Bilet nr.

1
1. Destinatiile terenurilor - gruparea terenurilor conform legii.
Gruparea terenurilor conform legii
Conform Art.1 din legea 18/1991, republicata, terenurile de orice fel,
indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul
public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al Romaniei.
Conform Art.2 din legea 18/1991, republicata, sunt cinci criterii dupa care
sau impartit terenurile.
1.!erenurile cu destinatie agricola (TDA), care sunt"
a# terenurile agricole productive si anume" terenurile arabile, viile, livezile,
pepinierele viticole, pepinierele pomicole, plantatiile de $amei,
plantatiile de duzi, pasunile, fanetele, serele, solariile, orezariile,
capsunariile, rasadnitele si alte asemenea, cele cu vegetatie forestiera
daca nu fac parte din amena%amentele silvice pasunile impadurite,
terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozoote$nice,
amena%arile piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile te$nologice
si de e&ploatare agricola, platformele si spatiile de depozitare care
servesc nevoilor productiei agricole'
b# terenurile neproductive, dar care pot fi amena%ate si folosite pentru
productia agricola.
2.!erenurile cu destinatie forestiera (TDF), care sunt" terenurile impadurite
sau cele care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica,
terenurile destinate impaduririlor, precum si cele neproductive"stancarii,
abrupturi, bolovanisuri, rape, ravene, torentidaca sunt cuprinse in amena%arile
silvice.
(.!erenurile aflate permanent sub ape (TDH), care sunt"albiile minore ale
cursurilor de ape, cuvetele lacurilor la nivelele ma&ime de retentie, fundul apelor
maritime interioare si al marii teritoriale.
).!erenurile din intravilan (TDI), sunt terenurile aferente localitatilor
urbane si rurale pe care sunt amplasate constructiile, alte amena%ari ale
localitatilor, inclusiv terenurile agricole si forestiere, deci tot ce este cuprins in
delimitarea administrativteritoriala.
*.!erenurile cu destinatie speciala (TDS), sunt cele folosite pentru
transporturi rutiere, feroviare, navale si aeriene cu constructiile si instalatiile
aferente, constructii si instalatii $idrote$nice, termice, nucleare, de transport al
energiei electrice, termice si al gazelor naturale, de telecomunicatii, pentru
e&ploatarile miniere si petroliere, cariere si $alde de orice fel, pentru nevoile de
aparare, pla%ele, rezervatiile.
2. Calculul suprafetelor prin procedeul trigonometric..

+rocedeele de calcul al suprafetelor difera in functie de natura
datelor de masuratori ,numerice sau grafice# acestea putand fi grupate astfel"
1
procedee numerice si anume, procedeul analitic, procedeul
trigonometric, procedeul geometric'
procedee grafice si anume, procedeul masurarii grafice si procedeul
graficomecanic.
Procedeul trigonometric
Calculul se efectueaza in situatia in care punctele conturului imobilului
sunt determinate prin coordonatele lor polare.
Consideram conturul, din figura urmatoare, determinat de punctele A, -, C, ..
prin distantele r1, r2, r(, r) si orientarile 1, 2, (, ) masurate din punctul de
statie /, vom avea poligoanele fictive" 01 1 /A-, 02 1 /-C, 0( 1 /C. si 0) 1
/A..
0uprafata imobilului A-C. rezulta din" 0 1 ,012 022 0(# 0), unde"
Calculul lui 0 folosind formulele anterioare, este"
Bilet nr. 2
2
( )
( )
( )
( ). sin
2
1
; sin
2
1
; sin
2
1
; sin
2
1
1 4 1 4 4
3 4 4 3 3
2 3 3 2 2
1 2 2 1 1








r r S
r r S
r r S
r r S
( ) ( ) ( ) ( ) [ ]. sin sin sin sin
2
1
1 4 1 4 3 4 4 3 2 3 3 2 1 2 2 1
+ + + r r r r r r r r S
1. Paduri, terenuri acoperite cu ape si ape cu stuf, cai de comunicatie,
curti- constructii, terenuri degradate si neproductive; criterii de clasificare,
subcategorii de folosinta si coduri folosite.
Pentru paduri i alte terenuri cu vegetaie forestiera (PD
3n aceasta categorie de folosin45 intra toate terenurile din fondul forestier
national, daca sunt cuprinse 6n amena%amente silvice, indiferent de proprietar.
.in aceasta categorie fac parte"
padurile ,+.#' sunt terenuri cu vegeta4ie forestiera cu o suprafata mai
mare de 7,2* $a'
perdele de protectie ,+.+#' sunt benzi ordonate din plantatii silvice 8i
uneori silvopomicole care au diferite roluri de protectie pentru" protectia culturilor
agricole, protectia cailor de comunicatie, protectia asezarilor umane, etc. '
tufarisurile 8i maracinisurile ,+.!#' sunt terenurile acoperite masiv cu
vegeta4ie arborescenta de mica inaltime, catinisuri, ienuperisuri, salcami, etc. '
terenurile destinate impaduririi ,+.9#' sunt terenurile 6n curs de
regenerare, terenurile degradate 8i poienile prevazute a fi impadurite prin
amena%amente silvice'
pepinierele silvice 8i de administratie silvica ,+.+0#' sunt terenurile
ocupate de pepiniere, solarii, plantatii, culturi de rac$ita, arbusti ornamentali 8i
fructiferi, cele destinate $ranei vanatului 8i animalelor din unitatile silvice.
Pentru terenurile cu ape i ape cu stuf (!"
3n aceasta categorie de folosin45 intra terenurile acoperite permanent cu apa,
precum 8i cele acoperite temporar, care, dupa retragerea apelor, nu pot avea
alta folosin45. 0e inregistreaza urmatoarele subcategorii"
1 apele curgatoare ,:R#' cuprind fluviul .unarea, bratele 8i canalele din .elta
.unarii, cursurile de apa, paraurile, garlele, etc.
lacurile 8i baltile naturaleape statatoare ,:-#' sunt terenurile unde limita
apelor variaza 6n functie de anotimp 8i de regimul de precipitatii'.
marea teritoriala 8i marea interioara ,:;#' marea teritoriala o reprezinta
terenul cuprins intre liniile de baza ale celui mai mare reflu& dea lungului
tarmului inclusiv al tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de
acostare, amena%amentele $idrote$nice 8i ale altor instalatii portuare
permanente 8i linia din larg care are fiecare punct situat la o distanta de
12 mile marine ,22 22) m#, iar marea interioara este terenul cuprins intre
tarmul marii 8i liniile de baza.
#erenurile aferente cailor de comunicatii rutiere (D$ i cailor ferate (C%
Acestea se impart din punct de vedere functional 8i al administrarii, potrivit
legii, dupa cum urmeaza"
drumurile de interes national ,.<#, care cuprind la randul lor" autostrazi,
drumuri e&pres, drumuri europene, drumuri nationale principale, drumuri
nationale secundare'
(
drumurile de interes %udetean ,.=#, care cuprind drumurile care fac legatura
intre resedintele de %udet 8i resedintele de municipii 8i orase, statiuni
balneoclimaterice, porturi, aeroporturi 8i alte obiective importante'
drumurile de interes local ,.C#, care cuprind drumurile comunale 8i
drumurile vicinale'
strazile din localitatile urbane 8i rurale ,.0#, care cuprind strazi principale,
strazi secundare 8i ulite'
caile ferate ,C>#, care cuprind caile ferate simple, duble 8i inguste, tria%e.
#erenurile ocupate cu construcii i curti (CC
0uprafata la sol a construc4iilor permanente este inclusa 6n categoria de
folosin45 curti 8i construc4ii ,CC#. 9dentificarea 8i inregistrarea construc4iilor are la
baza cunoasterea urmatoarelor date" situatia %uridica ,proprietate privata a pers.
fizice >, proprietate privata a pers. %uridice =, domeniu public al statului <,
domeniu public al unitatilor administrativ teritoriale ?, domeniu privat al statului
0, domeniu privat al unitatilor administrativ teritoriale A#, destina4ia ,construc4ii
de locuinte, construc4ii administrative, construc4ii financiar bancare, construc4ii
comerciale, construc4ii pentru cult, construc4ii pentru cultura, construc4ii pentru
invatamant, construc4ii pentru sanatate, construc4ii 8i amena%ari sportive,
construc4ii de agrement, construc4ii sociale, construc4ii industriale, construc4ii de
monumente, ansambluri 8i situri istorice, construc4ii metrou, construc4ii turistice,
construc4ii edilitare, construc4ii ane&e#
#erenurile degradate i neproductive (&
Acestea cuprind terenurile degradate 8i cu procese e&cesive de degradare,
care sunt lipsite practic de vegeta4ie. .in aceasta categorie de folosin45 fac parte"
nisipurile zburatoare ,<<# care sunt terenurile acoperite cu nisipuri mobile
nefi&ate de vegeta4ie . bolovanisurile, st@nc5riile, pietrisurile ,<-# sunt terenurile
acoperite cu blocuri de st@nci masive, ingramadiri de bolovani 8i pietrisuri care nu
sunt acoperite de vegeta4ie' rape, ravene, torenti ,<R# sunt alunecari active de
teren care sunt neproductive cind nu sunt impadurite' saraturi cu crusta ,<0#
sunt terenurile puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o crusta
albicioasa foliabila' mocirle 8i sm@rcuri ,<;# sunt terenurile cu alternan4e
frecvente de e&ces de ap5 8i usc5ciune, pe care nu se instaleaza vegeta4ie.
!erenurile cu mlastini cu stuf se inregistreaza la categoria terenuri cu ape 8i stuf'
gropile de imprumut 8i carierele ,<G# sunt terenuri devenite neproductive prin
scoaterea stratului de sol 8i roca pentru diverse nevoi economice' $aldele ,<:#
sunt terenurile pe care sa depozitat material steril rezultat 6n urma unor activitati
industriale 8i e&ploatari miniere.
2. $ectificarea 'otarelor; procedeul grafic
Generalitati
)
?imitele de $otar sinuoase sau poligonale ridica probleme la e&ecutarea
lucrarilor agricole, astfel incat se cauta inlocuirea lor cu linii drepte.
Consideram situatia a doua unitati A1 si A2, ca in figura de mai %os, separate
de $otarul dat de punctele 17), 17*, 17B si 17C.
0e cere inlocuirea acestui $otar, impropriu lucrarilor agricole, prin solutii
adecvate. 9nlocuirea se poate face grafic sau prin calcul.
+rocedeul grafic
Conditia impusa la oricare rectificare, este ca solutia adoptata sa nu afecteze
suprafetele detinatorilor. .aca se impune ca noul $otar sa porneasca din punctul
17), constructia grafica se desfasoara astfel"
se uneste punctul 17C cu punctul 17*, iar prin 17B se duce paralela 17B;
la dreapta 17*17C. ?inia 17*; va inlocui $otarul dat de punctele 17*,17B si
17C, intrucat triung$iurile date de punctele 17*,17B,17C respectiv 17*,;,17C sunt
egale'
se unesc punctele 17) cu ;, iar prin punctul 17* se duce paralela 17*A la
dreapta 17);. ?inia 17)A inlocuieste $otarul dat de punctele 17),17* si ;,
%ustificarea fiind aceeasi ca si in situatia anterioara. .eci, in final, $otarul rectificat
al celor doua unitati va fi dat de noul $otar 17)A, care inlocuieste, grafic, $otarul
vec$i, format de punctele 17),17*,17B si 17C.
Bilet nr. 3
*
1. (rabil, pasuni, fanete, vii, live)i; criterii de clasificare, subcategorii de
folosinta si coduri folosite.
1. Pentru terenurile arabile ((
3n aceasta categorie se incadreaza acele terenuri care se ara 6n fiecare an
sau la mai multi ani ,2 B ani# 8i sunt cultivate cu plante anuale sau perene. 6n
categoria de folosin45 arabil se includ urmatoarele subcategorii de folosin45"
arabil propriuzis ,A# ' pa%isti cultivate ,A+#, gradini de legume ,AG#, orezarii
,A/#, sere ,A0#, solarii 8i rasadnite ,A0/#, capsunarii ,AC#, alte culturi perene
,A.#.
2. Pentru p*uni (P
+58unile sunt terenuri 6nierbate sau 6n4elenite 6n mod natural sau artificial,
prin insamantari la intervale de ma&im 1* 27 ani 8i care se folosesc pentru
pasunatul animalelor. 6n cadrul acestei categorii de folosin45 se inregistreaza
urmatoarele subcategorii de folosin45"
p58uni curate ,+#' sunt p58unile acoperite numai cu vegeta4ie ierboasa'
p58uni impadurite ,++#' sunt acele p58uni care, 6n afara de vegeta4ie
ierboasa, sunt acoperite 8i cu vegeta4ie forestiera'
p58uni cu pomi fructiferi ,+?#' sunt p58unile cu pomi fructiferi plantati 6n
scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum 8i p58unile care
provin din livezi paraginite
p58uni cu tuf5ri8uri 8i m5r5cini8 ,+!#.
+. Pentru f,nee (%
>anetele sunt acelasi tip de terenuri ca 8i p58unile, criteriul de diferentiere
intre cele doua categorii de folosin45 fiind faptul ca productia vegetala este cosita.
6n aceasta categorie se includ urmatoarele subcategorii"
f@ne4e curate, f@ne4e impadurite, f@ne4e cu pomi fructiferi si f@ne4e cu
tuf5ri8uri 8i m5r5cini8.
-. Pentru vii (.
3n aceasta categorie se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie 8i
anume"
viile nobile ,D<#, cuprinzand viile altoite 8i indigene , unde viile altoite au
la baza un portaltoi, iar cele indigene sunt nealtoite'
viile $ibride ,D:# sunt acelea care poarta denumirea de Eproducatori
directiF'
plantatiile cu $amei ,D:A#' sunt incadrate 6n aceasta categorie de
folosin45 intrucat au o agrote$nica asemanatoare vitei de vie'
pepinierele viticole ,D+#' sunt terenurile pentru producerea materialului
saditor viticol 8i anume" plantatiile portaltoi 8i pepinierele propriuzise sau scolile
de vite.
B
/. Pentru live)i (0
2 livezile clasice ,?#' sunt terenurile plantate cu pomi fructiferi 6n diferite
sisteme de
cultura traditionale ca" livezi cu culturi intercalate, livezi inierbate, livezi 6n sistem
agropomicol, etc..
3n aceasta categorie se incadreaza terenurile plantate cu pomi 8i arbusti
fructiferi 8i anume"
livezile intensive 8i superintensive ,?9#' sunt terenurile cu o mare
densitate de pomi la $ectar avand coroanele diri%ate iar lucrarile de intretinere 8i
recoltare sunt mecanizate'
plantatiile de arbusti fructiferi ,?>#' sunt terenurile plantate cu zmeura,
agrise, coacaze, trandafiri de dulceata, etc. '
pepinierele pomicole ,?+#' sunt terenuri destinate producerii materialului
saditor pomicol'
plantatiile de duzi ,?.#' sunt terenurile plantate cu duzi.
2. 1tapele de lucru pentru reali)area cadastrului si proiectul te'nic al
lucrarilor de introducere a cadastrului.
Activitatea de cadastru in Romania a parcurs etapele"
- etapa inceputurilor introducerii cadastrului general ,1C9) in
!ransilvania, -anat si -ucovina, 18(1 in ;untenia si 18(2 in ;oldova#'
- etapa 1919 G 19((, care a debutat cu infiintarea .irectiei Cadastrului si
intensificarea lucrarilor de cadastru in ;oldova si ;untenia dupa
primul razboi mondial si a reformelor agrare si inc$eiata in 19(( cand a
aparut prima lege care a reglementat e&ecutarea unitara a cadastrului
general si cartilor funciare ,?egea nr. 2(/19((#'
- etapa19(( G 19**, care a debutat cu inceperea unui cadastru modern,
dar a caror lucrari au fost intrerupte pe timpul celui deal doilea razboi
mondial si ulterior fiind influentate negativ din cauza conceptiilor
refractare ale regimului fata de aceasta activitate'
9n intervalul 19))19** se inregistreaza o stagnare in activitatea de
cadastru cauzata in parte si de lucrarile de masuratori si parcelari facute pentru
improprietarirea temporara a taranilor, dar mai ales datorita lipsei de spri%in din
partea regimului comunist care se baza pe ideile negarii drepturilor de proprietate
privata asupra pamantului si, ca atare, nu era interesat in finantarea institutiei
cadastrului si cartilor funciare care erau instrumente ce a%utau tocmai la
confirmarea si prote%area drepturilor reale de proprietate imobiliara ale
persoanelor fizice.
C
- etapa 19** G 1989, in care au fost folosite diverse forme de evidenta a
terenurilor ,evidenta funciara, cadastru funciar# orientate cu prioritate
spre patrimoniul agriculturii colectivizate si de stat'
- etapa 1997 G 199*, in care intregul personal al unitatilor de cadastru
funciar a fost mobilizat la lucrarile de aplicare a ?egii fondului funciar
nr. 18/1991 si in care, din lipsa legii pentru noul cadastru general si
publicitatii imobiliare, lucrarile de cadastru in sistemul vec$i au fost
diminuate sau intrerupte in ma%oritatea %udetelor'
- etapa noului cadastru, care, dupa anul 199* a creat cadrul pentru
organizarea si e&ecutarea unui cadastru modern, la nivelul cerintelor
societatilor democratice avansate.
Htapa debuteaza cu aparitia noii legi a cadastrului si reprezinta evenimetul
cel mai important pentru activitatea de cadastru, deoarece"
- se creeaza posibilitatea punerii in practica a celor mai noi conceptii de
realizare a unui cadastru modern, la care sa se racordeze cartile
funciare, ceea ce near situa printre tarile in care sunt create toate
conditiile socio%uridice pentru cunoasterea obiectiva, dar si pentru
recunoasterea dreptului real de proprietate imobiliara si stabilirea
ec$itabila a obligatiilor fiscale ale proprietarilor de imobile'
- pentru generatiile care vor participa la realizarea noului cadastru , vor fi
necesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme
de evidenta a terenurilor si de gasire a celor mai eficiente cai pentru
valorificarea patrimoniului geodezic, topografic si cartografic, dar si de
initiere in noile te$nologii, mi%loace te$nice si materiale specifice.

