ASOCIATIA

>
CHINOLOGICA

DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

330 RASE DE CTiNI

Imagini, origini, descriere morfolog:ica, utilizari

autori:
'1ARIA L1CA GHEORGHE L1CA DUMITRU HOTOPELEANU
 EXTERIORUL
CIINELUI

20
19 18

I
/
,, ,

,"
( 42 \
\
\
.••. \
41 '.............
-~--.., j
22
\
, I
I J

" 4]1
I I
/ I
I II
'/ I
I_I

44

45

16 Pieptul
1 Trufa 17 Greabanul 33 Degetele
2 Linia nasului 18 Regiunea spinarii 34 Genunchiul
3 Stopul 19 Regiunea ~alelor 35 Flancul
4 Fruntea 20 Crupa 36 Pliul iei
5 Creasta occipitaHi 21 Coada 37 Abdomenul
6 Nuca 22 Punctul spetei 38 Sternul
7 Gitul - fata dorsala 23 PunctuI fesei 39 Punctul cotului
8 Urechea 24 Fesa 40 Rebordul costal
9 Ochiul 25 Coapsa 41 Toracele
10 Botul 26 Gamba 42 Spata
11 Buzele 27 Punctul jaretului 43 Bratul
12 Gitlejul 28 MetatarsuI 44 Antebratul
13 Comisura buzelor 29 Tarsul 45 Carpul
14 Gitul - fata ventral a 30 Unghiul jaretului 46 Scobitura radio-cubitala
15 - fata laterala dreapta 31 Vena safena exter:na 47 Metacarpul
(stinga) 32 Scobitura gambei 48 Unghiul ~oldului
7
EXTERIORUL CiiNELUI
In functie de rasa, ciinele prezinta 0 mare varietate
a aspectului exterior. Accasta mare varietate de
forme se datoreaza atit factorilor ereditari, cit
~i conditiilor mediului inconjurator ~i naturii ser-
viciilor pentru care sint destinati. Forma, dimen-
siunile, a~ezarea ~i structura partilor corporale ex-
terne, precum ~i raportul ce exista intre acestea, are
o deosebita importanta in aprecierea constitutiei <:01'-
porale a ciinelui, tn determinarea rasei ~i a aptitu-
dinilor sale de lucru. Infati~area generala, caracterele
exterioare1 atift:dinea ~i mi~carile dinelui sint indi-
caW pretioase despre sanafatea ~i rezistenta consti-
tutionala a animalului, despre adaptarea lui biologica
la mediu, despre calitatile ~i particularitatile de con-
formatie utile serviciului pentru care este destinat,
pe scurt, despre valoarea animalului respectiv.
Pentru aprecierea unui ciine, din punctul de vedere
al exteriorului, trebuie sa cunoa~tem regiunile cor-
porale, cu caracteristicile lor naturale, precum ~i
diferitele dimensiuni ale acestora.
Forma, dimensiunile ~i a~ezarea diferitelor regiuni
corporale se prezinta, in general, comparativ, 0 re-
giune corporala raportindu-se la alta sau la intregul
corp, intre acestea trebuind sa existe 0 anum ita pro-
portionalitate. Prin natura lucrurilor insa, datele cu
privire la exteriorul dinelui sint relative, ele nepu-
tind fi, intotdeauna, incadrate in cifre sau reguli
matematice.
REGIUNILE CORPORALE
Ca ~i la alte mamifere, pentru u~urarea prezen-
tarii ~i studierii exteriorului dinelui, acesta a fost
impartit, in mod conventional, in trei parti princi-
pale : cap, trunchi ~i membre.
CAPUL
Este partea cea mai expresiva dupa care apreciem
frumusetea, temperamentul ~i caracterul ciinelui,
elementul principal in determinarea rasei. El este
8
constituit din mai multe regiuni, delimitate prin HnH
imaginare, stabilite de oamenii de ~tiinta in functie
de baza anatomica care sustine regiunile respective.
Capul ciinelui difera ca dimensiune, greutate, forma,
profil etc., in functie de rasa, sex ~i virsta. Raportat
la restul corpului, capul ciinelui poate fi mare sau
mic, lung sau scurt, larg sau ingust, patrat, conic,
dreptunghiular, concav sau convex etc. Ca aspect
general capul poate fi uscat, uscativ sau sculptat,
greu sau grosolan. In general, capul ciinelui trebuie
sa fie potrivit de mare, potrivit de incarcat ~i pro-
portionat cu restul corpului, iar forma - in functie
de rasa.
Fruntea are ca baza anatomica oasele frontale ~i
este limitata posterior de creasta occipitaIa, anterior
de Hnia nasului la nivelul unghiului cranio-facial
(stopul). Pe partea laterala este limitata de sprincene
!?iochi, partea superioara a obrazului ~i a urechilol".
Regiunea cranio-frontala poate fi lunga, scurta,
larga, ingusta, plata, concava, convexa.
Rotunjimea capului este data de forma crestei
occipitale. Aceasta creasta este foarte rotunjita la
Pechinezi, este neteda la Setteri ~i foarte proemi-
nenta la Ogari.
Stopul reprezinta unghiul dintre frunte ~i bot
(linia nasului). Este 0 adincitura in craniul fetei, in
fata liniei fruntii, ca 0 treapta in fata ochilor, al ca-
rui unghi fata de linia nasului determina profilu!.
El poate fi : adinc ~i scurt (ex. la Bulldogul francez),
bine dezvoltat ~i in unghi drept (ex. la Pointer),
putin pronuntat (ex. la Airedale Terrier) ~i ~ters
(ex. la Bullterrier). Aspectul stopului da forma pro-
filului ~i caracterizeaza marile tipuri morfologice.
Profiul' cefalic poate fi: rectiliniu, la care stopul
este marcat ~i linia fruntii este oarecum paralela cu
linia nazala (ex. - Cockeri) ; convex, la care stopul
este ~ters ~i linia frontalo-nazala este aproape con-
tinua (ex. - Ogari); concav, la care stopul este
foarte adinc iar regiunea nazala foarte scurta (ex. -
Pechinezi).
Botul este limitat in sus de frunte ~i ochi, in jos
de nas iar lateral de obraji ~i buze. Botul poate fi
 lung, scurt, patrat, gros, larg, drept, ascutit foarte
alungit (Ia Ogari) sau foarte scurt (Ia Bulldogi ~i
Pechinezi). Lungimea botului este raportata la frunte.
Spunem ca botul ciinelui este lung sau scurt daca
este mai lung sau mai scurt decit fruntea. Silueta
sau profilul liniei superioare a botului poate fi:
dreapta (Setteri), convexa ~i formeaza un bot cohorit
(Bullterrieri) ~i concava, care formeaza un bot ri-
dicat, in vint sau pointerin (Pointeri).
Linia nasului este linia superioara a regiunii na-
zale ~i este determinaHi in partea posterioara de stop
~i anterioara de trufa ~i nari. Este foarte lunga la
Ogari ~i foarte redusa la Pechinezi.
Trufa este portiunea lipsita de par de la inceputul
regiunii nazale. Este colorata in functie de culoarea
generala a ciinelui. De obicei, este de culoare nea-
gra : la ciinii cu blana de cul.oare deschisa este ce-
nu~ie ; la ciinii cu blana baltata este pestrita. Trufa
trebuie sa ne pigmentata uniform, fara sa aiba pete
albe, care constituie un defect de frumusete. Trufa
roza este un defect grav : ea denota Iipsa pigmen-
tului ~i degenerare. Trufa roz apare frecvent Ia catei
dar, progresiv, cu virsta, culoarea roz trece, treptat,
in culoare inchisa. Trofa este mobila !?i umeda !;ii
prezinta pe suprafata ei ni!?te striatiuni specifice
fiedirui dine. Amprenta acestor striatiuni consti-
tuie mijlocul ideal de identificare a ciinelui, ca ~i
amprenta digitala Ia om. Luarea amprentei trufei
este un lucru extrem de simplu, prin aplicarea unui
strat subth'e de tU!?!?i apasarea trofei pe 0 hirtie
alba. Trofa trebuie sa fie umeda !?i, datorita umi-
ditatii, are temperatura mai scazuta decit corpuI,
din pricina evaporarii. Trufa calda nu inseamna in-
totdeauna 0 stare febrila, deoarece ea este calda
imediat dupa somn, cum, de asemenea, trufa rece
nu exclude 0 stare febrila. Trofa uscata ~i crapata
indica insa, intotdeauna, 0 boala; in cazul bolilor
grave (ex. - jigodia), trufa ramine foarte multa
vreme uscata ~i cu fisuri.
Narile au forma de virgula intoarsa !?i trebuie sa
fie bine deschise. La ciinii sanato~i, nu sint Iipite
!?inici nu prezinta secretii.
Buzele, superioara !?i inferioara, confera profilu-
Iui cefalic parte a inferioara. Pot fi bine afrontate,
a!?acum se intimpla la rasele cu botul ascutit (Ogarii),
saLJ bllza superi()ara depa~e~te buza inferioara ~i
atunci aspectul botului este patrat (Dogul german).
Buza superioara acopera pe cea inferioara iar la co-
inisuri prezinta falduri, care atirna lateral. Acestea
sint mai pronuntate Ia rasele de prepelicari ~i Ia
Dogi. Cind faldurile sint prea mari, constituie un
defect. La Ogari !?ila Fox Terrieri, buzele sint scurte
~i se inchid perfect.
Obrazul constituie partea IateraHi a capului ; este
format din doua parti : partea plata, care are ca baza
anatomica mu!?chiul maseter, ~i buzunarul obrazu-
Iui, care prelunge~te partea plata inspre partea ante-
rioara.
Oehii dau ciinelui expresia fetei. Sint situati pe
fetele Iat<:rale ale capului, de fiecare parte a fruntii,
intre craniu !?ifata. Sint formati din giobul sau buI-
bul ocular, cavitatea orbitara (cavitatea osoasa care
ii protejeaza), mu~chii ce fac ochiul sa pivoteze pe
diferitele Iui diametre, pleoapele, corpul clignotant
(a :l-a pleoapa) ~i aparatul lacrimal.
Forma ochilor, cum sint plasati !?iculoarea lor ne
intereseaza, in primul rind.
Desigur, ochii ciinelui difera de la 0 rasa la alta.
Forma lor este particularitate caracteristica de rasa.
Poate fi : ovala, alungita (forma de migdala) ~i ro-
tunda. Ciinii nordici au, in general, ochi migdalati.
Dupa cum sint pIasaii, deosebim ochi drepti, a!?ezati
pe acela!?i plan !?i cu unghiurile pe aceia!ji linie
dreapta (ta ciinii cu craniul rotund !?i bombat) ~i
cu ochi oblici, care au unghiurile externe mai sus
decit cele interne, astfel incit linia dreapta nu poate
uni decit 0 pereche de unghiuri, externe sau interne
(ciini cu craniul ingust !?i lung). La ciinii cu profil
rectiliniu (Ciobanesc german), ochiul are 0 pozitie
u~or lateralil !?i 0 forma alungitil. La cei cu profil
concav (Boxer, Pechinez), ochii sint plasati mai in
fata !?i deschiderea este rotunda. La ciinii cu profit
convex (Bullterrier), ochii sint foarte migdalati !?i
au 0 vedere laterala. Ca a~ezare in orbita, se deose-
besc ochi a!?ezati adinc in orbita, ie!?iti in afadi (bul-
bucati) !?i a!?ezati normal. Ochi holbati gasim mai
frecvent la rasele pitice ~i la ciinii cu fata scurta.
Orbitele sint orientate mai mult in fata decit la-
teral. Pupila este rotunda !?i se deschide in mod di-
ferit. Irisul determina culoarea ochilor, care poate
fi maron inchis sau luaron deschis, galbena sau ver-
zuic,
9
 La ciinii cu blana alba sau baItata poate fi intilnita
culoarea albastruie, aceasta culoare fiind nedorita.
Arcadele orbitare sint mai mult sau mai putin
proeminente. Pe ele se formeaza sprincenele care,
uneori, prin marimea ~i a~ezarea lor, dau capului
aspectul de zbirlit (ex. la Griffoni).
Urechile sint formate din cartilagiul auricular ~i
mu~chii auriculari ~i sint situate pe partile laterale
~i superioare ale capului. Mu~chii pot fi atrofiati ca
la om ~i, in consecinta, urechile VOl' fi imobile sau,
din contra, foarte dezvoltati ~i atunci urechile sint
foarte mobile indreptindu-se in directia celui mai
slab sunet. Marginea posterioara a urechii are pe
partea inferioara un pliu al pielii.
Forma ~i felul in care sint purtate sint foarte di-
ferite, in functie de rasa. Dupa felul cum sint pur-
tate, urechile se impart in : urechi drepte sau ridi-
cate; urechi semiindoite sau semicazute; urechi
complet cazute sau atirninde (blegi).
Urechile purtate drept se intilnesc in mod natural
la ciinele Ciobanesc german ~i Chow-Chow. Pentru
a fi purtate drept, ele se amputeaza la anumite rase
(Boxer, Dobermann, Dog german). Aceasta opera-
tiune conventional a vizeaza doar dezideratul estetic
~i se practica din ce in ce mai putin, fiind complet
inutila.
La urechile semicazute, prima parte este purtata
drept, iar extremitatea este cazuta. Acest mod de a
purta urechile se intilne~te la Fox Terrier, Collie etc.
Urechi complet cazute, lipite de obraz, se intilnesc
la Cocker, Caniche, Brac, Dalmatian etc.
Ca aspect general, urechile pot fi mari, mici ~i
potrivit de mari ; lungi, scurte ~i potrivit de lungi.
Marimea urechilor este in strinsa legatura cu felul
cum sint purtate; urechile mici ~i cele potrivit de
mari sint purtate, in general, ridicate, iar urechile
mari sint cazute. Dupa a~ezare, indiferent de forma
~i directia urechilor, pot fi prinse sus (au baza de
prindere deasupra liniei ochilor), prinse jos (au baza
de prindere sub nivelul liniei ochilor) ~i prinse nor-
mal (au baza de prindere la nivelul liniei ochilor).
Forma urechilor este, de asemenea, diferita:
triunghiulara - la cele purtate drept; la dinele
Ciobanesc german virful este ascutit, iar la Chow-
Chow triunghiul este echilateral ; forma "trandafir",
sau "scoica", intilnita 111ure~he11~elJ1i~azuta, atuncj
10
cind partea cazuta este indreptata spre inapoi - la
unii Ogari ; forma de "inima" - la Pechinez ; forma
de "lob" - la Cocker; forma de "V" - la Fox
Terrier (la care urechile sint semicazute partea ca-
zuta avind forma de "V").
Abaterile de la prevederile standardului privind
forma, marimea ~i portul urechii exclud ciinde de
la concurs.
Ceafa sau nuca, aflata la extremitatea posterioara
a capului, are ca baza anatomica osul occipital cu
creasta lui. La rasele Brac, Setter irlandez ~i la alti
ciini de vinatoare, occipitalul formeaza 0 protube-
ranta bine vizibila.
Gltlejul este regiunea cuprinsa intre jgheabul sub~
maxilar ~i partea superioara a gitului. Difera, ca
lungime, de la 0 rasa la alta.
Intre elementele capului, pe partile laterale ale
fetei ciinelui, sint plasate faleile ~i maxilarele, iar
sub trufa, gura, cu buzele de sus ~i de jos ~i comisu-
rile (colturile gurii). La gura intereseaza palatul
(cerul gurii) care trebuie sa aiba aceia~i culoare ca
~i culorile parului ; limba, care trebuie sa fie roza
la toate rasele de ciini, cu exceptia raselor Chow-
Chow ~i Shar-Pei, la care culoarea este violacee.
Insistam asupra acestora deoarece au 0 impor-
tanta deosebiHi in selectia ciinilor de rasa ~i, in
special, a celor utilitari.
Dintii - intereseaza din punet de vedere al
afrontarii lor, al numarului ~i al aspectului general.
Dupa provenienta ~i dezvoltarea lor, dintii sint
de trei feluri : dinti de lapte, care formeaza dantura
provizorie a cateilor tineri, fiind inlocuiti, treptat,
cu dintii de inlocuire ; dintii de inlocuire, care cresc
pe locul celor de lapte, cazuti ~i care, impreuna cu
dintii permanenti, care cresc pe locurile libere unde
nu au fost dinti de lapte, alcatuiesc dantura com-
pleta a ciinelui adult.
Dupa forma ~i functiunea lor, deosebim dintii : in-
cisivi, (I), care au forma alungita, u~or arcuita !;'i
aplatizata, avind 0 singura radacina ~i virful trilobat
(in forma de crin sau trefla) ; servesc la apueare ~i
taiere incheindu-se, cei de sus in fata celor de jos, ca
lamele unei foarfeci. Caninii sau coltii, (C), dinti co-
nici, foarte lungi, puternici ~i ascutiti ; au 0 sillgura
radacina ~i servesc la sfi~iere !;'ica principala arm a de
lupta. Maselele : premolarii (notati cu P) ~i molarii
(M). Maselele au dimensiuni diferite, cele mai mari
fiind cele din mijlocul ~irului ~i cele mai mici cele
de la extremitati. Sint plate, cu trei virfuri ~i cu
muchia taioasa ; au 1-3 radacini.
Ciinele adult are 42 de dinti : 20 in maxilarul su-
perior ~i 22 in cel inferior. Schema danturii canine se
poate reprezenta astfel :
3 1 4 2 - sus
pe 0 singura parte : I C P M
3 1 4 3 - jos
Dintii sint dispu~i in felul urmator :
In maxilarul superior: cite 3 incisivi de fiecare
parte (stinga ~i dreapta), numerotati de la mijloc spre
margini : Ii - 12 - 13, sting ~i drept ; cite un canin C,
de fiecare parte; dupa canin, urmeaza de fie care parte
cite 4 premolari : Pi - P2 - P3 - P", stinga ~i
dreapta, numerotati, din fata spre spate, cu dimen-
siunile crescinde in aceea~i ordine. P" se deosebe~te
de ceilalti trei, este mult mai masiv ~i mai dezvoltat.
Se nume~te carnasiera ~i serve~te la fragmentarea
hranei ~i la zdrobirea oaselor, fiind cea mai imp 01'-
tanta masea a maxilarului superior, avind functiona-
litatea maxima. Ceilalti 3 premolari mai mici din fata
au un 1'01 mai putin important, nu ajung in contact cu
omologii lor inferiori ~i prezinta spatii goale intre ei,
ceea ce denota ca s-au mic~orat in cursul evolutiei
speciei fata de dimensiunile avute initial. In conti-
nuare, se gasesc de fiecare parte cite 2 molari ; M1 ~i
M2, stinga ~i dreapta. Maselele posterioare sint bine
dezvoltate, se incheie in contact cu omologii inferiori
~i iau parte la masticatie, zdrobind ~i farimitind mai
ales oasele.
In maxilarul inferior: cite 3 incisivi de fiecare
parte, stinga ~i dreapta, numerotati de la mijloc spre
margine : Ii - 12 - 13 ; cite un canin C, de fiecare
parte, care se incheie intotdeauna in lata celui de
sus. Urmeaza apoi cite 4 premolari de ambele parti :
Pi - P2 - P3 ~i P", conformati asemanator celor de
sus, cu exceptia lui P" care aici, nu este 0 cail"nasiera,
ci ramine un premolar veritabil. Carnasiera de jos
este primul molar : Mi> care este cea mai puternica
masea din maxilarul inferior. In partea sa din fata
intra in contact cu cail"nasiera superioara P" ~i are
functie de taiere. In partea posterioara intra in con-
tact cu molarul superior M1 ~i are functie de zdr;·
bire, la care ia parte ~i urmatorul molar inferim;, M2•
Ultimul molar de jos, M3, fiind foarte mic ~i rudi-
mental', este totallipsit de importanta. Procesul de in-
volutie a premolarilor continua ~i azi ~i se manifesta,
mai ales, asupra primilor doi (Pi ~i P2) a ciiror lipsa
este frecvenHi la cele mai diferite populatii canine.
Dar se consemneaza destul de frecvent ~i contrariul :
~lpare citeodata un al cincilea premolar, supranume-
r:ar, in fata lui Pi> fara a fi precedat de un dinte de
lapte. Daca dantura permanenta contine un numar
normal de 42 de dinti, cea de lapte numara doar 28.
iJiferenta fat a de dantura permanenta consta in lipsa
moiarilor ~i a primilor premolari.
La virsta de circa 6 luni, la majoritatea raselor,
garnitura definitiva de dinti este completa.
Dantura canina normala este cea cu formula com-
pIehl, de 42 de dinti, incheiati in foarfeca - incisivii
superiori sa acopere cu treimea lor inferioail"a dor-
sala, virful incisivilor inferiori. Dintii trebuie sa fie
albi, viguro~i ~i sanato~i, intregi ~i nevatamati de
carii ~i de tartru ~i aliniati regulat.
AceasHi norma insa nu este universal valabila pen-
tru toate rasele canine. Variatiile ~i exceptiiIe sint
numeroase ~i chiar contradictorii. Astfel, ceea ce
pentru 0 rasa constituie un defect eliminator, pentru
alta rasa poate fi un model obligator, un caracter
al acestora.
Cele mai frecvente anomalii sint defectele de con-
formatie ale maxilarelor ~i absenta unoI' dinti, mai
ales a premolarilor Pi ~i P2•
Defectele maxilarelor sint eliminatorii la 0 mare
parte a raselor, majoritatea lor fiind ereditare. Ele
apar frecvent, ca un semn al degenerarii, mai ales in
urma consangvinitatii exagerate. Cea mai frecventa
forma este prognatismul, cind maxilarul inferior este
prea lung ~i se incheie in fata incisivilor superiori.
Dar aceasta conformatie a maxilarului este un carac-
tel' tipic de rasa la Bulldog, Boxer, Griffon de Bruxel-
les, Chin ~i alte rase, unde mu~catura in forfeca con-
stituie un defect.
Anomalia contrara prognatismului se nume~te bre-
vignatism (sau hipognatism), cind maxilarul inferior
este prea scurt ~i nu ajunge pina la incisivii supe-
riori. Un brevignatism moderat este tolerat de stan-
dard la unele rase (Collie, Brae german).
o forma intermediara este mu~catura "in cle~te".
cind virful incisivilor superiori atinge exact virful
celor inferiori, muchie pe muchie. In foarte muIte
standarde, mu~catura in cle~te este admisa cu aceea~i
valoare ca mu~catura in foarfeca (Ciobane~ti bel-
gieni, Ciobane~ti polonezi, Mastiff etc.), constituind
chiar un caracter de rasa la Bedlington Terrier. La 0
aIta serie de rase este tolerata ca 0 foarte midi sca-
dere (Teckel, Qog german, Barzoi, Hovawart etc.) fara
a se refuza, la unele rase, chiar calificativul de "ex-
celent".
o aIta anomalie este maxilarul deformat, asimetric,
strimb, care se intilne~te la Boxer ~i alte rase prog-
natice.
GITUL
Este regiunea care leaga capul de trunchi. Baza
anatomica a gitului 0 constituie vertebrele cervicale
~i mu~chii care pun in mi~care capul. Gitul poate fi
lung sau scud, in raport cu lungimea capului, ~i po-
trivit de lung, cind este egal in lungime cu capul ;
poate fi gros, subtire sau potrivit de gros ; incarcat
(masiv) sau uscativ, dupa dezvoltarea ~i intinderea
musculaturii; poate fi prins sus, prins jos, prins
normal; purtat orizontal (Bulldogul englez), oblic
(marea majoritate a ciinilor) sau vertical. Gitul cu
salba (pliu longitudinal al pieHi, drept sau cutat, pe
fata inferioara a gitului) este un defect. Gitul are
un rol dinamic in pastraea echilibrului ciinelui. De
aceea, el trebuie sa fie bine prins de cap ~i trunchi,
sa fie suficient de puternic ~i musculos pentru a asi-
gura mi~cari lib ere ~i u~oare capului.
TRUNCHIUL
Principalele regiuni ale trunchiului sint :
Greabanul - partea superioara a spetelor, la baza
gitului. Este punetul cel mai inalt al ciinelui ~i, de
aceea, aid se masoara talia (inaltimea) animalului.
Trebuie sa fie evident ~i sa descinda spre spate.
Spinarea este delimitata inainte de greaban, ina-
poi de ~ale ~i lateral de coaste. Spinarea poate fi
lunga, scurta ~i potrivit de lunga ; larga, ingusta ~i
potrivit de larga ; dreapta, lasata, in~euata ~i convexa
(spinare de crap). Este de preferat spinarea dreapta,
potrivit de lunga ~i de larga, musculoasa.
~alele trebuie sa fie elastice, musculoase, drepte ~i
largi, cu exceptia Ogarilor la care ~alele sint u~or
boltite.
12
Crupa este situatii inapoia ~alelor ~i are ca baza
anatomicii osul sacral, oasele bazinului ~i mu~chii fe-
sieri. Ea prelunge~te regiunea lombara. Poate fi
dreapta sau orizontala (Ia Terrieri), obHca (Ia Cioba-
ne~ti) ~i te~ita (la Levrieri); lunga, larga, rotunda
sau ingusta. Este preferabil sa fie lunga, suficient de
larga (in special la catele) oblica ~i bine imbracata cu
mu~chi.
Pentru aprecierea unui ciine, din punet de vedere
al exteriorului, trebuie sa cunoa~tem nu numai regiu-
nile corporale cu caraeteristicile lor naturale, ci ~i di-
feritele dimensiuni ale acestuia, pe care Ie vom apre-
cia executind anumite masuratori.
In functie de diferitele proportii in care se fac
masuratorile regiunilor corporale, aspectul general
al ciinelui se refera la inscrierea intr-o tipologie.
- Tipul longilin - formele sint alungite, corpul
este svelt, format pentru curse; unghiul dintre
spata ~i humerus este inchis. Ex. : Ogarii.
- Tipul mediolin - formele sint echilibrate,
corpul este proportionat. Ex : Caniche.
- Tipul brevilin - ciine robust, format pentru
aparare ~i tractiune, cu unghiul dintre spata ~i hu-
merus deschis ; formele corpului sint compaete, adu-
nate. Ex. : Bulldogul.
Teckelul intrune~te doua tipuri : este longilin prin
forma corpului ~i brevilin prin forma picioarelor.
Toracele : are un volum limitat de coloana verte-
brala, coaste ~i stern. Intereseaza trei dimensiuni:
inaltimea, lungimea ~i largimea.
La ciinii mediolini, intre aceste dimensiuni este 0
proportie perfecta.
La ciinii longilini, specializati pentru curse (Ogarii),
toracele se aplatizeaza dar cre~te in lungime ~i inal-
time. Coastele sint articulate oblic la coloana verte-
brala ; ciinele are aspeetul alungit.
La ciinii brevilini, largimea toracelui este aproape
egala cu inaltimea, iar coastele se in~ira pe coloana
vertebrala perpendicular, ceea ce ii da un aspect
adunat.
Coada : are ca baza anatomidi vertebrele coccigiene.
Ea este un ornament al ciinelui ~i, prin pozitia pe
care 0 are, ne arata starea acestuia: frica sau
bucurie, activitate sau repaos. Toti ciinii i~i manifesta
placerea ~i bucuria prin mi~carea puternica a cozii.
Pozitia, imobilitatea sau mi~carea intr-un anumit
sens a cozii la ciinii de vinatoare sint indicii clare
pentru vinator. Coada strinsa intre picioare inseamna
frica, supunere etc. Coada ajuta ~i la mentinerea
echilibrului in mers, cu deosebire la intoarcerile
bru~te. Intereseaza felul in care este purtata, directia
~i curbura acesteia.
Coada poate fi prinsa sus, prinsa jos sau prinsa
normal.
Directia cozii este in functie de rasa ~i de dis-
pozitia ciinelui.
Se intilnesc situatii cind exista defeete de osificare
sau de slabiciune ~usculara, care duc la un port de-
feetuos al cozii.
Directia este orizontala la unele rase: Setter,
Pointer, Brac ; verticala la Scottish Terrier; oblica la
Fox Terrier ; rulata ~i lipita mai mult sau mai putin
de crupa (in tromp eta) la Chow-Chow; in forma de
iatagan la Ciobane~ti germani, unde coada este cobo-
rita sub linia spinarii, apoi se curbeaza.
Coada poate fi groasa sau subtire, acoperita uni-
form sau neuniform cu par, in partea inferioara cu
par mai abundent ~i mai lung, sub forma de franjuri.
La unele rase se obi~nuie~te amputarea cozii, ope-
ratie ce are numai valoare esteticii ~i se praetica din
ce in ce mai putin. Daca, totu~i, se face, se recomanda
sa se fad in prima saptamina de viata. Amputarea
se ~ace de la un anum it punet, in functie de standar-
dul rasei : poate fi amputata foarte lung, sau sa se
lase 113, 1/2 sau 3/t. din lungimea cozii.
Membrele anterioare au ca baza anatomica urma-
toarele oase : - spata (pentru umar), humerusul (pen-
tru brat), radius ~i cubitus (pentru antebrat), oasele
carpiene (pentru genunchi), metacarpul (pentru fluie-
rul' piciorului) ~i falangele (pentru laba).
Umarul: are ca baza anatomica spata, dar este
legat functional ~i de humerus, deci de brat. Umarul
este scurt ~i foarte oblic la ciinii longilini, care au
unghiul dintre spata ~i humerus foarte inchis ~i care,
in consecinta, au fuleul mare.
La ciinii brevilini, umarul este scurt ~i gros, cu
unghiul deschis.
Bratul este prins in acela~i grup functional cu
spata.
Antebratul. Importanta este articulatia dintre brat
~i antebrat. Aceasta articulatie trebuie sa aiba 0 po-
zifie fixa fata de torace. Daca pozitia este modificata
se VOl'produce defecte de aplomb la membrele an-
terioare.
2 - 330 rase de cllnl, In lmagln!
Articulatia prea lipita de torace va determina 0
rasucire a membrelor in afara ; dad este prea depar-
tata de torace, membrele anterioare se VOl'rasuci ina-
untru.
Antebratul trebuie sa aiba 0 directie verticala.
De obicei, antebratul este afeetat de rahitism ~i
se poate curba.
Genunchiul este preferabil sa fie larg ~i mobil. Se
produc deseori defecte ale genunchiului din cauza
oboselii sau a retractiei unor tendoane ; in aceste si-
tuatii genunchiul este imp ins in afara ~i spunem ca
este arcat.
Metacarpul : este foarte scurt ~i une~te genunchiul
cu laba.
Laba. La membrul anterior, ciinele are cinci degete.
La unele rase, degetele sint unite cu 0 membrana ~i
au un aspeet palmat, in special la ciinii care traiesc
in locuri cu zapada. Forma labei este alungita la ciinii
longilini ~i rotunjita la brevilini.
Pe talpa sint ni~te pernite - cuzinetu! plantar -
care amortizeaza ~ocul de la sol prin elasticitatea sa.
Cuzinetul plantatl' este format din mai multi tu-
berculi : tuberculul plantar sau central ~i tuberculii
digitali.
Membrele posterioare.
Sint organele principale de propulsie a ciinelui.
Sint prevazute cu oase groase ~i mari, articulatii
largi ~i musculatura puternica.
Membrele posterioare au ca baza anatomica urma-
toarele oase : femurul (pentru coapsa), tibia ~i pero-
neul (pentru gamba), oasele tarsiene (pentru jaret),
metatarsiene (pentru fluierul piciorului) ~i falangele
(pentru laba). Articulatiile mai importante sint arti-
culatia grasetului, femuro-tibio-rotuliana ~i articu-
latia jaretului, formata din oasele tarsiene (articular·::!
tibio-tarso-me ta tarsi ana).
Coapsa difera, ca forma ~i marime, dupa rasa cii-
nelui ~i este foarte puternica ~i musculoasa la rasele
longiline. La rasele mai sedentare, musculatura nu
este evidentiata datorita grasimii.
Jaretul este un punet important in sprijin ~i in
forta propulsiva a ciinelui. Trebuie sa fie uscat, larg,
puternic, mobil, cu osul calciiului lung ~i indreptat
inapoi, formind un unghi de 135-150°.
Jaretul este locul unde apar numeroase defecte.
Jaretul drept este caracterizat printr-un unghi prea
deschis, iar jaretul flexat printr-un unghi prea in-
chis.
13
 Fluierul piciorului (tarsul) trebuie sa fie puternic,
lung !;liuscat, in pozitie cit mai apropiata de cea ver-
ticala.
Laba (metatarsul) la mcmbrele posterioare sint 4
degete ; ]a numcroase rase apare !;lidegetul suplimen-
tar, atrofiat, cunoscut sub denumirca de pinten.
Laba trebuic sa fie bine dezvoltata, larga, iar dege-
tele sa fie u!;lor curbate, scurte, strinse unul linga
altul, cu unghii tari. Ca!;li ]a membrele anterioare,
degetele lungi !;lilabartate, formind a~a-zisa laba de
iepure, constituie un defect.
Aplomburile. Aplombul este directia membrelor
- data de directia fiecarei raze osoase - atunci cind
animalul sta pe un plan orizontal, in picioare. Ca sa
apreciem exact direetia membrelor, imaginam ni!;lte
linii vertic ale caJ:e, pentru membrele anterioarc
pleadi de la punetul umiirului (al spetei), la sol !;lipen-
fro membrele posterioare de la punctul fesci la sol.
In general, aplomburilc la ciini nu variaza de la 0
rasa la aHa. Pentru a aprccia aplombul, animalul
trebuie privit din fata, din spate !;lidin profil.
Ciinele are aplomb corect cind membrele sale nu
prezinta devieri de la verticala. In cazul in care mem-
brele prezinta diverse devieri fata de verticala avem :
membre in 0 ; membre in X ; membre sub el dina-
inte ; membre sub el dinapoi ; membre scilciate sau
rasucite in afara ; membre scilciate sau rasucite ina:-
untru ; aplomb larg; aplomb ingust; inchis jos;
deschis jos ; coate de vaca.
La aplomburile normale, coloana vertebrala a dine-
lui are directie normaUi, articulatiile sint normal in-
dircate prin repartizarea proportionala a greutatii ~i
presiunii, mersul este u~or, fluid, suplu, fara efort.
PIELEA ~I PIRUL
Pielea, care acoperii in intregime corpul dinelui,
are rolul de a proteja organismul impotriva factorilor
externi ~i de a mentine constantii temperatura cor-
pului.
In piele se afla glandele sebacee care secreta gra-
simea necesara ungerii epidermei ~i a parului, pen-
tru mentinerea elasticitatii, luciului ~i impermeabili-
tatii firelor. Tot in piele, numai pe partile moi ale
labelor, se gasesc ~i glandele sudoripare, in numar
foarte redus, precum ~i 0 retea deasa de vase capilare
~i terminatii nervoase.
14
Pie]ea nu are 0 grosime uniforma pe toate regiunile
corporale : pe spinare este mai groasa, pe abdomen !;li
la incheieturi, mai subtire. Grosimea pieHi variaza ~i
in functie de rasa !;lide virsta dinelui : la dinii tineri
este mai subtire dedt.fa cei batrini.
La ciinii din tinuturile reci, pielea supla, de culoare
deschisa a diteilor, se pigmenteaza treptat, pe ma-
sura inaintarii in virsta a dinelui, se ingroa~a ~i se
imbogate~te in glande sebacee. La ciinii Hira par, pie-
lea devine groasa, grasa !;liputernic colorata, mijloc
de aparare contra caldurilor tropicale ~i ecuatoriale.
In partea superioara, pielea este acoperita cu fire
de par, ale caror radacini se gasesc in derma, ~i
care, impreuna cu pielea, apara organismul de ac-
jiunile nefavorabile ale mediului ~i mentine con-
stanta temperatura corpului.
Blana sau imbradimintea ciinelui este formata din
totalitatea productiilor piloase ce acopera suprafata
corpului.
Inveli!;lul paros al ciinelui cuprinde trei feluri de
par: par protector lung, aflat pe partHe mai expuse
ale corpului, pe git, spinare ~i pe partile laterale, !;li
care formeaza baza compozitiei blanii ; par semilung,
mai .scurt ~i mai subtire dedt primul ; puful sau sub-
parul, fin, scurt ~i des, care formeaza un fel de
pisla protectoare. Dupa felul parului ~i culorile lui
se apreciaza aspecful exterior al blanii.
In functie de lungimea parului, putem dasifica
ciinii in urmatoarele categorii: ciini cu par lung;
ciini cu par semilung ; dini cu par scurt. Exista ~i
rase de dini fara par (gola~e) sau cu un smoc de par
pe cap !;lila virful cozii : levrierii pitici din Africa ~i
China, dinii gola~i din Mexic, America de Sud ~i
Australia.
Dupa felul sau natura parului avem : par gros, sub-
tire, moalc, fin sau matasos, pislos, tare, aspru (sir-
mos) ; par neted (lins), ondulat, budat, cret, zbirlit,
des sau rar.
Caracterul de par aspru (sirmos) la Terrieri,
Schnautzeri, nu este definitiv fixat ; el se mentine
astfel prin trimaj.
Parul dinelui se schimba (dinele napirle~te) de obi-
cei primavara ~i toamna. larna, parul este mai lung,
mai des, mai moale ~i de culoare mai inchisa ; vara
este mai scurt, mai rar, maiaspru, mai slab izolator.
Napirlirea incepe, de obieei, eu sub-parul.
 A~ezarea ~i forma parului pe anumite regiuni cor-
porale constituie particularitati. Astfel, sprinceneIe
au par bogat, mai mare ~i mai aspru pe arcadele orbi-
tare, bine evidentiate la ciinii cu par sirmos (Terrieri,
Schnauzeri) ~i zbirlit la Gl'iffoni; mustiiti ~i barba,
(Terrierii cu par sirmos) formate din par mai mult
sau mai putin lung pe partile laterale ale botului ~i
sub maxilarul inferior; mot, smoc de par pe regiunea
cranio-frontala, uneori cu aspect de crizantema;
franjuri, par lung, moale, uneori ondulat la urechi, pe
fata posterioara a antebratelor sau pe fata interioara a
cozii (Cockeri, Setteri) ; coamii, par lung, drept ~i gros
la git (Chow-Chow, Samoied) ; guIer, plh lung ~i des
jur imprejurul jumatatii superioare a gitului (Spitz) ;
man~on, par moale, u~or ondulat, lung, de jur impre-
jurul gitului, de la partea inferioara pina la partea
superioara (Barzoi) ; pieptar, par lung, moale ~i drept
pe fata inferioara a gitului ~i pe piept (Collie) ; pan-
taloni, par lung ~i moale pe partea posterioara a coap-
sei (Pechinez).
Cateii i~i sehimbii parul numai dupa virsta de
4 luni. La cei din rasele cu par scurt, Ie cre~te, dupii
aceasta napirlire, un par de lungime ~i culoare nor-
mala, de ciine adult, in timp ce ciinii din rasele cu
par lung napirlesc de citeva ori - adesea dupa virsta
de 1 an sau chiar 2 ani -, pina la imbracarea cu
par de lungimea ~i culoarea celui de ciine adult.
Blana, felul ~i intensitatea culorii parului are mare
importanta in utilizarea ciinelui, in selectie. Acestea
variaza in funetie de climat, de eantitatea de pigment,
de virsta ciinelui, dar ~i de felul hranei ~i de starea
lui de ingrijire. Indiferent de rasa, un ciine tinar, sa-
natos, hranit rational ~i bine ingrijit, are intotdeauna
un par lueios ~iintens colorat.
CULOAREA pARULUI (ROBA)
In lucrarile de speeialitate, cind se descrie culoarea
parului la ciini, se folose~te, de obicei, clasica impar-
tire in culori simple ~i culori compuse.
Pentru ca nu corespunde sufieient cu datele gene-
tice, in locul impartirii clasice, in arbitrajul practicat
in prezent la expozitiile canine internationale se folo-
se~te un nomencIator mai larg, mai diversificat, care
imparte culorile parului la ciini in urmatoarele trei
grupe fundamentale: culori primare, culori deri-
vate !;iiculori combinate.
Culorile primare - cind firele de par care acopera
corpul animalului sint de c;ulori identice. Aceasta
poate fi unicolora, cind parul este unicolor, dind blanii
un aspect uniform (ceea ce ar cores,punde culorii
simple a autorilor clasiei), sau poate fi bicolora, cind
culoarea firului de par este formata din asoeierea a
doua culori, cel mai adesea negru cu ro~cat.
La originea diferentei de colorit se afla doi pig-
menti: eumelanina, care da culorile inchise (cel
mai adesea culoarea neagra, dar ~i culoarea maron,
~i, sub efectul genelor de dilutie, coloritul bleu ~i
bej), ~i feomelanina. care da culorile deschise.
Monoculorile pot fi inchise, cind parul contine eu-
melanina, deschise, cind sind colorate de feomela-
nina ~i albe, rezultate din absenta pigmentilor in par.
Bicolorele sint esentialmente compuse din par
bicolor: pe firul de par se intilnesc zone cu dona
culori, una desc isa, alta inchisa. Repartizarea acestor
culori pe firul de par este diferita de la un animal
la altul. Ele pot fi r.et separate in doua zone : una
deschisa, situata la baza firulni de par, alta inchisa,
situata la extremitatea firului. Acestea sint cazurile
cele mai frecvente, cIar exista ~i alte moduri de rc-
partizare. De exemplu, 0 banda inchisa este marginitii
de doua zone mai deschise; 0 altcrnania mai mult
sau mai putin uniform a de benzi inchise ~i des-
chise etc,
Derivatele provin din asoeierea firelor de pih de
culori diferite ~i deriva din culorile prim are prin
asoeierea accstora, fara niei 0 paUi alba. Dadi am£s-
tecul firelor de par este profund, rezultatul este 0
tenta aproape uniforma - roba unicolora. Dc cele
mai multe ori insa exist a 0 justapunere de pete colo-
rate - robele pluricolore, impartite ~i ele in trei
categorii: baltate, patate ~i dungate (sau tigra1e).
Combinatele se caractcrizeaza prin prezenta pe-
telor albe, de intindere ~i repartiFe variabila, pc 0
culoare primara sau derivatu. Ele pot fi repartizatc
in trei grupe, dupa importania petelor albe: cu ames-
tec limitat, unde fondul robei este dominat de cu-
loarea initiala, pe care se gasesc semne albe; cu
amestec mediu, unde poriiunile colorate ~i cele albe
sint relativ egale, ~i cu amestcc preponderent, umlc
domina albu!'
Culorile parului la ciine, altele decit cele pre-
vazute de standardul rasci, de exemplu, culoarea
alba la Ciobanesc Briard. culoarea O"alhuiela Kuvasz,
culoarca brun-ro~cat la Ciobancsc rom:1ncsc constituie
rlefcde care atrag cxcludcrca ciinelui de la repro-
ductie, pentru ca ele indica, intotdeaunu, fie infuzic
de singe strain rasei, fie procese de degenerarc.
10
 Ciobanesc romanesc Carpatin

