din masa amidonului;
Este constituita din 250-2100 radicali de alpha-glucoza legati C1->C4, care formeaza o structura
elicoidala.

Maltoza

Proprietati generale
Este solubila in apa calda formand o solutie coloidala care gelifica la racire
Cu iodul formeaza o coloratie albastra

AMILOPECTINA
Reprezinta 70-80% din masa amidonului;
Ese contituita din 1000-4000- radicali de alpha-glucopiranoza;
Radicalii de glucoza se leaga intre ei prin legaturi C1->C4 si C1->C6;
Are o structura ramificata

Maltoza

Proprietati generale
Este insolubila in apa rece
Cu solutia de iod formeaza o culoare violacee.

Proprietati ale amidonului


Granulele de amidon au o structura lamelara, mixta semicristalina si amorfa.
Catenele de tip amiloza genereaza structura semicristalina (catenele B) iar cele amilopectinice
(domeniile de ramificare) genereaza structura amorfa (catenele A).

Hidrolizeaza la cald in cataliza acida sau in prezenta enzimelor numite amilaze


Produsul final al hidrolizei in cataliza acida este alpha-glucoza, iar al hidrolizei enzimatice maltoza.
Intermediar se formeaza compusi cu mase moleculare din ce in ce mai mici numiti dextrine.

CELULOZA
Formula generala: - (C6H10O5)nDistributie
In peretii celulelor vegetale
Fibrele de celuloza sunt impachetate cu alte macromolecule de natura poliglucidica : hemiceluloza,
pectina etc.

Structura chimica
Este constituita din 250.000-1.700.000 radicali de beta-glucoza legati C1->C4, care formeaza o structura
liniara.

Proprietati generale
Pulbere de culoare alba, insolubila in apa si solventi organici, solubila in reactiv Schweitzer
[Cu(NH3)4](OH)2;
Hidrolizeaza in prezenta enzimelor numite celulaze, prezente in rumenul rumegatoarelor si intestinul
gros al cabalinelor, pana la stadiul de celobioza;
Hidrolizeaza la cald in prezenta acizilor minerali tari;
Nu este digerata de organismul uman;
GLICOGENUL
Formula generala: -(C6H10O5)nDistributie
In ficat glicogen hepatic constituie rezerva de glucoza din organism;

In organism glicogen muscular constituie rezerva de glucoza necesara glicozei anaerobe in


contractia musculara

Structura
Este constituit din radicali de alpha-glucopiranoza
Radicalii de glucoza se leaga intre ei prin legaturi C1->C4 si C1->C6
Are o structura ramificata, arborescenta.

Proprietati generale
Pulbere de culoare alba insolubila in apa rece, solubila in apa calda
Hidrolizeaza in prezenta alpha-amilazei pana la stadiu de maltoza. Intermediar se formeaza dextrine
Cu iodul formeaza o coloratie rosie-bruna
alpha-Amilaza
alpha-Amilaza
Glicogen ------------------------------> Dextrine ------------------------------> Maltoza
HOH
HOH

LIPIDE
(GRASIMI)
Definitie
Sunt biomolecule hidrofobe (insolubile in apa) constituite din acizi grasi si diferiti alcooli sub forma de
esteri sau amide
Distributie
Lipide de constitutie intra in structura diferitelor componente celulare
Lipide de rezerva - intra in constitutie tesutului adipos
Clasificare
Lipide simple alcatuite din C,H si O
Lipide complexe alcatuite din C,H,O,P/N,S
Rol biochimic
Sursa de energie superioara glucidelor
Plastic intra in structura membranelor celulare
Transportatori ai moleculelor liposolubile( de tipul hormonilor si vitaminelor)
Componente structurale

ACIZI GRASI
Caracteristici generale:
Monocarboxilici
Numar mare de atomi de carbon
Numar par de atomi de carbon

Catene liniare(foarte rar ciclice sau ramificate)


Caracter saturat sau nesaturat

ALCOOLI
Caracteristici generale:
Pot fi alcooli saturati,nesaturati,alifatici,ciclici sau aminoalcooli
Acizi grasi saturati
Formula generala : R- (CH2)n COOH
Exemple de acizi grasi saturati:
Nr atomi de carbon
Denumire uzuala
Formula chimica
4
Acid butiric
CH3 (CH2)2 COOH
6
Acid caproic
CH3 (CH2)4 COOH
16
Acid palmitic
CH3 (CH2)14 COOH
18

Acid stearic

CH3 (CH2)16 COOH

20
24

Acid arahic
Acid lignoceric

CH3 (CH2)18 COOH


CH3 (CH2)22 COOH

Distributie
Lapte, produse lactate
Lapte, produse lactate
Majoritatea grasimilor
naturale
Majoritatea grasimilor
naturale
Untul de arahide
Sfingomieline,
cerebrozide

Acizi grasi nesaturati


Caracteristici generale: pot fi mononesaturati si polinesaturati. Cei naturali au conformatie cis.
Caracterstici
Formula chimica
Denumire
structurale
uzuala
16Cdelta9
CH3-(CH2)5-CH = CH-(CH2)7-COOH
Acid palmitoleic
18Cdelta9
CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH
Acid oleic
18Cdelta9,12
CH3-(CH2)4-CH=CH-CH2-CH=CH-(CH2)7-COOH
Acid linoleic
18Cdelta9,12,15
CH3-CH2-CH=CH-CH2-CH=CH-CH2-CH=CH-(CH2)7-COOH Acid linolenic
20Cdelta5,8,11,14
Acid arahidonic
CH3-(CH2)4 - (CH=CH2-CH)4- (CH2)7-COOH
Acidul cis delta9-octadecenoic