Bilet nr. 4
8
1. "istemul de proiectie 2"#1$13 4562 si sisteme de proiectie locala
derivate ale acestuia.
0istemul de proiectie stereografic 19C7
Hste de retinut ca sistemul de proiectie cartografica stereografic face parte
din categoria proiectiilor cartografice conforme perspective, care pastreaza
nealterate valorile ung$iurilor dar deformeaza radial lungimile.
0istemul stereografic19C7 este un sistem de proiectie stereografic cu
plan secant unic, avand urmatorii parametri de baza"
coordonatele geografice ale punctului central al proiectiei,
coordonatele geodezice ,conventionale# ale punctului central al
proiectiei,
I71*77.777,77 m' J71*77.777,77 m'
raza medie de curbura a elipsoidului pentru punctul central al proiectiei,
R71B.(C8.9*B,B81 m'
raza cercului de deformatie nula 1271.C18 Km'
adancimea planului secant unic A fata de planul tangent ,!# in punctul
central al proiectiei 11.(89,)C8 m.
+e cercul cu raza de 271,C18 Km adica pe cercul dupa care planul secant
intersecteaza sfera ,cercul de secanta#, deformatia regionala este egala cu zero.
Adica pozitia punctelor situate pe acest cerc si in acelasi timp pe globul terestru,
nu sufera deformatii. .e aceea acest cerc este denumit cercul de deformatie
nula.
.istanta de 1 Km dintre doua puncte situate in zona punctului central al
proiectiei stereografice19C7 ,in zona centrala a tarii# va fi mai mica cu 7,2*
m, iar pe marginea tarii mai mare cu 7,*7 m. Aceste deformatii trebuie avute
in vedere in primul rand la realizarea retelelor geodezice, poligonatii, repera%
fotogrammetric, dar si la masuratorile topografice de mare precizie inclusiv in
cadastrul general pentru zonele de la marginea si din centrul tarii.
Aceste deformatii ale sistemului de proiectie stereografica19C7 pot fi
eliminate sau reduse la minimum prin adoptarea de sisteme de proiectie locale
derivate din sistemul stereografic19C7 si anume, prin sisteme locale cu plane de
proiectie secante.
Sisteme de proiectie locala derivate ale sistemului de proiectie stereografic-1970
Generalitati
+lecand de la elementele proiectiei stereografice19C7 in care se afla
calculata intreaga retea de puncte geodezice, se pot stabili relatii matematice
pentru diferite sisteme de proiectie lor.
Utilizarea unui sistem de proiectie local derivat al sistemului de proiectie
stereografic-1970
Cel mai simplu si mai precis sistem local de proiectie este cel paralel cu
planul de proiectie secant stereografic19C7.
9
25 ; 46
9n acest sens sa ales un punct geodezic +l, conform figurii, in zona ,la
nivel de localitate de e&.# in care urmeaza a se efectua masuratorile topografice,
prin care va trece planul secant de proiectie local ,?#
Coordonatele punctului +l si altor puncte din zona se transcalculeaza din
planul secant unic ,A# in planul secant local astfel"
0e calculeaza mai intai coordonatele in planul tangent ,!# prin impartirea
valorii lor ,date in planul secant unic# la coeficientul de scara C.
+entru aducerea distantelor din planul tangent ! in planul local ? ,unde
deformatia va fi nula# avem in vedere ca defomatia pentru 1 Km in planul ! este
data de relatia"
adica o distanta .l11 Km pe elipsoid, in planul local, va fi"
+entru transcalcularea punctelor din planul secant unic ,A# in planul de
proiectie secant local ,?# se calculeaza coeficientul de deformatie regionala L.
9n acest fel vom avea urmatoarele coordonate in sistem regional"
Il1IAL si Jl1JAL
2. 7asuratori de teren destinate intocmirii sau actuali)arii planurilor topo-
cadastrale .
H&ecutarea masuratorilor de teren destinate intocmirii de noi planuri si actualizarii
planurilor cadastrale
Generalitati
Precizari la unele notiuni"
+lanul topografic se defineste ca fiind o reprezentare grafica la o anumita
scara a unei portiuni mici de teren cuprinzand de regula si relieful, avand un
continut orientat spre un singur domeniu de utilizare.
+lanul topografic de baza al tarii este realizat intrun sistem unitar,
acopera intreg teritoriul tarii si este reprezentat cartografic cu acelasi continut si
aceeasi precizie.
17
99975 , 0
4000
1
1 , ; C unde
C
Y
Y
C
X
X
U
t
U
t
2
2 2
4R
Y X
t t
+

2
2 2
4
1 1
R
Y X
km D
t t
l
+

C
R
Y X
K
t t
2
2 2
4
1
+

+lanul topocadastral repezinta acel plan topografic ce contine numai

reprezentari ,date# planimetrice specifice cadastrului.
+lanul topocadastral, derivat al planului topografic de baza al tarii, este
acel plan ce contine reprezentari, selectate, necesare intocmirii planului
cadastral.
+lanul cadastral are la baza planul topocadastral ec$ipat cu datele si
codurile cadastrale cum sunt" numerele cadastrale ale parcelelor, simbolurile
categoriilor de folosinta si calitatii terenurilor, denumirile unitatilor cadastrale, etc.
Masuratorile de teren destinate actualizarii de planuri cadastrale
Actualizarea planurilor topocadastrale se organizeaza ca o etapa
independenta de celelalte etape de lucrari sau simultan cu etapa de identificare
la teren a proprietarilor imobilelor. Hlementul $otarator in alegerea modului de
organizare il constitue volumul de modificari produse de la data ultimei
actualizari.
Astfel,este unanim acceptat ca,daca modificarile afecteaza peste171*M
din continutul planului, este rational ca actualizarea sa fie organizata ca o etapa
independenta de etapa identificarii proprietarilor, cu urmatoarele mentiuni"
daca modificarile depasesc )7M ,*7M# din continutul planului topo
cadastral, se va e&ecuta un plan topocadastral nou'
in cazul cand volumul de modificari este cuprins intre 17M ,1*M# si
)7M ,*7M#, actualizarea se e&ecuta prin metode fotogrammetrice mai ales
pentru scarile 1"*777 si 1" 2777 si in zonele cu relief pronuntat, urmand ca
masuratorile de teren sa se limiteze la determinarea reperilor fotogrammetrici,
descifrarea topografica a fotogramelor, masuratorile de completare'
in cazul planurilor topo cadastrale e&ecutate prin metode topografice
clasice, actualizarea se e&ecuta tot prin masuratori topografice pentru a se
pastra omogenitatea calitatii acestor planuri.
.upa aplicarea ?egii 18/1991, planurile topocadastrale de pe o suprafata
de cca. 8 mil. $a trebuiesc actualizate integral intrucat densitatile de contururi
parcelare a crescut foarte mult, modificand complet aspectul teritoriului.
!ot cu prile%ul aplicarii ?egii 18/1991 sa putut face constatarea ca, scara
1" 2777 este mica pentru cerintele cadastrului, la cea mai mare parte a
localitatilor satesti.
Bilet nr. 5
1. Calculul suprafetelor prin metoda grafica
11
Metoda grafica
Aceasta metoda se foloseste in cazul in care coordonatele nu sunt
determinate pe baza de masuratori de teren sau fotogrammetric ,masurate pe
modelul optic# si se apeleaza numai la masuratori efectuate cu mi%loace grafice
,rigle, ec$ere, scari grafice, raportoare, etc.#.
+recizia asigurata de metoda grafica este inferioara metodei numerice,
depinzand de" scara planului, suportul pe care este planul, precizia si finetea cu
care a fost cartografiat planul, instrumentele cu care se face citirea elementelor
grafice pe plan, etc. Calculul suprafetelor se poate face prin urmatoarele
procedee"
a) descompunerea poligoanelor contururilor imobilelor in figuri
geometrice'
+oligoanele sunt impartite in triung$iuri, la care se masoara grafic, pe
plan, bazele si inaltimile. 0e recomanda sa se masoare cate o baza comuna,
intre triung$iuri, in vederea eliminarii erorilor de citire a distantelor.
b) transformare poligon contur imobil intr-un triung'i cu suprafata
egala. .in varful opus laturii constituita ca latura a triung$iului se coboara
inaltimea triung$iului si se uneste cu celelalte puncte caracteristice, iar din
celelalte puncte ale poligonului se duc paralele la laturile care formeaza triung$iul
interior.
Cu a%utorul elementelor astfel construite se calculeaza suprafata
triung$iului egala ca suprafata cu poligonul'
c) calculul suprafetelor prin metoda paralelelor ec'idistante. Cand
conturul parcelei are o forma neregulata, pentru determinarea suprafetei se
foloseste planimetrul grafic sau :arfa. ;etoda consta in divizarea suprafetei in
figuri geometrice avand inaltimea constanta NaN. Aceasta se realizeaza cu
a%utorul unui material transparent subtire si rezistent, pe care se traseaza o serie
de linii paralele si ec$idistante cu ec$ere speciale, gradate pe ipotenuza.
0uprafata poligonului se calculeaza ca suma de"
unde"
a 1 inaltimea constanta pentru toate trapezele si triung$iurile formate'
bmed 1 baza medie, rezultata din media celor doua baze.
dcalculul suprafetelor cu ec'ere speciale. Hc$erele sunt gradate pe
ipotenuza si pe cateta. An alt ec$er gradat este vernierul situatie similara
sublerului. ?a ec$ere, distanta intre doua diviziuni de pe ipotenuza este de
1,)1)mm, astfel incat proiectia ei pe cateta este de 1mm. Dernierul are
posibilitatea de a mari precizia de citire a fractiunilor de NmmN, conducand la
masurari pe plan cu precizia de Nzecime de mmN. ;asuratorile se e&ecuta dupa
ce in prealabil suprafata conturului sa impartit in triung$iuri.
2. Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative, marcarea 'otarelor si
documentele de delimitare cadastrala
12