Generalitati : Carpatinul este un dine masiv, de talie mare, derivind

din grupa "Molossus", folosit de ciobanii romani din Muntii Carpa~i, de
multe secole, la paza turmelor :;;iapararea lor personala impotriva rapi-
toarelor mari :;;ia raufacatorilor. Este calm :;;iechilibrat din fire dar ire-
zistibil la atac :;;ila aparare. Are un fizic robust :;;irezistent in cele mai
vitrege conditii. Impresia general a este a unui dine viguros, impunator :;;i
seme~, foarte agresiv la nevoie. De tip constitu~ional masiv, indesat, cu
osatura puternica, are un par des :;;i bogat, un contur aproape patratic
:;;iun comportament demn de retinut. Caracterele sexuale sint bine expri-
mate in tipul somatic.
Capul este masiv, cu fruntea lata dar foarte putin bombata. Stopul
este lin, botul puternic, pu~in mai scurt sau cel mult egal in lungime cu
fruntea, nu se sub~iaza prea mult spre trufa mare, lata :;;ineagra. Buzele
sint groase, bine illtinse pe falcile puternice cu dantura extrem de pu-
ternic dezvoltata, de conforma~ie corecta :;;icompleta numeric.
Urechile in forma de V cu virfurile rotunjite, nu prea mari, sint in-
serate sus, culeate pe obraji.
Ochii migdala~i sint destul de mici, a:;;eza~ioblic, inchi:;;i la culoare,
de nuan~a brun-castanie. Nu sint proeminen~i (bulbuca~i).
Gitul este puternic, de lungime mijlocie, inserat sub un unghi de
40°-45° fa~a de nivelul spatelui.
Trunchiul este viguros :;;iindesat, foarte musculos ; greabanul este
u:;;or aparent, spatele scurt, lat :;;i drept ; de asemenea, :;;alele :;;icrupa ;
toracele este destul de lat :;;iadinc, coboara pina la nivelul coastelor ade-
rente de corp; coastele sint bine arcuite, abdomenul u:;;orascendent.
Trenul anterior. Omoplatul inclinat spre spate formeaza cu bra~ul
masiv un unghi pu~in mai mare de 90° ; antebra~ul este foarte puternic,
drept :;;inu prea lung. Oasele carpiene sint scurte, foarte putin inclinate,
labele u:;;orovale, compacte, masive. Privite din fata sau lateral, membrele
anterioare stau perpendicular pe sol.
Treoul posterior. Membrele posterioare sint foarte puternice :;;imus-
culoase. Privite din spate, coboara paralel spre sol. Angulatiile genun-
chiului :;;iale calciiului sint u:;;or deschise (125°-130°) ; po~iunea de sub
jaret sta perpendicular pe sol; labele sint ovale, masive, compacte. Even-
tualii pinteni se indeparteaza la na:;;tere.
Coada inserata destul de sus ajunge pina la jaret ; in repaos atlrna
in jos, cu virful u:;;or curbat, in actiune este ridicata pilla la nivelul spa-
telui, in excitatie chiar ceva mai sus, dar niciodata incovoiata pe spate.
17
 Paru!' eu exceptia capului ~i a suprafetei anterioare a membrelor,
unde este scurt ~i neted, tot corpul este acoperit de un par abundent.
Parul tectoI' este format din fire lungi, drepte ~i aspre ; subparul este des
~imoale ; cel mai lung este parul din jurul gitului (coama), de pe dosul partii
superioare a membrelor, unde formeaza pana~e ~i pantaloni, ~i de pe coada.
Culoarea cea mai frecventa este cea a lupului, de diferite nu-
ante, adesea cu masca neagra pe bot ~i, frecvent, cu marcajealbe pe
cap, piept ~i membre. Albul poate fi ~i mai extins formind culoarea de
baza, in care pot exista pete de culori diferite - (negru, sur, vinat, gal-
ben, ro~cat). Toate culorile sint admise, in afara de brun-ro~cat.
Pigmentatia. Pielea este, de obicei, pigmentata uniform, cenu~iu
inchis. Trufa, marginile pleoapelor ~i buzele trebuie sa fie negre, chiar
daca pielea este, pe alocuri, roza. Unghiile, de preferinta, sint negre sau
cenu~ii. Culoarea bruna a ochilor nu trebuie sa fie de 0 nuanta prea
deschisa (galbena).
Talia. !naltimea minima: masculi 65 cm, femele 62 cm.
Mersul : Degajat, eu pasul intins, membrele mi~dndu-se, nedeviate,
pe linie dreapta.
Caractere psihice : Carpatinul este foarte stapinit ~iechilibrat, calm $i
credincios stapinului pina la sacrificiu. Nu cunoa~te frica, infrunta ursul,
lupul ~i rlsul aparind turmele ~i stapinul. Agresiv in teritoriul sau fata
de straini, este calm ~i disciplinat alaturi de stapin, in centre populate.
Defecte eliminatorii: Prezenta unoI' elemente morfologice straine
rasei, prognatism, hipognatism ce depa~e~te 5 mm, lipsuri den tare multiple
de incisivi, eanini ~i molari, monorhidie, eriptorhidie, albinism eu lipsa
generala de pigmenti, prezenta pigmentului brun-ro~cat in piele, par ~i
tegumene, anurie congenital a, vicii grave de comportament (agresivitate
sau timiditate excesiva). Talie sub 60 cm (masculi), sub 57 cm (femele).
Defecte ce exclud calificativul "excelent" : Lipsa de vigoare in con-
stitutie, sau constitutie grosolana, lipsa conformatiei tipice sexului, mu~-
catura in cle~te, lipsa unui dinte Pi, P2 ~i M3, talie insuficienta, corp
u~or alungit sau putin denivelat, lipsuri manmte de pigmentatie, defecte
u~oare ale capului, ale parului ~i de aplomburi.
Defecte ce exclud calificativul "foarte bun" : Constitutie prea u~oara
sau prea grosolana, ochi mari rotunzi, lipsa mai multoI' dinti Pi, P2 ~i MJ,
urechi prea mad, plasate sau purtate incorect, coada purtata prea sus, lipsa
coamei ~i a celorlalte elemente decorative ale blanii, par cret sau de tex-
tura nedorita, labe prea lungi, moi sau extorsionate, coate ie~ite, coate de
vaca, spate prea lung sau prea denivelat, tren posterior rigid, mers greoi.
Defecte ce exclud calificativul "bun" : Disproportie morfologica ac-
eentuata, cap netipic, urechi grele ee atirna lateral sau erecte, lips a de
incisivi, canini, molari sau premolari 3-4, hipognatism ce depa~e~te 2 mm"
displazie coxofemuraHi aparenta, defecte grave de aplomburi, pigmentatie,
par scurt sau impislit, agresivitate sau timiditate peste limitele obi~nuite,
talie sub 62 cm (masculi) ~i 60 cm (femele).
Nota: Cuparea urechilor ~i a cozii, practicata in mod traditional de
unii ciobani, este permisa.
18
 Ciobanesc ronuinesc Mioritic

Generalitati : Cline ciobanesc de talie mare, raspindit in zona Car-

patilor din R. S. Romania. Corpul de constitutie masiva este acoperit In
intregime de par abundent, lung ~i des, de nuanta deschisa. Este vigilent,
curajos ~i agresiv dar calm ~i disciplinat sub mina stapinului.
Capul este masiv, eu partea craniana lata, u~or boltita ~i stopul nu
pre a marcat; botul puternic se ingusteaza u~or spre virf, lungirnea lui
fiind ceva mai mica decit a partii craniene ; creasta occipital a este pu-
ternic dezvoltata ~i proeminenta; trufa este mare, lata ~i neagra; dan-
tura foarte puternica, incheiata in foarfece, este complecta numeric.
Ureehile nu prea mari, inserate potrivit de sus, au forma triun~
ghiulara ~i atirna lateral pe obraji.
Oehii sint de marime mijlocie, u~or ovali, de culoarea bruna a chih-
limbarului sau a alunei.
Gitul este musculos, masiv, de lungime medie, plasat intr-un unghi
de 40°-45° ; greabanul nu este proeminent.
21
 Trunchiul este putin alungit, dreptunghiular; spatele drept, lat,
~i musculos ; ~alele late, crupa nu este piezi~a ; toracele este lat ~i adinc,
pina la nivelul coatelor, care nu ies din pIanul lor; coatele sint masive,
bine arcuite ; pieptul este lat, u~or proeminent.
Trenul anterior. Omoplatullat formeaza eu bratul un unghi de apro-
ximativ 1000 ; eoatele masive sint strinse pe eorp ; antebratul este drept,
foarte viguros, capul u~or oblic, labele ovale, masive ~i compacte. Va-
zute din orice pozitie, membrele anterioare stau drepte, in pozitie ver-
ticala pe sol.
Trenul posterior. Privit din spate, arata doua linii ee coboara aproape
paralel spre sol. Din profil se observii angulatia destul de bine marcata
a coapsei cu gamba, ambele destul de lungi ~i musculoase, ~i a jaretului
plasat nu prea inalt, perpendicular deasupra labelor ovale, bine dezvoltate
~i compacte.
Coada inseratii destul de sus, in repaos atirna drept in jos ~i ajunge
pina la jaret; virful cozii este putin recurbat. In actiune, este ridieata
pin a la nivelul spatelui dar nu se incovoaie pe spate.
Parul este lung ~i ahundent pe tot corpul, inclusiv pe cap ~i pe mem-
bre ; parul tector este u~or ondulat, cu aspect latos, cu fire aspre, lungi
de 8-16 cm ; subparul este des ~i moale. Culoarea parului este de obieei
alba, u~or galbuie sau cenu~iu-deschis, eventual patatii cu aceste cu-
lori. Pielea pigmentata in eenu~iu este de preferat.
Mersul este liber, degajat, eu pasul intins. Membrele se mi~ea in
linie dreapta, fara a devia din plan.
Talia minima pentru maseuli este de 60 cm, pentru femele de 57 em.
Caractere psihice. Are un temperament vioi, dar echilibrat. Este
atent ~i vigilent, diseiplinat ~i foarte ata~at stapinului, dar neinerezator
fata de straini. I~i apadi eu mult euraj stapinul ~i turmele ; nu eunoa~te
frica.
Defecte care due la descalificare : Mono ~i eriptorhidie, prognatism,
hipognatism ee depa~e~te 5 mm., lipsa unui incisiv, can in, molar (M1 ~i
M2) sau premolar (P3-P4). Par seurt sau cret, eolorat in negru, ro~cat
sau bruno Depigmeritare avansata a trufei ~i a pleoapelor. Talia sub 58 em
la masculi ~i sub 55 em la femele. Agresivitate sau timiditate exeesiva.
Defecte care exclud calificativul "excelent" (in eazuri u~oare) ~i eel
de "foarte bun" (in cazuri mai severe) : Lipsuri dentare (Pi> P2 sau M3),
mu~catura in cle~te, hipognatism mai mare de 2 mm, talie sub limita,
erupa mai inalta decit greabiinul, spate denivelat, defeete de aplomb,
coada purtata prea sus, lipsa de vigoare, u~oara disproportie morfologiea,
mers greoi, imperfeetiuni ale blanii ~i pigmentatiei, ale ochilor ~i urechilor.
Nota : Cupare~ ureehilor ~i a cozii este permisa,

22
GRUPA I cilNI CIOBANE5TI
>

DE PAZA, DE PROTECTIE
>
51
>
UTILITARI

a) eu probe de lucru b) Fara probe de lucru

1. Ciobanese german 13. Ciine de turma de Ardeni
Deutscher Schaferhund Bouvier des Ardennes
2. Ciobanese belgian - Groenendael 14. Ciine de turma Catalan - Gos d'Atura
Berger Belge - Groenendael Perro de Pastor Catalan - Gos d'Atura
3. Ciobanese belgian - Tervueren 15. Cline portughez din Valea Aires
Berger belge - Tervueren Cao da Serra de Aires
4. Ciobanese belgian - Malinois 16. Ciobanese olandez eu par seurt
Berger belge - Malinois Herdershonden Korthaar
5. Ciobanese belgian - Laekenois
Berger belge - Lackenois 17. Ciobanese olandez eu par lung
6. Ciobanese de Beauee - Beaueeron Herdershonden Langhaar
Berger de Beauce,. Bas- Rouge 18. Ciobanese olandez eu par aspru
7. Ciobanese de Brie - Briard Herdershonden Ruwhaar
Berger de Brie - Briard 19. Komondor
8. Ciobanese de Pirinei eu bot normal 20. Kuvasz
Berger des Pyrenees d museau normale 21. Mudi
9. Ciobanese de Pirinei eu fata rasa 22. Puli
Berger des Pyrenees d face rase 23. Pumi
10. Ciobanese de Pieardia 24. Ciobanese de Bergam
Berger de Picardie - Picard Cane da Pastore Bergamasco
11. Cline de turma de Flandra 25. Ciobanese de Mareman Abruzi
Bouvier des Flandres Cane da Pastore Maremmano-Abruzzese
12. Ciine de turma lapon 26. Ciobanese norvegian
Lapmporokoira Norsk Buhund