Exercitiu: scrieti formula acidului arahidonic


Acizi grasi esentiali
Acizii grasi esentiali sunt linoleic, linolenic si arahidonic
Acesti acizi nu pot fi biosintetizati de organismul animal deoarece acesta nu poseda echipamentele
enzimatice necesare introducerii dublelor legaturi;
Acizii grasi esentiali sunt preluati din hrana
Acidul arahidonic poate fi biosintetizat din acid linoleic si linolenic
Rol biochimic
Intra in constitutia fosfolipideor
Participa la metabolismul mitocondrial
Stimuleaza procesele de crestere
Participa la mentinerea colesterolemiei in limitele fiziologice

Acizii grasi omega-3


Carbonul omega-1 este ultimul atom de C din catena unui acid gras
Omega-n desemneaza prezenta dublei legaturi fata de ultimul atom de C
Ex,acidul linolenic este un acid gras omega-3
Rol biochimic
Participa la mentinerea colesterolemiei si lipidemiei in limitele fiziologice (actiune lipotropa).
Biochimie C4 16.03.15
Acizi grasi specializati

Sunt acizi grasi cu 20 atomi de carbon, denumiti si eicosanoizi


Cei mai importanti eicosanoizi sunt: prostaglandinele , prostaciclinele, endoperoxizii, tromboxanii si
leucotrienele.
Eicosanoizi
Rol biochimic
Prostaglandinele
Stimuleaza contractia musculaturii netede
Stimuleaza medierea raspunsului inflamator
Intervine in reglarea transmisieinervoase
Actioneaza asupra aparatului reproducator
Prostaciclinele
Vasodilatatoare
Impiedica agregarea trombocitelor
Endoperoxizi
intermediari biochimici in sinteza
prostaglandinelor
Tromboxanii
intervin in procesele de formare a trombusului
Leucotrinele
sunt implicate in chemotaxie, procesul
inflamator si in procesele alergice

ALCOOLI
Alcooli aciclici
CH2 OH
|
CH OH
|
CH2 OH
1,2,3 propantriol
(Glicerol)

Aminoacizi hidroxilati
CH2(CH2)14 CH2 OH
Alcool cetilic
CH3(CH2)28 CH2 OH
Alcool miriclic

Aminoalcooli
HO CH2 CH2 NH2
Colamina
HO CH2 CH2 N?(CH2)3
Colina

CH2 OH
|
CH NH2
|
COOH
Setina

Alcooli ciclici
Colesterolul
Proprietati generale
este o substanta de culoare alba, hidrofoba, solubila in solventi organici;
este de origine exogena (alimentara) sau endogena (sinteza hepatica).

molecula colesterolului prezinta o regiune polara si o regiune nepolara.


Se prezinta liber sau estrificat. Colesterolul liber este cel bun, iar cel estrificat este cel rau.

Rol biochimic
Intra in constitutia membranelor celulare (oferind acestora o anumita rigiditate) si a liporopteinelor
plasmatice;

Este percusor al acizilor biliari, hormolilor steroizi si vitaminei D 3;


In hipercolesterolemie se instaleaza ateroscleroza si xantomatoza.

Acizi biliari

Alaturi de sarurile biliare, acizii biliari sunt principalii componenti ai bilei (produs de secretie a
ficatului)
Structura chimica
Acizii biliari deriva de la acidul colanic. Cei mai importanti acizi biliari sunt : acidul colic , acidul
chenodeoxicolic si acidul litocolic. Acesti acizi difera intre ei prin numarul si pozitiile gruparilor
-OH :

APLICATIE
Scrieti formulele chimice ale acizilor biliari colic si litocolic

Acizii colic si chenodeoxicolic sunt biosintetizati de ficat din colesterol ( sunt acizi biliari primari ). Ceilalti
acizi biliari sunt secundari, deoarece sunt biosintetizati din cei primari in lumenul intestinal.
Acizii biliari se prezinta conjugati cu taurina sau cu glicololul.
Acizii biliari conjugati si sarurie lor de sodiu sau de potasiu sunt substante puternic tensioactive (cu actiune
detergenta).
H2N CH2 COOH
Glicocol

Glicolitocolat de sodiu

H2N CH2 CH2 SO3H


Taurina

Taurolitocolat de potasiu

APLICATIE
Scrieti formulele chimice ale glicocolatului de sodiu Na si tauochenodeoxicolatului de potasiu K

Rol biochimic
Emulsionarea lipidelor alimentare la nivelul intestinului subtire transformand globulele de grasime
in picaturi microscopice marind suprafata de contact intre lipide si enzimele pancreatice numite
lipaze
Solubilizeaza lipidele in mediul apos cu formare de micele.
Favorizeaza transportul si absorbtia vitaminelor liposolubile.