+

n
med
n
b a
b b
S
1 1
2 1
2
.elimitarea cadastrala cuprinde ansamblul de lucrari cadastrale prin care
se stabilesc, in cadru oficial, liniile de $otare ale teritoriilor administrative
nominalizate de legea privind impartirea administrativa a Romaniei.
.elimitarea cadastrala si marcarea pe teren a $otarelor se e&ecuta in mod
obligatoriu la inceputul lucrarilor de introducere a cadastrului general si uneori si
inaintea lucrarilor de actualizare si vizeaza intinderea unitatilor administrativ
teritoriale.
.upa importana lor din punct de vedere cadastral, $otarele se clasifica
astfel"
$otare ale unitatilor administrativteritoriale, comunale, ale intravilanelor
,rurale, orasenesti, municipale# si %udetene'
$otare ale terenurilor cu diferite destinatii ,unitati agricole, paduri, ape,
transporturi etc.#'
- $otare ale terenurilor persoanelor particulare ,proprietarilor persoane
fizice#.
Lucrari de stailire si marcare la teren a punctelor de !otar
0tabilirea liniilor de $otar consta in parcurgerea pe teren, de catre membrii
comisiei impreuna cu delegatii comunei vecine, a intregului $otar care desparte
cele doua teritorii, stabilind atat traseul e&act, cat si punctele caracteristice care
se amplaseaza apoi pe planul topografic sau cadastral, direct la teren. .upa
stabilirea cu acordul membrilor comisiei, a locului punctului de $otar, acesta se
marc$eaza imediat, la inceput cu pic$et din lemn si sant incon%urator, iar ulterior,
inaintea trecerii la etapele urmatoare de determinare a coordonatelor, cu borna
din beton armat si materializare in subsol, conform 0.R.())B1/199B si 0!A0
)29)C(. .upa marcarea pe teren a punctului de $otar, acesta se amplaseaza
pe copia planului sau a $artii topografice, se traseaza linia catre punctul anterior,
se scrie distanta de la punctul anterior, precum si categoriile de folosinta din
apropierea punctului de $otar.
!oate punctele stabilite pe linia de $otar, atat cele noi cat si cele vec$i
ramase valabile, se numeroteaza cu cifre arabe, numarul 1 atribuinduse
punctului de trei $otare de la care a inceput delimitarea teritoriului in cauza.
.e regula, distantele dintre punctele de $otar marcate pe teren trebuie sa
fie in medie de 2 Km c$iar daca traseele in linie dreapta depasesc aceasta
distanta. Cand $otarul este format din a&ul unui drum, cale ferata, curs de apa,
etc. pe care nu se pot instala borne de $otar, atunci acestea se amplaseaza pe
una din laturile acestor obiective consemnanduse pe planul topografic distantele
pana la a&.
Cand $otarul tarverseaza o sosea, cale ferata, canal de mare desc$idere
,peste 27 m#, curs de apa sau lac cu latime mai mare de 27 m se marc$eaza pe
teren si pe plan ambele laturi ale acestor detalii liniare. .e asemenea cand
$otarul traverseaza in linie dreapta o padure, se marc$eaza punctele de intrare si
iesire din padure.
9n ansamblul lucrarilor de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative
poate aparea, dupa caz si necesitatea lucrarilor de rectificare a $otarelor, de
1(
desmembrari sau de comasari ale caror e&ecutie a fost descrisa la cursul
respectiv.
"ocumente de delimitare cadastrala
?ucrarile de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative si de marcare
a $otarelor se finalizeaza prin intocmirea Ndosarului de delimitareN care trebuie sa
contina urmatoarele parti"
nota de prezentare si informare asupra lucrarilor se intocmeste de catre
delegatul cadastral'
procesele verbale de delimitare se intocmesc separat pentru fiecare
comuna vecina, in trei e&emplare, continand descrierea traseelor liniilor si a
punctelor de $otar, semnaturile membrilor comisiei si a delegatilor din comuna
vecina, pe care se aplica stampila primariilor celor doua comune '
sc$ita generala a $otarelor se intocmeste la scara 1"2*.777 sau
1"*7.777, in functie de marimea teritoriului, sinuozitatea $otarului si
comple&itatea elementelor de identificare. '
calcule si e&plicatii privitoare la rectificarea $otarelor sau desmembrari,
daca au fost efectuate cu ocazia delimitarii'
copii ale scrisorilor de convocare a reprezentantilor din comunele vecine.
0c$ita generala trebuie sa aibe urmatorul continut minimal"
pozitia punctelor, numarul lor de ordine, distantele dintre puncte si
semnul conventional al bornei cu care a fost marcat ,materializat# si liniile de
$otar'
denumirea comunelor vecine ,scrisa intre punctele de intersectie a
$otarelor#'
categoriile de folosinta si precizarea destinatiilor terenurilor pe ambele
parti ale $otarului'
localitatile componente ale comunei ,orasului, municipiului#'
caile de comunicatii si cursurile de apa principale'
$otarele padurilor, baltilor, iazurilor.

Bilet nr. 6
1)
1. Detasari grafice printr-un punct obligat..
Acest tip de detasari prezinta trei variante.
A) Detasarea din suprafata unui triung$i a unei suprafete in raportul m#n$
printro dreapta obligata sa treaca prin varful unui triung$i. >ie
triung$iul 1, 2, ( din figura de mai %os.
.reapta obligata ,dreapta de detasare# trece prin varful 2 si imparte latura 1( in
doua parti m si n prin punctul +.
+ozitia punctului + se determina cu relatia "
tinanduse cont de faptul ca latura 1( este m 2n.
B) Detasarea din suprafata unui trapez a unei suprafete ec$ivalenta cu
cealalta suprafata ramasa. >ie trapezul 17, 11, 12, 1(, cu suprafata cunoscuta si
punctul +,obligat, situat pe baza 11 12.
+entru rezolvarea problemei se transforma trapezul intrun triung$i de
suprafata ec$ivalenta, astfel" se uneste punctul + cu 17 si 1(, iar prin punctele 11
si 12 se duc paralele la dreptele +17 si +1(. Aceste paralele vor intalni
prelungirea bazei 171( in
punctele A si respectiv -. !riung$iul A+- are aceeasi suprafata cu trapezul
initial.
+unctul R, luat la %umatatea laturii A-, unit cu +, va da linia +R, care
imparte atat triung$iul A+- cat si trapezul dat in doua suprafete de marime
egala, adica "
011,+,R,17 1 0+,12,1(,R
C) Detasarea dintrun poligon a unei suprafete 0, printro dreapta care
trece printrunul din varfuri. +entru obtinerea liniei de detasare se imparte
poligonul in triung$iuri prin drepte concurente in punctul obligat 12 si se
calculeaza grafic suprafata fiecaruia, obtinanduse suprafetele 01, 02, ..., 0*. 0e
compara suprafata pe care o avem de detasat cu suprafetele triung$iurilor
insumate succesiv pentru a stabili prin care triung$i trece linia de detasare.
2. $ectificarea 'otarelor; procedeul numeric
1*
n
m
n n
n m
S
S

2 2
1 2
+rocedeul numeric.Avand aceleasi conditii ca si la rezolvarea grafica, se
calculeaza mai intai suprafata de referinta data de punctele
17),17*,17B,17C,171, din coordonate, care se noteaza cu 01.
Considerand ca linia de rectificare ar fi data de 17)17C, se calculeaza suprafata
data de punctele 171,17),17C, care se noteaza cu 02. 9n urma compararii
suprafetelor 01 si 02 pot interveni urmatoarele rezultate, care implica solutiile
mentionate"
01 1 02, $otarul nou este linia 17)17C'
01 O 02, linia de rectificare se va spri%ini pe 17C272'
01 P 02, linia de rectificare va intersecta 17C171.
Aceasta inseamna ca din suprafata 02 trebuie scazuta o suprafata s 1 02
G 01 pentru a obtine punctul A, cunoscand ca triung$iul dat de punctele 17),17C
si A are suprafata s.
+roblema sa redus deci la detasarea unei suprafete, de marime
cunoscuta, dintrun triung$i, ceea ce inseamna ca punctul A va avea
coordonatele"
9n care"
unde"
d17),17C este distanta din coordonate'
1 17C,17) 17C,171 , orientarile fiind obtinute din coordonate.
+entru controlul rectificarii $otarului se calculeaza suprafata data de
punctele 171,17),A,171.
Bilet nr. 1
1B
101 , 107 , 107 107
101 , 107 , 107 107
sin
cos

t
t
A A
A A
d Y Y
d X X
sin
2
107 , 104
, 107

d
s
d
A
1 2
S S s
1. Partea economica a cadastrului- scopul partii economice si bonitarea
cadastrala a terenurilor; generalitati privind solurile si clasificarea lor
+artea economica a cadastrului cuprinde un ansamblu de metodologii de
stabilire a valorii economice a imobilelor. Aceste metodologii se numesc de
bonitare cadastrala, astfel se poate vorbi de bonitarea cadastrala a terenurilor
agricole sau silvice, bonitarea cadastrala a cladirilor, bonitarea cadastrala a
drumurilor, etc.
H&presia NbonitareN deriva de la e&presia din limba latina NbonitasN, care
inseamna preturi sau evaluare, iar prin bonitarea terenurilor sau a constructiilor
se intelege aprecierea calitativa a acestora, din punct de vedere economic.
+rin metodologiile de bonitare cadastrala , de e&., a terenurilor agricole se
poate stabili in mod stiintific, pe perioade mari de timp, valoarea productiilor si a
veniturilor nete cadastrale, evitanduse consecintele unor apro&imari dupa date
incerte.
%onitarea cadastrala a terenurilor
9ntre metodele cunoscute de bonitare cadastrala a terenurilor agricole se
numara si cea care foloseste drept criteriu, impartirea terenurilor, dupa gradul de
fertilitate, in cinci clase de calitate.
?egea impozitului pe venitul agricol utilizeaza drept criteriu de stabilire a
valorii impozitelor pe principiul impartirii teritoriului tarii in cinci zone
agrogeografice.
>ertilitatea este cea mai importanta proprietate a solului si este definita de
totali tatea insusirilor fizice, c$imice si biologice, care asigura plantelor cantitatile
de substante nutritive in timpul perioadei de vegetatie. toate terenurile cultivate
au o fertilitate naturala si una artificiala.
>ertilitatea naturala se formeaza in procesul de geneza a solului sub
actiunea biocumulativa din diferitele zone bioc$imice. Astfel, diferitele formatii
vegetale au dus la acumulari diferite de substante nutritive si de aceea solurile
au fertilitati naturale,potentiale# mai mari sau mai mici.
>ertilitatea artificiala sau culturala se realizeaza ca rezultat al interventiei
omului in evolutia naturala a solului prin masuri agroameliorative.
9ntrucat la baza fertilitatii artificiale sta totusi fertilitatea naturala
,potentiala#, in practica ele nu se pot separa intrucat ele definesc impreuna
fertilitatea economica a solului, care constituie factorul principal al bonitarii
cadastrale a terenurilor agricole.
?a incadrarea terenurilor agricole in cele cinci clase de calitate prin
metoda mentionata, sau avut in vedere urmatoarele insusiri de baza" grosimea
profilului de sol, grosimea orizontului de $umus, te&tura si continutul de sc$elet,
valoarea reactiei p:, gradele de podzolire, saraturare, eroziune, alunecare si
inundare, formele de relief, natura si insusirile rocilormama, adancimea apelor
freatice si compozitia c$imica a acestora, precum si interventia omului cu lucrari
de imbunatatiri funciare. !oate aceste insusiri sunt considerate ca un tot unitar,
fiecare dintre ele influentandule pe celelalte, iar totalitatea lor influentand fiecare
insusire in parte.
1C
+otrivit criteriului de impartire a solurilor in cinci clase dupa gradul de
fertilitate, acestea sunt"
Clasa 9" solurile cu fertilitate foarte buna.
Clasa a 99a" solurile cu fertilitate buna.
Clasa a 999a" solurile cu fertilitate mi%locie.
Clasa a 9Da" solurile cu fertilitate slaba.
Clasa a Da" solurile cu fertilitate foarte slaba.
Clasele de fertilitate se pot recunoaste dupa urmatoarele insusiri
principale"
!erenurile din clasa 9 de fertilitate sunt acelea care se preteaza la orice
categorie de folosinta agricola, nu necesita lucrari de imbunatatiri funciare, sunt
soluri profunde care au un orizont de $umus bine dezvoltat ,peste *7 cm
grosime#, cu o te&tura lutonisipoasa sau lutoasa, fara continut de sc$elet, reactia
neutra slab acida si slab alcalina, nu se manifesta nici un proces de degradare
ca podzolire, saraturare, eroziune sau mlastinizare, iar inundatiile se petrec in
medie o data la 817 ani, terenul este in intregime mecanizabil ,pante sub *# si
situat in campie, lunci, terase, vai largi coluvionare dar fara e&ces de apa.
!erenurile din clasa a 99a de fertilitate sunt pretabile la toate plantele
cultivate, au orizontul de $umus mai putin dezvoltat, te&tura variaza de la nisip
lutos pana la lutargilos, reactia este slab acida, neutra sau alcalina, prezinta
uneori procese incipiente de podzolire, salinizare, eroziune sau mlastinizare,
terenul este putin inclinat ,pante intre * 17#, sursa de apa este satisfacatoare
,din precipitatii sau din freatic#.
!erenurile din clasa a 999a de fertilitate sunt acelea in care incep sa
apara procese evidente de degradare, pretabilitatea pentru arabil este diminuata,
orizontul de $umus este slab dezvoltat, te&tura variaza de la nisip nisiplutos
pana la argilolutos, iar reactia p: variaza de la acida la alcalina, inundarea de
poate produce o data la )B ani, relieful este colinar, iar drena%ul solului este
nesatisfacator.
!erenurile din clasa a 9Da de fertilitate sunt acelea la care procesele de
degradare se manifesta puternic, folosirea ca arabil este foarte redusa, se
preteaza la plantatii de vii, pomi si pa%isti, in marea lor ma%oritate necesita lucrari
de imbunatatiri funciare, in special de combatere a eroziunii.
!erenurile din clasa a Da de fertilitate contin rocile a%unse la suprafata,
au in general conditii nefavorabile pentru dezvoltarea plantelor ,nu se folosesc ca
arabil decat in conditii fortuite# cele mai potrivite folosinte sunt pasunile, fanetele,
uneori livezile, necesita lucrari de combatere a eroziunii sau lucrari
$idroameliorative cand se afla pe turbarii, mlastini sau in zone cu inundatii de
lunga durata, etc.
-onitatea terenurilor agricole in ansamblul ei se bazeaza nu numai pe
fertilitatea solului care fara indoiala reprezinta factorul cel mai important ci are
in vedere si factorii de clima, relief si $idrologie.
18
2. Parcelarea sau detasarea de suprafete pe cale numerica, printr-o linie
franta paralela cu un contur poligonal
+roblema se pune in cazul in care se cere detasarea unei suprafete S
printro linie paralela cu un contur poligonal, ca in figura de mai %os"
?inia de separare este paralela cu conturul 1,2,(,). ?inia de separare
*,B,C,8 este definita atunci cand se cunosc coordonatele acestor puncte.
Coordonatele se pot calcula daca se cunosc distantele l1, l2, l( si l), orientarile
directiilor 1*, 2B, (C si C8 si se obtin cu a%utorul ung$iurilor .
Cunoscand"
rezulta ca problema se rezuma la calculul lui !&
+entru deducerea relatiei de calcul se observa ca in trapezul 2,B,C,( prin
coborarea perpendicularei B9 pe dreapta 2( si prin trasarea paralelei B17 la
dreapta C(, se poate scrie"
unde"
si
deci
sau
19
;
sin
1
1