24
27. Ciobanesc polonez de Tatra 36. Ciobanesc scotian - Collie cu par lung ~i
Owczarek podlhalanski aspru
28. Ciobanesc polonez de cimple Rough Collie,. Berger d'Ecosse
Polski owczarek nizinny/Pon 37. Ciobanesc scotian - Collie cu par scurt ~i
29. Spitz lapon neted
Lapphund Collie Smooth
30. Ciobanesc suedez 38. Ciobanesc englez - Bobtail
V dstgotaspets ,. Svensk Vallhund Old English Sheepdog
31. Ciobanesc slovac 39. Ciobanesc de Shetland - Sheltie
Slovensky cuvac Sheltie - Shetland Sheepdog
32. Ciobanesc de Charplanina - Sarplaninac
40. Welsh Corgi Cardigan
Iugoslovenski ovcarski pas - Sarplaninac
33. Ciobanesc de Karst 41. Welsh Corgi Pembl'oke
Kraski ovcar 42. Ciine de cireada australian
34. Ciobanesc croat Heeler Australian
Hrvatski ovcar Ciine de turma australian
35. Ciobanesc scotian - Collie eu barba Australian Cattle Dog
Bearded Collie 43. Schapendoes
25
'> - 330 rase de C'iini, in im:1gini
GRUPA I
cllNIl CIOBANESTI
>

de paza, de protectie ~i utilitari

Este una din grupele cele mai insemnate ,. ea cuprinde toate

rasele de dini care timp de milenii au fost sprijinul oamenilor la
paza cirezilor de vite $i a turmelor de oi.
Din timpuri stravechi, dinele a posedat $i alte aptitudini dedt
cele de vinator $i, dintre acestea, cele mai de seama au fost cele de
paza. Daca ~omesticirea $i cre$terea animalelor a furnizat omului
hrana, piei $i mijloace practice de transport, a existat intotdeauna
$i pericolul ca turmele sa fie pradate. Padurile de pretutindeni erau
pline de animale salbatice pradalnice $i de lotri. Fiind pregatit sa
participe la vinatoare aliituri de om, dinele a devenit curind $i
sentinela turmelor, paznicul incoruptibil, gata sa respinga oridnd
agresorii, fie ei oameni sau fiare.
Primii dini ciobane$ti au fost de talie mare, masivi, puternici
$i curajo$i, gata sa sara de gitul lupului, ursului sau altor intru$i.
Cei dintii dinii de turma au aparut in serviciul ciobanilor
nomazi din Asia. Navigatorii fenicieni i-au adus in Europa unde
s-au incruci$at cu rasele locale $i, in decursul secolelor, au stat la
originea celor mai vestite rase.
La inceput, ciobanii preferau dinii cu parul alb, poate pentru
ca le era mai u$or sa-i observe noaptea, in raport cu parul de
26
 euloare inehisa a lupului, sau a ursului, $i sa intervina eu lovituri
de bita in lupta lor, fara sa raneasea proprii dini. A$a se expliea
faptul ea avem astazi dini ciobane$ti eu parul de euloare desehisa :
Ciobaneseul de Abruzi, de Tatra, de Pirinei, Bergamaseul, Ku-
waszul $i alfii.
. Romanii au raspindit rasele existente in toata Europa $i,
pretutindeni, dinii s-au adaptat mediului ineonjurator, climatului
$i felului de lueru solicitat de om. Timp de seeole au fost folosifi
exclusiv la paza turmelor eu unica specializare : paza eirezilor de
vite $i a turmelor de oi. Ineepind din seeolul treeut, odata eu
limitarea $i apoi indepartarea ameninfarii perieolului din parte a
lupilor, a ur$ilor $i a altor animale de prada, dinii au fost folosifi
la eondueerea animalelor spre staule $i stine, la eautarea $i adueerea
la turma a animalelor ratacite.
Un dine ciobanese de buna calitate trebuie sa fie robust,
rezistent, eu nervi solizi, intotdeauna gata de lupta ; el trebuie sa
infeleaga repede $i sa execute prompt eomenzile stapinului sau ;
trebuie sa fie destul de inteligent ea sa aiba $i inifiativa, sa fie
vigilent, puternie $i eurajos pentru' a proteja $i apara turmele de
vite, gospodaria $i viafa stapinului.
27
 Nr.
curent
Nr. Denumirea rasei. Tara de origine
standardului Istoric, descriere morfologica, utilizare
F.e.I.

1 CIOBANESC GERMAN
Deutscher Schaferhund
GERMANIA

Este rasa cea mai numeroasa, mai cunoscuta ~i mai

raspindita in intreaga lume, Ciobanescul german fiind,
datorita calitatilor sale ~i al posibilitatilor de folosire,
cel mai polivalent ciine. Veche de peste 6000-7000 de
ani, rasa are un ~ir lung de stramo~i, incepind cu Cio-
banes cuI persian care, la rindul sau, descinde din "Ca-
nis familiaris matris optimae". (Pe baza asemanarii vagi
fenotipice cu lupul, Ciobanescul german este larg
cunoscut sub denumirea popular a, gre~ita, de
Ciine-lup). Rasa a fost fixata de abia in anii 1884-1899,
cind s-a inceput cre~terea selectionata a Ciobanescului
german de astazi de catre capitanul de cavalerie Max
von Stepanitz care, printr-o selectie perseverenta ~i din
ce in ce mai fina, reunind toate calitatile rasei a facut
din Ciobanescul german un tip perfect de ciine, devenit
rasa nationala a Germaniei. Unii au tori ii atribuie, gre-
~it, 0 origine alsaciana.
Ciobanescul german este un atlet, cu corp perfect
166 armonios, de marime putin superioara celei mijlocii,
u~or alungit, robust, cu musculatura foarte bine dez-
voltata, cu osatura puternica, cu spatele scurt, drept ~i
rigid, cu gitul puternic ~i musculos. Capul este prop or-
Iniiltimea : tionat, u~or alungit 9i "uscat", fruntea foarte putin
M. 60-65, ideal 62,5 cm bombata, destul de larga, craniul putin mai lat intre
F. 55-60, ideal 57,5 cm urechi; botul in forma de pana este proportional cu
craniul; dantura este foarte puternica, incisiva., inch i-
zindu-se in foarfeca; ochii de marime mijlocie, mig-
Greutatea:
dalati, u~or oblici, de culoare mai inchisa decit culoa-
M. 32-35 kg rea parului au 0 expresie vioaie 9i inteligenta ; urechile
F. 25-28 kg de marime mijlocie, mai late la radacina, cu inserctie
inalta, terminate in virf ascutit sint purtate drept in
Culoarea piirului : sus (puii ~i tineretul pina la 4-6 luni poarta urechile
Complet negru; negru cu zone uniform atirnate) ; coada stufoasa, compacta, cu par des, lung a
brune, maronii, ro~cate, galbene, gri-fer, pina la jaret, in forma de sabie putin arcuita este
cenu~iu. purtata in jos, niciodata pe spate.
28
 CiobE'mesculgerman se prezinta in trei varietati : cu
par scurt, cu par aspru ~i cu par lung latos. Ciobanescul
german cu par scurt, prezentat prima oara la expozitia
de la Berlin in 1889, este reprezentantul cel mai des
intllnit al rasei ; parul de protectie este scurt, des, drept,
aspru ~i bine culcat pe corp; pe glt parul este ceva mai
lung ~i mai tare, pe spate si picioare are 5 cm lungime.
Considerind ca parul lung, latos nu constituie un
strat protector, necesar pentru pastrarea rezistentei ~i
vigorii dinelui, standardul rasei exclude Ciobanescul
german cu par lung de la refroductie.

Cu toata robustetea sa, Ciobanescul german are 0

infati$are eleganta, impunatoare si atragatoare, cu mers
intins, spornic de trapa~. Este puternic, rezistent, vioi, cu
un foarte bun simt olfactiv, cu nervi s()lizi, intotdeauna
gata de lupta, caracter ferm, este foarte ager, ~i
foarte vigilent, deosebit de curajos, incoruptibil, de-
votat ; creeaza 0 imagine armonioasa de noblete $i forta
naturala care inspira respect. Trateaza cu indiferenta
animalele $i oamenii straini atlta timp dt ace$tia nu
prezinta semne de agresivitate. Se dreseaza u$or. Este
un colaborator activ ~i inteligent al omului, indepli-
nind, gratie instruirii, sarcina fixata de acesta. Cu 0
mare u$urinta de adaptare la orice situatie, cu un simt
innascut al datoriei este gata sa faca orice cu cea mai
rr~are placere $i bucurie.

Reprezentantul nr. 1 al raselor utilitare, Ciobanescul

german este cel mai bun dine de paza-aparare, de ocro-
tire $i insotire, folosit in militie - dine politist, in
armata - dine de legatura $i in alte misiuni, paznic
la granita, paznic al turmelor de vite, al locuintelor $i
fermelor, al vietii ~i avutului omului ; bun conducator
al orbilor $i al altor handicapati ; un foarte bun insoti-
tor, folosit in munti la salvarea oamenilor de sub ava-
lanse, la gasirea $i salvarea oamenilor ingropati sub
darimaturile cutremurelor, sau din locuintele incen-
diate, la descoperirea drogurilor, sau al gazelor scapate
din conducte, este prietenul viteaz $i fidel al tuturor
copiilor din lume.

Rezistenta nervoasa, fidelitatea, vigilenta, incorup-

tibilitatea, curajul, combativitatea $i agresivitatea deci-
siva la necesitate, forta naturala imbinata cu 0 deose-
bita inteligenta $i agilitate Ii permit, am fizic dt $i
psihic, sa se manifeste cu deplin randament in toate
domeniile de utilizare ale speciei canine.

29
 2 CIOBANESC BELGIAN GROENENDAEL
Berger BeIge Groenendael
BELGIA

Stramo~ul sau este ciinele ciobanesc persian din

care, ulterior, prin mai multe incruci~ari intre tipuri
indigene ~i ciinele Deerhound, adus de calugarii fla-
manzi in secolul al 13-lea, au rezultat exemplarele
actuale. In timpul stiipinirii Caselor de Burgundia ~i
Habsburg, existau mai multe tipuri de ciobane~ti bel-
gieni. Incepind cu anul 1885 s-a trecut la selectionarea
tuturor ciobane~tilor indigeni, actiune care a condus
la fixarea a patru tipuri de ciobane~ti belgieni, deose-
bindu-se intre ele numai prin culoarea ~i structura
parului: Groenendael, Tervueren, Malinois ~i Lacke-
nois. Ciobanescul belgian Groenendael a fost creat de
Nicolas Rose, la castelul Groenandael, de unde ii
vine ~i numele. Aici s-a format, prin diverse selectio-
nari dirijate, celebrul ciine numit Ducele de Groenen-
dael din care descinde intreaga rasa cu par lung, negru,
de groenendaeli.

Prin armonia structurala, prin sensibilitatea ~i inte-

ligenta sa, Ciobanescul belgian face parte din aristocra-
tia raselor ciobiine~ti. Este un cline de tip lupoid, de
15 marime mijlocie, cu aspect armonios, cu corpul de con-
structie proportionata, cu mu~chi puternici, insa nu
greoi; membrele sint musculoase, cu osatura solida;
capul este bine conturat, potrivit de lung, botul de
marime mijlocie ingustindu-se spre nas; ochii sint
mijlocii, u~or migdalati, de nuanta brun-inchisa, cu 0
privire directa, vioaie, inteligentii ~i intrebatoare ; ure-
chile de lungime potrivita, in forma triunghiulara, cu
virful rotunjit sint prins~ sus, rigide ~i drepte ; gitu]
u~or alungit, musculos, fara salba se late~te spre umeri ;
Inaltimea: pieptul este potrivit de lat, toracele adinc ~i rotunjit
M. 60-66, ideal 62 cm la coaste, spatele este drept ~i lat, flancurile muscu-
F. 58-60 cm loase, abdomenul u~or ridicat in continuarea liniei tora-
celui; coada de lungime medie, puternica la radacina
Greutatea: -este purtata in jos, cu virful putin curb at. Parul este
M. 28-35 kg lung, negru, neted, lucios, des, cu 0 textura buna, for-
F. 25-32 kg mind cu puful moale de dedesubt un acoperamint pro-
tector excelent ; mai scurt pe cap, urechi ~i partea de
Culoarea parului : jos a picioarelor, mai lung ~i bogat pe glt ~i piept unde
Negru complet, cu par lung, lucios pe tot formeaza guler ~i jabot; coapsele sint imbracate cu par
corpul, mai abundent la glt. Putin alb pe bogat ~i lung; coada este stufoasa, cu par bng ~i
piept ~i pe labe este ingaduit bogat formind pana~ ;

30
 Este un dine rustic, obi~nuit sa traiasea In plin aer,
foarte rezistent la intemperii. Prin armonia formelor
sale ~i portul mindru al eapului, da impresia unei robus-
teti elegante :;;i foarte atragatoare. Rezervat eu strai-
nii, este vigilent, aetiv ~i extrem de devotat stapInu-
lui. Foarte rapid In aetiuni, are earaeter eam impulsiv,
raspunzind fulgerator la oriee provoeare. Fiind foarte
sensibilIa instruire, Ii trebuie 0 mina bllnda.
Este un exeelent paznie al turmelor ~i alloeuintelor,
un dine solicit at pentru aparare :;;iproteetie, folosit tot
mai mult In politie ea un foarte bun dine de urmarire ;
devotat, vigilent, inteligent, elegant ~i demn, armonios,
impozant este tot mai solieitat In ultimul timp :;;iea un
mindru dine de Insotire.

31
 3 CIOBANESC BELGIAN TERVUEREN
Berger BeIge Tervueren
BELGIA

Paralel eu erearea si eonsolidarea tipului de doba--

nese Groenendael a fost ere at eiobaneseul Tervueren
de eatre un berar, Corbeels, din ora~ul Tervueren,
situat la sud-est de Bruxelles, de un de provine ~i
numele. Prin diverse seleetionari, Corbeels a obtinut
un eiobanese belgian asemanator eu Groenendael dar
eu parul de euloarea diprioarei - aramiu-ro~eat.
Aeeea~i armonie a formelor, corp proportionat,
museulos, insa nu greoi, osatura puternidi a membre-
lor, aeela~i cap mindru, ell ureehile triunghiulare,
drepte, eu oehii vii, patrunzatori, eoada bine prinsa,
15 potrivit de lunga, terminata eu pana~. In sehimb, parul,
de~i este lung, la fel repartizat, adiea mai seurt pe
cap, mai lung pe restul eorpului ~i in special pe git ~i
Inaltimea : pe piept, un de formeaza guler ~i jabot, eu franjuri pe
M. 60-66, ideal 62 em partea posterioara a membrelor - este de euloare ara-
F. 58-60 em mie, eu tonuri de earbune ~i eu masea neagra, neted,
eu 0 textura fina, des, eu puf seurt ~i moale care for-
Greutatea: meaza 0 blana foarte rezistenta la intemperii.
M. 28-35 kg Aeela~i earaeter ea ~i Groenendael : inteligent, vioi,
F. 25-32 kg aetiv, deosebit de vigilent, foarte devotat. Un ciine rustic
Culoarea parului : earuia ii place mi~eare multa in aer liber, demn, ar-
Galbui, ~ramiu-ro~eat eu puncte negre; monios, impozant.
pe cap, negru Un exeelent paznie al turmelor ~i alloeuintelor, bun
insotitor, exeelent ciine pentru aparare ~i proteetie,
folosit :;;iin politie ea un foarte bun ciinede urmarire.

32
 4- CIOBANESC BELGIAN MALINOIS
Berger BeIge Malinois
BELGIA

Aeest dine a fost format in regiunea Malinois din

Belgia, de unde ii vine :;;inumele, prin diverse ineruei-
~ari intre tipuri indigene.

Are aeeea~i eonformatie a eorpului :;;i to ate earae-

terele morfologiee ale dinelui Groenendael. Se dife-
rentiaza datorita parului, care este mai seurt pe cap,
pieioare ~i pe restul eorpului, mai bogat ~i putin mai
15 lung pe git, unde formeaza guIer, :;;ipe eoada ; pulpele
au marginile garnisite eu franjuri de par putin mai
Iniiltimea : Greutatea : lung.
M. 60-66, ideal 62 em M. 28-35 kg
F. 58-60 em F. 25-32 kg Aeelea:;;i utilizari ea ~i la eeilalti ciobane~ti belgieni :
puloarea piirului : bun paznie al turmelor ~i al loeuintelor, bun insotitor,
Galbui.ro~eat, eenu~iu eu tonuri de negru exeelent pentru aparare ~i proteetie, folosit ~i in po-
litie ea un bun dine de urmarire.

CIOBANESC BELGIAN LACKENOIS

Berger Belge-Lackenois
BELGIA

Rasa a fost ereata de eiobanul Janssens, pl"in diverse

seleetionari :;;i ineruei~al'i intre tipuri de dini eu par
seurt ~i aspru, la eastelul Laeken, de unde ii vine i?i
numele.
Au rezultat exemplarele actuale, eu par aspru,
seurt, tepos, de euloare aramie, eu tonuri de negru-
earbune, in special pe bot i?i eoada. Lungimea parului
15 este de eea. 6 em :;;ieste uniform pe intregul corp. Ceea
ee earacterizeaza parul aeestui dine este textura:
Iniiltimea : Greutatea : foarte seurta, tare :;;i aspra, eu aspect eiufulit. Rasa
M. 60-66, ideal 62 em M. 28-35 kg nu s-a raspindit prea mult niei in tara sa de origine,
F. 58-60 em F. 25-32 kg Belgia. Totu~i, este eunoseut ~i in Olanda, unde este
apreciat, in Marea Britanie, Germania, Franta, Elvetia,
Culoarea p6.rului Italia, S.U.A. ~i Canada.
GiHbui-ro~eat-aramiu, eu tonuri de negru
Are aeeleai?i earaetere morfologiee ea i?i eeilalti dini
eiobane~ti belgieni.
Este un bun paznie al turmelor i?i loeuintelor, bun
insotitor, exeelent dine pentru aparare i?i protectie, fo-
losit ~i de politie ea un eficient dine de urmarire.

33
 6 CIOBANESC DE BEAUCE-BEAUCERON
Berger de Beauce; Bas-Rouge
FRANTA
Este 0 rasa veehe franeeza, stramo~ullui fiind ciinele
ciobanese persian adus de rom ani in Galia. Mai tlrziu,
in seeolul al 13-lea, rasa s-a imbunatatit prin ineruei-
1i'area ciinilor indigeni eu ciinele Deerhound adus din
Anglia de eatre ealugarii flamanzi. Initial, el s-a numit
"ciine de cimpie" 1i'inumai in anul 1863 a dipatat
numele de Beaueeron la prima expozitie eanina de la
Paris. Este raspindit numai in Franta.
Ciine de talie mare, solid, rustic, puternie, eu
eorpul bine eonstruit ~i museulos, tara a fi prea greoi,
eu osatura membrelor puterniea; eapul lung, propor-
tionat fata de corp, bine eonturat, eu linii armonioase,
este tinut semet ; oehii sint vii, inehi~i la euloare, u~or
ovali, blinzi ~i inteligenti; ureehile prinse sus, sint
44 taiate 1i'ipurtate drept ; gitul este museulos ~i bine at a-
~at de trunehi, toraeele lat ~i adine, spatele drept, eu
greabanul proeminent, jaretul puternie ~i adine, labele
tari, rotunde ~i elastiee ; eoada lunga p~na la jaret for-
meaza la virf un U1i'0rcirlig ; parul este tare, des, seurt
~i gros, bine lipit de corp, eu puf seurt ~i moale ; pe
pulpe ~i pe burta are franjuri.
Este un ciine eu 0 exeeptionala rezistenta eare-i per-
mite sa pareurga pin a la 80 de km pe zi fara sa fie obo-
sit, eu mi~eare libera 1i'idegajata, eu trapul bine intins.
Este inteligent ~i deosebit de aseultator, diseiplinat,
foarte aetiv $i eurajos, dar nervos, brutal, agresiv, mu~ea
pe nea~teptate. Este insa foarte ata~at ~i eredineios sta-
pinului ; iube~te eopiii.
Cu eomportamentul lui temerar, neinrrieat, este un
exeelent paznie al turmelor de vite ~i al loeuintelol.
De asemenea, un ideal ciine de aparare. Este utilizat de
politie ~i de armata ea un bun ciine sanitar.

Iniiltimea : Grentatea :
M. 65-70 em M. 27-40 kg
F. 63-68 em F. 27-32 kg
Culoarea piirului :
Negru, negru eu semne de foe; negru lu-
minos, aramiu, trieolor-eenu~iu eu pete
negre ~i ro~eate; eenu~iu
34
 7 CIOBANESC DE BRIE-BRIARD
Berger de Brie; Briard
FRANTA

Ca ~i Beauceronul, cu care se inrude~te de aproape,

descinde din acela~i dine ciobiinesc persian. In cursul
secolelor, rasa s-a dezvoltat ~i imbunatatit prin incru-
ci~ari cu dinii Deerhound, Barbet ~i Griffon. Rasa
foarte veche cunoscutii inca din secolul al 15-lea din
picturile italianului Andreea Mantegna care, in tabloul
sau "Martiriul Sfintului Sebastian" a prezentat doi dini
113 tipic Briard. Numele rasei a fost fixat insa de abia in
1863 la prima expozitie canina de la Paris. Catre sfir-
~itul secolului al 19-1ea a fost separat de rasa Beau··
ceron.
Inaltimea:
M. 62-68 cm Briardul are acelca~i caractere morfologice ca $i
F. 56-64 cm Beauceronul de care se deosebe~te numai prin lungi-
Greutatea: mea parului. Este un dine mare, rustic, puternic, cu
corpul viguros, bine proportionat, cu musculatura dez-
M. 25-30 kg voltata; picioarele au osatura solida, mers u~or ~i
F. 25-30 kg elastic; capul este puternic, destul de lung, cu craniul
plat, garnisit cu par lung, bogat, formind barba, mustati
Culoarea parului : $i sprincene bine de;z;voltate care acopera u~or ochii
Unicolor ; toate culorile in afar a de alb rotunzi, largi, cam mari, plasati orizontal, inehi~i la
culoare, cu 0 expresie inteligenta ~i calma; trufa este
totdeauna neagra; dintii viguro~i ~i albi se inchid per-
fect ; urechile sint drepte, taiate, prinse sus ; gitul este
musculos, bine separat de umeri, spatele drept, crupa
u~or te~ita, jaretul bine angulat, labele tari, rotunjite,
ghiarele negre, duble la membrele posterioare ; parul
lung de 5-7 cm ~i aspru (seamana eu cel al caprei),
are puful moale ~i bogat; eoada lunga pina la jaret,
stufoasa, cu virful indrligat este purtata at1rnat.

Ca ~i Beauceronul este inteligent, vigilent, sprinten,

activ, exceptional de rezistent putind parcurge 70-80
de km pe zi fara sa fie prea obosit, un alergator deo~
sebit. Este mai putin agresiv dedt Beauceronul, mai
ascultator ~i deosebit de ata~at stapinului. Se dreseaza
u~or.

Un paznic foarte bun al turmelor de vite ~i un bun

conducator, un paznie excelent al locuintelor, prieten
devotat ~i foarte util al omului.

35
 8 CIOBANESC DE PIRINEI CD BOT NORMAL
Berger des Pyrenees a museau normale
FRANTA
'.
Rasa foarte veehe franeeza a carei origina nu este
pre a bine eunoseuta. Se presupune ea ar deseinde din
micul Terrier tibetan, adus in Europa 0 data eu invazia
barbarilor. Multi sustin cii ar fi ereseut impreuna eu
dinele din Muntii Pirinei, eu care nu trebuie eonfundat
deoareee aeesta este un dine mare, masiv care deseinde
din dinii tibetani Moloss. In deeursul timpului, prin
diverse ineruei~ari, a evoluat ~i a devenit mai eunoseut
in 1916 datoriUi folosirii in armata. Rasa a fost reeu-
noseuta ofieial de eatre Soeietatea Centrala Canina
141 numai in 1926. Este raspindita in Franta $i !talia.

Ciobaneseul de Pirinei eu bot normal este eel mai

Iniiltimea : G7'eutatea : mie dintre dinii eiobiine$ti franeezi. Cu toata talia $i
M. 40-50 em F. 18-24 kg greutatea mica, el dovede~te un maximum de flux ner-
F. 38-48 em M. 18-24 k.e vos. 0 atitudine mereu treaza, mercu in garda, vigi-
Culoarea piirului : lentil, ~ireata, banuitoare $i neinerezatoare, la care se
Ro~eat eu fire negre; pete albe pe piept adauga 0 mare vioieiune in mi~cari, dau aeestui dine
~i labe ; eenu~iu, eu pete albe pe cap ~i pe o infati~are earacteristiea, neasemi'matoare eu a niei
piept; arleehin unui altul. Corpul este armonios eonstruit, destul
de robust, suplu, eu osatura puterniea, eu cap aproape
plat, de forma triunghiulara (seaman a eu eapul ursu-
lui brun); oehii sint expresivi, inteligenti; ureehile
destul de seurte, taiate, mai largi la radacina, sint pur-
tate in sus ; gitul este mai mult lung, drept ~i museu-
los, bine degajat din umeri, spatele destul de lung,
~alele seurte ~i neareuite ; pieptul potrivit de dezvoltat
eoboara la nivelul eotului, rareori mai jos ; membrele
anterioare ~i posterioare sint seci, nervoase, suple, eu
artieulatia bine distincta, aeoperite eu par $i franjuri ;
trapul este libel' $i viguros ; parul este lung sau semi-
lung, bogat, neted sau u~or ondulat, mai bogat ~i moale
pe eoapse $i pulpe, eu 0 textura earacteristiea: intre
parul eaprei ~i Una oii ; pe bot ~i pe obraji parul este
mai seurt, mai putin des ~i intors in raspar; eoada
bine franjurata, nu prea lunga, prins a mai mult jos,
formeaza la extremitate un drlig.
Fiind un dine inteligent $i act iv, care se dreseaza
foarte u$or, suspieios fata de straini dar ata~at ~i ere-
dineios stapinului ~i foarte aseultator, este un exeelent
paznie al turmelor de munte ~i alloeuintelor, un foarte
bun insotitor.
36
 9 CIOBANESC DE PIRINEI CD FATA RASA
Berger des Pyrenees a face rase
FRANTA
Ca ~i Ciobaneseul de Pirinei eu bot normal, este 0
rasa foarte veehe franeeza a carei origine se pierde in
negura vremurilor. Probabil ca stramo~ul lui a fost tot
Terrierul tibetan. Raspindit numai in Franta ~i Italia,
a fost reeunoseut, ofieial, tot in anul 1926.
Foarte vioi, este de 0 suplete ~i 0 indeminare rara.
Prezinta aeelea$i earaetere morfologiee ea ~i Ciobanes-
cuI de Pirinei eu bot normal, de care se deosebe~te prin
lungimea parului $i eonformatia botului putin mai
lung. Capul este aeoperit eu par seurt ~i fin, de un de
138 ~i denumirea de faw. rasa, iar pe restul eorpului parul
este semilung (4-5 em), mai lung la git ~i greaban (6-
7 em), eu franjuri la pieioare ~i pal' bogat pe pulpele
Iniiltimea : posterioare. Coada lunga, incovoiata la virf, poate fi
M. 40-54 em taiata. Corpul este eeva mai seurt ea al semenului sau
F. 40-52 em eu bot normal.
Greutatea: Este un dine plin de viatii, mai putin nervos dedt
M. 18-24 kg Ciobaneseul de Pirinei eu bot normal, mai putin suspi-
F. 18-24 kg eios fata de straini, inteligent, aetiv ~i devotat sta-
Culoarea piirului : pinului.
Negru ro~eat eu fire negre ; arleehin ; toate Are aeelea~i utilizari ea ~i Ciobaneseul de Pirinei eu
nuantele de negru bot normal: un excelent paznie al turmelor ~i al 10-
euintelor, un foarte bun insotitor.