Clasificarea lipidelor
1. Lipide simple ( C, H, O) - acilgliceroli (gliceride)
-ceride
-steride
2. Lipide complexe ( C, H, O, N azot, P fosfor ) glicerofosfolipide
- sfingofosfolipide

1. Lipide simple
A. Acilgliceroli

Sunt esteri ai glicerolului cu diferiti acizi grasi


CH2 OH
|
CH OH
|
CH2 OH
Glicerol

Clasificare
CH2 O CO R1
|
CH OH
|
CH2 OH
Monoacilgliceroli
(Monogliceride)

CH2 O CO R1
|
CH O CO R2
|
CH2 OH
Diacilgliceroli
(Digliceride)

CH2 O CO R1
|
CH2 O CO R2
|
CH2 O CO R3
Triacilgliceroli
(Trigliceride)

Exemple:
CH2 O CO (CH2)14 CH2
|
CH O CO (CH2)14 CH3
|
CH2 O CO (CH2)16 CH2
1,2 dipalmitol-3-steariol-glicerol

CH2 O CO (CH2)7 CH = CH ( CH2)7 CH3


|
CH O CO (CH2)14 CH2
|
CH2 O CO (CH2)16 CH3
1-olecil-2-palmitol-3-stearocil-glicerol

Distributie
Se gasesc atat in regnul animal, cat si in regnul vegetal, constituind in principal lipide de rezerva

In grasimile de origine animala se gasesc preponderent sub forma de trigliceride


In grasimile de origine animala predomina acilglicerolii care contin acizi grasi saturati, iar in grasimile
vegetale cei care contin acizi grasi nesaturati
Rol biochimic
Acilglicerolii au rol energetic
Proprietati fizice
Starea de agregare solida predomina acizii grasi nesaturati
-semisolida contin acizi grasi saturati s nesaturati in cantitati aproximativ egale
-lichida contin preponderent acizi grasi nesaturati
Solubilitate sunt insolubile in apa, dar solubile in solventi organici
Proprietati chimice
Reactia de hidroliza in mediu bazic (saponificarea)
CH2 O CO R1
CH2 OH
R1 COOK
|
|
CH O CO R2 + 3KOH ------------> CH OH
+ R2 COOK
|
|
CH2 O CO R3
CH2 OH
R3 COOK
Triacilglicerol
Glicerol
Sapunuri
Sapunurile de Na si K sunt solubile in apa si au actiune detergenta.
Reactia de hidroliza enzimatica are loc in prezenta enzimelor numite acilglicerol lipaze. Reactia are
loc in trepte:
Lipaze
Triacilglicerol ----------> Diacilglicerol R1 COOH
HOH
\
\ Lipaze
-------------> Monoacilglicerol + R3 COOH
HOH
\
\ Lipaze
-------------> Glicerol + R2 COOH
HOH
APLICATIE
Scrieti ecuatia reactiei de hidroliza enzimatica a tristerinei.

Reactia de hidrogenare
in prezenta catalizatorilor de Ni, PT, Pd, gliceridele nesaturate aditioneaza hidrogen cu formare de
gliceride saturate. Reactia sta la baza prepararii margarinei din uleiuri vegetale. Margarina dauneaza
grav sanatatii deoarece hidrogenarea nu se realizeaza 100%, iar unii acizi grasi ramasi nesaturati trec
din conformatie cis in conformatie trans. Acizii trans sunt cancerigeni !
APLICATIE
Scrieti ecuatia de hidrogenare a trioleinei. Denumiti triglicerida rezultata.

Rancezirea grasimilor
Este procesul de degradare a trigliceridelor prin hidroliza partiala si oxidarea acizilor grasi nesaturati, cu
formare de peroxizi ( R O O R ), aldehide ( R CH = O ) si metilcetone ( R CO CH3 ),
compusi toxici care imprima grasimilor miros si gust neplacut.

CH3 (CH2)n CH2 CH2 COOh + O2 ----> CH3 (CH2)n C CH2 COOH ----> CH2 (CH2)n C CH2
Beta
||
-CO2
||
Acid gras saturat
O
O
Beta-Cetoacid
Metilcetona
O2
CH3-(CH2)n-CH=CH-(CH2)n-COOH ---> CH3-(CH2)n-CH-CH-(CH2)n-COOH ---> CH2-(CH2)n-C-H + HOOC-(CH2)n-C-H
Acid gras nesaturat
|_ _|
||
||
O
O
O
Peroxid
Aldehida
Aldehida-acid

Biochimie C5 23.03

B. Ceride

Sunt esteri ai acizilor grasi cu alcooli superiori (ex. cetilic si miricilic);


Sunt principalii constituenti ai substantelor naturale numite ceruri ;

Distributie
- In regnul vegetal pe frunze, tulpini, fructe
- In regnul animal sunt secretate de glandele sebacee de la mamifere, de glanda uropigena la pasari si de
glandele cerifere la insecte.
Rol biochimic
Rol protector impotriva pierderilor de apa
Rol protector impotriva excesului de apa
Rol protector impotriva atacului fungic si microbian
Exemple :
CH3 (CH2)14 CO O CH2 (CH2)14 CH3
Palmitat de cetil
CH3 (CH2)14 CO O CH2 (CH2)28 CH3
Palmitat de miricil

CH2(CH2)14 CH2 OH alcool cetilic

CH3(CH2)28 CH2 OH alcool miriclic

Distributie
Ceara de albine , spermantzetul si warlatul, lanolina, uleiul de peste.

C. Steride

Sunt esteri ai acizilor grasi (in special palmitic, oleic si linoleic) cu alcooli policiclici numiti sterioli.