h
l
2
sin
2
2

h
l ;
2
sin
3
3

h
l
4
4
sin
h
l
10 , 9 9 , 2 10 , 2 2 2
d d d b B +
2
2
9 , 2

ctg h d
2
3
10 , 9

ctg h d

,
_

+
2 2
3 2
10 , 2

ctg ctg h d

,
_

+
2 2
3 2
2 2

ctg ctg h B b
0uprafata trapezului 2,B,C,( va fi"
Relatiile analoage pentru trapezele care compun suprafata S vor fi"
+rin insumare rezulta o ecuatie de gradul al doilea cu necunoscuta E$F"
+entru simplificare facem notatiile"
Cu aceste notatii ecuatia devine"
cu solutiile"
.upa obtinerea coordonatelor punctelor *,B,C,8 se recomanda calculul prin
coordonate ale suprafetelor detasate, pentru verificare.
Bilet nr. !
1. Parcelari si detasari grafice prin drepte paralele cu o directie data
27

,
_

+
1
]
1

,
_

+ +
2 2
2
2 2
2
3 2 2
2
3 2
2 2 2

ctg ctg h h B h ctg ctg h B B s

,
_

+
2
2 2
2
1
2
1 1

ctg ctg h h B s

,
_

+
2 2
2 2
3 2 2
2 2

ctg ctg h h B s

,
_

+
4
3 2
3 3
2
2 2

ctg ctg h h B s
( ) ( )
,
_

+ + + + + + +
4
3 2
1
2
3 2 1 3 2 1
2
2
2
2 2 2

ctg ctg ctg ctg h B B B h s s s
4
3 2
1
3 2 1
3 2 1
2 2


ctg ctg ctg ctg A
B B B B
s s s S
+ + +
+ +
+ +
0 2 2
2
+ S h B h A
A
S
A
B
A
B
h
2
2
3
t
/ categorie importanta de lucrari care fac obiectul activitatii de cadastru, o
reprezinta parcelarea si detasarea terenurilor. Astfel "
lucrarile de parcelare cuprind operatiunile de masuratori si calcule prin
care se e&ecuta impartirea ,divizarea# unei suprafete de teren ,tarla, cvartal,
parcela# in mai multe parcele'
lucrarile de detasare cuprind operatiunile de masuratori si calcule prin
care numai o anumita suprafata este e&trasa ,detasata#, restul ramanand
neafectat.
"etasari grafice prin drepte paralele cu o directie data
Acest tip de detasari prezinta trei variante.
A) Detasari grafice prin drepte paralele cu o directie data in triung$i .
+ot fi doua situatii"
triung$iul este impartit intrun numar de parti egale'
triung$iul este impartit in doua suprafete aflate in raportul m # n&
9n prima situatie se rezolva impartirea suprafetei unui triung$i in
parti ec$ivalente, prin drepte paralele cu una din laturi.
Constructia grafica impune urmatoarele etape"
impartirea a doua laturi in patru parti egale'
trasarea cate unui semicerc pentru cele doua laturi impartite'
ridicarea de perpendiculare din punctele care impart cele doua laturi
pana intersecteaza fiecare semicerc'
trasarea de arce de cerc cu varful in intersectia celor doua laturi
impartite, cu raza egala cu locul de unde au intersectat semicercurile, pana
intersecteaza laturile respective'
unirea acestor puncte de intersectie ale celor doua laturi, imparte
triung$iul in suparfete ec$ivalente. >iecare dreapta va fi paralela cu cea dea
treia latura a triung$iului.
9n cazul celei dea doua situatii se rezolva impartirea suprafetei
unui triung$i in raportul m"n, printro dreapta paralela cu una din
laturi.
Constructia grafica impune urmatoarele etape"
se traseaza un semicerc pe una din laturi'
latura pe care sa trasat semicercul se imparte in m2n parti'
la m parti de varful triung$iului se ridica o perpendiculara pana
intersecteaza semicercul'
se duce un arc de cerc cu varful in varful triung$iului, din locul unde a
fost intersectat semicercul, pana intersecteaza latura impartita'
din punctul unde latura este intersectata de arcul de cerc, se duce o
paralela cu latura opusa varfului de triung$i unde sa trasat arcul de cerc si avem
suprafata triung$iului impartita in raportul m"n.
B) Detasari prin drepte paralele cu o directie data in trapez.
9mpartirea suprafetei unui trapez in doua parti ec$ivalente, ca in figura,
printro dreapta paralela cu bazele, parcurge urmatoarele operatii grafice"
prelungirea laturilor neparalele pana la intersectarea lor in A'
trasarea unui semicerc avand ca diametru latura A)'
21
marcarea pe linia A) a punctului C ,perpendiculara coborata din - pe
linia A), punctul - rezultat din intersectia arcului de cerc de raza A( cu
semicercul construit#'
impartirea segmentului C) in doua parti egale, mi%locul notandul cu .'
ridicarea unei perpendiculare din . pana intersecteaza semicercul in H.
!rasare arc de cerc cu raza AH pana intersecteaza latura A) in punctul
;'
trasarea paralelei ;< la 1), reprezinta linia de detasare cautata.
C) Detasarea unei suprafete 0 dintrun trapez printro linie paralela cu
bazele. +entru obtinerea liniei de detasare a acestei suprafete, se
parcurg urmatoarele operatii grafice"
se ridica o perpendiculara din punctul ) si se ia punctul NaN de marimea
)a120"1)'
se duce o paralela prin punctul NaN la baza 1), care inersecteaza latura
() in punctul NbN'
se puncteaza si se noteaza %umatatea segmentului cu NcN'
se uneste NcN cu 1, iar prin NbN se duce paralela la c1, rezultand linia bd'
- triung$iul 1b) impartit in doua parti egale conduce la valoarea
suprafetei
1c)10"2. !riung$iurile 1bc si 1dc sunt egale si au fiecare marimea
s"2.
Rezulta ca dreapta dc este linia de detasare cautata.
2. 8dentificarea pe teren a proprietarilor si a categoriilor de folosinta
"esfasurarea operatiunilor de identificare a proprietarilor imoilelor
/peratiunile de identificare a proprietarilor se efectueaza intotdeauna in
prezenta reprezentantului primariei locale, care trebuie sa cunoasca bine situatia
proprietate proprietar. /peratiunile constau din"
dupa stabilirea proprietarului imobilului, se scrie pe copia de lucru a
planului topo cadastral in mi%locul fiecarei parcele, un numar de ordine si initiala
numelui proprietarului'
in caietul repertoar se scrie la litera respectiva numarul de ordine si
numerotarea data parcelei, urmate de" numele, prenumele tatalui proprietarului si
prenumele, situatia %uridica, codul grupei de proprietari, numarul foii de plan'
pentru strainasi se inscrie adresa de domiciliu'
situatia %uridica se inscrie pe baza titlului de proprietate sau a altor acte
doveditoare, precum si din relatarile vecinilor, avandu se in vedere ca, potrivit
legii, dreptul real de proprietate se certifica prin inscrierea la cartea funciara'
la proprietatile apartinand femeilor casatorite sau vaduve se inscrie
intotdeauna si numele de familie avut anterior casatoriei'
la imobilele ai caror proprietari sunt decedati, iar mostenitorii nu au
reglementat drepturile de mostenire, se inscrie, in afara numelui de familie al
detinatorilor aflati pe proprietate, cuvantul NmostenitorN, urmat de numele si
prenumele decedatului'
22
in cazul parcelelor proprietate indiviza a mai multor proprietari, acestia se
inscriu cu numele, prenumele tatalui, prenumele, mentionandu se la fiecare
procentele la care au dreptul in proprietatea respectiva'
in cazul terenurilor care apartin persoanelor %uridice operatiunile de
identificare se fac numai in prezenta reprezentantilor acestora precum si a celor
vecine.
9n cazul identificarilor din intravilane operatiunile de identificare au unele
particularitati si anume"
numerele de ordine care se inscriu pe planul topocadastral se dau de la
1 la n, in cadrul cvartalului fie parcelelor, fie imobilelor astfel incat sistemul de
numerotare stabilit sa fie aplicat la intreg intravilanul'
in cazul in care se dau numere de ordine imobilelor in cadrul cvartalelor,
atunci parcelele se numeroteaza de la 1 la n in cadrul fiecarui imobil cu numere
fractionare" la numarator se inscrie numarul imobilului iar la numitor numarul
parcelei'
la strada se inscrie in afara conturului numarul postal al imobilului'
pentru cladirile care fac obiectul proprietatilor pe eta%e sau pe
apartamente, in caietul repertoar se inscrie fiecare proprietar in ordine alfabetica
precizanduse si numarul fisei cladirii'
pentru fiecare cladire cu mai multe apartamente se intocmeste cate o fisa
in care inscrierea proprietarilor se face in ordinea eta%elor si a apartamentelor'
pe planul topocadastral se inscrie, langa indicele de cartare, numarul de
ordine dat fisei cladirii.
Stailirea categoriilor de folosinta ale terenurilor
!erenurile sunt impartite in zece categorii de folosinta, indiferent de
destinatia lor. 0imbolul categoriei de folosinta se scrie pe teren, la fata locului, pe
copia planului topocadastral, in interiorul fiecarei parcele ,inaintea numarului
parcelei# precum si la rubrica rezervata. Clasificarea constructiilor se face dupa
felul materialelor de constructie si structura de rezistenta, dupa numarul eta%elor,
dupa destinatie, folosinduse in acest scop notatiile denumite indici de
cartare.9ndicele de cartare se inscrie in centrul de figura al constructiei.
0uprafetele minime de teren care se pot evidentia pe planurile cadastrale
sunt" 177m
2
pentru scara 1"*777' )7m
2
pentru scara 1"2777' 27m
2
pentru scara
1"1777 si 17m
2
pentru scara 1"*77, cu conditia ca latimea lor sa fie de minim
2,*mm la scara planului ,pentru a e&ista posibilitatea scrierii in interior#.
+arcelele sub marimile mentionate nu se numeroteaza iar suprafetele lor se
considera inglobate in cele ale parcelelor alaturate cu folosinte apropiate
apartinand aceluiasi proprietar. >ac e&ceptie de la aceasta regula constructiile cu
caracter permanent la scarile 1"1777 si 1"*77, care primesc numere c$iar daca
ocupa suprafete sub valorile minime aratate mai inainte.