37
4 - 330 rase de ciini, in imaginl
 10 CIOBANESC DE PICARDIA
Berger de Picardie; Picard
FRANTA
Descendent direct din dinele ciobanesc din Evul Me-
diu, este reprezentant In picturile ~i gravurile vechi.
Ca ~i dinii Beauceron ~i Briard, a fost prezentat In anul
1863 la prima expozitie canina de la Paris, Insa a fost
recunoscut de abia In anul 1925. Astazi este unul din
cei mai buni dini ciobane~ti francezi, foarte iubit ~i
apreciat.

Cline de talie mijlocie, cu corp bine construit, muscu-

los, viguros, cu aspect rustic dar elegant. Capul este
proportionat, fara a fi mas iv, stopul foarte u~or, sprin-
cenele bine marcate fara sa acopere ochii, botul puter-
nic ~i nu prea lung, trufa Intotdeauna neagra, buzele
seci ~i bine strlnse, u~oara mustatfl ~i barba ; urechile de
176 marime mijlocie, late la baza, prinse destul de sus,
cu vlrfurile u~or rotunjite slnt purtate drept ; ochii slnt
Iniiltimea : Greutatea: de marime mijlocie, de culoare Inchisa, gi:tul este pu-
M. 60-65 cm F. 26-38 kg ternk ~i musculos, de lungime potrivita, bine degajat
F. 55-60 cm M. 26-38 kg de umeri ; 'in actiune este ridicat put'Und falnic capul ;
lungimea corpului este u~or superioara Inaltimii, spa-
Culoarea piirului : tele este drept, ~alele solide, coastele bine arcuite 'in trei-
Ro~cat Inchis ; cenu~iu; negru-argintiu; mea lor superioara aplatizmdu-se gradat Plna la stern,
albastru-cenu~iu; cenu~iu-ro~cat In va- abdomenul u~or ridicat, pieptul profund fara exagerare ;
riate nuante ~i gradatii ; 0 u~oara pata alba membrele anterioare au aplomb bun, osatura seaca,
pe piept ~i labe umeri lungi ~i oblici dlnd 0 mare u~urintfl mi~carii, mus-
culo~i fara a fi greoi ; cele posterioare au coapse lungi ~i
musculoase, articulatia genunchiului puternica, jaretul
nu prea 'inalt, niei prea deschis nici prea 'inchis ; labele
slnt rotunjite ~i scurte, bine 'inchise, cambrate. cu unghii
puternice ~i scurte de culoare Inchisa. Foarte rezistent
la intemperii, are par aspru ~i tare, de lungime mij-
locie.

Are Infati~are vioaie, mereu treaza, inteligenta. Este

foarte vigilent, cu un instinct deosebit de aparare ~i
ocrotire, curajos ~i devotat staplnului sau.

Foarte bun paznic al turmelor de vite ~i al locuin-

telor ; poate fi utilizat pentru aparare ~i protectie ~i ca
bun'insotitor.

38
 11 ClINE DE TURMA DE FLANDRA
Bouvier des Flandres
FRANTA-BELGIA
Dupa cum arata ~i numele, este de origine flamanda ;
apare am in Flandra belgiana cit ~i in eea franceza.
Este un urma~ al Dogului de Brabant. Mai tirziu, pen-
tru regenerarea rasei, a fost incruci~at cu Ciobanescul
Picard. Are 0 vechime de mai multe sute de ani dar nu
a fost recunoscuta dedt in anul 1910. S-a raspindit apoi
in Valonia ~i in Germania, ~i de aici in !talia, Olanda,
S.U.A. ~i in alte tari. De imbunatatirea rasei s-a ocupat
capitanul Darby din armata belgiana.
Cline de constitutie puternica, cu infati~are impre-
Greutatea: 191 sionanta, cu corpul scurt ~i indesat, robust, sustinut de
Iniiltimea :
M. '62-68 ideal 65 cm picioare viguroase ~i musculoase, cu osatura solida, ceea
M. 35-40 kg ce li confer a un aspect de forta, de energie ; capul pu-
F. 59-65, ideal 62 cm F. 27-35 kg ternic da impresia de masivitate, accentuata prin mus-
Culoarea piirului : tata, barba ~i sprincenele lui stufoase ; botul lat, solid,
Galbui-ro~cat ; cenu~iu ; culoarea fierului osos are forma conica spre nas ; ochii u~or ovali au ex-
presie energidi ~i curajoasa ; urechile triunghiulare, ta-
iate, purtate drept in sus sint foarte mobile; gitul este
tare, musculos, ceva mai scurt dedt capul, latindu-se
u1?or spre umeri; trunchiul este masiv, lat ~i scurt,
cvadratic; spatele este scurt, lat, musculos ~i mobil ;
membrele anterioare au osatura ~i musculatura puter-
nica ~i sint perfect drepte ; cele posterioare sint so-
lide, cu musculatura pronuntata, se mi~ca in acela~i
plan cu cele din fata, jaretul este aproape de sol, lat,
musculos, compact, labele sint rotunjite, solide, cu ghia-
rele bine strinse ~i arcuite, tari ~i negre ; coada taiatil
este purtata vesel; parul aspru, uscat ~i mat, putin
zbirlit, lung de circa 6 cm, mai scurt pe cap ~i spate este
dublat de puf moale ~i des eu care formeaza 0 manta
exeelenta de proteetie. Mustata ~i barba inzestrate eu
par bogat, aspru ~i sec ii dau acea expresie de razvra-
tit caracteristica rasei. Sprincenele stufoase din par la
fel de aspru contureaza oehii, Iara a-i acoperi.
Este un dine echilibrat, energic, indraznet, foarte
rezistent, inteligent, credincios.
Initial a fost utilizat ca paznic, conducator al tur-
melor de vite ~i la traetiune. Prin modernizarea cchi-
pamentului fermelor s-a modificat ~i utilizarea acestui
dine, fiind folosit acum ca paznic al fermelor' ~i al 10-
cuintelor; de asemenea, bun dine de aparare ~i
de politie, excelent dine de urmarire, de legatura ~i
contra braconierilor.

39
 12 ClINE DE TURMA LAPON
Lapinporokoira
FINLAND A

Este 0 rasa rara, specifiea tarilor nordiee, folosita

in special in Finlanda : nu este reeunoseuta de Kennel
Clubul Suedez.

Ciine de talie mijlocie eu eorpul mai lung dedt inalt,

eu osatura solida ~i mu~ehi foarte puterniei, far a a fi
insa prea greoi. Capul destul de lung este bine eonturat,
189 stopul mareat, botul potrivit de scurt ~i gros, limba
mare, neagra; oehii sint blinzi ~i expresivi; ureehile
Iniiltimea : triunghiulare f;)idrepte sint purtate in sus ; gitul este us-
M. 49-55 em eativ, tare, semilung ; toraeele este lat f;)iadine, spatele
F. 43-49 em drept ~i viguros, abdomenul u~or supt ; membrel~ an-
terioare sint tari, eu museulatura masiva ; eele poste-
G1'eutatea : rioare mult angulate, labele compaete, eu par des. Coada
M. 17-22 kg de lungime medie, aeoperi ta de par des se termina la
F. 15-20 kg virf eu un drliont (buda) ; mi~earea ei este rotunda.
Culoarea piirului : Parul destul de lung, drept ~i potrivit de aspru ~i tare
Negru, negl,"ueu maron, maron eu eenu~iu, este mai lung pe umeri ~i piept, eu subparul moale ~i
negru eu reflexe rOi?eate; sint permise des,
mareaje albe pe git, piept f;)ilabe
Ciine iute, suplu ~i foarte rezistent, in special la
alergarea in curse. Poseda un euraj neintreeut ; nu ~o-
vaie sa ataee lupi ~i ur~i. Un dine demn de ineredere,
linif;)tit, foarte vigilent ~i devotat, aseultator, prietenos,
energie ; luereaza bueuros ; latra des.
Paznic innaseut al marilor turme de vite, in special
al turmelor de reni in Laponia. Este folosit f;)ila alerga-
rile in curse :;;ila vinatoare de lupi ~i urf;)i.

40
 13 ClINE DE TURMA DE ARDENI
Bouvier des Ardennes
BELGIA

Rasa foarte rara chiar ~i In tara de origine.

Rezistent $i viguros, este un dine rustic obi$nuit eu
viata In aer libel' $i cu luerul duro De talie mijlocie, are
corpul proportionat, robust, cu osatura solida; capul
masiv, potrivit de lung, eu bot scurt $i lat este acoperit
de par eiufulit· ochii sint expresivi $i inteligenti, In-
chi$i la culoare'; ureehile ascutite $i drepte slnt pur-
tate In sus ; gltul este scurt ~i gros, omoplatul aderent
de corp, pieptul lat; linia superioara - spate, fla.nc,
crupa - este orizontala, lata ~i tare, de lunglme medl~ ;
membrele anterioare slnt drepte, paralele, eu oase tan;
eele posterioare moderat angulate, paralele,. cu. o~se
171 puternice ~i jaretii adlnci; coada este scurta dm nas-
care; daea nu, trebuie taiata. Parul scurt sau lung este
aspru, tare ~i stufos, mai scurt pe cap $i pe picioare,
Iniiltimea : eu puf moale ~i des.
M. marime mijlocie = sub 60 cm
marime mare =peste 60 cm Este un cline inteligent, credincios ~i ascultator. Fata
F. ceva mai mica decit masculul de straini are 0 privi:-e aspra $i posaca care ii Indepar-
Greutatea: teaza. Dimpotriva, eU stapinul este supus, prietenos,
M. 25 kg a18$at.
F. ceva mai midi
Un excelent pazitor a1 tunnelor de vite : se mi~ca
Culoarea piirului :
81nt ad mise toate cu10rile rapid, de obicei Intr-un semicere In urma staplnului ;
este $i un bun paznic allocuintelor.

41
 14 ClINE DE TURMA CATALAN; GOS D'ATURA
Perro de pastor Catalan; Gos d'Atura
SPANIA

Locul de ongme al rasei este Valea Caialaniei din

sudul Muntilor Alpi de unde Ii vine :;;inumele. Se asea-
mana foarte mult cu dinele francez de Pirinei cu care
se inrude9te, insa este ceva mai mare dedt acesta. In
timpul primului razboi mondial a fost folosit in armatii
ca un dine de patrulare dovedindu-se foarte corespun-
zato1'. In Spania, rasa are multi admiratori; se intn-
ne;;te, rar, in Franta :;;i Italia.
Ciine de talie mijlocie, sobru, cu aspect nobil, cu
corp bine construit, potrivit de lung, sustinut de picioare
87 puternice, drepte 9i scurte ; capul este lat ;;i bombat ;
botul drept, cam scurt ~i in forma de trunchi de con ;
Tniiltimea : Greutatea: ochii sint expresivi, inteligenti, cu privire distinsa ; ure-
M. 45-56 cm M. 18-20 kg chile prinse sus, de lungime mijlocie, fine, ascutite,
F. 43-53 cm F. 17-19 kg acoperite cu par lung, lipite de cap sint de obicei taiate ;
gltul mas iv, mu&Culos;;i mobil este cam scurt ; umerii
Culoarea piirului : au 0 pozitie abrupta ; greabanul este proeminent, tora-
Negru-gri mergind pina la crem la extre- cele bine dezvoltat, spate Ie orizontal, de lungime me-
mitati ; amestec de fire de par albe 9i ne- die; membrele sint uscative, viguroase, drepte 9i rela-
gre ; ro;;cat la picioare ;;i la labe tiv scurte; coada bine prinsa jos este fie lunga, fie
taiata la 0 lungime de 10 cm. Parul este neted ~i on-
dulat, £rumos, lung 9i matasos la picioare ~i labe, mai
lung ~i tepos pe corp.
Este un dine inteligent, vioi, cumpatat, rezistent la
intemperii, ata;;at ;;i credincios, foarte vigilent.
Aceasta rasa mai prezinta $i 0 alta varietate - cu
par scurt - care are acele~i caracteristici 9i utilizari
ca $i cea cu par lung, de care se deosebe9te prin culoa-
rea parului : negru-gri pe tot corpu1, cu tente ro~cate pe
picioare ~i cap, ~i cu coada mai lunga ;;i incovoiata.
Ex-celent paznic a1 turme1or, avind 0 deosebitii ca-
pacitate de a gasi vitele pierdute $i a Ie readuce la tur-
m9., este un ncintrecut ajutor al pastori1or la minatu1
$i indrumarea turmelor in directi3. dorita, impiedidn-
du-le sa para.seasca pa$Une3.sau sa patrunda pe loturi
cultivate. Aduna $i stringe turma in eel mai scurt timp :
nid taurul cel mai invequnat ~i nici calu1 cel mai sal-
batic nu se pot sustrage de la comanda acestui dine
care ;;tie sa imprime turmelor 0 disciplina perfecta. Un
singur pastor cu 1-2 Gos d'Atura poate dirija ;;i pazi
cu u;;urint§. 0 turma de sute de vite.
Fo1osit ;;i in politie ~i in armata, este ;;i un bun ocro-
titor $i un credincios dine de insotire.
42
 15 ClINE PORTUGHEZ DIN VALEA AIRES
Cao da Serra de Aires
PORTUGALIA

Aceasta rasa descinde din Ciobanescul de Brie, im-

portat in Portugalia de contele Castro Guimaraes la in-
ceputul acestui secol. Se aseamana mult cu Ciobanescul
de Pirinei.

Ciine de talie mijlocie, cu infati~are rustica. Corpul

este proportionat, picioare musculoase, capul puternic,
lat, potrivit de lung, cu barba, mustati ~i sprincene stu-
93 foase ; botul este aproape cilindric, stopul bine marcat ;
ochii sint mijlocii, rotunzi, expresivi, inteligenti ~i
tnaltimea: Grelltatea : blinzi; urechile prinse sus sint dizute peste cap cind
M. 42-48 cm M. 12-18 kg sint lungi iar cind sint taiate sint drepte, triunghiulare,
F. 40-46 cm F. 10-16 kg fine ~i cu par neted ; gitul armonios ata~at este drept ~i
u~or ascendent, de grosime potrivita ~i fara salba ; trun-
Culoarea parului : chiul are linia superioara u~or descendenta iar cea in-
Galbui-ro~cat, maroniu, cenu~iu, negru cu ferioaraascendenta; spatele este drept, lung ~i u~or
pete de foc, cu sau fara fire albe, dar nici- descendent; mebrele anterioare sint viguroase ~i ver-
odata cu pete albe, exceptlnd una mica ticale; cele posterioare sint puternice, perpendiculare
pe piept pe sol, jaretul viguros ~i uscativ; coada lunga, pina la
jaret este indoita la virf ; parul este foarte lung, neted
sau putin ondulat ; subparullipse~te.
Are un caracter independent, este neIncrezator ~i
fioros fata de straini. In schimb, este devotat stapinului
~i turmei pe care 0 paze~te; vegheaza toata noaptea.
Este vioi, are 0 infati~re de maimuta. De aceea, In tara
sa se mai nume~te ~i "Ciinele maimuta".
Folosit ca un exceptional paznic de turme, apreciat
in special pentru maniera abila cu care men tine tur-
mele la pa~une, cauta ~i readuce in turma animalele ce
se ratacesc.

43
 16 CIOBANESC OLANDEZ CU pAR SCURT
Herdershonden Korthaar
OLANDA

Dupa caracteristicile anatomice, Ciobanescul olan-

dez are ac€ea!i'i origine ca !i'iCiobanescul belgian, fiind
descendent tot din clinele ciobanesc persian. Nu este
cunoscut declt In tara sa de origine, fiind foarte putin
raspindit In alte tflri. Se prezinta In trei varietati, care
au acelea!i'i caractere morfologice !i'i utilizari, dar se
deosebesc Intre ele prin felul !i'i.culoarea parului : Cio-
banescul olandez cu par scurt, cu par aspru !i'icu par
lung. Cea mai raspindita este varietatea cu par scurt.
Varietatea cu par aspru nu este prea ceruta la fermele
olandeze !i'ide aceea €ste putin raspindita ; In aceea;;i si-
223 tuati€ se afla !i'i varietatea cu par lung: nefiind prea
folosita est€ pe eale de disparitie.
Ciobanescul olandez cu par scurt este un cline de ta-
li€ mijlocie, cu corp puternic, musculos, bine construit,
nu prea greoi, sustinut de picioare solide, cu osatura pu-
ternica. Capul de lungime medie este subtire, de forma
conica ; craniul este plat, botul putin mai lung; ochii
sint migdalati, u;;or oblici, expresivi $i inteligenti ; ure-
chile mici, drepte, sint purtate In sus ; gitul nu prea
scurt, este bine articulat trunchiului, pieptul este pro-
fund :;;inu prea Ingust, spatele scurt, drept :;;iputernic,
greabiinul Inalt; coada lunga pIna la jaret, atirnind,
este u:;;orcurbata la virf. Parul potrivit de scurt, cu puf
moale, care fac impreuna 0 blana rezistenta la intem-
perii, este mai bogat pe cap !i'iglt, unde formeaza gu-
ler ; de asemenea, par bogat pe pulpe !i'ipe coada.
Ciine cu infati!i'are atragatoare, totdeauna atent,
mereu In garda, foarte vioi :;;icurajos. Cu privire inteli-
genta, ascultator, blind :;;iputin pretentios, este rezis-
tent la intemperii :;;iapt pentru orice lucru. Foarte de-
votat stapinului :;;ipasionat pentru lucrul sau.
Inaltimea:
M. 58-63 cm Este un excelent Insotitor, un eficient paznic al tur-
F. 55-62 cm melor !i'iallocuintelor.
Greutatea:
M. 30 kg
F. 28 kg
Culoarea piirului :
Galben rO!i'cat; brun-auriu sau brUll-ar-
gintiu cu masca neagra ; brun-castaniu
 17 CIOBANESC OLANDEZ CU pAR LUNG
Herdershonden Langhaar
OLANDA
Este 0 varietate a rasei Ciobanese olandez ; are aee-
ea~i origine ~i earactere morfologke ea ~i Ciobaneseul
olandez eu par seurt. Se deosebe~te de aeesta prin felul
parului ~i euloare : parul este lung pe tot eorpul, bine
lipit de corp, aspru, mai lung la gJ:t unde formeaza un
guler bogat ; are, de asemenea, par bogat, fanioane, pe
pulpe ~i pe eoada, fara a fi ondulate sau buclate ; puful
este moale, des ~i Enos; parul de pe cap, ureehi ~i
membrele posterioare este mai seurt ~i mai des; partea
223 din spate a membrelor anterioare este prevazuta eu par
bogat a earui lungime se seurteaza putin cite putin
Iniiltimea : Greutatea: spre labe unde se termina seurt; par abundent pe
M. 58-62 em M. 28-30 em parte a din spate a eoapselor formind un fel de ehilot ;
F. 55-60 em F. 26-28 em aeest ehilot nu ajunge in intregime pina la jaret, aeesta,
ea ~i labele, fiind aeoperite eu par seurt.
Culoarea piirului :
Brun-eastaniu ; vargat eu auriu; vargat Este un exeelent insotitor, un bun paznic al tur-
eu argintiu melor.

18 CIOBANESC OLANDEZ CU pAR ASPRU

Herdershonden Ruwhaar
OLAND A
Este 0 varietate a Ciobaneseului olandez ; are aee-
ea~i origine ~i caraetere morfologiee ea ~i Ciobaneseul
olandez eu par seurt. Se deosebe~te de aeesta prin felul
parului ~i euloare ; parul este tare ~i aspru pe tot eor-
pul, putin sau deloe ondulat, eu puf moale ~i des,
Enos, in afara eapului, mustata ~i barba bogate, sprin-
cene stufoase, aspre, par bogat pe eoada ~i pe pulpe for-
223 mind un fel de pantalon.

Iniiltimea Greutatea: Este un bun insotitor, un vigilent paznk al turme-

M. 58-62 em M. 28-30 kg lor.
F. 55-60 em F. 26-28 kg
Culom'ea piirului :
GiHbui; brun-ro~eat; albastru-eenu~iu;
euloarea "sare ~i piper"
45
 19 KOMONDOR
UNGARIA

Rasa provine din Dogul d,e Tibet care a fost adus

in Ungaria, in secolul al 9-lea, de cumani, ciobani no-
mazi de origine turca. Dupa unii autori americani,
a~easta rasa ar fi ~i mai veche, existind in Mesopotamia
acum 3-4000 de ani. Komondorul este astazi raspindit
in mai multe tari: Franta, Halia, Iugoslavia, Marea
Britanie ~i, in special, in S.U.A. unde este foarte apre-
ciat.

Face parte din grupa dinilor de talie mare. Infati-

53 1?area sa atragatoare ~i impozanta, tinuta ~i mersul
demn impun respect ~i admiratie. Corpul sau este patra-
tic, puternic construit, cu mu~chi solizi ~i osatura vigu-
Iniiltimea : roasa. Capul mare, proportional cu corpul, pare un smoc
M.65-80 cm
F. 55-70 cm de par ce ti~ne~te de pe suprafata ~orpului ; craniul este
putin bombat, stopul puternic marc at ; ochii sint in-
Greutat"ea: teligenti, cu arcada sprincenelor bine dezvoltata ; ure-
M. 50-60 kg chile lungi, in forma de "U", atirna de-a lungul capu-
F. 40-50 kg lui ; urechile nu se mi~ca in sus nici in stare de atentie
nici in stare de atac ; gltul de lungime mijlocie, mai de
Culoarea piirului : graba scurt, se ridica putin deasupra liniei spatelui ;
Totdeauna alba, cu parul incretit ~i cor- greabanul este destul de lung ~i pronuntat in fata;
delat, lung de 20 pina la 27 cm. spatele este scurt, crupa de lungime medie, lata, este
u~or descendenta ; toracele moderat de adinc este lung,
bine arcuit, abdomenul nu coboara sub nivelul torace-
lui. Blana lunga, deasa ~i incilcita ingreuneaza apre-
cierea coreeta a membrelor : cele anterioare, de forma
unor coloane, au scheletul puternic, masiv ; labele sint
mari, strinse, talpile elastice, de culoarea ardeziei ; cele
posterioare sint musculoase ~i pline, pozitia statica a
acestora este echilibrata, labele sint mai alungite, dar
strinse. Coada atirnind este u~or indo ita orizontal la
virf; in stare de agitatie se ridica cel mult la nivelul
spatelui. Ceea ce atrage in mod deosebit la acest dine
este blana formata dintr-un par lung, bogat ~i stufos
care, acoperind corpul viguros, mare, da Komondoru-
lui un aspect de masivitate. Este 0 blana frumoasa ~i
rara. Parul se prezinta fie sub forma de ~nur, cu bucle
mici ~i nu prea stufos (pislos), fie neted, mai aspru,
foarte stufos, ell puf moale, care face blana imper-
meabila.

Este un dine inteligent, vigilent, vioi, foarte cura-

jos, ataca ur~ii ~i lupii. Cu forta lui de 60 de kg, ma-
46
 iestuos ~i neinfricat, este gata in orice moment de lupta.
Infati~rea lui masiva treze~te teama; nu este prea
bllnd ; foarte banuitor, ataea puternic strainii. In schimb,
este deosebit de credincios stapinului. In paza ~i apa-
rare a casei, avutului ~i a vitelor manifesta un curaj
ferm. Ataca fara glas, cu indrazneala. Este necruta-
tor; in terenul pazit de el nu admite patrunderea al-
tor vietati ; noaptea este neincetat in mi~care.
Este un excelent dine de lucru, paznic al turmelor
de vite ~i al locuintelor. Este folosit ~i ca un bun dine
de ocrotire ~i insotire.

20 KUVASZ
UNGARIA

Este unul din cei mai cunoscuti dini de serviciu din

UngaI]ia. Asupra originii sale sint mai multe teorii.
Unii sustin dl ar fi fost adus in Europa din Tibet de
catre huni, fiind urma~ al ciinelui Moloss; altii sus-
tin ca nobili unguri l-ar fi importat din Asia, pentru
protectia caselor ~i proprietatilor lor, in timpul revolu-
~iei industriale ; iar altii, ca ar fi fost adus din Asia de
ca.tre pastorii turci, "kuwas" insemnind "paznic de in-
54 credere". Alti autori, printre care ~i Max yon Ste-
phanitz, sustin ca intre Kuvasz ~i Komondor ar fi 0
foarte mare inrudire, avind acela~i stramo~ : Dogul de
Tibet. Expertii in materie sustin insa ca 0 incruci~are
Intre aceste doua rase este imposibila. Cert este ca inca
in secolul al 15-lea el era stabilit in Ungaria, unde
, , Matias poseda 0 crescatorie din aceasta rasa.
regele I
Este un dine de talie mare, solid construit, dind im-
presie de forta, masivitate ~i distinctie. Suplu in mi~-
Culoarea piirului : cari, rapid, cu corpul proportionat, musculos, cu pi-
Alb curat ; bot 1?iochi negri ; nu se admite cioare puternice ~i osatura solida dar fina ; capul mare,
~uloarea galbena proportional cu corpul prezinta distinctie ~i armonie ~i
totodata ~i forta ; botul este mai mult patrat, acoperit
de par fin ~i scurt, stopul u~or, larg arcuit; ochii sint

47
 putin oblici, expresivi ~i inteligenti; urechile, mai mult
mici, prinse mai in spre spate, atlrna de-a lungul capu-
lui ; gltul este de lungime medie, mai de graba scurt, cu
musculatura puternicii ; greabanullung se ridica hotadt
deasupra nivelului spinarii, spatele cu flancuri scurte
este de lungime medie, crupa este lata ~i musculoasa,
toracele foarte adinc este u~or plat ~i lung, pieptul este
u~or boltit in mijloc datorita bogatei musculaturi a
sternului, abdomenul vizibil ascendent spre spate. Coada
potrivit de lunga este acoperita de par lung, ondulat
~i des; este purtata in jos, cu virful u;;or curbat in sus
dar nu incolacit; pal'lll este lung ~i moale, mai lung
pe git ~i crupa, mai fin ~i mai ondulat pe coaste : partea
posterioara a picioarelor este inzestrata cu franjuri.
Ciine foarte vioi Si inteligent ; fata de straini are 0
comportare brutala, fioroasa, in schimb este foarte de-
votat stapinului. Puternic ~i curajos, ataca ur~ii ~i
lupii.
Este folosit ca un excelent paznic al vitelor ~i al fer-
melor. In ultimele decenii, datorita aspectului nobil, a
frumoasei sale blani albe, a docilitatii ~i fidelitatii lui,
Kuvaszul a devenit, pe linga dinele ciobanesc ~i ciinele
de paza apreciat si un tot mai mult solicitat dine de
companie, prieten credincios al copiilor.

48
 21 MUDI
UNGARIA

Este un dine eiobanesc modern. Spre deosebire de

alti eiobail1e~ticare au in urma lor mii de ani, aeeasta
rasa s-a format in Ungaria la sflr~itul seeolului al
19-1ea.