Distributie
- In regnul vegetal
- In regnul animal

Exemple:
Palmitat de colesteril

Oleat de colesteril
APLICATIE Scrieti formula oleatului de colesteril

2. Lipide complexe
A. Glicerofosfolipide
Formula generala
1 CH2 O CO R1
|
2 CH O CO R2
|
3 CH2 O P O X

// \
O
Clasificare

Caracteristici structurale
Glicofosfolipidele contin componenta polara si o componenta nepolara reprezentata de radicalii acizilor
grasi
Acidul gras din pozitia 2 este nesaturat si in conformatie cis.

Rol biochimic
Datorita caracterului amfipatic, moleculele de glicerofosfolipide intra in constitutia membranelor
celulare
Prezenta acizilor grasi nesaturati in conformatie cis, impiedica impachetarea stransa a fosfolipidelor in
membrana celulara

Sunt agenti de emulsionare a lipidelor nepolare ( trigliceride, colesterol esterificat)


Participa la polarizarea membranelor celulare (inclusiv in SNC) favorizand trecerea influxului nervos
prin sinapse

Proprietati chimice
Sub actiunea enzimelor numite fosfolipaze, hidrolizeaza la nivelul celor 4 grupari esteri, punand in
libertate lizoderivati cu actiune hemolitica.

APLICATIE
Scrieti formula lecitinei, care contine acid stearic (C18) si acid arahidonic (C20, delta5, 8, 11, 14). Ce
rezlta la hidroliza acestei lecitine in prezenta fosfolipazei A2?

B. Sfingolipide

Contin in structura lor un radical provenit de al aminoalcoolul sfingozina

Formula generala
H
CH3 (CH2)12 C = C
|
H CH OH
|
CH NH CO R
|
CH2 O Y

Clasificare
-Y

Denumire
Sfingofosfolipide

Distributie
Toate tesuturile
predomina in sunstanta
alba a SNC

-H

Ceramide

Predomina in ficat,
splina, pulmoni

Cerebrozide

-glucocerebrozide
Toate tesuturile
predomina in substanta
alba din creier, maduva
spinarii si microzomi

Beta galactoza-3-sulfonata

-galactocerebrozide
Sulfatide

Predomina in
mitocondrii, nucleu,
microzomi, sinapse

Proteine
Sunt biomolecule cu raspandire ubicvitara in lumea vie
Reprezinta suportul matrial al tuturor fenomenelor vietii
Functiile proteinelor
Sunt componente plastice intra in structura membranelor celulare si formatiunilor intracelulare
Unele proteine sunt biocatalizatori (enzime)
Functioneaza ca transportatori de molecule si ioni
Intervin in diviziunea celulara, procesele de crestere si diferentiere celulara
Controleaza si coordoneaza miscarea actionand ca factori de reglare in contractia musculara
Au rol in producerea si transmiterea influxului nervos
Controleaza homeostazia sanguina si apararea imuna
Implinesc functii mecanice in piele, oase, vase sanguine, muschi

1. Aminoacizi
Reprezinta unitatile structurale fundamentale ale peptidelor si proteinelor
Formula generala

Rol biochimic
Aproximativ 20-22 aa sunt proteinogenici sunt codificati de ADN si intra in structura proteinelor
Percusori ai unor neurotransmitatori, mediatori, hormoni, metaboliti ( ex. glucoza in gloconeogeneza)
Biochimie C6 30.03
Clasificarea si structura aminoacizilor proteinigenici
1. Aminoacizi mono-amino-mono-carbo-xilici

Aminoacizi cu catena alifatica

H3C
H
|
CH NH2
|
COOH
Glicocol(glicina)
(Gli)

CH3
|
CH NH2
|
COOH
Alanina
(Ala)

CH3
\ /
CH
|
CH NH2
|
COOH
Valina
(Val)

H3C CH3
\ /
CH
|
CH2
|
CH NH2
|
COOH
Leucina
(Leu)

CH3
|
H3C CH2
\ /
CH
|
CH NH2
|
COOH
Izoleucina
(Ile)

Aminoacizi cu catena aromatica

CH2
|
CH NH2
|
COOH
Fenilalanina
(Phe)

Aminoacizi hidroxilici

CH3
|
CH OH
|
CH NH2
|
COOH
Treonina
(Tre)

CH2 - OH
|
CH NH2
|
COOH
Serina
(Ser)

CH2
|
CH NH2
|
COOH
Tirozina
(Tir)

Aminoacizi cu sulf

CH2 SH
|
CH NH2
|
COOH
Cisteina
(Cis)

CH2 S S CH2
|
|
CH NH2
CH NH2
|
|
COOH
COOH
Cistina
(2Cis)

CH2 S CH3
|
CH2
|
CH NH2
|
COOH
Metionina
(Met)

2. Aminoacizi mono-amino-dicarbo-xilici
COOH
|
CH2
|
CH NH2
|
COOH
Acid aspartic
(Asp)

COOH
|
(CH2)2
|
CH NH2
|
COOH
Acid glutamic
(Glu)

CO NH2
|
CH2
|
CH NH2
|
COOH
Asparagina
(Asn)

CO NH2
|
(CH2)2
|
CH NH2
|
COOH
Glutamina
(Gln)

3. Aminoacizi diamino-mono-carbo-xilici

CH2 NH2
|
(CH2)2
|
CH NH2
|
COOH
Ornitina
(Orn)