Bilet nr. "
1. Calculul suprafetelor prin procedeul analitic
2(
Calculul se efectueaza in situatia in care toate coordonatele punctelor
conturului imobilului sunt cunoscute.
Consideram conturul din figura de mai %os, format din punctele 1, 2, (, )
cu coordonatele I1, J1' I2, J2' I(, J(.
>ormula de calcul analitic al suprafetei din figura se prezinta sub forma"
201 I1,J2 J)#2 I2,J( J1#2 I(,J) J2#2 I),J1 J(# si
201 J1,I) I2#2 J2,I1 I(#2 J(,I2 I)#2 J),I( I1#
.e regula, cu o formula se calculeaza suprafata si cu cealalta se verifica.
Generalizand, pentru un poligon format din NnN puncte, formulele devin"
2. (utomati)area lucrarilor cadastrale - generalitati. Date culese si
prelucrate cu a9utorul statiilor :P" ("isteme de Po)itionare :lobala
Generalitati
!oate $artile si planurile cadastrale sunt redate in forma grafica obisnuita,
la diferite scari si realizate cu diferite precizii, in functie de metodele folosite.
!endinta actuala este folosirea tuturor datelor sub forma digitala. +rin urmare
e&primarea planului cadastral sub forma digitala este motivul automatizarii
lucrarilor cadastrale.
+lanul digital este un ansamblu de date numerice in care informatiile
geometrice si semantice ale terenului sunt codificate numeric. Acestea se
constituie intro baza de date cadastrale relationala, fiind manipulate pe baza a
trei modele complementare"
modelul NrasterN, care este o simpla reprezentare numerica, precum o imagine
binara, obtinuta la scanarea $artilor si planurilor grafice e&istente'
modelul Nspag$ettN, care corespunde $artilor si planurilor rezultate in urma
digitizarii ,vectorizarii# acestora in format vectorial'
modelul NtopologicN, care corespunde $artilor si planurilor numerice in care, pe
langa datele terenului, reprezentate digital, se adauga relatiile topologice dintre
obiectele care alcatuiesc terenul. Acest model incorporeaza pentru o $arta sau
un plan, sub forma vectoriala, trei seturi de date"
a# identificatori ai caracteristicilor terenului de reprezentat in $arta sau
planul vectorial, care corespund geometriei lui si care se impart in trei tipuri
generice" obiecte punct, obiecte linie si obiecte suprafata'
b# atribute tematice ale caracteristicilor, care sunt organizate intro
sc$ema de clasificare ierar$ica'
c# date spatiale, care descriu structura geometrica a $artilor sau planurilor
vectoriale si care se prezinta sub trei aspecte" relatiile topologice dintre obiecte,
forma si marimea obiectelor, pozitia lor, data de perec$ile de coordonate I,J.

2)
( )
( )

+
+


n
n n n
n
n n n
X X Y S
si Y Y X S
1
1 1
1
1 1
2
2
Automatizarea comple&a presupune obtinerea unui plan cadastral digital,
cu date specifice sub forma digitala. Avanta%ele formei digitale sunt multiple si
mentionam cateva dintre ele"
datele stocate pentru planul digital sunt sigure si pot fi conservate pe
suporturi magnetice, urmand a fi afisate ori de cite ori dorim si la orice scara de
desen,
planurile digitale permit ca pentru orice fel de lucrare sa se poata lua o
decizie adecvata ,e&." necesitatea actualizarilor#,
fisierele cadastrale pot fi usor folosite fiind capabile sa raspunda la toate
interogarile solicitate, intrun timp foarte scurt.
+rincipiul sistemului G+0
0istemul G+0 se bazeaza pe o constelatie de 2) de sateliti care se
deplaseaza pe sase orbite cunoscute in %urul +amantului, la inaltimi foarte mari.
0istemul G+0 este o te$nologie de mare precizie prin care se redau pozitiile
e&acte ale obiectelor de pe suprafata +amantului.
+rincipiul de baza al sistemului G+0 consta in utilizarea satelitilor ca
puncte de referinta pentru determinarea prin triangulatie a pozitiilor de pe
+amant. Aceste pozitii se determina cu a%utorul distantelor la satelitii de referinta,
date de produsul intre viteza si timp. Diteza luminii fiind cunoscuta, nu ne ramane
decat sa masuram intervalul de timp necesar unui semnal sa a%unga la statia
G+0 receptor ,antena#. +resupunand ca atat satelitul cat si receptorul ,antena#
de pe +amant au aceleasi coduri putem afla timpul necesar prin compararea
diferentei de timp dintre cele doua coduri. Cum intre satelit si receptor se
realizeaza practic o sincronizare de coduri cu ma&ima precizie, rezulta o
diferenta de timp de aceeasi precizie. +entru obtinerea unei precizii de
determinare optime este necesar sa se receptioneze semnale de la cel putin
patru sateliti in acelasi timp.
9nsa, pentru determinarile similare triangulatiei, nu sunt suficiente numai
distantele, ci trebuie cunoscuta si pozitia satelitului in spatiu.
0atelitii aflati la distante foarte mari, se afla intotdeauna pe aceleasi orbite
in %urul +amantului. /rbitele ,altitudinea, pozitia, viteza# sunt riguros calculate si
urmarite permanent de la sol, prin statii de control. 0ateliti incon%ura +amantul de
doua ori in 2) de ore, deci ei vor trece de doua ori pe deasupra fiecarei statii de
control
+entru realizarea unor precizii inalte se utilizeaza G+0 diferential. .urata
minima de prelucrare a datelor intro sesiune este de 1* minute.
Ca metode de masurare G+0, se folosesc" metoda statica si metoda
dinamica.
+ractic, aceste doua metode se subimpart in" static, staticrapid, pseudo
static si cinematic.
.eterminarile topografie G+0 pentru lucrarile cadastrale se pot face atat
in cazul in care avem de%a o retea G+0 nationala, cat si in cazul cand nu
2*
dispunem de o astfel de retea. <e vom referi la cel deal doilea caz, dat fiind ca
reteaua geodezica G+0 nationala este inca in faza de e&ecutie.
>olosirea sistemului G+0 este foarte avanta%oasa. Aceste avanta%e constau in"
nu este necesara vizibilitatea intre punctele retelei de spri%in si celei de ridicare'
nu este necesara semnalizarea geodezica'
precizie aproape constanta la toate puctele retelei de ridicare'
eficienta te$nicoeconomica este deosebita.
+entru e&ecutarea lucrarilor este necesar un numar de )B puncte de
coordonate cunoscute care sa imbrace zona de lucru si care pot fi situate la
distante de (17 Km intre ele. Aceste puncte au drept scop asigurarea
corespundentei intre sistemul #$S "4 si sistemul Stere% !, pentru efectuarea
transcalculului punctelor determinate, din #$S "4 in Stere% !. ;asuratorile de
la teren se e&ecuta static si daca dispunem de minim ( ,trei# receptoare ,statii#
G+0 ce asigura cele mai bune conditii de precizie pentru pozitionarea relativa.
/peratiile care se e&ecuta intro statie
9naintea inceperii sesiunilor de lucru se asigura functionalitatea punctelor
geotopografice prin"
recunoasterea punctelor'
asigurarea accesului si vizibilitatii in punct ,defrisarea tufelor sau
lastarisului din %urul bornei#'
demontarea piramidei daca este cazul.
.upa terminarea operatiilor de recunoastere, materializare, asigurare
punct se intocmeste programul sesiunilor de lucru cu G+0ul si se incep
masuratorile propriuzise care constau in"
9nstalarea aparaturii G+0"
transportul aparaturii la statie ,borna, pic$et, etc.#'
montarea trepiedului in statie'
montarea antenei pe trepied'
asezarea trepiedului antena pe punct'
montarea receptorului ,cuplarea la baterii#'
cuplarea antenei la receptor'
introducerea datelor initiale in receptor'
initializarea receptorului.
+ornirea sesiunii de lucru G+0
9ntocmirea fiselor de masuratori, a descrierilor topografice
/prirea sesiunii de lucru la ora stabilita in program
.emontarea aparaturii G+0 si deplasarea ei la mi%locul de
transport.
Cu a%utorul softului specific receptorului se e&ecuta prelucrarea datelor si,
in final, obtinerea coordonatelor in sistem #$S "4 in prima faza pentru punctele
comune si in a doua faza pentru reperii fotogrammetrici. 9n final se e&ecuta o
transformare tridimensionala ,transcalcul# din sistemul #$S "4 in sistemul
Stere% !.
2B
Bilet nr. 11
1. Calculul suprafetelor prin procedeul geometric...
Procedeul geometric
Calculul se efectueaza in situatia in care punctele conturului imobilului
sunt determinate numai liniar, cu ruleta si ec$erul topografic, tipic folosirii
metodei absciselor si ordonatelor, a intersectiilor de distante, a perimetrarii
contururilor. Calculul suprafetelor se efectueaza cu a%utorul unor formule simple,
cunoscute din geometrie.
Ridicarile detaliilor in -ucurestii anilor 19*), 19** si ulterior sau facut cu
metoda absciselor si ordonatelor, o metoda care inglobeaza un volum mare de
activitate la teren.
2. 7odurile de dobandire a dreptului de proprietate si de)membramintele
acestui drept (principii, notiuni, definitii

;oduri de dobandire a dreptului de proprietate
+rin modurile de dobandire a dreptului de proprietate se inteleg acele
mi%loace %uridice cum sunt faptele si actele %uridice de dobandire atat a dreptului
de proprietate cat si a celorlalte drepturi reale.
.reptul de proprietate se dobandeste si se transmite prin succesiune, prin
legate, prin conventie si prin traditiune, iar proprietatea se mai dobandeste si prin
accesiune sau incorporatiune, prin prescriptie, prin lege si prin ocupatiune.
A. Acce&i'nea. Accesiunea este dreptul in virtutea caruia proprietarul
dobandeste tot ceea ce se uneste sau se incorporeaza, in mod natural sau
artificial, la lucrul sau.
1. 'ccesiunea imoiliara naturala, care poate izvori din"
a. adaugirile de teren provocate prin actiunea apei sau prin avulsiune .
b. fi&area pe fond a unor animale si zburatoare salbatice.
2& 'ccesiunea imoiliara artificiala. !oate constructiile, plantatiile si
lucrarile aflate pe un fond sunt ale proprietarului acelui fond.
3& 'ccesiunea moiliara. Acest mod de dobandire a proprietatii intervine
atunci cand lucrurile mobile apartin la doi proprietari diferiti, iar prin unirea
lucrurilor ia nastere un lucru mobil nou, caz in care lucrul nou apartine
proprietarului lucrului cel mai important dintre cele reunite, cu obligatia de al
despagubi pe proprietarul lucrului cel mai putin important.
B. (%&e&ia de b'na credinta
?ucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiei lor, fara sa fie
trebuinta de vreo curgere de timp.
C. )*'ca+i'nea
Azucapiunea sau prescriptia ac$izitiva este un mod originar de dobandire
a proprietatii imobiliare prin efectul unei posesiuni prelungite.
1& (onditiile uzucapiunii sunt"
1a. posesiunea sa fie utila, adica neviciata'
1b. posesorul sa posede cu vointa de a fi proprietar'
1c. sa posede lucrul in timpul prevazut de lege.
2C
2. !ermenul cerut pentru realizarea uzucapiunii este"
(7 de ani, c$iar cand posesorul este de rea credinta si nu poseda pe baza
unui %ust titlu'
17 27 ani, cand posesorul poseda un bun imobil pe baza unui %ust titlu
si este de buna credinta.
!ermenul va fi de 17 ani in prima ipoteza si de 27 de ani in a doua situatie.
0uspendarea prescriptiei ac$izitive, opreste cursul prescriptiei pe timpul
cat dureaza, fara insa a sterge pentru trecut.
Hfectele suspendarii constau in aceea ca impiedica vremelnic curgerea
prescriptiei, facand ineficace posesiunea realizata pe timpul cat dureaza cauza
care a provocat suspendarea.
Hfectele uzucapiunii. Hfectul cel mai important al uzucapiunii este de a
transforma pe posesor in proprietar cu efect retroactiv, c$iar din ziua in care a
inceput sa posede.
9n sistemul de carte funciara uzucapiunea este admisa in urmatoarele
situatii"
. cand sa facut intabularea unui drept pe baza unui titlu nevalabil, in care
caz titularul inscris in cartea funciara, daca partea este de buna credinta in
momentul intabularii, dobandeste un drept inatacabil dupa o posesiune de 17
ani'
, . cand proprietarul inscris in cartea funciara fiind decedat, o persoana
poseda cu buna credinta un imobil timp de 27 de ani, socotiti dupa decesul acelui
proprietar.
Azucapiunea produce efectele in acest sistem numai de la data cand
dreptul dobandit prin uzucapiune sa inscris in favoarea persoanei in temeiul unei
$otarari %udecatoresti.
De*membramintele dre+t'l'i de +r%+rietate
(rinci+ii -enerale
.intre drepturile reale principale, cel mai important este dreptul de
proprietate, intrucat confera titularului sau deplinatatea puterilor incluse in cele
trei atribute"
posesia' folosinta' dispozitia.
.ezmembramintele dreptului de proprietate se impart in doua categorii"
o parte din dezmembraminte sunt recunoscute unei persoane
determinate si dispar odata cu aceasta'
alta parte sunt create in beneficiul proprietarului unui lucru ,servituti#
acestea e&istand in interesul fondului ,servitutile reale#.
Dre+t'l de &'+er.icie
.reptul de superficie consta in dreptul de proprietar pe care il are o
persoana, denumita superficiar, asupra constructiei, plantatiei sau lucrarii ce se
afla pe un teren, care apartine unui alt proprietar, precum si in dreptul de
folosinta asupra terenului pe care se gaseste constructia, plantatia sau orice alta
lucrare.
.reptul de superficie este un drept real prin specificul sau, avand
particularitatile sale proprii.
28
0uperficiarul e&ercita asupra constructiei sau a plantatiei atributele
dreptului de proprietate.
Dre+t'l de '*
.reptul de uz este un drept de uzufruct mai restrans, care da putinta
titularului sau de a se folosi de bunul altuia si c$iar de a culege o parte din fructe
in limita trebuintelor uzuarului si a familiei sale.
Azuarul nu poate vinde sau inc$iria dreptul sau de folosinta. .e
asemenea, el nu poate greva cu sarcini dreptul sau de uz.
Dre+t'l de abitatie
Abitatia este un drept real de uz aplicat la casa de locuit.
Acestui drept i se aplica aceleasi reguli ca si dreptului de uz.
.reptul de abitatie este strict personal care nu poate fi cedat si ipotecat
altei persoane.
.aca, insa, casa este prea mare pentru nevoile sale, titularul dreptului de
abitatie are dreptul sa inc$irieze o parte din casa.
Dre+t'l de '*'.r'ct
Azufructul este un drept real de folosinta pe care o persoana, denumita
uzufructuar, il e&ercita cel mult pana la incetarea sa din viata asupra unor bunuri
apartinand altei persoane denumita nud proprietar, cu obligatia de ai conserva
substanta.
9n prezent , uzufructul se poate constitui prin vointa omului si anume"
prin contract'
prin testament'
prin uzucapiune ,prescriptie ac$izitiva#.
Dre+t'l de &er/it'te
.reptul de servitute este un drept real in virtutea caruia se impune unui
fond, numit fond servant sau aservit, o anumita sarcina in favoarea altui fond,
numit fond dominant, care apartine altei persoane decat aceea ce detine fondul
aservit.
A. Caracterele dreptului de servitute"
a. 0ervitutea este un drept real imobiliar, pentru ca poarta numai asupra
unui lucru nemiscator prin natura lui.
b. 0ervitutea presupune e&istenta a doua fonduri" aceasta formulare
trebuie inteleasa in sensul ca servitutea este constituita in profitul unui fond si
tinand seama de utilitatea acestuia.
c. 0ervitutea este un drept accesoriu.
0ervitutea nu poate fi cedata, instrainata, urmarita sau ipotecata decat o
data cu fondul dominant.
d. 0ervitutea este un drept perpetuu, ca o consecinta a caracterului sau
accesoriu, deoarece, avand rostul sa completeze utilitatea fondului dominant, nu
ar putea sasi indeplineasca aceasta functie decat daca va dura cat dreptul de
proprietate insusi.
e. 0ervitutea este un drept indivizibil.
29
Bilet nr. 12
1. Parcelarea sau detasarea de suprafete pe cale numerica printr-un punct
obligat in triung'i
Generalitati
.esi parcelarile pe cale numerica implica calcule mai multe, ele sunt
practicate cel mai des, deoarece asigura o precizie ridicata.
+arcelarile si/sau detasarile de suprafete se pot efectua printrun punct
obligat, prin drepte paralele cu o directie data, printr o linie franta sau, in cazul
cand limitele de $otar sunt sinuoase sau poligonale, prin rectificarea $otarelor,
inlocuindule cu linii drepte.
.etasari de suprafete pe cale numerica printr un punct obligat
Aceasta problema are o mare frecventa mai ales la intocmirea
documentatiilor necesare la circulatia %uridica a terenurilor si se refera la aflarea
coordonatelor unui punct care determina dreapta de detasare , cel deal doilea
punct fiind punctul obligat.
"etasarea printr- un punct dat in triung!i
.esi terenul in forma de triung$i este greu de lucrat din punct de vedere
agricol, problema este studiata teoretic,deoarece terenurile in forme
poligonale comple&e se reduc, in ultima instanta, tot la detasari in triung$i.
S%l'tia analitica
Rezolvarea analitica presupune ca raportul suprafetelor sa fie egal cu
raportul elementelor liniare aparute, si anume, cu un coeficient r "
Ande suprafata triung$iului 1,2,( se determina din coordonate,
cunoscandu se suprafata de detasat. Coordonatele punctului ; se calculeaza
ca punct pe segment, cu relatiile"
I; 1 I1 2 r ,I( G I1#
J; 1 J1 2 r ,J( G J1#
0olutia trigonometrica
(7
r
M
S
S
M