Ciine de talie mijloeie dar eu temperament viguros,

eu corp alungit, robust, proportionat ; eapul este lung ~i
ingust ; oehii brun-inehis sint ovali, u~or oblici, inteli-
genti ; ureehile sint drepte, aseutite, foarte mobile, in
forma de "V" intors; gituJ semilung, museulos, u~or
areuit este inserat sus; greabanul este mareat ~i
238 lung, spatele scurt ~i drept, abdomenul supt, erupa
seurta, te~ita ~i earn lata, sternul proeminent, toraeele
Iniiltimea : lung ~i adine ; membrele posterioare sint intinse ina-
M. 35-47 em poi, labele rotunde, ·eompacte, talpile €Jastice, ghearele
F. 35-47 em tari ; eoada atlrnind in jos este fie seurta, fie faiata ;
parul pe cap ~i picioare este seurt ~i neted, pe restul
Greutatea: eorpului are 0 lungime de 5-7 em, ondulat ~i straluei-
M. 8-13 kg tor; dteodata formeaza bude mari sau ~uvite ; par mai
F. 8-13 kg lung aeopera parte a posterioara a picioarelor.
Culoarea piirului : Este un dine int€Jigent, docil, vigilent, perseverent,
Negru luminos ; alb ; negru ~i alb ; alb ~i energie, foarte aetiv, eu mi~eari vioaie, rap ide, deosebit
negru de curajos, ne~ovaind sa ataee porcii mistreti.
Este un paznie exeelent al turmelor de vite ~i al 10-
euintelor. Datorita eurajului s'au este folosit ~i la vina-
toare de mistreti. De asemenea, pentru distrugerea 1'0-
zatoarelor.

49
5- 330 rase de ciini. in imagini
 22 PULl
UNGARIA

Numele lui inseamna "eonducator", dupa sarcina pe

care 0 indepline~te de a conduce turmele de vite. Are
o vechime de peste 0 mie de ani ~i se presupune ea ar
fi ajuns in Europa Centrala impreuna eu triburile raz-
boinice asiatiee care ~i-au adus eu ele ~i dinii eiobane~ti.
Dupa un ii, Puli ar fi urma~ul dinelui Terrier Tibetan
eu care se aseamfma. Este raspindit in Ungaria, Franta,
Italia, Marea Britanie, Iugoslavia ~i, in special, in
S.U.A. unde este mult apreciat.
Ciine de talie mijlocie, eu corp patrat, solid, mus-
eulos, proportionat, eu osatura bun a ; eapul este mie,
55 fin, rotund; oehii rotunzi sint vii ~i inteligenti; ure-
Iniiltimea: . chile atirnate de-a lungul eapului au forma de "V" ;
M. ideal 40-44 em, tolerat 37-39 em sau gitul de lungime medie este compact ~i museulos ; grea-
45---:"47
em banul este foarte putin ridicat deasupra spatelui, erupa
F. ideal 37-41 em, toler at 34-36 em sau este destul de seurta ~i putin eabrata, pieptul este po-
42-44 em trivit de larg, adlne ~i lung. In pozitie statiea membrele
anterioare slnt a~ezate drept ~i moderat de larg; cele
Greutatea: posterioare au 0 largime mijlocie. Coada destul de lunga
M. 13-15 kg ~i stufoasa este purtata in jos sau peste spate; parul
F. 10-13 kg bogat al eozii se eonfunda eu eel de pe pulpe astfel ea,
Culoarea piirului : de multe ori, ea se pier de ~i dinele pare a fi fiira eoada.
Negru eurat ; toate nuantele de la eenu~iu Parul este des ~i lung, stufos ~i in ~uvite, ondulat, mai
la alb seurt pe cap ~i picioare, mai lung (8-18 em) pe pulpe,
eoapse ~i coaste, pe bot ~i pe eoada.

Este un dine foarte vioi, inteligent, agil, curajos,

deosebit de iute ~i ext rem de rezistent; neinerezator
fata de straini, foarte ata~at ~i eredincios stapinului.
Se dreseaza u~or.
Un excelent paznic ~i eonducitor al turmelor de vite,
eu galop seurt ~i rapid, foarte apreciat la vinatoare ~i
mai ales la aportul vinatului din apa ; de asemenea, ea
un bun dine de servieiu ~i urmarire. •

50
 23 PUMI
UNGARIA

Aceasta rasa s-a format in secolele <11 17-lea ~i al

18-lea. Este recunoscuta sub acest nume din anul 180l.
Se presupune ca ar rezulta dintr-o incruci~are intre
Puli ~i dinii ciobiine~ti veniti din Franta ~i Germania.
Cline de talie mijlocie, viguros, cu caracterele unui
terrier. Ca ~i Puli, are un corp patrat, robust, muscu-
los ; picioarele au osatura solida; capul este potrivit
de lung, cu craniul bombat ; ochii putin oblici sint vii
56 ~i inteligenti ; urechile prinse sus, de marime mijlocie,
sint bine proportionate, erecte, in forma de "V" in-
Inaltimea: tors; gltul este semilung, putin arcuit ~i musculos ;
M. 35-44 cm greabanul este larg ~i pronuntat, spatele scurt, abdo-
F. 33-44 cm menul tras in sus, crupa scurta, destul de lata, u~or
descendenta ; membrele posterioare sint intinse inapoi,
Greutatea: labele sint rotunde ~i compacte, tal pile elastice, ghea-
M. 8-13 kg rele tari; coada prins a sus este pur tat a orizontal ~i
F. 7-12 kg taiata 2/3 din lungimea ei. Parul este aspru ~i in ~u-
vite, de lungime medie pe corp, mai scurt pe cap ~i
Culoarea parului : membre; urechile sint acoperite cu par de lungime
Gri-argintiu ; alb ; brun-ro~cat ; gri-dira- medie, des, aspru ~i zbirlit. Parul neted nu este permis.
miziu. Este de dorit 0 culoare UI~icii
Fiind un dine inteligent, foarte vioi, vigilent, te-
merar ~i devotat, cu miros excelent a fost folosit initial
ca paznic ~i conducator al turmelor de vite. Astazi este
folosit mai mult la vinatoare, la combaterea rapitoa-
relor ~i rozatoarelor ~i ca paznic al locuintelor; este
galagios, latrator.

51
5*
 24 CIOBANESC DE BERGAM
Cane da Pastore Bergamasco
ITALIA

Originea acestei rase nu este prea bine cunoscuta.

Dupa unii ar descinde din Ciobanescul persian, iar dupa
altii ar fi un descendent al dinilor ciobane$ti tibetani
Moloss. Se aseamana ca Infati$are cu Ciobanescul fran-
cez Briard, cu care se presupune di se Inrude$te.
Ciinele ciobanesc de Bergam, numit $i Clinele cio-
banesc al Muntilor Alpi, este de talie mijlocie, bine
construit, cu corpul mai mult scurt, cu mU$chi pu-
ternici. Capul este lung, cu stopul marcat, craniul lat
$i U$or bomb at Intre urechi, botul drept, subtiindu-se
U$or spre nas, ochii destul de mad, bruni, urechile tri-
unghiulare, culcate pe obraji, scurte, acoperite cu par
194 moale, U$or ondulat, cu franjuri pe margine. Gltul este
tare, putin arcuit, far a salba dar cu 0 coama deasa. Pa-
Iniiltimea : rul este lung, bogat, cu smocuri de par (1?uvite)ondu-
M. 60+2 cm late formind 0 tesatura deasa, Indlcita ; pe frunte, pa-
F. 56+2 cm rul, foarte lung, cade peste ochi, acoperindu-i.
Este un dine rustic, viguros, rezistent la intem-
Greutatea: perii, rabdator 1?ineobosit la lucru. Are 0 Infati$are
M. 32-38 kg eleganta, este inteligent, curajos, vigilent $i foarte de-
F. 26-32 kg votat.
Culoarea piirului : Folosit la conducerea $i paza cirezilor de bovine In
Cenu$iu In toate nuantele pina la negru, cu munti, este un excelent dine de ocrotire, ata$at Pina la
sau Hira pete albe sau negre ; galben cu sacrificiu cirezii $i stapinului carol'a Ie dedica toate orele
mar on deschis propriei sale vieti.

52
 CIOBANESC DE MAREMAN ABRUZI
Cane da Pastore Maremmano-Abruzzese
ITALIA

Ca ~i Ciobanescul de Bergam, ongmea acestei rase

nu este prea bine definita. Se presupune ca ar des-
cinde din dinii persiani sau din dinii ciobane~ti tibe-
tani Molosses. In orice caz, este 0 rasa italiana foarte
veche, recunoscuta insa oficial numai in 1915. Se asea-
mana cu dinii francezi de Pirinei ~i cu dinii Saint-
Bernard.

Ciine de talie mare, bine construit, robust, rustic,

Iniiltimea : Greutatea: totu~i cu 0 infati~are distinsa. Are un corp mai mult
M. 65-73 cm M. 35-45 kg lung dedt inalt, acoperit cu par bogat, lung, aspru ~i
F. 60-68 cm F. 30-40 kg neted formind guler la git ; parul este mai scurt pe cap
~i picioare ; parte a posterioara a picioarelor este in-
Culoarea piirului : zestrata cu franjuri. Capul mare are forma conica, ase-
Alb unicolor; se admit pete sidefii, gal- manator cu capul unui urs alb ; botul este drept ~i vi-
bene sau portocaliu deschis guros, ochii sint migdalati, bruni; urechile mici, tri-
unghiulare, in forma de "V" sint acoperite cu par scurt.
Gitul este lung ~i viguros, greabanul este lat ~i u;;or
proeminent, spatele drept, abdomenul foarte putin supt,
crupa lata, viguroasa ~i musculoasa ; coada este inse-
rata destul de adinc ~i tinuta in jos, cu virful curbat.
Cline viguros, demn, curajos, docil, inteligent, vigi-
lent, cu caracter blind; devine insa fioros dnd paze~te
turma de vite sau locuinta stapinului.
Este utilizat ca un excelent paznic al turmelor ~i al
locuintei fiind foarte devotat. Este folosit ~i ca un dine
de insotire, ca un tovara~ agreabil care ~tie sa pazeasca
~i sa apere fara ezitare proprietatea sau integritatea
personala a stapinului.

53
 26 CIOBANESC NORVEGIAN
Norsk Buhund
NORVE)GIA

Este 0 rasa foarte veehe. Omul de ~tiinta Mark Wat-

son arata ca inca din anul 874 a existat in aeeasta tara,
fiind adusa de primii eolonizatori norvegieni din 1s-
landa. Este unul din putinii ciini seandinavi eunoseut
~i in alte tari, mai ales in Marea Britanie ~i Australia,
unde este foarte apreciat.
Ciobaneseul norvegian are aspeetul unui Spitz -
237 eeva mai mie decit marimea mijloeie a aeestuia ; bine
eonstruit, eu corp seurt ~i indesat, aeoperit eu par ne-
ted, lung ~i aspru; ureehile sint drepte ~i aseutite,
foarte mobile; oehii proeminenti, de euloa're brun-in-
chis, au privirea agera, fara teama. Gitul este semi-
lung, useativ, bine tinut, fara salba; membrele sint
useative, tari ~i verticale ; eele posterioare sint mode-
rat angulate, privite din spate sint paralele ; labele sint
mici, u~or ovale; eoada eu insertie inalta este seurta
~i groasa, aeoperita eu par des dar nu prea lung, ru-
lata ~i tinuta putin lateral.
Cline eurajos ~i vigilent. Are multa independenta,
este artagos, energic ~i foarte zgomotos. Este dotat eu
un fler deosebit, eu auz foarte dezvoltat ~i privire pa-
trunzatoare. Datorita aces tor ealitati, la vinatoare nu-i
seapa niei un animal.
Ciine exeelent pentru paza turmelor de vite ~i pen-
tru vinatoare.

Iniiltimea :
M. 43-47, ideal 45 em
F. 41-45, ideal 44 em
Greutatea:
M. 15-18 kg
F. 13-16 kg
Culoarea piirului :
Galbui-ro~eat; negru; ro~u; eenusiu·
erem (euloarea nisipului ~i a griului)
54
 27 CIOBANESC POLONEZ DE TATRA
Owe zarek podlhalanski
POLONIA

In deeursul marilor emigrari din Orient, aeest dine

a fost adus In Europa Centrala 1?iadaptat la natura 1?i
clima regi unii.
Cline de talie mare, se aseamana eu dinii eioba-
ne1?tidin Muntii Pirinei. Are 0 Infati1?are impunatoare
1?ieleganta, corp Indesat, de forma dreptunghiulara,
252 museulos 1?iagil, ear~-i da un aspect de forta 1?ivita-
litate. Blana bogata, par scurt pe cap 1?ipicioare, par
lung, des, drept sau u1?or ondulat, aspru pe re~tul
corpului ; guler bogat, coada stufoasa, purtata sub ni-
Iniiltimea : velul spatelui. Maseulul este eeva mai seurt dedt
M. 65-70 em femela. Ochii de marime mijlocie, putin oblici, au pri-
F. 60-65 em virea grava, inteligenta 1?iatenta ; urechile triunghiu-
lare, destul de groase, 'atlrna pe llnga cap. Gltul este
Grwtatea :
museulos, de lungime medie, inserat adinc In trunchi ;
M. 35 kg membrele sint musculoase, tari, cu osatura nu prea
F. 33 kg grea.
Culoarea piiTltllli :
Alb-unieolor sau erem Este un dine echilibrat 1?icuminte, foarte asculta-
tor, u1?orde dresat.
Folosit ca paznie al turmelor 1?ica un excelent dine
de garda. Datorita Infati1?arii sale deosebit de fru-
moasa este apreciat 1?ica un elegant dine de Insotire.

55
 28 CIOBANESC POLONEZ DE CIMPIE
Polski owczarek nizinny / Pon
POLONIA
Este 0 rasa veche poloneza.
De talie mijlocie, cu corp compact, musculos, aco-
perit cu blana deosebit de bogata din par lung, des,
gros ~i catifelat, cu puf moale ~i des care ii permite sa
reziste la clima aspra a Europei de Rasarit, la zapada ~i
ploaie. Are infati~are vioaie ~i atragatoare; capul de
marime mijlocie este armonios, craniul este putin lat
~i u~or boltit, stopul pronuntat, ochii mijlocii, ovali,
251 bruni au privirea vioaie ~i patrunziHoare ; urechile sint
cordiforme, inserate la inaltimea medie, cu muchea
intern a a~ternutii pe obraji; gitul fara salbii, tare ~i
musculos este tinut orizontal; membrele sint drepte,
Iniiltimea : bine angulate, viguroase, coada este scurta, sau absenta
M. 43-52 cm
F. 40-46 cm din na~tere, sau cupata.
Greutatea: Inteligent, vigilent, receptiv, docil ~i dotat cu 0
M. 30-32 kg foarte bun a memorie, curajos, vioi dar cu masura, reo
F. 28-30 kg zistent la intemperii, nici 0 munca nu-l sperie. Foarte
devotat stapinului ; se dreseaza u~or.
Culoarea piirului :
Sint admise toate culorile ~i pete de orice Este folosit ca paznic al turmelor de vite dar, mai
culoare ales, la paza locuintelor.

56
 29 SPITZ LAPON
Lapphund
SUEDIA

Original' din Tarile Baltice. este urma~ul lupului

polar. Se aseamana cu "Clinele Val' anger" al carui sche-
let a fost gasit in nordul Norvegiei ~i care are 0 ve-
chime de peste 7000 de ani. Unii sustin ca acest dine
este stramo~ul tuturor dinilor Spitz care provin din
regiunile Polului Nord. Climatul aspru a detel'minat la
aceasta rasa selectia - ciinii' slabi, care nu au rezistat
frigului, au disparut. Din aceasta cauza, rasa s-a
pastrat foarte curata, cu exemplare viguroase, pline de
vitalitate. Este fo~l'te putin raspindit in alte tari.
135
Clinele lapon are 0 talie mijlocie, cu aspect de
Spitz mic. Corpul este indesat, acoperit cu par bogat
Iniiltimea : ~i des, foarte zbirlit ~i ciufulit; capul, cu urechi mici
M. 45-50 cm ~i ascutite purtate in sus, este tinut drept ; ochii sint
F. 40-45 cm mari ~i rotunzi, de culoal'e bruna ; stopul este accen-
Greutatea: tuat, botul relativ scurt este mai gros la radacina ~i
M. 15-20 kg de aici se ingusteaza treptat ~i uniform spre nas;
F. 13-18 kg tl'unchiul este compact, spatele drept, abdomenul putin
supt, membrele tari, drepte, paralele.
Culoarea piirulni :
Maron inchis ; negru ; mal'on-deschis. Sint Este un dine vioi, vigilent ~i foarte ascultator. Are
admise pete pe bot, piept ~i picioare un curaj deosebit : nu ezita sa-~i l'i~te viata dnd turma
sa este atacata de lupi ~i ur~i. Este foarte devotat ~i
ata~at stapinului ~i turmei incredintate.

Un excelent paznic al turmelor de reni, folosit tot

mai mult ~i la tractiunea saniilor, la paza casei, la vi-
natoare.

57
 ..

30 CIOBANESC SUEDEZ
Vastgotaspets; Svensk Vallhund
SUEDIA
Acest ciine ciobanesc se aseamana foarte mult cu
ciinele galic Corgi Pembroke, ambii avind acela~i ar-
bore genealogic. Totu~i, chinologia oIiciala suedeza sus-
tine ca aceasta rasa este absolut autohtona. Sustinerea
nu are nici 0 baza ~i, ca atare, originea acestui harnic
ciine ciobanesc nu este definita.

Wastgotaspets este un ciine de talie mIca, cu pi-

cioare scurte, cu corp musculos, acoperit de par scurt,
des ~i aspru. Infiiti~area ~i comportarea lui denota ener-
gie, vioiciune, curaj ~i vigilenta. Capul este voluminos
14 ~i uscativ, ochii de marime mijlocie, ovali, de culoare
brun-inchis, urechile ascutite, ridicate in sus, mobile,
acoperite pina la virf cu par fin ~i aspru. Gitul este
IM.niiltimea :
33-40 cm
lung, cu mu~ehii cervicali tari, bine tinut in sus ; spa-
tele scurt, musculos, pieptul lat ~i adinc, membrele
F. 33-40 cm bine angulate, cu oase puternice; coada, care nu
trebuie sa depa~easca 10 cm este tinuta orizontal sau
Greutatea: ceva mai jos.
M. 9-14 kg Ciine foarte agil, vigilent, credincios ~i ata~at.
F. 9-14 kg
Culoarea piirului : Este folosit ca un excelent paznic al turmelor de vite
Cenu~iu; galben-ro~cat; maron-galbui, ~i al locuintelor. Adesea este utilizat ~i la vinatoare.
vargat eu albastru ~i cenu~iu

58
 31 CIOBANESC SLOV AC
Slovensky-cuvac
CEHOSLOV ACTA

Rasa tinara, autohtona din Slovacia, pe care F.C.I.

a recunoscut-o oficial in 1964. Unii autori din Slovacia
cred insa ca el ar descinde din dinele ciobanesc ungu-
resc Kuvasz. Profesorul veterinar, dr. Hruza, de la Fa-
cultatea din Brno, i-a definit caracterele, fixind aceasta
rasa de dini care, de sute de ani, a pazit turmele de
vite din muntii Slovaciei.
Este un dine de talie mare, bine construit, puternic,
142 cu infatililare deosebit de impunatoare Iilifrumoasa. Este
lini~tit, curajos, inteligent Iilivigilent. Parul des ~i aspru,
putin ondulat, CLl guler bogat la git, care ii acopera
corpul, ii da posibilitatea sa reziste la intemperii.
Este foarte credincios' ~i atalilat stapinului Iili tur-
mei pe care 0 piize~te, ascultator ("cuvac" in slovaca
inseamna "a asculta, a fi atent"), are un curaj deose-
bit, ataca urlilii Iili lupii.
Ciobanescul slovac este folosit ca paznic al turme-
lor Iilial locuintelor. Se orienteaza perfect ~i noaptea.
Este ~i un foarte bun insotitor.

Ina1timea:
M. 6~-70 cm
F. 59-65 cm
Greutatea:
M. 36-44 kg
F. 31-37 kg
Culoarea piirului :
Alb. Se admite 0 nuanta u~or galbuie la
git ~i urechi
59
 32 CIOBANESC DE CHARPLANINA
Iugoslovenski ovcarski pas - Sarplaninac
IUGOSLAVIA

A fost adus in Europa din Asia 0 data cu migrarile

popoarelor in timpuri preistorice. La inceput s-a ras-
pindit in Iliria romana, regiune situata pe tarmul Marii
Adriatice, pentru care s-a ~i numit "Cline ciobanesc de
Iliria" (Ilirski ovcar) ; mai tlrziu, rasa s-a stabilizat in
muntii Charplanina. In 1957, la cererea Federatiei Chi-
nologice Iugoslave, F.C.I. a aprobat ca acest dine sa se
155 numeasca Ciobanesc iugoslav de Charplanina.

Greutatea: Este un dine de talie ceva mai mare ca cea mijlo-

Iniiltimea : cie, cu corp robust, bine construit ~i foarte bine pro-
M. 56-62 em M. 35-45 kg portionat, acoperit cu par lung ~i des; capul este po-
F. 54-58 em F. 30-40 kg trivit de lung, stopul putin marc at, ochii migdalati, cu
Culoarea piirului: unicolor; toate nuan- expresie calma, patrunzatoare, fara teama; urechile
tele de la alb la maron ~i negru. Ideal-gri- de lungime medie in forma de "V" atirna de-a lungul
fer ~i gri-inchis. obrajilor. Gitul este lat, gros ~i musculos, acoperit cu
par lung, aspru ~i des care formeaza guler in jurul
capului accentuindu-i latimea ~i adincimea ; linia su-
perioara a trunchiului este orizontala sau u~or descen-
denta ; lungimea trunchiului intrece putin inaltimea ;
greabanul nu este marc at, spinarea este dreapta ~i lata,
crupa de lungime medie este piezi~a, lata ~i musculoasa,
toracele adine, pieptul lat ~i musculos. Coada lunga
pina la jaret, groasa la baza, subtiindu-se spre virf,
u~or arcuita, in forma de sabie, acoperita cu par stufos,
se termina la virf cu franjuri. Farul este aspru ~i tare,
mai scurt pe cap ~i picioare, mai lung pe restul corpului
~i pe coada. Are puf fin, bogat ~i stufos.

Constitutie puternica, un temperament calm, un ca-

racter bun. Inteligent, incoruptibil ~i devotat stapinu-
lui. Un bun aparator, care nu mu~ca.

Ciinele Ciobanesc iugoslav de Charplanina este un

excelent paznic al turmelor ~i al casei ; datorita cura-
jului sau este un adversar de temut pentru lupi ~i ur~i.

60
 33 CIOBANEC DE KARST
Kraski ovcar
IUGOSLAVIA

Cline de talie mijlocie, robust, cu urechile cazute

pe linga cap; corpul bine construit, cu aspect _drept-
unghiular este acoperit cu par lung i;>iabunden-.L Este
un dine cu infatii;>are armonioasa, cu musculatura pu-
ternica ; capul este nobil ; ochii migdalati, oblici, bruni,
cu privire directa sint putin melancolici. Urechile inse-
rate cam sus, de marime medie, cad in forma de "V" ;
278 gitul este arcuit, tinut semet, far a salbii ; spatele este
drept i;>ilat, ceva mai lung dedt inalt ; membrele bine
proportionate i;>idrepte sint tari ~i musculoase; coada
inseraUi sus in forma de sabie este tinuta normal.
Are un temperament calm, este brav i;>icurajos, in-
teligent, vigilent i;>i foarte devotat stapinului. Cu
strainii este suspicios i;>ineincrezator. Dad stapinul este
atacat n apara cu indirjire.
Ciobanescul de Karst este un excelent dine de paza
al turmelor i;>ial locuintelor. Este utilizat ~i ca un bun
dine de insotire.

Iniiltimea :
M. 55-60, ideal 57 cm
F. 52-56, ideal 54 cm
Greutatea:
M. 30-40 kg
F. 25-35 kg
Culoarea piirului :
Cenui;>iu; gri-deschis ; culoarea nisipului
pe piept i;>ilabe
61
6 - 330 rase de ciini, in imagini
 34 CIOBANESC CROAT
Hrvatski ovcar
IUGOSLA VIA'

Ca 9i Ciobiinescul de Karst, este 0 rasii autohtonii

iugoslavii.
Cline de talie sub limita mijlocie, robust. Piirul
scurt de pe cap 9i picioare este caracteristica acestei
rase. Pe restul corpului piirul este lung, u90r ondulat
sau incretit, insii nu cu aspect Enos. Caput de forma
conica este proportional cu corpul ; ochii expresivi, vii;
migdalati sint de culoare brunii pinii la negru ; ure-
chile mici, ascutite, triunghiulare sint purtate verti-
cal ; gitul de lungime medie este adinc, rotund, destuJ
de musculos, fara cute, cu par des, purtat oblic in sus ;
spateJe este scurt 9i musculos, greabanul nu este pro-
nuntat, toracele adinc 9i suficient de lat este de lun-
gime medie 9i bine arcuit, abdomenul implinit 9i U90r
277 subt. Coada, inseratii sus, cu par lung 9i des, este pur-
tatii. mai jos de linia spatelui.
Cline vioi, atent, inteligent, modest 9i foarte ascul-
tator. U1?orde dresat, este curajos, ata9at 9i devotat
stapinuluL
Este folosit ca un excelent paznic al turmelor de
vite, avind pentru aceasta 0 foarte dezvoltatii incli-
natie, ca 9i un util paznic allocuinielor.

Iniiltimea :
M. mare : 40-50 cm
micii : 37-44 cm
F. mare : 40-50 cm
mica : 30-40 cm
Greutatea:
M. 10-14 kg la marime mica
F. 8-12 kg la marime mica
Culoarea piirului:
Negru. Se admite 0 singurii pata albii.
62
 35 CIOBANESC SCOTIAN - COLLIE CD BARBA
Bearded Collie
ANGLIA

Rasa foarte veche de ongme scotiana. Totu~i, unii

chinologi ii atribuie origine engleza. Numele de Collie
se presupune ca vine de la cuvintul "cool" care in-
seamna carbune. Exista ~i prespunerea ca numele ar
proveni de la oile numite "colley", pazite de acest
dine, in special in secolul al 18-lea, secolul expansiunii
271 industriei textile in Anglia.
Collie cu barba este un dine vioi, cu corp lung ~i
subtire, bine construit, musculos dar nu greoi. Are 0
Iniiltimea : silueta foarte frumoasa. Corpul este acoperit cu par
M. 53-56 cm lung, neted, destul de aspru; parul de la barbie are
F. 51-53 cm o lungime moderata insa se lunge~te spre piept formind
Greutatea: un fel de barba; puful este moale ~i matasos. Capul
este masiv dar proportional cu corpul ; ochii mari, stra-
M. 20-27 kg lucitori ; urechile atirninde sint acoperite cu par lung.
F. 17-23 kg Gitul este destul de lung, musculos, u~or arcuit ; mem-
Culoarea piirului : brele anterioare sint drepte, cu osatura bun a, trunchiul
Cenu~iu; diramiziu; ro~cat; negru cu este destul de lung, cu spatele drept, flancurile' tari,
toate nuantele de maron ; cu sau fara pete toracele deopotriva de adinc ~i lung, umerii plati, ster-
albe sau de culoarea nisipului nul drept; labele ovale, cu talpile j oase, cu degetele
bine strinse ~i arcuite, acoperite cu par ~i intre degete.
Coada cu insertie joasa, de lungime me die, cu virful
recurbat, este acoperita de par lung; in stare de alerta
este tinuta in sus dar nu peste nivelul spatelui.
Ciine sprinten, sigur de el, foarte nervos ~i sensibil.
Inteligent, neobosit, foarte rapid ~i eficient in activi-
tatea lui. Are un caracter echilibrat care-i permite sa
se acomodeze u~or cu toate sarcinile. Se dreseaza u~or.

Este folosit la paza turmelor da'r ~i ca un bun dine

de insotire.