CH2 NH2
|
(CH2)2
|
CH NH2
|
COOH
Lizina
(Lis)

NH2
/
C = NH
\
NH
|
CH2
|
(CH2)2
|
CH NH2
|
COOH
Arginina
(Arg)

4. Aminoacizi heterociclici

Aminoacizi esentiali
Sunt aminoacizii pe care organismul nu ii poate biosintetiza si, in consecinta, trebuie preluati din hrana
Aminoacizii esentiali pentru om sunt: Val, Leu, Ile, Phe, Tir, Met, Arg, His, Trp
Met si Phe sunt biosintetizati in cantitati insuficiente
Carenta in aminoacizi esentiali produce:
- Incetarea cresterii si dezvoltarii
- Tulburari de reproductie
- Atrofia unor glande
- Atrofia testiculelor si ovarelor
- Tulburari vasculare
Proprietati fizice generale
Sunt substante albe, cristaline, solubile in mediul apos, solubilitatea fiind dependenta de pH
Prezinta activitate optica (cu exceptia glicocolului)

Proprietati chimice generale


Au caracter amfoter

pH-ul izoelectric(pHi) reprezinta valoarea de pH pentru care disocierea ca acid este egala cu disocierea
ca baza. La aceasta valoare de pH, sarcina globala a unui aminoacid este 0.
Aminoacizii prezinta reactii datorita gruparilor functionale NH2 , - COOH , - NH2 si COOH

Reactii datorate gruparii COOH :


- Formarea de amide Glu + NH3 (toxic) ------> Gin (netoxic) + H2O
- Formarea de amide biogene
aminoacid
Aminoacid ------------------------> Amina biogena + CO2
decarboxilaze
Exemple de amine biogene:
Aminoacid
Histidina

Amina biogena
Histamina

Tirozina
Triptofan
Ornitina
Lizina
Cisteina
Acid aspartic

Tiramina
Triptamina
Putresceina
Cadaverina
Cisteamina
Beta-Alanina

Rol biochimic
Vasodilatator,stimuleaza secretia sucului gastric si contractia
musculaturii netede. Este implicata in reactiile alergice
Antagonist al histaminei
Metabolit cu actiune hipertensiva
Diamina toxica prezenta in carnea alterata cu actiune hipertensiva
Diamina toxica prezenta in carnea alterata cu actiune hipertensiva
Constituent al coenzimei A
Constituent al coenzimei A si al acidului pantotenic

APLICATIE
Scrieti formulele structurale ale aminelor biogene
Reactii datorate gruparii functionale NH2 :
Reactia de alchilare
CH2 COO
CH2 COO
|
+3CH2I ----->
| / CH3
+3HI
+
+
NH2
N - CH3
Gl
\ CH3
Betaina
Betaina este donator de radical CH3, in diferite procese de biosinteza la nivel celular

Reactia de acilare

CH2 COO
|
NH2Gil

CH2 COOH
+ C4H5 COCl ----------------------------> |
+HCl
Clorura de benzoil
NH CO C4H5
TOXICA
Acid hipuric
NETOXIC

Formarea de carba-mino-derivati

R
|
CH COO
|
NH2+
Aminoacid

R
|
CH COOH
|
OH
Hidroxiacid

+ HNO2

+ N 2 + H 2O

Reactia de dezaminare sta la baza dozarii aminoacizilor prin metoda gaz-volumetrica


Reactii datorate prezentei concomitente a gruparilor functionale amino si carboxil
Formarea de chelati
In prezenta ionilor metalelor tranzitionale , aminoacizii formeaza chelati colorati
R
|
CH COO
|
NH2

Cu2+

R
|
OOC CH
|
H2N

Chelat violet

Reactia de condensare intermoleculara

R1
R2
Rn
|
|
|
H2N CH COOH + H2N CH COOH + ---------------H2N CH COOH ------> -(n-1)H2O -------->
R1
R2
|
|
H2N CH CO HN CH CO Aminoacid N Legatura
terminal
peptidica

Rn
|
- HN CH COOH
Aminoacid C
terminal

Reactii datorate catenelor laterale


Reactii datorate radicalilor SH (tiol)
CH2 SH
CH2 S S CH2
|
|
|
CH NH2
---------------------------->
CH NH2
CH NH2
2
|
|
|
COOH
-2H
COOH
COOH
Cisteina
Cistina
(Cis)
(2Cis)

Reactia de esterificare la gruparea functionala OH


CH2 OH
CH2 O PO3H2
|
|
CH NH2
CH NH2
+ H2O
|
|
COOH
+H3PO4
COOH
Serina
Fosforilerina
(Ser)

2. Peptide
Rezulta din condensarea unui numar restrans de aminoacizi
Legaturil rezultate in urma reactiilor de condensare intermoleculara se numesc legaturi peptidice
Clasificare
a) Oligopeptide contin intre 2 si 10 radicali aminoacizi
b) Polipeptide contin mai mult de 10 radicali aminoacizi
Nomenclatura
Prin conventie , denimirea se realizeaza incepand cu aminoacidul N terminal (aminoacidul nr 1) si se
finalizeaza cu aminoacidul C terminal (aminoacidul n)
Pentru a denumi o peptida se schimba sufixul na al fiecarui aminoacid cu sufixul il, exceptie facnd
aminoacidul n la care nu se schimba denumirea
Exemplu
H2N Gil Ser Ala Pro COOH
gilcil seril alanil prolina
Peptide cu importanta fiziologica
1. Dipeptide
CARNOZINA