3 1
1
2
2
3 , 2 , 1
, 2 , 1
0tiind ca pentru a calcula coordonatele unui punct pe segment este necesara
cunoasterea orientarii dreptei si a distantei pana la punct, putem scrie"
.eci, coordonatele punctului ; sunt"
2. "isteme de cadastru de specialitate - cadastru forestier, imobiliar-
edilitar, al apelor. "cop, suport 9uridic si lucrari de cadastru specifice
Cadastrul imobiliar-edilitar
0copul cadastrului imobiliaredilitar consta in constituirea bancilor de date
urbane prin culegerea unor date si informatii privind actualizarea te$nica,
economica si %uridica si completarea lor cu"
delimitarea conform legii a teritoriului administrativ ce urmeaza a fi
cadastrat si marcarea limitei intravilanului localitatilor'
actualizarea sau intocmirea planului topografic sau cadastral care va
constitui suportul de baza al lucrarilor de cadastru'
identificarea proprietarilor de terenuri si ai corpurilor de cladiri'
completarea datelor continute in N>isa corpului de proprietateN cu"
caracteristicile functionale ale cladirilor'
e&istenta dotarilor edilitare la nivel de parcela si la nivel de corp
de cladire'
inscrieri de date declarative.
.aca cu ocazia lucrarilor care se efectueaza pentru cadastrul imobiliar, se
constata ca datele referitoare la suprafata, categorie de folosinta sau proprietar
nu sunt actuale sau sunt eronate, ele necorespunzand realitatii din teren,
acestea trebuie aduse la cunostinta oficiului %udetean de cadastru si publicitate
imobiliara ,fost /=CGC# care va $otara conform instructiunilor proprii, datele si
informatiile definitive care se inregistreaza in cadastrul imobiliar sau vor corecta
in mod corespunzator aceste date.
9n aceasta situatie, datele si informatiile obtinute in urma lucrarilor de teren
se vor inscrie cu caracter nedifinitiv, asa cum prevede ?egea nr. C/199B.
Cadastrul forestier
9n prezent, pentru suprafata totala de cca. C mil. $a cat reprezinta fondul
forestier al tarii, este organizat un sistem de evidenta a terenurilor pe baza de
masuratori grafice efectuate pe planurile topografice la scarile 1"*777 si 1"17777.
0pecificul acestui sistem de evidenta consta in faptul ca el se realizeaza sau se
aduce la zi concomitent cu rezolvarea proiectelor de amena%ari silvice ,a
amena%amentelor#. .e aceea, rezultatele unor faze specifice masuratorilor
(1

sin
2
, sin 2
2 1
, 2 , 1
1
2 , 1 3 , 1
1 2 1
, 2 , 1

d
S
d
d d S
M
M
M
M
3 , 1
1
1
3 , 1
1
1
sin
cos

t
t

M
M
M
M
d Y Y
d X X
cadastrale se regasesc in piesele proiectelor de amena%ari silvice, cum sunt cele
cuprinse in partile referitoare la"
formarea si numerotarea parcelei'
delimitarea parcelei'
delimitarea fondului forestier'
evidenta pe trupuri de padure'
evidenta miscarilor suprafetelor din fondul forestier'
situatia suprafetelor pe grupe functionale si categorii de folosinte, inclusiv
enclave, etc..
9ntrucat amena%amentele silvice se revizuesc si se actualizeaza la 17 ani,
se asigura implicit si o actualizare periodica a partii referitoare la evidenta
terenurilor c$iar daca pentru aceasta din urma intervalul este prea mare.
Cadastrul apelor
Cadastrul apelor este organizat ca un sistem de inventariere si de
ordonare sistematica a caracteristicilor morfometrice si $idrologice ale cursurilor
de apa, precum si a obiectivelor de pe cursurile de apa in legatura cu acestea.
Cadastrul apelor nu realizeaza o evidenta cadastrala a suprafetelor
terenurilor aflate permanent sub ape pe teritorii administrative, problemele,
legate de cadastrul pe domeniu de activitate al gospodaririi apelor, fiind initiate
de ?egea apelor, nr.17C/199B.
9n tara noastra, cadastrul apelor a fost organizat, in anul 19*8, ca o
inventariere necesara pentru intocmirea planurilor de amena%are comple&a a
bazinelor $idrografice si programului national de amena%are al apelor din
Romania. 9n prima etapa, cadastrul apelor a realizat o inventariere primara si
ordonarea sistematica a caracteristicilor morfometrice si $idrografice ale
cursurilor de apa. +entru aceasta sa facut mai intai o codificare, in cadrul a 1*
bazine $idrografice de ordinul 9 a tuturor afluentilor ,pana la cei de ordinul sase
inclusiv# care indeplinesc conditiile ca lungimea minima sa fie de * Km., iar
suprafata minima a bazinului de receptie de 17 Km.patrati.
+rima codificare ,terminata in anul 19B)# a cuprins un numar de )29*
cursuri de apa, reprezentand o retea $idrografica de BB729 Km., iar pe baza
acestei codificari si a datelor morfo$idrografice a fost intocmit ,in perioada 19B2
19B)# primul atlas al cadastrului apelor din Romania.
An alt obiectiv al cadastrului apelor il reprezinta Na&ele cadastrale ale
apelorN.
Acestea au fost realizate pe principalele cursuri de ape si au fost materializate pe
teren
+rintrun numar total de cca. 27777 de borne de beton, unele dintre ele fiind
inglobate in reteaua de nivelment de precizie al tarii.
Cel de al treilea obiectiv realizat este acela de inventariere scriptica si
grafica pe $arti la scari cuprinse intre ,1"*7777 1"177777# a obiectivelor de pe
cursurile de apa sau in legatura cu acestea.
.atele de sinteza referitoare la evidenta tuturor cursurilor de ape
codificate si a obiectivelor aflate pe acestea ,fara a se urmari in sens cadastral
suprafetele ocupate# sunt cuprinse in atlasul cadastrului apelor din Romania.
(2
Hditia a 99a a atlasului cadastrului apelor a fost elaborat in perioada 198B
1997 de catre o ec$ipa de specialisti multidisciplinara din mai multe institutii de
cercetare centrale si locale.
Bilet nr. 13
1. Parcelarea sau detasarea de suprafete pe cale numerica printr-o paralela
cu o directie data in triung'i
"etasarea paralela cu o directie data in triung!i
0e pune problema detasarii a uneia sau a mai multor parcele prin linii
paralele cu una din laturi, deci a determinarii coordonatelor punctelor
caracteristice ale dreptelor de detasare.
0e*%l/area analitica
?a baza acestei metode sta teorema asemanarii aplicata triung$iurilor
2,;,< si 2,1,(. Dom scrie rapoartele de asemanare"
Cunoscand raportul r, coordonatele punctelor ; si < se vor obtine prin
aplicarea relatiilor care dau coordonatele unui punct pe segment, pe cale
analitica.
0e*%l/area tri-%n%metrica
9n acest caz se cunosc coordonatele punctelor 1,2,(, ung$iurile si ,
suprafata de detasat, si se cer coordonatele punctelor ; si <.
>olosim urmatoarele relatii de calcul"
si in mod analog"
/bservand ca s 1 0 G s1, obtinem"
0i in mod analog"
9nseamna ca suprafata de detasat va fi"
((
r
S
s S N M M M

3 1 2 3
3 2 3
2 1
1 2 1
ctg ctg
B
H
+

ctg ctg
b
h
+

1
ctg ctg
B
S
+

2
2
ctg ctg
b
s
+

2
1
2
ctg ctg
b B
s
+

2 2
2
( ) ctg ctg s B b + 2
2
.in aceasta relatie deducem"
9naltimea E$F a trapezului de detasat va fi"
>olosind rezultatul anterior se determina"
9ntrucat orientarile laturilor 1,2 si 3,2 sau calculat din coordonatele acestor
puncte si se cunosc si d1,; si d (,< , coordonatele punctelor ;si < se calculeaza
ca puncte pe segment.
Relatiile de mai sus sunt valabile si in cazul in care triung$iul trebuie
impartit intro serie de parcele, deoarece raman constante elementele cunoscute,
suprafata de detasat, ung$iurile si , orientarile laturilor triung$iului, iar baza
mica a unei suprafete devine baza mare pentru trapezul urmator.
2. 1tapele lucrarilor de bonitare, calculul notei medii de bonitare si calculul
venitului net cadastral care sta la ba)a stabilirii impo)itului pe venitul
agricol
)tapele lucrarilor de onitare
a. Pentru soluri se foloseste sistemul de puncta% conceput de 9nstitutul
de cercetari +edologice si Agroc$imice al Academiei de 0tiinte
Agricole si 0ilvice, valabil pentru solurile e&istente in Romania de
e&emplu" t C puncte pentru profunzimea solului' 7 C puncte pentru
te&tura solului' 7 C puncte pentru grosimea stratului de $umus' 7 *
puncte roca de solidificare' 7 C continut in $umus' t C puncte
saturatia in baze' t * puncte continut in saruri nocive' 7 * puncte
starea de culturalizare. Rezulta in total *7 de puncte care se
repartizeaza pe cele cinci categorii de folosinte agricole.
b. Pentru conditiile de clima se folosesc $artile climatologice si datele
locale din care se e&trag" temperatura medie anuala si volumele
precipitatiilor anuale in cadrul unui interval de t 27 de puncte,
c. Pentru conditiile de relief se foloseste o sc$ema cu un puncta% in
intervalul t 1*, stabilit in functie de panta medie din fiecare parcela,
dupa cum se observa in tabelul de mai %os.
d. Pentru conditiile 'idrologice se foloseste o sc$ema in care se
acorda pana la t 1* puncte, stabilite in functie de aportul apei din
subsol ,in functie de nivelul panzei freatice#.
()
ctg ctg
b B
h
+