63
6*
 36 CIOBANESC SCO'fIAN
COLLIE CU pAR LUNG ~I ASPRU
Rough Collie; Berger d'Ecosse
ANGLIA

Numit ~i Ciobanesc de Scotia, este a rasa foarte

veche, cunoscuta inca din secolul al 12-lea. Oamenii
de 1?tiinta au aratat ca scheletul acestui dine se asea-
mana foarte mult cu acela al dinelui salbatic, fapt recu-
noscut 1?ide savantul englez Darwin. Asupra originii
numelui sint mai multe teorii. Unii sustin ca acesta
derivii de la cuvintul "collt", "coaly" sau "coley" care
inseamna "aproape negru", culoare foarte des intilnita
pe atunci. Altii sustin ca numele sau ar veni de la
cuvintul "collar", care inseamna "colier", datorita gule-
rului de par din jurul gitului. Altii sustin ca numele
156 ar proveni de la aile numite "colley" care erau pazite

Iniiltimea :
M. 56-61 cm
F. 51-56 cm
Greutatea:
M. 20-29 kg
F. 18-25 kg
Culoarea piirului :
Culoarea nisipului - de la auriu la gal-
ben inchis ; manta ro~cata ; tricolor - ne-
gru cu pete ro~ii ~i galbene
64
 de acest dine in secolul al 18-lea, de unde ;;i denumi-
rea de Colley-Dog (dine Colley). Se ;;tie insa ca la dinele
Collie culoarea parului nu este determinanta - admi-
tindu-se orice combinatie ; blana, insa, prezinta 0 mare
importanta in armonia de ansamblu a acestui tip canin.
Sint doua varietati de Collie - una cu par lung ~i
aspru ;;i alta cu par scurt ~i neted, care au acelea~i ca-
ractere morfologice ~i utilizari, deosebindu-se intre ele
numai prin lungimea ~i felul parului.
Collie cu par lung ~i aspru, unul dintre exemplarele
cele mai frumoase ale raselor canine, are 0 forma tie
anatomicil perfecta, un corp mai mult lung, puternic
construit, capul proportionat fata de corp, botul potrivit
de lung, ochii migdalati, u~or oblici, bUnzi, vii ~i inte-
ligenti ; ureehi mici, prinse inspre virful eapului, atlrna
spre spate dnd dinele este in repaus ;;i sint ridieate
in sus, pe jumatate, dnd dinele este in alarma sau
atentie. Este acoperit eu 0 splendida blana bogata, din
par lung, des ~i aspru, eu puf moale, des ~i lipit de
corp, cu eoama ~i guler de par des, foarte abundent.
Gitul este musculos, viguros, u~or arcuit ~i destul de
lung; membrele anterioare sint vertieale ~i musculoase ;
cele posterioare au eoapse musculoase, eu eontururi
clare; labele sint ovale, eu pernele talpilor groase, eu
degete arcuite ~i bine strinse ; eele posterioare sint mai
putin areuite; jaretul este viguros ~i plasat adine.
Trunehiul este mai degraba lung, eu laturi proeminente.
Coada de lungime medie este purtata atirnat in jos in
stare de repaos ~i eu virful u;;or incovoiat in sus in
stare de alerta.

Frumusetea capului, a blanii, bUndetea expreslel,

proportionalitatea, tinuta mindra, totul eoneureaza la
prezentarea unei infati;;ari plaeute ~i elegante, care
inspira admiratie. Este un adevarat dine nobil, de 0
mare frumusete, dotat eu inteligenta remarcabila ~i
vioieiune. Felul de a purta eapul, mersul sau lejer ~i
gratios, expresia ochilor melaneolica dar in aeela;;i timp
malitioasa, precum ~i caraeterul sau bUnd, fae din el
un dine de clasa inalta. Credincios, ata~at ~i aseulta-
tor, se dreseaza u~or, eu eonditia sa fie tratat eu bUn-
dete.

Este un excelent dine eiobanese de paz a a turmelor

de oi din Scotia ~i Anglia. In Franta, in mod special,
~i in alte tari este folosit ea un perfect dine de insotire.
Bun tovara~ de joaca ~i de paza al eopiilor.
65
 37 CIOBANESC SCOTIAN
COLLIE CU pAR 'SCURT SI NETED
Collie Smooth .
ANGLIA

Ca ~i Collie cu par lung, este 0 rasa veche scotianii

care provine din incruci~area intre dinii Collie cu par
lung ~i Greyhound. Cu timpul, prin mai multe selec-
tionari, caracteristicile tipului de dine Greyhound au
disparut raminind predominante calitatile excelentului
ciobiinesc Collie. Citva timp a fost lasat in parasire ;
astazi insa este unul dintre exemplarele canine eele
mai iubite in Anglia.

296 Caracteristicile sale morfologice sint asemanatoare

cu acelea ale dinelui Collie cu par lung, de care se
deosebe~te numai prin felul parului, care este scurt,
des ~i neted.
Armonia perfecta dintre craniu ~i bot, talie ~i intre-
gul corp, culoarea, a~ezarea ~i expresia ochilor, inser-
tia ~i purtarea urechilor, mi~carea lejera ~i placuta
- toate determina acel aspect visator, dar totu~i vioi,
care face din Collie unul din cei mai frumo~i repre-
zentanti ai speciei canine.

Este un excelent dine de paza al turmelor de oi ~i

un foarte bun dine insotitor.

Iniiltimea :
M. 56-61 em
F. 51-56 em
Greutatea:
M. 20-30 kg
F. 18-25 kg
Culoarea piirului :
Culoarea nisipului, de la auriu la galben
inchis ; manta ro~catii ; albastru cenu~iu ;
manta albastra cu pete negre i?iro;>ii la cap
~i labe

66
38 CIOBANEC ENGLEZ BOBTAIL
Old English Sheepdog
ANGLIA

Este cel mai vechi dine ciobanesc englez a carei

origine nu este stabilita. Datorita asemanarii cu cnnn
ciobane~ti Briard, Bergam, ungure~ti ~i francezi se
presupune ca ar avea acela~i stramo~ - dinele cio-
banesc persian adus In Anglia de legiunile romane. Prin
diferite lncruci~ari cu dinele Deerhound, mai tlrziu cu
Briard, adus In Anglia de soldatii englezi dupa razboiul
de 100 de ani, a rezultat tipul de dine actual. El a
capatat numele de Bobtail, pentru ca se na~te cu.coada
scurta "ciot", fapt datorat staplnilor sai care, pentru
a fi scutiti de impozitul perceput pentru dinii de lux,
Ii taiau coada.

Este un dine puternic, cu aspect compact, cu corpul

foarte simetric, destul de scurt ~i lndesat, robust, mus-
culos, acoperit peste tot cu par lung, aspru ~i stufos ;
capul mare, mai mult patrat, cu arcade bine conturate,
este acoperit bine cu par lung; stopul este puternic ;
ochii slnt expresivi, de culori diferite; urechile mici
atlrnlnde de-a lungul capului slnt acoperite cu par
putin. Gltul este destul de lung, u~or arcuit ~i acoperit
cu par abundent ; trunchiul este scurt ~i foarte lnd~sat,
coastele bine bombate, toracele lat ~i adlnc, flancurile
viguroase ~i u~or arcuite; membrele Slnt drepte, cu
osatura lunga, acoperite peste tot cu par des, gros ~i
lung; labele slnt mici, rotunde, cu degete bine arcuite,
cu talpi groase ~i rotunde.

Are un mers greoi, ca de urs ~i un latrat deosebit,

zgomotos. Este vioi, bllnd, inteligent ~i devotat staPI-
nului.

Excelent dine de paza a turmelor ~i un foarte bun

lnsotitor.

Iniiltimea : Greutatea :
M. 56 cm ~i mai mult M. 25-30 kg
F. 55 cm F. 22-28 kg
Culoarea piirului :
Toate nuantele de cenu~iu, albastru sau
16 albastru-cenu~iu, cu sau fara pete albe
67
 39 CIOBANESC DE SHETLAND-SHELTIE
Sheltie-Shetland Sheepdog
ANGLIA
Provine din insulele Shetland, din nord-vestul Sco-
tiei, a~a dupa cum n arata ~i numele ~i este rezultatul
unor serii de Incruci~ari Intre dinele Border Collie sco-
tian ~i dinii din Groenlanda adu~i de vinatorii de
balene. Mai tIrziu s-au facut ~i alte Incruci~ari cu dinii
Spitz, datorita carora Ciobanescul de Shetland are 0
structura mica. De~i se aseamana foarte mult cu Collie
cu par lung ~i aspru, de care se deosebe~te prin statura
mica, nu se poate spune ca este un "Collie pitic",
88 neavind nici a caracteristica In acest sens.

Iniiltimea :
M. ideal - 35 cm, maxim 40 cm
F. ideal - 35 cm, maxim 37 cm
Greutatea:
M. 10-18 kg
F. 10-18 kg
Culoarea pirului :
Tricolor: negru intens, ro~cat ~i cenu~iu ;
pete albe pe pjept, labe ~i virful cozii ; al-
bastru-cenu~iu

68
 eu 0 structura simetriea, bine proportionat, prezinta
un corp viguros 1;>iplin de viata, museulos, eu osatura
puterniea la pieioare, tara a fi greoi sau dur; eapul
este fin, bine seulptat ; oehii de marime mijloeie, obliei,
migdalati, de euloare brun-inehis, exeeptind pe eei eu
blana de euloare albastru-eenu1;>iula care oehii sint al-
ba1;>tri,au 0 expresie de blindete; ureehile mici sint
prinse sus 1;>i indoite putin inspre fata ; gitul este mus-
eulos, frumos areuit, destul de lung pentru a da un
aspect mindru eapului ; membrele sint drepte, museu-
loase 1;>isolide, eu osatura viguroasa ; spatele este eeva
mai lung deeit inalt; eoada eu par bogat ajungind
pina la jaret este purtata eu virful u1;>orreeurbat. Blana
deasa 1;>ibogata, eu eoama 1;>ijabot pe piept, foarte abun-
denta, parul lung, drept 1;>irigid 1;>ipuful moale,
seurt 1;>ifin dau aeestui dine 0 infati1;>aredeosebit de
armonioasa care inspira admiratie.
Pe ling a frumusete, este inteligent, vioi 1;>iaseulta-
tor, supus stapinului, prietenos eu eopiii, rabdator, re-
zervat fata de straini.
Este folosit la paza turmelor de oi dar 1;>iea insoti-
tor, fiind foarte devotat 1;>ijueau1;>.Este un dine prie-
tenos eu toti ai easei, ehiar 1;>ieu alte animale.

•
69
 40 WELSH CORGI CARDIGAN
ANGLIA

Este de origine galica, foarte apreciat de eelti care

n foloseau la paza eopiilor. Cu peste 2000 de ani in urma
a fost adus de eelti in Tara Galilor :;;iin Cornuailles,
in fuga lor din fata hoardelor barbare. Mai tirziu·, s-au
fikut 0 serie de ineruci:;;ari eu dinii nordiei Buhund
:;;iVallhund, adu:;;i de navalitorii normanzi, 9i eu dinii
englezi 8ealyham Terrier ~i Colley. In 1933 a fost in-
trodus la eurtea Angliei de eatre Dueele de York, viito-
rul rege Georges al VI-lea, fapt ee a eontribuit mult
38 la popularitatea :;;iraspindirea lui.
Este un dine mie de statura, bine legat, eu eorpul
destul de lung, viguros, puternie :;;imuseulos, aeoperit
eu par seurt sau putin mai lung :;;i aspru, asemanator
eu eel al vulpii; oehii de marime mijlocie, departati,
inehi:;;i la euloare au privirea vioaie :;;iatenta ; ureehile
proportionale eu talia sint drepte, ereete, distan-
tate 9 em intre ele ; gitul este museulos, bine dezvol-
tat, proportional eu eorpul ; trunehiul este lung :;;ipu-
ternie, eu laturile bine rotunjite, eu eonturul precis;
labele sint rotunde, eu tal pile solide, destul de mari.
Coada este potrivit de lunga, asemanatoare eu eea a
. vulpii.
Cline plin de energie, neobosit, inteligent, :;;iret ea
o vulpe, vesel :;;i foarte devotat.
Este folosit la paza turmelor de oi, dar mai ales ea
insotitor. Adesea este utilizat :;;ila vinatoare.

Iniiltimea :
M. 30 em
F. 30 em
Greutatea:
M. 10:-12 kg
F. 9-11 kg
Culoarea piirului :
Toate eulorile, afara de alb curat

70
 41 WELSH CORGI PEMBROKE
ANGLIA

Are aceea~i ongme galica ca ~i Welsh Corgi Car-

digan cu care se aseamana foarte multo A fost adus in
Tara Galilor, in anul 1107, de catre tesatorii flamanzi
I
chemati de regele Henrie sa-~i dezvolte artizanatul in
regatul sau. Ciinii adu~i de tesatori erau inruditi cu
dinii nordici Samojede ~i Elkhound, care aveau ace-
ea~i origine ca ~i dinii celtilor.
Acestui fapt se datoreaza asemanarea rasei cu Corgi
Cardigan, de care se deosebe~te prin statura, care este
mai mica, ~i parul ce acopera corpul, care este mai
lung, des ~i nu prea aspru. Are coada-ciot (a lui Cardigan
fiind mai lunga), Corgi Pembroke are aceea~i infati-
~are ca a vulpii : corpul bine construit da impresia de
rezistenta ~i densitate in volum mic ; puternic, vioi, cu
un cap asemanator cu al vulpii, cu urechi de marime
mijlocie, drepte ~i putin ascutite ; ochii au 0 expresie
inteligenta, ~ireata ~i vie.
Deosebit de rezistent ~i energic, foate ata~at ~i
credincios.
Este folosit la paza turmelor, dar mEti ales l'a un
bun dine insotitor. In cazuri mai rare, este uti]jzat la
vinatoare.

39

Iniiltimea :
M. 25-30 em
F. 25-30 em
Greutatea :
M. 9-11 kg
F. 8-10 kg
Culoarea pii7"ului :
Unicolor-ro~u; ro~cat; negru ~i ro~u cu
pete albe pe piept, git ~i labe ; culoarea ni-
sipului
71
 42 ClINE DE CIREADA AUSTRALIAN
Heeler Australian
AUSTRALIA
Asupra originii acestei rase slnt mai multe pareri :
unii sustin ca ar rezulta dintr-o lncruci~are lntre Kel-
pie australian ~i un Collie de culoare albastru cenu:;;iu
(bleu merle) ; altii sustin ca ar fi 0 lncruci:;>are lntre
Dingo sau dinele salbatec australian :;;iun Dalmatian.
Cert este ca tara sa de origine este Noua Galie de Sud,
unde crescatorii de vite H foloseau ca paznic :;;i con-
ducator al cirezilor : aducea vitele lntlrziate la turma
mu:;;dndu-le de caldi, de un de ~i denumirea de
"Heeler".
Cline de talie mijlocie, bine construit, compact, cu
corp armonios, puternic, acoperit eu par scurt, drept :;;i
putin aspru, dublat de un puf moale ;;i des. Ochii ovali,
mijlocii, de culoare brun-Inchis exprima vigilenta :;;i
287 inteligenta, manifestate printr-o stralucire aparte dnd
devine banuitor fata de cineva.
Iniiltimea : Greutatea:
M. 47,5-55 cm Cu lnfati:;;are eleganta, este un dine inteligent :;;i
M. 15-18 kg extrem de harnic. Dispunlnd de calmul :;;iforta nece-
F. 42,5-51 cm F. 14-16 kg sare este capabil sa lndeplineasca orice lucru obositor;
Culoarea piirului : datorita musculaturii sale puternice pare neobosit :;;i
Albastru sau albastru patat cu ro:;;u sprinten. Caracteristic pentru aceasta raSa este faptul
ca lucreaza fara sa latre.

Un excelent paznic al turmelor de vite :;;iun foarte

bun lnsoti tor.

ClINE DE TURMA AUSTRALIAN

Australian Cattle Dog
A fost creat prin lncruci:;;al"ilntre dinii ciobane:;;ti
:lUstralieni :;;ineozeelandezi.
De talie mijlocie $i robust, cu capul pUl'tat mlndru,
are urechile cazute, ochii aproape intotdeauna alba:;;tri,
parul bogat, negru cu ro;;u, sau alb cu pete maron.
Afectuos, credincios stapinului, curajos, jucau:;;, se
adapteaza u:;;or vieW de familie.
Este un dine ciobanesc foarte activ, care :;;tie sa
conduca foarte bine animalele catre tarcurile lor ; este
apreciat :;;ipentru rapiditatea cu care aduna turma. Ca-
racteristic acestui dine este ca, la nevoie, emite un stri-
gat aparte, lntre latrat $i urlet.
72
 43 SCHAPENDOES
OLAND A

Tara sa de ongme este Olanda, unde a avut 0 pe-

rioada de inflorire, insa dnd numarul turmelor de vite
s-a miqorat nu a mai fost folosit ~i este pe cale de
disparitie. Astazi, aceasta rasa mai exista datorita ini-
tiativei Clubului crescatorilor de animale din Olanda.

Cline de talie mijlocie, puternic, musculos, cu cor-

pul acoperit cu smocuri de par incllcit. Plin de viata,
foarte activ, energic ~i neobosit, inteligent ~i foarte
devotat.

Este un paznic excelent al turmelor ~i allocuintelor.

Inaltimea : Greutatea:
M. 43-50 cm M.-
F. 40-48 cm F. -
Culoarea parului :
Se admite orice culoare. La pa.r neted se
admite numai alb curat

Asociatia chinologidi din R. S. Romania In realizarea scopurilor sale, asociatia co-

este organizatie ob~teasea, de speeialitate, eu
pe7'sonalitate juridica ; i~i desfa~oara aetivitatea
sub conducerea ~i indrumarea Ministerului
Agriculturii, cu respectarea prevede7'ilor statu-
tului asociatiei, in deplin acord cu interesele ~i
scopurile membrilor cresctitori $i detinatori de
dini de rasa. Este constituita din totalitatea fi-
lialelor judetene, respectiv a municipiului Bucu-
re$ti, $i a organismelor de specialitate, $i este
singura organizatie reprezentantii a activitatii
chinologice din Republica Socialista Romiinia.
Asociatia are caracter social, $tiintific, edu-
cativ $i sportiv; organizeaza activitiiti pentru
conservarea, dezvoltarea $i punerea in valoare
a fondului genetic canin de rasa din tara noas-
tra. In acest sens, asociatia incurajeaza $i in-
druma creseatorii $i detinatorii de dini de rasa
pentru aplicarea metodelor $tiintifice privind
detinerea, reproducerea, cre$terea, instruirea .~i
utilizarea dinilor, astfel ca aceste anima Ie sii
devina dt mai utile omului $i societatii.
laboreaza cu organe ale administratiei de stat,
ministere, institutii centrale, unitiiti economice
socialiste $i alte organizatii ob$te$ti pentru or-
ganizarea activitatii chinologice, $tiintifice, cul-
turale, sportive, educative, recreative, de in-
siruire $i sprijin a membrilor siii, care pun in
comun contributia materialii., cuno$tintele $i
activitatea lor, in vederea realizarii obiective-
lor $i sarcinilor asociatiei.
Prin cuiburile sau canisele aflate la detina-
torii individuali $i organizatiile teritoriale, aso-
ciatia asigura efectivele necesare de dini de
rasa, din rasele standardizate $i recurwscute ca
atare, $i prin crearea de catre asociatie de noi
rase, sau prin omologarea raselor autohtone, in
vederea asigurarii ciinilor de serviciu, paza $i
utilitate pentru unitatile $i persoanele inte-
resate.
Sediul asociatiei este in Bucure$ti, Calea Mo-
$ilor 128, cod. 30334, telefon : 154523.

73
7 - 330 rase de ciini, in jma~ini
GRUPA a II-A dlNI tOE PAl A ~I APARARE

a) eu probe de lucru 57. Mastin de Pirinei

Mastin de los Pyreneos
44. Boxer 58. Ciine de muntc de Pirinei
45. Dobermann Chien des montagnes des Pyrenees
46. Hovawart 59. Dog de Bordeaux
47. Rottweiler Dogue de Bordeaux
48. Schnauzer uria!;i 60. Dog italian
Riesenschnauzer Mastino Napolitano
49. Spitz finlandez 61. Ciine de Hokkaido - Kyushu
Loulou finois ; Suomenpysty Korvat Hund von Hokkaido
62. Ciine de Ainu
b) Fara probe delucru
Ainos - Hokkaido-Ken
50. Fila Brasileiro 63. Ciine de lupta Tosa
51. Dog german Tosa Fichting Dog
Deutsche Dogge 64. Spitz japonez
52. Ciine de Canaan - tip Dingo Akita Inu
Canaan Dog - typ Dingo 65. Sanshu
53. Schnauzer mijlociu 66. Ciinede Atlas
54. Leonberger Aidi
55. Pinscher austriac cu par scurt 67. Ciine din Valea Estrella
Oesterreichischer Kurzhaar- Pinscher Cao da Serra da Estrella
56. Dog spaniol; 68: Ciine de Castro Laboreiro
Mastin Espafiol Cao da Castro Laboreiro

74
 Ciine
Pinscher
Landseer
Samoiede
de
Malamut
de
Bullmastiff
Mastiff
69. Volfspitz stina
Groenlanda
Eskimos de
de Berna
Entlebuch
Alaska 85.
84.
83.
80.
79.
81.
82. Dogue
Alaskan
English
90.
78. 89. Anglais
Eskimo-HundMalamute
Bulldog
Gronlandhund
Deutscher
Ex-Keeshond
Husky
Spitz
Dog
Bulldog
de siberian
Norrbottenspets
mare
german
Tibet
englez
turma
apadeSpitz
Rafeiro
Gross portughez
stina
doAppenzeller
elvetian
Alentejo 88.
87. Samojedhund
Thibetan Mastiff
75
 GRUPA a II-a cilNI DE PAZA ~I APARARE

Este una din grupele care cuprinde rase de dini cu ortgmt

joarte diferite $i, in special, cu utilizari deosebite. Chinologia of i-
ciala a reunit in aceasta grupa mai ales dini care au fost intre-
buintati, din cele mai vechi timpuri, pentru paza $i aparare, dini
a$a-zi$i de serviciu, adica de lucru, care, in spatiul lor de activitate,
au ajutat omul in alte indeletniciri dedt cele de vinatoare sau
pastorale.
Stramo$ii dinilor de paza sint Molossi de talie mare cu
instincte agresive. Rasele de astazi de dini de paza $i aparare au
fost C1'eate prin selectii speciale realizate de crescatori profesio-
ni$ti. Prin instruire atenta li s-au dezvoltat aptitudinile naturale
care au fost indreptate spre indeplinirea sarcinei fixate de om.
Din instinct, dinele supravegheaza casa stapinului sau. Prin
instruire, el a fost invatat sa supravegheze anumite obiecte $i
locu,ri, sa atace fara sa raneasca, sa ramina indiferent la zgomotele
facute de armele de foe, sa refuze orice hrana oferita de straini,
sa ramina calm la provocarile altor animale, sa treaca peste obsta-
cole dificile - scari, garduri, gropi, ape -, sa reziste la alergari $i
eforturi indelungate. Pe parcursul miilor de ani, datorita selectiei
$i instruirii atente, perseverente, dinele de paza $i apamre a ajuns
sa posede to ate aceste calitati, sa se adapteze la toate situatiile.

76
 Ciinii de paza $i apara7'e perfect instruiti sint utilizati pe scara
tot mai mare de politie la cautarea $i prinderea hotilor, la paza
hotarelor sau la depistarea d7'Ogurilor; altii, pentru salvarea din
apa ; altii, pentru gasirea persoanelor rata cite $i salvarea lor de
sub avalan$e sau darimaturile cutremurelor de pamint; altii,
pent7'U paza locuintelor sau pentru insotirea $i ocrotirea copiilor.
Utilizarea ciinelui in razboi, ca mesager, sentinela sau cerceta$
este cunoscuta de pe vremea celor mai vechi batalii; mai tirziu,
a carat munitii, truse sanitare, echipamente; a fost instruit
sa repereze mine $i sa gaseasca 7·aniti. Cit despre ciinii de sanie, ei
ramin de neinlocuit: pe intinderile inghetate sau acoperite cu
strat gros de zapada, unde nici un mijloc mecanic nu poate fi
folosit, singura posibilitate de a parcurge aceste mari intinde7'i
pustii ramin atelajele cu ciinii nordici de sanie. Dar cel mai frumos
titlu de glorie al unui ciine ramine cel de "ciine pentru orbi". De
Lap7'imele centre pentru instruirea ciinelui in acest scop, infiintate
cam in acela$i timp, in 1915, in Franta $i in Germania, pentru a
veni in ajutorul ranitilor la ochide pe front, $i pina astazi, pretu-
tindeni unde functioneaza astfel de centre, serviciile aduse omului
de acest tovara$ $i colabomtor fidel, care este ciinele, sint de ne-
pretuit.
77
 Nr.
CUi'ent
Nr, Dcnumirea rasei. Tara de origine
standardului Istoric, descriere morfologica, utilizare
F.e.I.

44 BOXER
GERMANIA

Rasa Boxer descinde din Evul Mediu, la formarea

ei contribuind, prin mai multe incruci~ari, rasele : Bul-
lenbeissern din Brabant, Mastifful 9i Bulldogul englez.
La sfir~itul secolului al 19-1ea a fost nominalizat ea
rasa, odata cu fondarea clubului german pentru cre~-
terea ciinelui Boxer (1896), raspindindu-se foarte re-
pede In toata Germania. Mai 1.lrziu, prin diferite me-
tode de selectie dirijate, s-a obtinut un exemplar de
dine Boxer care, pe Enga infati~;;area armonioasa, pre-
zinta $i 0 vie inteligenta 9i un caracter deosebit.
Boxerul este de talie mijlocie, cu aspect atletic, corp
solid, scurt, care se inscrie intr-o forma patrata, eu
musculatura bine dezvoltata, proeminenta. Mi~ea-
rile sale sint vioaie, mersul elegant ~i libel', tin uta mIn-
dra $i nobila, Infati$area supla ~i eleganta. Forma capu-
lui da acestei rase 0 fizionomie caracteristica. !n primul
rind, trebuie sa fie bine proportion at fata de restul
corpului ; partea superioara a capului, putin bombata.
trebuie sa fie svelta, far a obraji proeminentL Frumu-
setea capului depinde de proportia armonioasa Intre bot
~i parte a superioara a capului, care nu trebuie sa fie
prea mica. Botul trebuie sa fie bine dezvoltat, nu prea
scurt, ascutit sau pre a lung. Forma lui este influentata
144 de aspectul celor doua maxilare ~i de dantura. Maxila-
rul inferior depa~e~te ca lungime pe cel superior (prog-
Iniiltimea : natism inferior), Insa ambele trebuie sa fie marL !n
M. 57-63 cm
fata, comisurile prezinta falduri groase 9i negre. Dan-
F. 53-59 cm
Greutatea:
tura este puternica ~i regulata. Nasul u~or turtit, Insa
mai putin plat decit al Bulldogului ; obrajii bine dez-
M. peste 30 kg la inaltimea de 60 cm; voltati acopen'i u~or botul. Urechile situate In virful
F. cca 25 kg la inaltimea de 56 cm capului pot fi taiate sau netaiate, de lungime potrivitil.
Culoarea piirului : ~i purtate vertical. (Potrivit ultimei modificari a stan-
Galben, vargat (tigrat-benzi inchise) pe dardului solicitata de R.F. Germana ~i Suedia referitor
fond galben sau brun; galben; diferite la protectia animalelor, se cere sa nu mai fie taiate
nuante de la ro~cat inch is pin a la galben ; urechile ciinilor din aceasta rasa). Ochii exprima ener-
masca neagra limitata la regiunea nasului ; gie ~i inteligenta ; gitul este rotund 9i gros, destul de
marcaje albe, limitate lung, tare ~i musculos, totu~i uscativ, fara piele in fal-
78
duri sau salba, cu ceafa proeminenta, legat de spate
printr-o arcuire eleganta ; toracele este adinc, greaba-
nul bine aparent, spinarea scurta, dreapta, lata, bine
muscularizata. Coada prins a sus este taiata scurt. Pa-
rul este scurt, ludos, stdns aderent pe corp.
Boxerul este un dine puternic dar in acela~i timp
armonios, energic, curajos, vigilent. Fidel ~i ata~at sta-
pinului ~i casei, blInd in familie dar banuitor cu
strainii, vesel ~i prietenos, in special cu copiii, poate
deveni in unele imprejurari teribil, infrico~ator. Nu este
zgomotos, i~i rezerva latraturile numai pentru alarma.