ANSERINA

CARNOZINA Distributie si rol biochimic :


Se gaseste in muschi , inima si creier
Inhiba formarea gruparilor carbonil, reducand posibilitatea formarii proteinelor anormale
Favorizeza diviziunea celulara, protejeaza ADN-ul contra oxidarii, blocheaza glicozilarea si stabilizeaza
membranele celulare
Actioneaza ca un tampon intracelular
Se administreaza in cancer , Alzheimer si autism
ANSERINA distributie si rol biochimic:
Se gaseste in muschiul de pasare , nu se gaseste in muschiul de om
Rolul biochimic nu a fost elucidat

2. Tripeptide
GLUTATIONUL este un compus activ redox care exista in 2 forme: glutation redus si oxidat

COOH
|
(CH2)2
|
CH NH2
|
COOH
Acid glutamic
(Glu)

CH2 SH
|
CH2 NH2
|
COOH

Cisteina
(Cis)

CH2- NH2
|
COOH

CH2 SH
|
CO NH CH
|
|
(CH2)2
CO NH CH2
|
|
CH NH2
COOH
|
COOH

Glicocol
(Glicina)(Gil)

y Gutamil-cisteinil-glicocol
(GLUTATION REDUS)

-2H
2G SH ---------------------> G S S G
<-------------------+2H
Glutation redus
Glutation oxidat
APLICATIE
Scrieti formula structurala a glutationului oxidat
Distributie
Predomina in ficat, splina, celulele pe cale de multiplicare
Rol biochimic
Regleaza potentialul redox al celulei, prin mentinerea unui echilibru intre forma oxidata si forma redusa
(este antioxidant)
A + 2G SH <=========> AH2 + G S S G
Substrat oxidat
substrat redus
Transporta aminoacizii prin membrana celulara in numeroase celule
Este cofactor al unor enzime (ex: glutation peroxidaza)
3. Octapeptide
OXITOCINA si VASOPRESINA ( HORMONUL ANTIDIURETIC)
Sunt peptide ciclice secretate de lobul posterior al hipofizei

Structura chimica

Oxitocina
Vasopresina
OXITOCINA Rol biochimic:
Favorizeaza contractia musculaturii netede a uterului si expulzarea fatului
Permite retractarea uterului dupa expulzare si recapatarea pozitiei initiale
Injectarea oxitocinei la mamifere determina modificarea comportamentului (diminuarea agresivitatii,
cresterea sociabilitatii si arezistentei la durere, scaderea tensiunii arteriale, cresterea apetitului si a
comportamentului maternal la femele)
Efectul este mai puternic la femele decat la mascului, iar efectul se poate transmite si la animalele aflate
in vecinatate (prin sistemu olfactiv)
VASOPRESINA Rol biochimic:
Actiune vasoconstrictoare
Actiune antidiuretica
Insuficienta secretiei vasopresinei determina instalarea diabetului insipid
4. Polipeptide
INSULINA

Este un hormon secretat de pancreasul endocrin


Este o polipeptida constituita din 51 aminoacizi
Are o structura bicatenara stabilizata prin punti disulfurice

Rol biochimic
Scade concentratia glucozei din sange (rol hipogliceinant) favorizand patrunderea acesteia in celule
In cazul unei biosinteze insuficiente se instaleaza diabetul zaharat
GLUCAGONUL

Este constituit din 29 aminoacizi


Este secretat de pancreasul endocrin
Are actiune hiperglicer.

Biochimie C7 6.04

Proteine
Rol biochimic :
Detine un rol crucial in majoritatea proceselor biologice. Indeplinesc numeroase functii fiziologice :
Enzime sunt cei mai eficienti catalizatori; in organismul animal au fost identificate sute de enzime
Leaga, transporta si stocheaza molecule mici (ex: hemoglobina transporta oxigenul, iar albuminele
medicamentele)
Comutatori moleculari modificarile conformationale survenite ca urmare a modificarii pH-ului sau a
coordonarii unor liganzi , pot fi utilizate pentru controlul proceselor celulare
Coordonatori ai miscarii muschii sunt alcatuiti din proteine, iar contractia musculara este mediata de
glisarea a 2 proteine (actina si miozina)
Suport structural pielea si oasele contin proteina numita colagen
Protectie imuna anticorpii sunt proteine care neutralizeaza molecule straine specifice existente in
organism
Generarea si transmiterea implsului nervos receptorii neurotransmitatorilor sunt proteine (ex:
receptorul pt acetilcolina este o proteina amplasata in neuronii post sinaptici)
Controleaza cresterea si diferentierea de ex, proteinele supresor se pot lega de fragmente specifice din
ADN inhiband expresia si, deci, formarea de produsi specifici segmentului; hormonul de stimulare a
tiroidei este o proteina.