sin
;
sin
, 3 , 1
h
d
h
d
N M

(alculul notei medii de onitare
<ota medie de bonitare pe o parcela sau un grup de parcele ,tarla# se
obtine prin insumarea notelor de bonitare atribuite celor patru factori ,sol, clima,
relief, $idrologie#, dupa care se scad punctele de corectie datorita lungimii si
starii drumurilor.
!rebuie subliniat faptul ca, de regula, conturul topografic al parcelei nu
coincide cu cel al unitatii de sol. .e aceea, o parcela topografica poate sa
cuprinda doua sau mai multe subparcele ,fictive#, fiecare facand parte din unitati
de sol diferite pentru care trebuie sa li se calculeze numarul de puncte care dau
nota de bonitare, iar nota medie de bonitare a parcelei se calculeaza din suma
notelor subparcelelor impartita la numarul acestor subparcele ,atunci cand
suprafetele subparcelelor sunt egale#.
9nscrierea datelor primare de masuratori ale subparcelelor ,pe planul
cadastral care contine si limitele unitatilor de sol# se face in formulare de lucru, in
care se calculeaza si mediile ponderate ale notelor de bonitare pentru fiecare
parcela sau corp de proprietate care are numar cadastral. 9n final notele de
bonitare medii atribuite parcelelor si/sau corpurilor de proprietate se inscriu in
registrele cadastrale la rubricile special rezervate.
(alculul venitului net cadastral
Denitul net cadastral ,D<# sar putea defini ca fiind diferenta dintre
valoarea productiei globale ,D+G# si valoarea totala a c$eltuielilor de productie
,materiale si cu munca vie# ,DC+# raportate la unitatea de suprafata.
12 3 1($ , 1C(
<otiunea de venit net in agricultura este folosita cel mai mult pentru
stabilirea gradului de eficienta inclusiv a profitului dupa realizarea productiei.
+entru evaluarea anticipata pe o perioada indelungata a productiei si deci a
venitului se calculeaza venitul net cadastral bazat pe bonitarea cadastrala a
terenurilor dupa criterii stiintifice care au in vedere factorii de baza" solul, clima,
relieful terenului si regimul $idrologic.
+entru calcularea venitului net cadastral pe o parcela sau pe corpul de
proprietate se calculeaza mai intai venitul pe un punct mediu ce defineste nota
medie de bonitare ,D<c# prin impartirea valorii productiei globale realizata pe
suprafata ,D+Gc# la numarul total de puncte ,<+c# al imobilului.
12c 3 1($c 4 2(c
!ot astfel, venitul net cadastral pentru un punct mediu aferent numai unei
anumite categorii de folosinta ,D<f# va fi calculat cu relatia"
12. 3 1($. 4 2(.
Denitul net cadastral mediu la 1 $a, raportat la intreaga suprafata a imobilului va
rezulta din produsul dintre venitul mediu pe un punct si numarul de puncte
aferente unui $ectar, iar venitul net cadastral mediu la 1 $a raportat numai la
parcele cu o anumita categorie de folosinta va rezulta din produsul dintre venitul
pe un punct raportat la suprafata parcelei respective si numarul de puncte
aferente acelei categorii de folosinta.
(*
Bilet nr. 14
1.Parcelarea sau detasarea de suprafete pe cale numerica printr-o
paralela cu o directie data in trape)...
*ezolvarea analitica
.educerea relatiilor de calcul presupune linia de detasare ; G <
cunoscuta, ca in figura de mai %os"
+rin punctele ( si < se duc paralele la latura 21, obtinanduse punctele
Csi . pe baza 1).
0e formeaza triung$iurile asemenea ),<,. si ),(,C din a caror asemanare
rezulta relatiile"
0criind raportul suprafetelor EsF si 0 si inlocuind
se obtine"
de unde"
si inlocuind pe 0, obtinem"
Avand unul dintre termenii de la numitorul proportiilor cunoscut, se poate
calcula ErF si, prin intermediul lui, celelalte elemente ale trapezului s, ca si
coordonatele punctelor ; si <.
Relatia se aplica si pentru detasari in serie, in care caz b1 devine - pentru
parcela urmatoare, ceilalti termeni de sub radical ramanand aceiasi.
2. Drepturile tabulare care se inscriu in cartea funciara
"reptul de superficie
.reptul de superficie se inscrie in folosul titularului in partea a treia a cartii
funciare de proprietate, aratanduse totodata cartea funciara in care sa inscris
dreptul de superficie ca un corp funciar de sine statator.
(B
r
K
k
L
l
H
h
b B
b B
C
D