Datorita calitatilor sale este u~or de dresat. Curat,

nepretentios, cinstit, fi'ira prefacatorii sau viclenii, chiar
~i clnd imbatdne~te, boxerul este deopotriva un dine
de pam, de companie sau utilitar, ca ~i cline de poli-
tie. EI apara din instinct stapinul, casa sau ma~ina ;
privirea lui, am de bllnda capata la nevoie un fulger
metalic care li indeparteaza pe raufacatori. Cline utili-
tar ~i de aparare, Boxerul este printre cei mai bine
adaptati nevoilor omului.

79
 45 DOBERMANN
GERMANIA

De creatie recenta, tipul actual al Dobermannului

a fost definitiv fixat la inceputul acestui secol de catre
Frederic Louis Dobermann, din Apolda-Thuringia care
fiind insarcinat cu gestionarea ~i supravegherea ocolului
de vite local, a hotarit sa creeze un dine de paza ~i ocro-
tire pentru a-I ajuta in munca sa. Prin diverse incruci-
~ari intre Pinscher ~i Dogul albastru german, intre
Rottweiler ~i Beauceron, Louis Dobermann a obtinut
un cline aspru, agresiv ~i destul de primitiv, al carui
principal defect era ca nu avea fixate caracteristicile
de baza ; intre exemplarele obtinute existau mari deo-
sebiri. Mai tirziu, un concetatean a lui, Otto Goller,
amelioreaza ~i fixeaza rasa prin diverse selectii ~i in-
cruci~ari cu Black and Tan Terrier ~i Greyhound,
obtinind un dine cu 0 silueta eleganta ~i supla.
Numit ~i "Clinele politi~tilor", este foarte raspindit
in toata lumea.

Ciine de talie mijlocie, robust, musculos, cu

mi~cari elegante. Prin infati~area sa mindra ~i nobi!.§'
corespunde unui dine cu 0 anatomie ideala. Capul este
lung ~i osos, craniul plat, stopul putin marcat ; ochii de
143 culoare inchisa au forma ovala; urechile prinse sus,

Iniiltimea :
M. 68-70 cm
F. 63-66, maxim 67 cm
Greutatea:
M. 20-26 kg
F. 20-26 kg
Culoarea piirului :
Negru ; maron inch is ; albastrui ; cenu~ill
cu semne de foc aramii

80
taiate in armonie eu eapul, sint purtate drept; gitul
useat $i museulos, de 0 lungime remareabila, este ridi-
cat eu multa demnitate ; spatele este drept, ferm, U$or
descendent; pieptul este adine, umerii soli~i, membrele
drepte, eu osatura puternica ; parul este seurt $i aspru,
bine aderat la corp. Coada, taiata seurt. Mersul este
clasie, elegant, ferm, eu fuleul intins.
Avind un temperament viu $i 0 expresie hotarita,
inteligenta $i energiea, 0 agresivitate naturala $i un
exeelent simt olfaetiv, 0 vointa ferma de lueru, eurajos
$i vigilent, fidel stapinului, eutezator, rapid $i erineen,
neinerezator in straini, U$or de dresat, Dobermann-ul
este folosit, eu rezultate exeelente, ea un dine de paza
$i aparare, de proteetie, de servieiu, de agrement; este
folosit eu foarte bune rezultate $i ea insotitor al orbilor,
in special femelele.

81
 46 HOVAWART
GERMANIA

Este un urma~ al Dogului tibetan. Numele sau vine

de la expresia folosita in Evul Mediu, "hofwarth", care
inseamna "pazitor de gospodarie". Se presupune ea are
aeeea~i provenienta ea ~i dinele de turma elvetian ~i
dinele eiobanese maghiar Kuvasz. In Germania exista
inca din seeolele al ll-lea ~i al 12-lea pieturi ~i alte lu-
erari de arta care prezinta un dine eu parul :;;i ure-
chile lungi, foarte asemanator eu tipul de dine Hova-
wart de astazi. Dezvoltarea sa a deeurs ineet ; de abia
190 in 1936 i-a fost reeunoseut standardul in Germania.

Iniiltimea : Greutatea: Putin eunoseut in alte tiiri, Hovawartul este un

M. 63-70 em M. 30-40 kg dine puternie, de eonstitutie robusta, de talie mare,
F. 58-65 em F. 25-35 kg eu parul lung, frumos :;;irezistent la intemperii. Intre
mas cuI ~i femela este 0 mare deosebire : femela este
Culoarea piirului : mai u~oara ~i mai armonios eonstruita. Capul este puter-
Negru inehis ; negru-galben eu semne de nie, eu fruntea lata ~i bombata, oehii de euloare inehisa,
la galben la auriu, pata alba la piept ~i vir- adeevata la euloarea blanii ; ureehile atirninde, de forma
ful eozii
triunghiulara sint purtate in eanere lib era ; gitul este
puternie, de lungime medie, bine aeoperit eu par dar
fara salba, pieptul spatios, adine, armonios ; membrele
anterioare sint drepte ~i puterniee, bine aeoperite eu
par; eele posterioare sint museuloase, eu artieulatii bine
legate; spatele este solid, drept, trunehiul eeva mai
lung dedt inalt; eoada bine aeoperita eu par trebuie
sa depa~easea jaretul, dar sa nu atinga solul.
Fiind eurajos ~i vigilent, ell simtul mirosului foarte
dezvoltat, lini~tit, atent, ata~at ~i devotC'.t.stapinului :;;i
easei, exeelent alergator ~i saritor, Hovawardul este un
dine de familie folosit, in special, pentru paz a ~i
oerotire.

82
 47 RO'I'IWEILER
GERMANIA

Adus in Europa de legiunile romane, care n folo-

seau la paza trupelor ~i la conducerea vitelor, incruci-
~indu-se ulterior cu ciobane~tii germani, a rezultat
ciinele cunoscut sub numle de Rottweiler, dupa nu-
mele ora~ului Rottweil, centru principal al negustorilor
de vite ~i cereale, pe care li ins~~ea ~i li proteja. Era
utilizat ~i de negustorii macelari, care n luau cu ei sa-i
apere cind se duceau la tirguri pentru a cumpara vite,
de unde capata ~i numele de "Cline de macelar". Intr-un
timp, aproape dispare; astazi este mult raspindit in
America, unde este foarte iubit, in Canada, Australia,
Marea Britanie, Franta, Elve~ia, Italia, Germania.
147
Cline robust, calm, sigur de sine, foarte puternic, de
talie care intrece media, cu aspect impozant ~i plin de
noble~e, cu corpul musculos, u~or alungit, compact ~i

I niiltimea :
M. mica 60-61 em
medie 62-64 em
mare 65-66 em
foarte mare 67-68 em
F. mica 55-57 cm
medie 58-59 cm
mare 60-61 em
foarte mare 62-63 cm
Greutatea:
M. 30 kg
F. 30 kg
Culoarea piirului :
Negru cu pete bine conturate brun-ro~cate
83
 48 SCHNAUZER URIA~
Riesenschnauzer
GERMANIA

Tipul original al acestei rase este Schnauzerul

mijlociu crescut in Wurttemberg. Schnauzerul uria~ este
rezultatul incruci~arii dintre Schnauzerul mijlociu, Do-
gul german ~i Bouvierul de Flandra. De~i nu este cu-
noscut de mult timp, se presupune ca are ca stramo~
ciinele Biber din Evul Mediu ~i ciinii ciobane~ti vechi,
indigeni din Wurttemherg ~i Tirol. Munca de selectie
a fost lunga ~i anevoioasa pina s-a obtinut un exemplar
cu calitati deosebite.
Barbos ~i mustacios, Schnauzerul uria~ este un ciine
181 de talie mare, rustic, cu infati~are extrem de impuna-
toare care cere respect. Foarte puternic, cu corp vi-
guros, robust, de forma patratica, musculos, acoperit
cu par scurt, aspru ~i des. Aspectul caracteristic al rasei
este dat de barba stufoasa care incadreaza botul ~i
sprincenele dese ce umbresc putin ochii. Datorita acestei
barbi, rasa a luat numele de "Schnauzer". Capul estE:

viguros, evocind forta, suplete $i rezistenta. Capul

este de lungime mijlocie, craniul lat intre urechi, botul
drept ~i lat ingustindu-se model' at spre virf, trufa nea-
gra, lata, bine dezvoltata, cu nari largi, ochii migdalati
de culoare brun-inchis, urechile mici, triunghiulare, cu
insertia inalta, bine departate ~i culcate inainte pc
frunte ; gitul este masiv, de lungime medie, bine muscu-
larizat, uscativ, fara salba sau falduri ; toracele este larg
~i adinc, pieptul dezvoltat, spatele drept, compact ~i
masiv; parul tectoI' este semilung, drept, aspru, des,
neted, bine aderent, ceva mai lung pe membre. Rasa
prezinta patru marimi : talie foarte mare, mare, mijlo-
cie ~i mica.
Inteligent, curajos ~i foarte devotat stapinului, rau-
tacios ~i periculos cu strainii, cu 0 comportare sigura
de el, vigilent, atent ~i dirz, Rottweilerul este folosit
ca un excelent ciine de paza, de ocrotire, de servicil',
~i ca insotitor.
84
 puternic ~i alungit, fruntea plata, stopul bine marcat,
botul de forma unui con retezat, trufa neagra ; ochii de
forma ovala sint inchi~i la culoare ; urechile prinse sus
sint taiate ascutit ~i purtate drept ; spatele este scurt ~i
viguros, membrele anterioare drepte ~i bine dezvoltate
trenul posterior solid, musculos ; coada prinsa sus este
taiata scurt ~i purtata drept; parul este aspru, drept
~i sirmos.
Este un dine cu rezistenta fara limita ~i curaj uimi-
tor; putin comod ~i extrem de agresiv ; inteligent, calm,
foarte devotat, perseverent in lucrul sau, se poate dresa
u~or; afectuos ~i vesel in sinul familiei, neincrezator
cu strainii.

Schnauzerul uria~ este un excelent paznic al marilor

gospodarii ; bun prieten al cailor, deci un bun paznic
al grajdurilor ; folosit de politie ~i ca agent de legatura
in armata,. indepline~te cu pIacere orice sarcina.

Iniiltimea :
M. tiO-70 cm
F. 60-65 cm
G1'eutatea :
M. 30-35 k.g
F. 26-32 kg
Culoa1'ea piinillli :
Negru ; sare ~i piper; gri-fer pin a la gri-
argintiu. Petele albe sau de alte culor·i
nu sint admise
•
 49 SPITZ FINLANDEZ
Loulou finois, Suomenpysty Korvat
FINLANDA

Este rasa nationala a Finlandei ; deseinde din Dogii

adu~i in tara eu diverse prilejuri. Dupa mai multe selee-
tionari, s-a obtinut 0 rasa pura de-abia la sfir~itul se-
eolului a] 19-1ea.

Cline plaeut la infati~are, de talie mijloeie, eu corp

aproape patrat, aeoperit eu par destul de lung de eu-
loare brun-ro~eat. Capul este de marime mijloeie ~i us-
eativ, fruntea u~or areuita, stopul pronuntat; botul
49 este ingust ~i useativ, trufa neagra ea smoala, oehii
vioi, de euloare inehisa, ureehile eiulite, eu virful as-
eutit, eu textura fina, extrem de mobile. Gitul este
museulos, la maseuli pare seurt datorita parului abun-
Iniiltimea : dent, spatele drept ~i viguros, pieptul adine, abdo-
M. 44-50 em menul u~or l'idieat, membrele anterioare puterniee ~i
F. 39-45 em drepte ; eele posterioare puterniee, eu jaretii drepti ~i
Greutatea: labele rotunjte. Parul pe cap ~i pieioare, in afara de
M. eea 13 kg partile lor posterioare, este seurt ~i aderent, pe corp
F. eea 11 kg mai lung, semiereet sau erect, pe git. ~i spate mai as-
pru ; parul tectoI' de pe umeri, mai ales la maseuli, este
Culoarea. piirului : eonsiderabil mai lung ~i mai aspru ; pe spatele eoapsei
Manta brun-ro~eata sau galben-ro~eata; ea ~i pe eoada este lung 9i des; subparul este seurt,
pete albe pe labe ~i una ingusta pe piept
moale, des, desehis la eulo~re.
Talia ea ~i eapul seamana foarte mult eu eele ale
vulpii. Coada insa nu seamana eu a vulpii, aeeasta este
viguros eurbata, pornind de la baza peste spate ~i inapoi,
lipita de pulpa pieiorului din spate.
Este museulos ~i destul de robust, foarte vioi, inte-
ligent, eurajos ~i devotat; ata~at stapinului ~i priete-
nilor easei, este neinerezator fata de straini ; nu para-
se~te din oehi pe neeunoseutul prim it de stapinii sai ;
are auzul foarte fin, distinge eele mai diferite zgomote.
In 'Finlanda este folosit, in special, la vinatoare de
pasari ~i la mareatul pasarilor unde da dovada de 0
mare pasiune. Distruge inseetele daunatoare. Iube~te
mult eopiii ~i de aeeea este folosit ~i ea un bun dine
insotitor ~i de paza.

86
 50 FILA BRASILEIRO
BRAZILIA
Originea sa nu este prea clara; se presupune ca ar
rezulta fie din incruci;;area dinilor adu;;i de cuceritorii
portughezi ;;i spanioli in Brazilia, fie din incruci;;area
dinilor Bloodhound, Mastiff ;;i Bulldogul englez. Este
o rasa tipica, de talie mare, din familia Moloss.

Ciine cu corpul mai mult lung dedt inalt, viguros,

bine proportion at ;;i simetric, acoperit cu par scurt, lipit
de corp, cu musculatura puternica. Fa;;e;;te cuprinzind
225 mult teren, putin greoi dar mladios, amintind felinele ;
mi;;carea este ondulata ;;i leganata ; in pas domol, coada
este tin uta in sus, oscillnd lateral, stinga-dreapta ; trapul
este u:;lUrel, membrele anterioare sint intinse mult
inainte astfel ca la fiecare mi;;care terenul parcurs este
Inaltimea : relativ mare; in mersulla pas, capul este tinut mai jos
M. 65-68 cm
F. 65-68 cm de nivelul spatelui. Are 0 infati;;are eleganta.
t

Greutatea: Cline curajos, activ ;;i devotat, amabil ;;i ascultator ;

M. 48-50 kg neprietenos, chiar infrico;;atot pentru straini. Agresivi-
F. ceva mai midi tate a sa deosebita iese la iveala ;;i in ringul de expo-
Culoarea parului : zitie unde, adesea, vrea sa atace arbitrul de care nu
Toate culorile. La unicolor se admite pete se lasa atins sub nici 0 forma. Aceasta atitudine nu se
albe pe piept, glt, coada;;i extremitatile considera defect deoarece este 0 insu;;ire innascuta, co-
membrelor respunzatoare temperamentului.
Este folosit ca paznic la vite ;;i la vlnatoare de ani-
male mari. De asemenea, ca un dine de lupta ;;i un dine
de paza excelent.

87
 51 DOG GERMAN
Deutsche Dogge
GERMANIA

Aceasta minunata statuie vie, cu osatura puternica

:;;imw;;chi prelungi - Dogul german - este urma:;; al
dinelui Alan din Evul Mediu care, la rindul sau, des-
cinde din Dogul de Tibet. Reprezentat in picturi vechi,
acest stramo:;; a fost dinele de lupta al poporului scit
Alan, popor nomad, original' din Persia, care a navalit
in secolul al V-lea, impreuna cu hunii, in Galia, in Spa-
235 nia :;;iin Imperiul roman. Silueta Dogului german amin-
te:;;te pe cea a anticului Tiger Dog, reprezentat in baso-
reliefurile ramase de la asirieni, egipteni :;;i romani.
Ciine puternic, era folosit in arene in luptele cu ur:;;ii,
rndZtimea: taurii :;;ichiar cu leii de Nubia. Mai tirziu, in urma mai
M. 80 cm minim multor incruci~ari intre Dogul de Ulm, Dogul de Wur-
F. 72 cm minim temberg :;;i Mastifful german, s-a ajuns la minunatul
exemplar de astazi. Asupra evolutiei lui sint mai multe
GTeuiatea : pareri, printre care aceea a savantului Brehm, care
M. 50-60 kg afirma ca Dogul german este un amestec de Ogar :;;i
F. 45-50 kg Dog englez. Chinologia moderna 11 considera un ade-
va rat Molloss. Denumirea de Dog danez, sau Marele
CuZoarea pdruZui : danez, sub care este adesea cunoscut, este improprie.
Vargat ; galben auriu ; galben deschis pina Denumirea oficiala :;;i exclusiva este: Dogul german,
la galben inchis ; albastru ca otelul ; negru opera a chinologilor germani, consemnata ca atare cu
lucios ; arlechin-tigrat ocazia unei expozitii la Berlin, in 1880.

Intrunind, in aspedul sau nobiL mindria, forta ~i

eleganta, este un Apollo printre rasele canine. De talie
mare, cu COl"pulproportionat, inscris intr-un patrat,
musculos, robust, eu spatele drept, scurt ~i puternic,
toracele ridicat in sus, sustinut de picioare drepte, pu-
tern ice, Dogul german captiveaza, in mod special, prin
capul sItu extrem de expresiv: alungit, uscativ, bine
daltuit, mai ales rotund in jurul ochilor, cu stopul pu-
ternic marcat, cu botul lung, terminat vertical in fata :
ochii de marime mijlocie, rotunzi, de culoare cit mai
intunecata, sint expresivi, vioi ; urechile ascutite, a~e-
zate sus, nu pre a departate, sint pUl'tate perfect vertical
(trebuie t<liate la virsta frageda a dinelui, proportional
cu capul) ; gitul este lung, uscativ, cu insertie inalta,
musculos, cu tendoane viguroase, far a riduri sau pliuri,
subtiindu-se treptat dinspre piept spre cap, cu regiunea
cervicala frumos arcuita; coada de marime mijlocie
nu coboara mai jos de articulatia jaretului; purtata
88
 52 CfINE DE CANAAN - TIP DINGO
Canaan Dog - typ Dingo
ISRAEL
:t~~:)
~
Rasa veche autohtona din Israel, unde a fost de mare
ajutor in armata - dine de aparare ~i de legatura. Ra-
mas mult timp necunoscut in lumea occidental a, astazi
este raspindit in Europa ~i in S.U.A. ~i, mai ales, in
California.

De talie mijlocie, cu corp de forma patrata, de con-

structie proportionali'i, asernanator tipului de dine sal-
batie, cu par des, scurt, bine lipit de corp, este un dine
viguros, pIin de viata ~i foarte bataios. Capul este bine
proportionat $i distins, u~or alungit, nu pre a masiv sau
273 greu dar nici delicat ; botul este viguros, trufa neagra ;
urechile scurte, relativ late ~i erect purtate sint inse-
rate jos ~i departate ; ochii sint a~ezati u$or oblic, de
forma triunghiulara, migdalati ; gitul $i greabanul sint
distinse, drepte, bine dezvoltate ; membrele anterioare
Iniiltimea : sint perfect drepte ; cele posterioare bine angulate, cu
M. 50-60 em
F. ceva mai mica jaretul dt mai jos a~ezat, puternic ~i bine imbracat
cu par; labele sint rotunde - labe de pisica.
Greutatea:
M. 18-25 kg Rezistent, fapt pentru care este folosit mai ales in
F. 18-25 kg regiuni stincoase, curajos ~i vigilent, nu numai fata de
Culoarea piirului : om ci, in aceea~i masura, $i fata de alte animale ; extra-
Negru cu alb ; brun-ro~cat ; rO$u deschis ordinal' de credincios $i docil dar banuitor fata de stra-
pina la ro~u inchis. Sint admise pete albe. ini, aprig aparator, far a agresivitate naturala.
Arlechin, cu sau fara masca alba
Este utilizat ca un dine de paza ~i aparare. In armatii
este folosit pentru servicii diverse. Este un bun dine
insotitor ~i un devotat conducator de nevazatori.

90
53 SCHNAUZER MIJLOCIU
GERMANIA

Este tipul original, initial, al rasei. De origine foarte

veche, stramo~ii lui fiind ciinele Biber din Evul Mediu,
incruci~at cu dinii ciobane~ti, vechii indigeni din Wiirt-
temberg ~i Tirol. Mult folosit ~i mai ales iubit in Miin-
chen ~i in toata Bavaria, unde insotea carele cu bere
mergind fara oboseala pe Enga cai, cu care impartea
~i grajdul.
De talie mijlocie, robust, musculos, bine construit,
de forma patrata, cu un par zburlit, aspru ~i des. In
jurul botului are barba stufoasa ce caracterizeaza aceasta
rasa, ca ~i sprincenele dese ce umbresc u~or ochii. In-
fati~area este mindra ~i nobila.
Schnauzerul mijlociu are acelea~i caractere ~i tem-
perament ca ~i Schnauzerul uria~ : este inteligent, vioi,
constant in credinta 'fata de stapin, energic, cu 0 vointa
deosebita de a invinge in lupta, chiar cu riscul vieW·
Este un perfect paznic al locuintelor ~i un excelent
vinator al ~obolanilor ~i al ~oarecilor. Este folosit ~i ca
insotitor, ~i ca un bun dine de politie, avind un calm
remarcabil, organele simtului bine dezvoltate, docil,
atent tot timpul, curajos, staruitor, rezistent la boli ~i
la intemperii.

Iniiltimea :
M. 45-50 em
F. ceva mai mica
Greutatea:
M. 15-18 kg
F. 15-18 kg
Culoarea piirului :
Negru ; gri-fer pina la gri argintiu ; culoa-
182 rea sare ~i piper
91
 54 LEONBERGER
AUSTRIA

Cline de munte (lion=leu, berg=munte). Aceastii

rasa s-a format in secolul al 19-1ea, in ora~ul Leonberg,
de unde ii vine ~i numele, in tinutul Wurttemberg, unde
s-a obtinut primul exemplar prin incruci$area Bernai'-
dinului, Terra Nova ~i Cline Ie de Pyrinei. Totu~i, se
presupune ca originea lui esie mai veche. Astfel, proft'-
sorul Schulneuth din Viena a gasit in documentele prin-
cipelui Metternich dovada ca acesta a avut, in anul
1625, 0 crescatorie de dini din rasa Leonberger, eare
semanau intoemai cu cei de astazi. In anul 1711, in
loealitatea Leonberg, a existat un imporiant Erg de
dini cu exemplare din aceasta rasa. Standardul oEeial
a fost stabilit in 1949.

Impresioneaza prin manmea sa, prin constitutia

armonioasa ~i mi~carile elegante. Este un dine viguros,
cu corp museulos ~i bine proportion at, acoperit eu
blana de par lung, des ~i moale : pe cap parul este neted :
meehile au franjuri, iar la git ~i piept 0 frumoasa. $i
bogata coama ; coada este foarte paroasa, ca 0 matura.
Este foarte blInd, calm, vioi, inteligent, afectuos,
devotat stapinului, rezistent la intemperii.
Excelent paznic pentru proprietati mad, ferme,
uzine, depozite; de asemenea, pentru locuinte. Dato-
14-5 rita instinctului sau deosebit fata de pericol, este un
bun dine de avalan~e.

Inaltirnea :
M. 72-80 em; ideal 76 em
F. 65-75 em ; ideal 70 em
G7'eutatea :
M. 60-80 kg
F. 60-80 kg
Culoarea parului :
Culoarea leului - de la galben auriu la
brun-ro~eat ; masea neagra.

92
 55 PINSCHER AUSTRIAC CU pAR SCURT
Osterreichischer Kurzhaar Pinscher
AUSTRIA

Rasa autohtona din Austria.

Este de statura mica sau mijlocie, cu corpul scurt,

indesat, musculos, acoperit cu par scurt ~i tepos, bine
lipit de corp. Capul este in forma de para, stopul evi-
dent, botul scurt i'?iputernic, trufa mare de culoare in-
tunecata, ochii rotunzi, cu globul ocular mare; gitul
este scurt ~i puternic ; spatele ~i regiunea lombara sint
scurte, late ~i musculoase, pieptul lung, foarte adinc 1?i
64 larg ; coada scurta, rigida 1?iin perie, este inserata sus
~i purtata inelat, in mod frecvent, covrig pe spinare.

rniiltimea : Este un dine cu aspect armonios, plin de viata, cura-

VI.35-50 em, ideal 40 em jos, devotat ~i ascultator; se dreseaza u~or.
". 35-50 em, ideal 40 em
}reutatea: Este apreciat ca un bun dine de paza ~i aparare :
VI.12-18 kg da alarma la eel mai mic zgomot, se repede cu agresi-
". 12-18 kg vitate la orice intrus ~i nu-~i slabe~te vigilenta toata
~lLloarea parului : noaptea. Cline sportiv, ii place mai muIt la tara dedt
;alben - diferite nuante ; ro~cat ; negru ; la ora1? Prezinta calitatile unui terrier: sapa gropi, se
lrun-vargat strecoara in vizuini, vineaza iepuri, vulpi ~i 1?obolani.

56 DOG SPANIOL
Mastin Espaiiol
SPANIA

Descinde din dinele Moloss din Tibet. Prin selectii

~i incruci~ari diferite s-a ajuns la exemplarul de astazi,
care nu trebuie confundat cu un dog. Este cunoscut ~i
sub denumirea de "Mastin de Estremadura" ~i "Mastin
de la Mancia".

Ciine de talie mare, puternic, robust, musculos, com-

91 pact dar suplu, sprint en .;;iviguros in mic,;cari. Corptll
simetric este acoperit cu par nu pre a lung, bogat, fin
1?imoale. Capul este armonios, craniul ingust, u~or bom-
bat spre botullung ; ochii sint mici, inteligenti, urechile
mici, ascutite ~i cazute inainte ; gitul este musculos .;;i
93
 57 MASTIN DE PIRINEI
Mastin de 10s Pyreneos
SPANIA

Este de origine spaniola, cunoscut ~i sub denumirile

de "Mastin de Navarra" sau "Mastin de Leon". Prove-
nind din partea sudica a Pirineilor, a fost confundat cu
alte rase originare din Pirineii francezi.