Clasificare :
1. Proteine simple
2. Proteine conjugate
1. PROTEINE SIMPLE

Sunt biomolecule cu caracter macromolecular constituite numai din aminoacizi


Au mase moleculare cuprinse intre 103 si 105Da ( 1Da = 1,6605 * 10-27kg)
Conformatia proteinelor:
Fiecare proteina in stare nativa are o structura tridimensionala (spatiala), care este cunoscuta sub numele de
conformatie.
Conformatia proteinelor este rezultanta urmatorilor factori:
Caracteristicile legaturilor peptidice
Natura catenelor laterale R
Caracteristicile legaturilor peptidice:
are caracter partial de dubla legatura
este rigida
atomii de carbon din alpha sunt dispusi in trans

1. Structura primara
Reprezinta secventa liniara a aminoacizilor legati intre ei prin legaturi peptidice. Pozitiile legaturilor covalente
disulfurice dintre radicalii de cisteina sunt incluse de asemenea in structura primara.

2. Structura secundara
Reprezinta plierea regulata a regiunilor unei catene polipeptidice.
Este dictata de structura primara , fiind rezultanta interactiunilor dintre radicalii aminoacizilor vecini.
Este stabilizata de legaturi de hidrogen stabilite intre gruparea >C=O de la o legatura peptidica si gruparea
-NH- de la o legatura peptidica vecina.
Legaturile de hidrogen pot fi intracatenare ( modelul alpha-helix) si intercatenare (modelul planurilor pliate
beta-pliere)

Modelul alpha-helix

Rezulta prin spiralarea catenei peptidice intr-o elice orientata spre dreapta
Toate legaturile polipeptidice participa la legaturi de hidrogen intercatenare de tipul:

- Structura alpha-helix 100% prezinta proteina fibrilara biosintetizata de ectoderm, numita alpha-keratina
- La alte proteine, regiunile alpha-helix alterneaza cu regiuni neelicoidale, continutul in alpha-helix
variind in functie de structura primara
- Prezenta prolinei, aminoaizilor ionici si a aminoacizilor voluminosi ( Trp, Val, Leu) fac imposibila
plierea unei proteine intr-o structura alpha-helix.

Modelul planurilor pliate (beta-pliere)

Este o conformatie ordonata rezultata prin plierea catenei polipeptidice intr-o structura mai relaxata stabilizata
prin legaturi de hidrogen intercatenare.
Catenele polipeptidice pot fi dispuse paralel sau antiparalel.

------------------------->
H2N /\/\/\/\/\/\/\ COOH
H2N /\/\/\/\/\/\/\ COOH
------------------------->

antiparalel

-------------------------->
H2N /\/\/\/\/\/\/\/\/\ COOH
COOH /\/\/\/\/\/\/\ H2N
< --------------------------

paralel

Modele structurale beta-pliere sunt frecvent intalnite si in proteinele globulare


Un numar mare de boli au drept cauza formarea de proteine fibrilare numite amiloide , in locul celor
globulare. De ex, in boala Alzheimer , in creierul indivizilor se depun proteine fibrilare cu structura
asemanatoare fibroinei.

Modelul colagen

Este reprezentat de un triplu helix spiralat spre stanga, cu structura mai relaxata decat alpha-keratina.
Colagenul se gaseste in piele, oase , tendoane si constituie un element de rezistenta a organismului.

3. Structura tertiara
Rezulta prin infasurarea macromoleculei proteice intr-o structura aproximativ globulara.
Gruparile hidrofobe sunt orientate spre interior, formand un miez hidrofob, iar cele hidrofile spre
exterior, formand un invelis hidrofil.
In urma infasurarii lantului polipeptidic rezulta domenii cu structura alpha-helix, domenii cu structura
secundara de tip beta-pliere si domenii fara organizare secundara.

Stabilitatea edificiului macromolecular este asigurata prin interactiuni intracatenare si legaturi


chimice

Structura tertiara este dictata de structura primara


Structura tertiara este responsabila de proprietatile biologice : enzima, hormon, anticorp, functia
respiratorie etc.

Denaturarea structurii tertiare


a) Denaturare reversibila sunt afectate interactiunile fizice
b) Denaturare ireversibila sunt afectate legaturile chimice
Denaturarea se produce sub actiunea urmatorilor factori: temperatura ridicata , prezenta acizilor si bazelor tari,
prezenta ionilor metalelor grele, radiatii UV , forte mecanice.

4. Structura cuaternara
Rezulta prin asocierea mai multor macromolecule cu structura tertiara numite protomeri, intr-un ansamblu
supramolecular numit oligomer.

n = 2 ...........dimer
n = 3 ...........trimer
n = 4 ...........tetramer

Morfologia macromoleculelor proteice


Dupa aspect si solubilitate, proteinele se calsifica :
a) Proteine fibrilare
b) Proteine globulare
c) Proteine mixte
ASPECT
SOLUBILITATE
P.FIBRILARE
filiform
Insolubile in apa si in solutii saline

P.GLOBULARE Elipsoidal
sferic

Solubile in apa si in solutii saline

P.MIXTE

Soluble in solutii saline

Filiform cu
capete
globulare

b)Exemple de proteine globulare:

EXEMPLE
Alpha-keratina
Beta-keratina
Colagenul
Enzimele
Hormonii proteici
Anticorpii
Pigmentii respiratori
Fibrinogenul
Miozina

Biochimie C8 20.04
ALBUMINE
M 60000Da
Solubile in apa si solutii saline
Coaguleaza la 60-70o
Precipita cu sulfat de amoniu la saturatie
Au cea mai mare mobilitate electroforetica
Albuminele serice sunt biosinteizate de ficat
Albuminele serice transporta apa, acizii grasi, bilirubina, medicamentele etc.
Exemple de albumine
Distributie
Serumalbumine
Sange
Mioalbumine
Muschi
Lactoalbumine
Lapte
ovalbumine
Ou