1
4
4
b B
b B
H
h

1
( )
( )
( ) ( )
( ) ( ) b B b B
b B b B
S
s
adica
H b B
h b B
S
s
+
+

+
+

1 1 1
2
2
,
2
2
( ) ( )
( ) ( ) b B b B
b B b B
S s
+
+

1 1
2 2
( )
H
b B s
B b unde de H
b B
b B
s

2
, 2
2
1
2
1
2
9mobilul asupra caruia sa constituit dreptul de superficie, se inscrie cu
acelasi numar de parcela insotit de un indice, a dreptului de proprietate.
"reptul de servitute$ uzufruct$ uz si aitatie
9n situatiile in care servitutea, uzufructul, uzul si abitatia au drept obiect
numai o parte dintro parcela, aceasta se va arata printro sc$ita facuta de pe
plan.
0ervitutea va fi aratata si in cartea funciara a fondului dominant.
Radierea unei servituti, constituita in folosul unui imobil, se va putea face
numai cu invoirea tertului, care are inscris un drept tabular asupra imobilului.
C$iar fara aceasta invoire, biroul cartilor funciare poate dispune radierea
dreptului de servitute, dupa ascultarea partilor, daca paguba pricinuita prin
radiere ar fi neinsemnata.
"reptul de ipoteca
9poteca se poate inscrie numai asupra unui corp funciar, in intregul sau
sau asupra partii unui coproprietar.
.aca ipoteca sa constituit asupra unui eta% sau apartament, ea va fi
inscrisa atat asupra acestora, cat si asupra partii comune indivize, cuvenita
proprietarului ipotecat.
.reptul la ipoteca se inscrie pentru o anumita suma de bani aratanduse
catimea dobanzii.
9n situatia in care suma creantei este determinata printro suma ma&ima
aratata in inscrisul de constituire, dreptul la ipoteca se va inscrie pentru aceasta
suma.
9poteca legala pentru garantarea pretului datorat de copartasul
ad%udecatar al imobilului supus impartelii, se va inscrie in temeiul inc$eierii
instantei de ad%udecare.
9n cazul ar$itectilor, antreprenorilor si maistrilor care au solicitat inscrierea
unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucrarii, pentru garantarea
pretului lucrarii se va putea cere radierea inscrierii provizorii numai daca au trecut
trei luni de la predarea lucrarii, astfel"
%ustificarea inscrierii se poate face atat timp cat nu sa notat in cartea
funciara cererea de radiere a acestei inscrieri'
in acest caz, daca %ustificarea inscrierii urmeaza a se face in temeiul unei
$otarari %udecatoresti, cel ce a cerut inscrierea trebuie sa prezinte biroului cartilor
funciare o copie legalizata de pe $otararea instantei, pentru a fi notata'
radierea inscrierii provizorii se poate cere de cel interesat, numai daca
au trecut 1* zile de la inmanarea inc$eierii, prin care sa incuviintat inscrierea
provizorie.
Bilet nr. 15
(C
1. (utomati)area lucrarilor cadastrale - generalitati. Date culese si
prelucrate cu a9utorul statiilor totale.
Generalitati
!oate $artile si planurile cadastrale sunt redate in forma grafica obisnuita,
la diferite scari si realizate cu diferite precizii, in functie de metodele folosite.
!endinta actuala este folosirea tuturor datelor sub forma digitala. +rin urmare
e&primarea planului cadastral sub forma digitala este motivul automatizarii
lucrarilor cadastrale.
+lanul digital este un ansamblu de date numerice in care informatiile
geometrice si semantice ale terenului sunt codificate numeric. Acestea se
constituie intro baza de date cadastrale relationala, fiind manipulate pe baza a
trei modele complementare"
modelul NrasterN, care este o simpla reprezentare numerica, precum o imagine
binara, obtinuta la scanarea $artilor si planurilor grafice e&istente'
modelul Nspag$ettN, care corespunde $artilor si planurilor rezultate in urma
digitizarii ,vectorizarii# acestora in format vectorial'
modelul NtopologicN, care corespunde $artilor si planurilor numerice in care, pe
langa datele terenului, reprezentate digital, se adauga relatiile topologice dintre
obiectele care alcatuiesc terenul. Acest model incorporeaza pentru o $arta sau
un plan, sub forma vectoriala, trei seturi de date"
a# identificatori ai caracteristicilor terenului de reprezentat in $arta sau
planul vectorial, care corespund geometriei lui si care se impart in trei tipuri
generice" obiecte punct, obiecte linie si obiecte suprafata'
b# atribute tematice ale caracteristicilor, care sunt organizate intro
sc$ema de clasificare ierar$ica'
c# date spatiale, care descriu structura geometrica a $artilor sau planurilor
vectoriale si care se prezinta sub trei aspecte" relatiile topologice dintre obiecte,
forma si marimea obiectelor, pozitia lor, data de perec$ile de coordonate I,J.
Automatizarea comple&a presupune obtinerea unui plan cadastral digital,
cu date specifice sub forma digitala. Avanta%ele formei digitale sunt multiple si
mentionam cateva dintre ele"
datele stocate pentru planul digital sunt sigure si pot fi conservate pe
suporturi magnetice, urmand a fi afisate ori de cite ori dorim si la orice scara de
desen,
planurile digitale permit ca pentru orice fel de lucrare sa se poata lua o
decizie adecvata ,e&." necesitatea actualizarilor#,
fisierele cadastrale pot fi usor folosite fiind capabile sa raspunda la toate
interogarile solicitate, intrun timp foarte scurt.
+tinerea ancii de date cadastrale cu statiilor totale
0tatiile totale, intro definitie pe intelesul tuturor, sunt practic niste aparate
topogeodezice inzestrate cu calitatea de a putea prezenta datele de teren in
forma digitala. Hle au fost construite de diverse firme de specialitate, din care
cele mai renumite ca fiabilitate si pret sunt din Germania, Hlvetia si =aponia.
Hc$ipamentul $ardQare si softQare este specific fiecarei firme in ceea ce priveste
programele adecvate masuratorilor si prelucrarilor si editarii produsului final, ce
(8
sunt combinate in mod eficient. /rdonarea programelor este asigurata de
programul care stabileste optiunile, de e&emplu pentru punctele marcate,
tabelele de calcul, pozitia virgulei si programul cuplare pentru compensare,
iluminare, masurare automata a datelor meteo, etc. 0istemul informational grafic
de teren este un sistem de tip ba*a de data $IS care poate culege date prin
intermediul unei interfete seriale si cu a%utorul caruia se realizeaza direct $arta
suprafetei ridicate, folosind programele implementate in sistem.
2. "copurile publicitatii imobiliare si sisteme de organi)are a acesteia
folosite in trecut in tara noastra
*olul pulicitatii imoiliare in apararea si garantarea drepturilor
reale asupra proprietatii
9nstitutia publicitatii imobiliare este organizata in scopul constituirii unui
ansamblu de mi%loace %uridice care au ca scop sa asigure siguranta, evidenta si
opozabilitatea fata de terti a actelor %uridice prin care se constitue, se transmit
sau se sting drepturile reale imobiliare.
+ublicitatea imobiliara permite tuturor celor care au participat efectiv la
inc$eierea actelor %uridice, sa ia cunostinta de continutul acestora.
+ublicitatea imobiliara asigura certitudine in transmiterea drepturilor reale
imobiliare, oferind posibilitatea tertilor de a cunoaste situatia %uridica a imobilelor
transmise.
Astfel, este inlaturata posibilitatea instrainarii succesive de catre acelasi
proprietar, a imobilului sau catre mai multe persoane.
9n conditiile in care instrainarea constructiilor este supusa principiului
consensualismului, operatia %uridica a transcrierii are o importanta deosebita.
Astfel, toate actele translative de bunuri si drepturi, nu vor putea fi opuse
tertilor, daca nu sa facut transcriptia ceruta de lege.
;ai precizam ca prin publicitatea imobiliara sunt ocrotite persoanele
interesate de a cumpara imobile care nu sunt afectate de unele dezmembraminte
ale dreptului de proprietate cum sunt uzufruct, uz, abitatie, servitute si superficie,
sau sunt grevate de ipoteci sau privilegii. Astfel, se prevede ca, privilegiile nu
produc nici un efect in ce priveste imobilele, Ndecat atunci cand ele sau adus la
cunostinta publica prin inscriptieN.
9n materia ipotecilor, se dipune ca intre creditori, ipoteca Nnu are rang
decat in ziua inscriptiei sale in registreN, iar Nipotecile inscrise in aceeasi zi au
acelasi rangN.
Bilet nr. 16
(9
1. (utomati)area lucrarilor cadastrale - generalitati. Date culese si
prelucrate pe cale fotogrammetrica si a celor culese si prelucrate prin
digiti)are sau prin scanare- vectori)are
Generalitati
!oate $artile si planurile cadastrale sunt redate in forma grafica obisnuita,
la diferite scari si realizate cu diferite precizii, in functie de metodele folosite.
!endinta actuala este folosirea tuturor datelor sub forma digitala. +rin urmare
e&primarea planului cadastral sub forma digitala este motivul automatizarii
lucrarilor cadastrale.
+lanul digital este un ansamblu de date numerice in care informatiile
geometrice si semantice ale terenului sunt codificate numeric. Acestea se
constituie intro baza de date cadastrale relationala, fiind manipulate pe baza a
trei modele complementare"
modelul NrasterN, care este o simpla reprezentare numerica, precum o imagine
binara, obtinuta la scanarea $artilor si planurilor grafice e&istente'
modelul Nspag$ettN, care corespunde $artilor si planurilor rezultate in urma
digitizarii ,vectorizarii# acestora in format vectorial'
modelul NtopologicN, care corespunde $artilor si planurilor numerice in care, pe
langa datele terenului, reprezentate digital, se adauga relatiile topologice dintre
obiectele care alcatuiesc terenul. Acest model incorporeaza pentru o $arta sau
un plan, sub forma vectoriala, trei seturi de date"
a# identificatori ai caracteristicilor terenului de reprezentat in $arta sau
planul vectorial, care corespund geometriei lui si care se impart in trei tipuri
generice" obiecte punct, obiecte linie si obiecte suprafata'
b# atribute tematice ale caracteristicilor, care sunt organizate intro
sc$ema de clasificare ierar$ica'
c# date spatiale, care descriu structura geometrica a $artilor sau planurilor
vectoriale si care se prezinta sub trei aspecte" relatiile topologice dintre obiecte,
forma si marimea obiectelor, pozitia lor, data de perec$ile de coordonate I,J.
Automatizarea comple&a presupune obtinerea unui plan cadastral digital,
cu date specifice sub forma digitala. Avanta%ele formei digitale sunt multiple si
mentionam cateva dintre ele"
datele stocate pentru planul digital sunt sigure si pot fi conservate pe
suporturi magnetice, urmand a fi afisate ori de cite ori dorim si la orice scara de
desen,
planurile digitale permit ca pentru orice fel de lucrare sa se poata lua o
decizie adecvata ,e&." necesitatea actualizarilor#,
fisierele cadastrale pot fi usor folosite fiind capabile sa raspunda la toate
interogarile solicitate, intrun timp foarte scurt.
+tinerea ancii de date cadastrale pe cale fotogrammetrica
.atele necesare lucrarilor de cadastru pot fi obtinute si pe cale
fotogrammetrica utilizand te$nologiile specifice. Hvolutiv fotogrammetria a
inceput cu metoda de culegere analogica, care practic sa inc$eiat, a urmat
)7
metoda analitica, aceasta inca mai da rezultate, si a intrat in practica metoda
digitala. Cu toate acestea, date fiind posibilitatile actuale, vom incepe cu metoda
analogica, careia ii vom aduce unele imbunatatiri. 0copul urmarit este ca datele
obtinute sa fie numerice sau digitale. 9n acest sens pot fi folosite si aparatele
carora li se adauga un dispozitiv de culegere si prelucrare a datelor.
9n cazul utilizarii metodei analitice, dat fiind faptul ca totul se realizeaza
prin calcul, procesul de culegere a datelor incepe imediat. Aparatul utilizat in
acest scop este stecometrul, care masoara in sistem fotogrammetric
coordonatele tuturor punctelor, care se aduc prin calcul, pe baza punctelor
comune, in sistem geodezic. ;etoda in sine este greoaie si de lunga durata,
eficienta ei fiind destul de mica.
<u putem vorbi mai detaliat de metoda digitala, care practic a revolutionat
fotogrammetria, pentru ca nu dispunem de aceste aparate. Aparatele digitale
rezolva complet problema culegerii si prelucrarii datelor digitale pentru cadastru.
+tinerea ancii de date cadastrale prin digitizare sau,si prin scanare-
vectorizare
Cea mai mare cantitate de planuri cadastrale care pot fi folosite in acest
scop sunt planurile grafice e&istente, realizate dea lungul anilor. >olosirea lor in
procesul de automatizare a lucrarilor cadastrale este conditionata de aducerea
acestor planuri in forma numerica, respectiv digitala. /peratiunea de aducere a
acestor planuri in forma numerica se poate face pe doua cai" prin digitizare sau
prin scanare si vectorizare.
Aparatele utilizate in primul mod se numesc digitizoare. H&ista numeroase
tipuri de digitizoare, dar ele au in principiu aceeasi componenta, o masa de
digitizare si un calculator pentru culegerea, inregistrarea si prelucrarea datelor.
?a acestea se adauga un senzor si o interfata, care sa permita operatiunea de
digitizare punct cu punct sau in mod continuu. +recizia de digitizare este in mod
obisnuit 7,71 mm la scara planului.
2. Principiile care stau la ba)a dreptului funciar; definitia dreptului de
proprietate si modurile de dobandire a acestuia (notiuni de drept folosite
.reptul de proprietate
+otrivit Codului civil" N+roprietatea este dreptul ce are cineva de a se
bucura si a dispune de un lucru in mod e&clusiv si absolut, insa in limitele
determinate de legeN.
5%d'ri deri/ate de d%bandire a +r%+rietatii.
(rinci+ii -enerale
.intre drepturile reale principale, cel mai important este dreptul de
proprietate, intrucat confera titularului sau deplinatatea puterilor incluse in cele
trei atribute"
posesia'
folosinta'
dispozitia.
.ezmembramintele dreptului de proprietate se impart in doua categorii"
)1
o parte din dezmembraminte sunt recunoscute unei persoane
determinate si dispar odata cu aceasta'
alta parte sunt create in beneficiul proprietarului unui lucru ,servituti#
acestea e&istand in interesul fondului ,servitutile reale#.
Dre+t'l de &'+er.icie
.reptul de superficie consta in dreptul de proprietar pe care il are o
persoana, denumita superficiar, asupra constructiei, plantatiei sau lucrarii ce se
afla pe un teren, care apartine unui alt proprietar, precum si in dreptul de
folosinta asupra terenului pe care se gaseste constructia, plantatia sau orice alta
lucrare.
.reptul de superficie este un drept real prin specificul sau, avand
particularitatile sale proprii.
Dre+t'l de '*
.reptul de uz este un drept de uzufruct mai restrans, care da putinta
titularului sau de a se folosi de bunul altuia si c$iar de a culege o parte din fructe
in limita trebuintelor uzuarului si a familiei sale.
Azuarul nu poate vinde sau inc$iria dreptul sau de folosinta. .e
asemenea, el nu poate greva cu sarcini dreptul sau de uz.
Dre+t'l de abitatie
Abitatia este un drept real de uz aplicat la casa de locuit.
Acestui drept i se aplica aceleasi reguli ca si dreptului de uz.
.reptul de abitatie este strict personal care nu poate fi cedat si ipotecat
altei persoane.
.aca, insa, casa este prea mare pentru nevoile sale, titularul dreptului de
abitatie are dreptul sa inc$irieze o parte din casa.
Dre+t'l de '*'.r'ct
Azufructul este un drept real de folosinta pe care o persoana, denumita
uzufructuar, il e&ercita cel mult pana la incetarea sa din viata asupra unor bunuri
apartinand altei persoane denumita nud proprietar, cu obligatia de ai conserva
substanta.
9n prezent , uzufructul se poate constitui prin vointa omului si anume"
prin contract'
prin testament'
prin uzucapiune ,prescriptie ac$izitiva#.
0tingerea dreptului de uzufruct are drept consecinta"
a. Azufructuarul inceteaza de a mai folosit lucrul pe care are obligatia de
al restitui. 9n principiu restituirea se va face in natura.
b. Azufructuarul si nudul proprietar procedeaza la lic$idarea raporturilor de
obligatii si sarcini reciproc nascute din uzufructul stins.
Dre+t'l de &er/it'te
.reptul de servitute este un drept real in virtutea caruia se impune unui
fond, numit fond servant sau aservit, o anumita sarcina in favoarea altui fond,
numit fond dominant, care apartine altei persoane decat aceea ce detine fondul
aservit.
Bilet nr. 1!
)2
1. "isteme de cadastru de specialitate - cadastru agricol; scop, suport
9uridic si lucrari de cadastru specifice
Cadastrul agricol
+entru a putea sa devina eficiente, societatile comerciale de stat si private
din agricultura, precum si asociatiile proprietarilor agricoli sunt obligate sa
intreprinda in permanenta masuri de modernizare si specializare a productiei, dar
si de folosire rationala a suprafetelor de teren destinate culturilor agricole, a
spatiilor de productie si depozitare, constructiilor $idroameliorative si de protectie
a solului, etc.. Aceste cerinte impun cunoasterea amanuntita din punct de vedere
cantitativ si calitativ a pamantului care formeaza capitalul fi& de cea mai mare
valoare, precum si a lucrarilor de investitii, de productie, de protectie, etc. ceea
ce se realizeaza prin cadastrul agricol.
+entru intocmirea proiectelor de organizare a teritoriului pe unitati agricole
e&istenta prealabila a cadastrului agricol se impune de la sine, dupa cum,
actualizarea cadastrului agricol se impune ca necesitate dupa terminarea
aplicarii pe teren a proiectelor de organizarea teritoriului.
0carile de intocmire ale planurilor topografice destinate cadastrului agricol
sunt de regula la scara 1"2777, iar in cazuri speciale, scara 1"1777. Continutul
planurilor topografice pentru cadastrul agricol se completeaza de regula cu
relieful terenului, prin curbe de nivel.
2. &umerotarea cadastrala a teritoriilor administrative (e;travilan si
intravilan si documentele cadastrului
-umerotarea cadastrala a e.travilanului unui teritoriu administrativ
<umerotarea cadastrala se face mai intai pentru tarlale, incepand cu tarlaua
nr.1 din partea de <D a teritoriului administrativ si continuanduse din aproape in
aproape in ordinea normala ,sens crescator# a numerelor. Contururile tarlalelor
trebuie sa fie bine definite pe teren si pe planul cadastral de limite artificiale sau
naturale ,cai de comunicatii, ape curgatoare, canale, forme naturale ale reliefului,
limite de paduri sau e&ploatatii agricole, etc.# astfel incat sa poata fi usor de
identificat si delimitat.
9nscrierea pe plan a numarului cadastral al tarlalei se face in zona centrala cu
cifre bloc filiforme cu inaltimea de *mm., iar al parcelei in centrul de figura al
acesteia, cu cifre bloc filiforme cu inaltimea de 2mm..
.intre regulile generale care se aplica la numerotarea cadastrala a
parcelelor, se mentioneaza urmatoarele"
numerotarea cadastrala incepe cu parcela nr.1 din tarlaua nr.1, iar ultimul
numar de parcela trebuie sa se gaseasca in ultima tarla, incluzanduse in
aceasta numerotare si detaliile liniare care separa tarlalele ,drumurile,
canalele, etc.#'
)(
apele curgatoare primesc un singur numar cadastral pe toata lungimea lor,
iar celelalte detalii liniare se numeroteaza pe fiecare tronson rezultat din
intretaierea cu alte detalii liniare, respectanduse urmatoarea ordine"
caile ferate intretaiate de ape' drumurile nationale intretaiate de ape si cai
ferate' drumurile %udetene intretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationale'
drumurile comunale intretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationale'
drumurile de e&ploatare intretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale si
drumuri comunale' digurile de aparare si canalele mari au prioritate dupa
apele curgatore atunci cand nu sunt paralele cu caile de comunicatie.
-umerotarea cadastrala a intravilanului unui teritoriu administrativ
9n intravilan, numerotarea cadastrala incepe cu cea a cvartalelor si
anume cu cvartalul nr.1, situat in partea de <D a localitatii si continua cu
numerotarea imobilelor de la 1 la EnF in cadrul fiecarui cvartal. <umerotarea
cadastrala a parcelelor se face de la 1 la EnF in cadrul fiecarui imobil.
<umarul cadastral al imobilului se scrie numai o singura data pe plan
,cifre cu inaltimea de (mm.#, iar numerele cadastrale ale parcelelor se scriu in
mi%locul fiecarei parcele ,cifre cu inaltimea de 2mm.# impreuna cu simbolurile
categoriilor de folosinta, sub forma fractionara.
0trazile si celelalte detalii liniare care delimiteaza cvartalele se
numeroteaza separat si formeaza cvartalul EzeroF, iar ordinea de numerotare
a acestora trebuie sa respecte regula de la subcapitolul anterior. +entru
bulevardele si strazile principale se atribuie un singur numar pe toata
lungimea lor, iar la intersectia cu alte strazi, suprafata de intersectie se
atribuie celei mai importante.
0istemul de numerotare cadastrala a parcelelor in cadrul imobilului, ca
si in cazul intravilanelor, se aplica uneori si in cazul numerotarii cadastrale din
e&travilan, atunci cand proprietatile sunt fragmentate in multe parcele avand
categorii de folosinta diferite. 9n acest caz, intreg sistemul de numerotare din
e&travilan trebuie sal urmeze pe cel specific intravilanelor, nefiind posibil a se
folosi ambele sisteme pentru e&travilan.
"ocumentele principale ale cadastrului
+rin ?egea cadastrului si publicitatii imobiliare se stabilesc documentele
principale ale cadastrului. .ocumentele care se intocmesc la nivel de comuna,
oras sau municipiu, sunt"
a. registrul cadastral al parcelelor'
b. inde&ul alfabetic al propietarilor si domiciliul acestora'
c. registrul cadastral al propietarilor'
d. registrul imobilelor'
e. fisele centralizatoare ale partidelor cadastrale pe proprietari si
categorii de folosinta.
))