GLOBULINE

M 150000Da
Solubile in solutii saline
Coaguleaza la to>70oC
Precipita cu sulfat de amoniu la semisaturatie
Au cea mai mica mobilitate electroforetica
Exemple de globuline
Serumglobuline(alpha1-,alpha2-,beta1-,beta2-,y-)
Lactoglobuline
Ovglobuline
Legumina
Faseolina
Amandina
Arachina

Distributie
Ser sanguin
Lapte
Ou
Seminte de leguminoase
Seminte de fasole
Seminte de migdale
Seminte de alune americane

Imunoglobulinele (antocorpii)
Se gasesc in sange si alte fluide ale vertebratelor
Migreaza in camp electric in zona y-globulinelor
Sunt biosintetizate ca raspuns al antigenelor
Identifica si neutralizeaza antigenele (bacterii, virusuri)
Structura anticorpilor
Sunt proteine teramere
Cei 4 protomeri sunt dispusi sub forma literei Y
Intre antigen si anticorp exista o complementaritate structurala

Prolamine

Sunt proteine de origine vegetala


Sunt insolubile in apa si solutii saline
Nu contin aminoacizi esentiali , au valoare nutritiva scazuta
Intra in structura glutenului
Ex: gliadina din grau si secara , zeina din porumb

Glutenine

Sunt de origine vegetala


Intra in structura glutenului
Glutenul confera proprietatile de panificatie ale cerealelor si este constituit din:
- Prolamine si glutenine(70-80%)
- Glucide
- Lipide
- Minerale

a) Proteine fibrilare

Keratinele

Fibroina

Colagenele

Caracteristici structurale:
Au un continut ridicat de glicocol, prolina, hidroxiprolina
Catenele polipeptidice sunt legate intre ele prin punti disulfurice
Distributie:
Oase
Piele
Cartilagii
Tendoane
Proprietati:
Este insolubil in apa rece si rezistent la actiunea enzimelor proteolitice
Este solubil in apa la fierbere
Solutia de colagen formeaza la racire un gel
Solutia si gelul de colagen sunt hidrolizate de enzimele proteolitice

c)Exemple de proteine mixte


Fibrinogenul exte o proteina hexamera cu rol in coagularea sangelui

Miozina este o proteina mixta cu rol in contractia musculara

Actina este o proteina mixta cu rol in contractia musculara

2. PROTEINE CONJUGATE
componenta proteica + componenta prostetica = proteina conjugata
-ion metalic
-radical fosforic
-glucide
-lipide
-pigment

Metalproteine
Grupare prostetica = ion metalic
Exemple: hmoglobina , mioglobina, feritina, ceruloplasmina, hemosiderina

- structura de tip chelat


Men+ = Fe2+ , Co2+ , Zn2+ , Cu2+
Fosfoproteine
Grupare prostetica = -H2PO3
Radicalul acidului fosforic esterifica radicalul OH al serinei sau treoninei.
Radicalii fosforici formeaza cu ionii Ca2+, Na+ sau K + , saruri.
Exemple: cazeinele, fosfovitina, vitelina
Glicoproteine
Grupare prostetica = glucid
Glucidele sunt reprezentate de : fructoza, galactoza, N-acetilglucozamina, N-acetilgalactozamina
Rol biochimic: protector al mucoaselor fata de actiunea enzimelor proteolitice; intervin in procesele de
recunoastere celula-celula si celula-molecula.

Lipoproteine

Grupare prostetica = lipide


Lipidele sunt reprezentate de: fosfolipide, trigliceride (TG), colesterol liber si esterificat(CE), vitamine
liposolubile(A, D, E si K).

La electroforeza , lipoproteinele serice se separa in 4 fractii :

HDL (12% colesterol esterificat)


VLDL (35-40%)
LDL (15-20%)
Chilomieroni

Cromoproteine
Grupare prostetica = pigment
Clasificare :
Cromoproteine porfirinice
Cromoproteine neporfirinice

PROFINA + RADICALI CH3 - =>1, 3, 5, 8


CH2 = CH- => 2, 4
-CH2 CH2 COO => 6, 7
APLICATIE scrieti formula protoporfirinei
HEMOGLOBINA (Hb)

= PROTOPORFIRINA

Este o cromoroteina colorata in rosu , din sangele vertebratelor.


Structura:
Componenta proteica -> GLOBINA
Componenta prostetica -> HEM
HEM = PROTOPORFIRINA + Fe2+
Ionul Fe2+ formeaza o structura de tip chelat cu protoporfirina si globina, participand la :
- 2 legaturi legaturi covalent coordinative cu atomii de azot din ciclurile A si C
- 2 legaturi covalente cu atomii de azot din ciclurile B si D
- 2 legaturi covalent coordinative cu histidina din globina, perpendiculare pe planul ciclului
porfirinic

Globina
Proteina tetramera : 2 catene alpha 141 aa & 2 catene beta 146 aa
Cele 4 catene au o structura alpha-helix in proportie de 80%
Structura cuaternara este stabilizata prin legaturi de hidrogen si legaturi ionice stibilite intre COO&NH3+
Fiecare protomer contine o cavitate in care se afla hemul
Specificitatea de specie este conditionata de structura primara a catenelor polipeptidice

S-ar putea să vă placă și