Cline de talie mare, cu corpul puternic ~i robust, cu

aspect impunator, de 0 mare simetrie, foarte elegant in
92 mi~care ; este acoperit cu par des, gros, bogat, nu prea
lung, matasos dar nu linos. Capul este mare, lung ~i
masiv, craniul lat, putin bombat, fruntea aproape plata,
botul latit, trufa neagra, cerul gurii negru brazdat,
maxilarul lung ~i viguros. Molarii ~i premolarii mari ~i
puternici, incisivii mici ~i albi, caninii ascutiti ~i bine
incruci~ati pentru prindere ; ochii sint mici, inteligenti,
inchi~i la culoare.
Iniiltimea : Ciine foarte curajos ~i devotat; periculos pentru
M. 70-80 cm straini, mu~ca repede ~i tacut.
F. Putin mai mica Temerar ~i inteligent, insumind cele mai bune apti-
Greutatea: tudini ale dinelui de paza ~i aparare, mai ales contra
M. 55-70 kg du~manilor naturali ai turmelor, dotat cu 0 mare rezis-
F. Putin mai u~oara tenta la frig ~i la intemperiile specifice muntelui, Mas-
tinul de Pirinei este folosit ca un bun dine de paza al
Culoarea piirului : turmelor ~i al locuintelor, dine de vinatoare pentru vi-
Alb cu pete mari aurii sau cenw;;ii natul mare, dine de tractiune.

flexibil, moale ~i larg la beregata, unde formeaza 0

salba impartita in doua pliuri largi : trunchiul este ro-
bust, totu~i mobil ~i flexibil, spatele u~or in~euat.
Iniiltimea :
M. 65-70 cm
F. Ceva mai mica Inteligent ~i curajos, feroce cu animalele salbatice
~i cu du~manii. Foarte devotat stapinului.
Greutatea: .
M. 50-60 kg Datorita fortei, puterii ~i curajului sau deosebite, este
F. 45-55 kg folosit ca paznic al marilor proprietati, al stinelor ~i
al turmelor de vite. Dupa un dresaj prealabil, poate fi
Culoarea piirului : folosit la viniitoarea de mistreti ~i a altui vinat mare.
Culori variate : ro~cat, cenu~iu, ro~u-des- De asemenea, datoritii fortei sale deosebite, este folosit
chis, alb cu negru, alb cu auriu, alb cu ~i in serviciul militar, ca paznic sau ca animal de trac-
cenu~iu tiune ~i de legatura, in munti.
94
 58 ClINE DE MUNTE DE PIRINEI
Chien des montagnes des Pyrenees
FRANTA
Ca toti ciinii de munte, dupa manmea ~i aspeciul
sau descinde din Dogul de Tibet care a fost adus in
Europa in secolul al V-lea de popoarele navalitoare din
Asia. S-a dezvoltat in vaile alpine ale Ariege-ului ~i
Andorrei. Altii considera ca descinde din ciobanescu
maghiar Kuwasz ~i din Ciinele de Maremano; este
considerat ca ruda nobila a Saint-Bernardului ~i a cii-
nelui Terra-Nova cu care s-a ~i incruci~at. Din Franta,
s-a raspindit apoi in S.U.A. ~i in Anglia, unde este foarte
iubit. In 1824, generalul Lafayette 11descria unui prie-
ten american in termenii cei mai elogio;>i.
Ciine de talie mare, imp una tor, de constructie pu-
ternica insa nu lipsita de eleganta, cu aspect de atlet,
sigur de forta sa, cu 0 privire blinda ~i plina de in-
teligenta. Parul des, neted, de lungime medie, mladios,
este mai lung pe git ~i pe coada ; un guler bogat intre-
ge~te infiiti~area lui frumoasa.
137 Este foarte lini~tit, echilibrat, blajin, curajos, de-
votat ; iube~te copiii ; nu suporta sa fie legat la lant.
Este folosit in munti pentru paza ~i ocrotirea tur-
melor de oi, capre ~i vaci, impotriva uqilor ~i lupilor,
hind cel mai sigur paznic. De asemenea, este utilizat ~i
ca insotitor.

Iniiltimea :
M. 70-80 cm
F. 65-72 cm
Grelltatea :
M. 45-55 kg
F'. 43-53 kg
'::uloarea piirului :
I\lb curat sau alb cu pete; gri, galben
leschis, cafenii sau cenu~ii
 5~ DOG DE BORDEAUX
Dogue de Bordeaux
FRANTA
Este unul din cei mai vechi ciini francezi, stramo1?iilui
directi fiind ciinii de lupta "Pugnaces", care sint repre-
zentati pe monumente antice. Unul din ace1?tiMoloss,
care poate fi vazut pe a statuie din Bologna (cca 1300
ani i.e.n.), seamana foarte mult cu Dogul de Bordeaux.
Ciinele Moloss a venit in Franta odata cu armatele
romane 1?is-a raspindit in tinutul Alan, unde era folo-
sit de macelari, precum ~i la ocrotirea cirezilor contra
uqilor ~i lupilor. In America 1?iin sudul Frantei, ace~ti
dogi au fost intrebuintati pentru lupte in arene, cu tau-
l1ti rii 1?ileii, ci~tigindu-~i 0 faima de gladiatori temuti. P.
fost gloria dar 1?inenorocirea 101', caci au capatat 1?i0
reputatie detestabila. Se ~pune dcspre un om irascibil
ca este rau ca un Dog de Bordeaux. In realitate, nu
existc1dine mai egal, mai afectuos, mai echilibrat 1?imai
Iniiltimca : calm decit Dogul de Borde2.'lx. Este raspindit in Bel-
M. 60-68 cm gia. Germania, Italia, Elvetia, Canada, S.U.A. 1?iin alte
F. 58-66 cm iiiri.

Greutatea: Dogul de Bordeaux este un dine colas, puternic,

M. Talii mari : 50 kg cel putin compact, musculos, cu corpul proportion at, cu picioare
F. Talii mari : de la 45 kg in sus nu prea inalte, cu aspect armonios, suplu 1?iiute in mi~-
Talii mijlocii : cari, un r,:dutabil atlet. Capul este masiv, cu falduri pu-
M. 38-45 kg tern ice intre ochi, ceea ce ii confera un aspect de te-
F. 35-40 kg mut. Parul este fin, scurt 1?imatasos. Este impunator
~i mindru, inteligent, curajos, fara a fi agresiv, vigi-
Culoarea piirullli : lent, devotat stapinului, iube~te copiii, insa este rauta-
Unicolor, culoarea mahonului ; galben rl)~- cios cu aIte animale 1?i,mai ales, cu alti ciini.
cat; pete mici albe pe piept 1?ilabe
Este prototipul dinelui de lupta, unul din cei mai
curajo1?idini, nu se sperie de nici un pericol : de aceea,
este folosit ca un foarte bun paznic, pentru ocrotire
~i ca insotitor. S-a facut din el, dndva, un gladiator.
Se poate face din el un dine de salon. Este dotat pen-
tru ambele, dar nu trebuie sa fie nici dine de lupta,
nici de salon ci sa ramina superbul atlet musculos ~i
prompt. In pofida ma~tii sale teribile, are nevoie de a
mare afectiune : cu pretul citorva mingiieri 1?icuvinte
calde, el va fi tovara1?ul cel mai afectuos, mai atent,
insotitorul cel mai bun pe care ti-l poti dori.

96
60 DOG ITALIAN
Mastino Napolitano
ITALIA

Ca ~i ceilalti Dogi, are acela~i stramo~, dinele Mo-

loss, care, initial, a fost adus de rom ani in Grecia ~i
folo~it ca luptiHor in arena ~i in razboi. Mai tirziu, re-
gele Alexandru al Greciei a pretuit a~a de mult acest
dine incit, atunci dnd a plecat in Italia, I-a luat cu el.
Dupa alte opinii, Dogul italian ar rezulta din incruci~a-
rea intre Molossul roman ~i dinii de lupta "Pugnaces"
britanici, adu~i tot de legiunile romane. Dupa chinolo-
gii englezi, a fost introdus in Anglia de fenicieni, cu 500
de ani inaintea erei noastre, de unde s-a raspindit, ul-
terior, in Europa. Cert este ca prima sa aparitie ofi-
ciala dateaza din 1946, iar standardul sau a fost defini-
tivat in 1949.

Este un dine deosebit, de talie mare, cu corpul ex-

tl'em de musculos, cu 0 mare forta; are mersul incet
~i impozant ~i 0 privire serioasa, care cere imperativ sa
197 nu te apropii prea multo Capul seamana cu acela al
unui hipopotam, ceea ce ii da 0 infati~are de temut. Pa-
rul este foarte scurt, des ~i neted. Cu toata marimea,
este agil la atac ~i iute in alergari, dad este antrenat.
Are un caracter bun, calm, pa~nic, devotat stapinului,
insa agresiv cu strainii. Este cw:-ajos, energic ~i rezis-
tent la intemperii. Caracteristic este pielea larga ~i mo-
bila pe tot corpul, formind salba la git ~i riduri pe cap.
Are nevoie de spatiu ~i de multa mi~care in aer libel'.
Este un foarte bun paznic, dine de aparare, de lupta,
de tractiune ; este folosit ~i in politie.

Iniiltimea :
M. 65-75 + 2 cm
F. 60-G8 + 2 cm
GTeutatea:
M. 50-70 kg
F. 50-70 kg
Culoarea pii1'ului :
Negru ; gri-cenu~iu ; gri-vargat ; pete albe
pe piept ~i virfullabelor
97
 61 ClINE DE HOKKAIDO - KYUSHU
Hund von Hokkaido
JAPONIA

Leaganul acestei rase este regiunea japoneza Hok-

kaido. De fapt, dupa regiunea unde este raspindit, el
poarta denumirile : dine de Kyushu, dine de Kochi,
de Toyama etc. Originea sa este foarte veche. DatorWi
calitatilor ~i deosebitei lui rezistente la intemperii, a
fost folosit in regiunile muntoase.
Este un dine de talie mijlocie, fin, robust, bine cUi-
dit, musculos, foarte rezistent. Acoperit cu par scurt ~i
Iniiltimea : des, are 0 infati~are simpla, dar eleganta.
M. 48,5-54,2 cm
F. 42,4-48,5 cm Fiind blind, rabdator, lini~tit, sensibil, credincios ~i
Greutatea: ata~at stapinului, este folosit ca paznic al turmelor, la
M. pin a la 30 kg. vinatoare ~i ca ajutor al pescarilor ; este, de asemenea,
F. pina la 25 kg. un bun insotitor.
Culoarea parului :
Alb cu cenu~iu

62 ClINE DE AINU
Ainos - Hokkaido-Ken
JAPONIA

In Japonia se nume~te "Ciine de Hokkaido", insa in

celelalte tari este cunoscut mai mult sub denumirea de
"Cline de Ainu". Este 0 rasa autohtona din Japonia, fo-
losita la vinatoare ~i la paza casei, de poporul Ainou ce
locuia pe vremuri indepartate in tinutul Hokkaido. A
fost declarat oficial ca "monument al naturii".
261
De talie mijlocie, puternic construit, fin, musculos,
Iniiltimea :
cu aspect rustic este impetuos ~i are o· mare rapiditate
M. 41-50 cm de mi~care ; sensibil, energic, ascultator ~i devotat sta-
F. ceva mai mica pinului, cu un instinct deosebit de orientare, este foarte
curajos - lupta Cll ur~ii de talie mare.
Greutatea:
M. in jur de 25 kg Excelent paznic ; este folosit ~i la vinatoarea de ani-
F. ceva mai mica male mari ~i, indeosebi, de ur~i ; este apreciat ~i ca un
Culoarea parului : bun dine de tractiune, ca apari'itor ~i bun insotitor :
Ro~cat ; alb ; negru ; simtul Sall deosebit de orientare li permite, intotdeauna,
negru-maron ; culoarea sa-~i regaseasca stapinul, indiferent de distanta care
sare ~i piper li separa la un moment dat.

98
 63 ClINE DE LUPTA TOSA
Tosa Fichting Dog
JAPONIA

Este 0 rasa tinara, aparuta intre anii 1868-1912. Cii-

nele Tosa este produsul unei insemnate selectionari, in
urma mai multor incruci$ari intre rasa Kochi din pro-
vincia Shikoku din Japonia ~i ciinii europeni din ra-
sele: Bulldog, Saint-Bernard, Bullterrier ~i Dog ger-
man. De la fiecc.-.redin aceste rase, Tosa a luat caracte-
260 risticile principale ~i, mai ales, puterea de atac ~i cu-
rajul.

Iniiltimea : Ciine de talie mare, puternic construit, foarte pro-

M. peste 60 cm portionat, cu aspect impunator, demn ~i elegant. Cu tot
F. peste 54 cm numele sau bataios, are un temperament blind ~i rab-
dator. Este foarte prudent, curajos ~i, de multe ori,
Greutatea: destul de agresiv. Se dreseaza u~or. Caracterul sau
M. peste 37,5 kg reune~te deopotriva perseverenta ~i siguranta de sine,
F. peste 30 kg impreuna cu un curaj nemarginit.
Culoarea piirului :
Unicolor ; ro~cat ; Excelent paznic al caselor, este folosit, in special
alb cu pete ro~ii pentru lupte. De asemenea, este ~i bun insotitor, foarte
ata::,;atde stapinul sau.

99
 64 SPITZ JAPONEZ
Akita Inu
JAPONIA

Rasa veehe japoneza, care s-a dezvoltat in regiu-

nea Akita, din nord-estul Japoniei. La ineepui a fost
folosit la vinatoare, apoi a fost intrebuintat ea un cline
de lupta, datorita eonformatiei sale puterniee. Consi-
derat ea 0 glorie nationala, ea un monument istorie, in
prezent este unul dintre ciinii protejati de statuI japo-
nez.
Ciine de talie mare, solid, de proportii armonioase,
eu 0 infatili'are impunatoare, ee da impresia unei mari
distinetiuni, datorita unei perfeete simetrii. Are 0 alura
viguroasa $i demna, plina de grandoare li'iblindete.
Fiind doeil, mindru, inteligent, impetuos, eu aspect
frumos, simpatie li'i blind, imperturbabil li'i aseultator,
este folosit ea un exeelent paznie, la vinatoare de ani-
male mari $i la traetiune ; in prezent eunoali'te un mare
sueees in Europa li'i in S.U.A. ea un exeelent ciine de
lnsotire.

Inaltimea : Greutatea :
M. 63,5-70 em M. 35-40 kg
F. 57,5-64 em F. 32-38 kg
Culoa1'ea parului :
RO$eat; eenw;;iu; negru-vargat; alb eu
pete de euloarea sare $i piper

255

100
 65 SANSHU
JAPONIA

Rasa relativ tInara, formata in jurul anului 1912

prin incruci~area dintre vechii dini Aichi ~i Chow-Chow,
obtinindu-se un exemplar de dine puternic 1;)icompact.
Aceasta rasa prezinta doua varietati - cu talie mid
~i cu talie mijlocie ; au acelea~i caractere morfologice,
deosebindu-se numai prin marimea staturii.
Sanshu este un dine robust, rezistent, cu corp so-
lid, bine construit, cu 0 conformatie puternica, bine
echilibrati'i. Capul vazut din profil are 0 forma patrata,
258 cu urechile mici, drepte ~i ascutite : gitul este gros ~i
puternic, greabanul dezvoltat ~i inalt, spatele scurt 1;)i
puternic, toracele suficient de adinc, cu coastele bine
arcuite ~i cutia toracica bine dezvoltata, abdomenul
cu linia moderat de supta; parul nu prea lung, este
bogat, des ~i aspru.
Are un Cal"acter sensibil, este inteligent, curat, as-
cultator ~i foarte devotat stapinului, agel', vioi, cu mult
nerv ~i foarte vigilent.
Excelent pentru paza 1;)ibun insotitor. In toata Ja-
ponia este apreciat ca un foarte simpatic dine de com-
panie.

Iniiltimea :
M. midi : 40-45 em
mijlocie : 50-55 cm
F. mica: 37-42 cm
mijlocie : 45-50 cm
Greutatea:
M. 20-25 kg
F. 18-22 kg
Culoarea piirului :
Culori variate, de la ro~;u la gri, alb curat
~i patat
101
 66
247
Inaltimea : Greutatea:
M. 52-62 cm M. 30-32 kg
F. 52-62 cm F. 28-30 kg
Culoarea parului :
Culori variate: aramiu, ro~cat, crem, alb,
vargat, alb ~i negru, alb-aramiu, tricolor
cu pete
Pedigree-ul, garantie a puritatii rasei. Pedi-
gree-ul este un termen englezesc prin care se
intelege arbore genealogic. Pedigree-ul prezinta
lista completa a ascendentilor paterni $i ma-
terni ai unui animal de rasa pura, fie ca este
vorba de un cal sau de un dine. Pedigree-ul
serve$te pentru a individualiza un animal, in
a$a fel indt numai din numele acestuia cresca-
torii sa-i poata cunoa$te Zinia, proprietarii sa
aiM siguranta $i garantia ca poseda un dine
de rasa pura.
Toti dinii crescuti in diferitele crescatorii
existente in lume sint identificati prin numele
crescatorului (crescatoriei), care corespunde pre-
numelui animalului, $i printr-un nume propriu.
Ciinii de rasa sint inregistrati in Cartea de
Origine. Prima Carte de Origine a fost intoc-
mita in 1874, in AngIia.
102
ClINE DE ATLAS
Aidi
MAROC
Rasa nationala a Marocului , foarte putin cunoscuta
in alta parte.
Este un animal solid, rustic, remarcabil prin pute-
rea ~i vioiciunea sa ; musculos, nervos, de constructie
puternica, fara a fi prea greoi ; are paml foarte des ~i
stufos, de lungime medie, care il pune la adapost atit
impotriva caldurii dt ~i a frigului din munti ; capul ca
de urs este bine proportion at cu intregul corp, craniul
este plat ~i lat, botul conic ca ~i ansamblul capului, trufa
neagra sau bruna, in armonie cu blana, maxilarele pu-
ternice, dotate cu dinti bine plantati, albi ~i regulati ;
ochii sint de marime mijlocie, cu privirea foarte vioaie,
atenta ~i scrutatoare, de nuanta inchisa, indiferent de
culoarea blanii. Blana lui este ca 0 armura in luptele pe
care Aidi trebuie sa Ie duca impotriva ~acalilor ~i a al-
tor animale pradalnice.
Mereu atent ~i vigilent, gata oridnd sa-~i indepli-
neasca rolul de paznic. Aidi este un dine inteligent,
curajos ~i foarte devotat stapinului.
Ciine de munte, este folosit ca paznic al casei ~i ca
aparator al cortului ~i bunurilor stapinului ~i al ~eptelu-
lui impotriva animalelor de prada.
Carte a de Origine Romana (prescurtat C.O.R.),
functioneaza ca organism special al Asociatiei
Chinologice din tara no astra, reprezenttnd evi-
denta unica de genealogie canina, in care pot
fi inscri$i toti dinii de rasa cuprin$i in nomen-
clatura standardelor Federatiei Chinologice In-
ternationale, precum $i a rase lor autohtone
selectionate $i omologate.
Este singu7'a evidenta autorizata pe teritoriul
Republicii Socialiste Romania.
Referitor la actele necesare pentru inregis-
trarea dinilor de rasa in C.O.R. $i obtinerea
certificatului de origine (pedigree-ul), toti cei
interesati pot obtine informatiile dorite fie de
la filialele chinologice teritoricile, fie direct de
la Cartea de Origine Romana, cu sediul la Ti-
mi$oara, str. Cozia nr. 91.
 67 ClINE DIN VALEA ES'IRELLA
Cao da Serra da Estrella
PORTUGALIA

Inca din timpuri vechi, acest dine traia pe culmile

Vaii Estrella. Originea lui sigura este insa greu de sta-
bilit. Totw;;i, se presupune ca ar fi 0 rasa veche a pe-
ninsulei Iberice, de tip molossoid, folosita la paza tur-
melor impotriva lupilor ~i hoWor. In Portugalia se afla
destul de multe exemplare din aceasta rasa ~i cele mai
reprezentative traiesc in Valea Estrellei. .
173 Ciine de talie mare, compact, cu corpul bine pro-
portion at, musculos 1;>iarmonios ca aspect, cu 0 ana-
tomie perfecta, omogen, exprimind puritatea unei rase
consolidate in timp indelungat. Capul este masiv, putin
alungit 1;>iu1;>orboltit ; stopul putin pronuntat este pla-
sat la mijlocul distantei dintre cre1;>tet1;>ivirful nasului,
fadnd ca proportionalitatea capului fata de trup sa fie
egala cu cea a botului fata de craniu, ceea ce accen-
Iniiltimea : tueaza armonia in ansamblu; urechile mici, sub-
M. 65-72 cm
F. 62-68 cm tiri, triunghiulare, rotunjite la virf, intoarse spre spate
sint inserate la inaltime medie 1;>iatlrna sprijinite la-
Greutatea: teral lingacorp ; ochii ovali sint plasati sus in orbita,
M. 40-50 kg orizontali, bine deschi~i, de culoarea chihlimbarului
F. 30-40 kg deschis, au 0 privire calma, inteligenta, foarte expre-
siva; gitul este drept, scurt 1;>igros, spatele aproape ori-
Culoarea piirului : zontal, de preferinta scurt, membrele verticale, muscu-
Cenu~iu, ro~cat, galben, unicolor sau cu loase, cu oase solide. Coada este lunga pina la jaret,
pete abundent paroasa, la varietatea cu par lung prezentind
~i fanioane ; in repaus cade intre coapse, in alerta se
ridica deasupra nivelului orizontal1;>ise curbeaza in sus.
Aceasta rasa prezinta doua varietati de par: crini ct:
par lung, bogat, nu prea des ~i nici pre a aspru 1;>idini
cu par scurt ~i des ; au acelea1;>icaractere morfologice .
.Cline rustic, foarte vioi 1;>iimpetuos. Are tempera-
ment energic de luptator. Este inteligent, atent ~i vigi-
lent. Un dine care nu cunoa1;>tecale de mijloc : foarte
ascultator 1;>idevotat stapinului, neincrezator ~i pericu-
los fata de straini. Este folosit ca paznic al casei, ca
aparator al turmelor de vite 1;>i, de multe ori, la tractiu-
nea saniilor. Avind un Cao da Serra da Estrella, pas-
torii din aceasta regiune muntoasa pot fi siguri ca,
atlt ziua dt ~i noaptea, nici oameni, nici lupi, nici alte
animale de prada nu se VOl' apropia de turma.
103
 68 ClINE DE CASTRO LABOREIRO
Cao da Castro Laboreiro
PORTUGALIA

Rasa tipiea portugheza. Numele sau provine de 13

satul Castro-Laboreiro. Originea se pier de in treeut.
S-a raspindit in regiunile muntoase, in jurul ora:;;elor
Peneda :;;i Soaja, situate intre fluviile Minho :;;iLima.
Este un tip de Mastiff, sineer :;;iinerezator in stapin.
Ciine de talie mare, foarte puternie, viguros, eu in-
fati:;;area gratioasa, eu blana deosebit de frumoasa, eu
170 aspect rustic :;;isever, earaeteristie dinelui montan, eu
mers u:;;or, agil in mi:;;eari. Foarte rezistent la intempe-
rii, avind un par gros, aspru, neted, abundent :;;ibine
aderent pe corp. Are latratul earaeteristie : foarte so-
nor, ineepe eu tonuri joase :;;i adinei :;;ise termina eu
tonuri inalte, aseutite, intinse.
Foarte eurajos, banuitor, nervos, eu temperament fu-
rios, singer os : se arunea in lupta ea un nebun. Mi:;;-
care a lui se eompune din faze ritmiee :;;ilejere. Mersul
obi:;;nuit este pasul lent, daea nu are motiv de a grabi
mi:;;earea ; la nevoie, treee rapid la trap sau la galop.
Fiind sineer, inerezator :;;i devotat stapinului, este
folosit ea un exeelent paznie al easei $i ea oerotitor ne-
intreeut al vitelor imp"'triva lupilor :;;ial altor animale
pradalniee.

Iniiltimea :
M. 50-60 em
F. 50-57 em
Greutatea :
M. 30-40 kg
F. 20-30 kg
Culoarea piirului :
Cenu$iu, gri eu tonuri de negru, brun sau
ro:;;eat

104
 69 ClINE RAFEIRO DO ALENTEJO
Cao Rafeiro do Alentejo
PORTUGALIA

Ciine de talie mare, musculos, cu trunchi puternic,

lung ~i voluminos, totu~i destul de sprinten ~i agil in
mi~cari. Capul seamana cu al ursului, botul este bom-
bat, cu profilul drept, mai scurt decit craniul, buzele sint
u~or arcuite in fata, suprapuse, maxilarul este masiv,
musculos, stopul putin pronuntat, axa botului ~i axa
craniului sint divergente ; ochii situati aproape la su-
prafata craniului, plasati orizontal, de forma ovala ~i
mici, sint inchi~i la culoare ~i au 0 expresie calma;
urechile mici ~i putin mobile, triunghiulare, inguste la
baza, sint rasfrinte ~i atirna lateral; gitul este bine
ata;;at, drept, scurt, viguros ~i cu salba ; membrele sint
viguroase, perpendiculare pe sol ~i departate intre ele ;
trunchiul este masiv, lung ~i bine muscularizat, ar-
cuit ~i u~or descendent. Parul este scurt, des, neted ~i
abundent: are 0 mare rezistenta la intemperii. Coada
este lunga ;;i recurbatii dar nu frinta.
Cu infati~are rustica, foarte eurajos, activ ~i devo-
tat stapinului, este un excelent paznie al easei ;;i al tur-
melor, in special noaptea ; in timpul zilei este mai pu-
tin vigilent.

96

1niiltimea : G1'entatea :
M. 66-74 cm M. 40-50 kg
F. 64-70 cm F. 35-45 kg
Cnloarea piirnlui :
Negru, gri, cenw;;iu, ro~cat, brun, galbui
amestecat cu alb

105
 70 ClINE DE APA PORTUGHEZ
Cao de aqua
PORTUGALIA

Aceasta rasa nu este pre a cunoscuta. Alta data era

raspindita pretutindeni de-a lungul litoralului portu-
ghez. Dar pe masura ce metodele de pescuit s-au mo-
dernizat ace!ilti dini nu s-au mai gas it dedt in provin-
cia Algarve, care a· devenit leaganul lor actual. Asupra
originii exista indicii ca ar descinde din dinele Bar-
bet, adus in Spania !iliPortugalia de navalitorii maurl.
37 Ciine de talie medie, bine proportionat, robust !ilimus-
culos. Remarcabila este dezvoltarea puternica a mU!il-
chilor datorita frecventelor exerciW de inot. Corpul
Iniiltimea : este scurt, drept !ilidestul de rotunjit.
M. 50-57 cm; ideal 54 cm
F. 43-52 cm; ideal 46 cm Ciinele de apa portughez se prezinta in doua va-
Greutatea:
rietati: una cu par lung, u!il0r ondulat, lucios !ilinu
prea des, deasupra capului :;;iurechilor avind parul mai
M. 19-25 kg lung ce formeaza un fel de claie; alta, cu parul mai
F. 16-22 kg scurt, format din bucle netede, cilindrice, dese !ilifara
Culoarea piirului : luciu; ii lipse!ilte claia de par de deasupra capului :;;i
Negru; alb-brun; alb cu maron ; alb cu urechilor, parul fiind pe aceste portiuni la fel de lung
negru ca :;;i pe restul corpulul. Cele doua varietati prezinta
acelea:;;icaractere morfologice.
Este un dine inteligent, voluntar, impetuos, foarte
curajos :;;irezistent, un inotator :;;iscufundator extra-
ordinar ; docil :;;iascultator, indepline:;;te cu mare bucu-
rie ordinele stapinului, caruia ii este extrem de de-
votat; are 0 privire patrunzatoare :;;i vie, poseda un
excelent simt olfactiv, 0 vedere minunata, un tempe-
rament foarte viol.

Cu aceste calitati, este un ajutor de nepretuit in

munca grea a pescarilor. Cind un pe:;;te scapa din un-
dita sau din pIasa, el se arunca imediat in apa !iliil aduce
stapinului, fara sa i se fi cerut. Aporteaza din apa na-
vodul deteriorat sau odgonul dezlegat. Este folosit,
de asemenea, :;;i ca un dine de legatura intre barcile
pescarilor :;;i tarm sau viceversa, chiar dnd distanta
este considerabila, ,precum :;;i la paza lucrurilor :;;i a
barcilor.

106
 71 ClINE DE TURMA APPENZELLER
Bouvier d'Appenzell ; Appenzeller Sennenhund
ELVErTA

Este produsul incruci~arii intre Dogul tibetan, adus

din Asia in Europa de greci ~i fenicieni, ciinele Moloss,
adus in Elvetia de legiunile romane ~i ciinii din Muntii
Alpi. S-a dezvoltat in vaile cantonului Appenzell, de la
care a luat ~i numele.
De marime mijlocie, bine proportion at, de forma
patratica, musculos ~i vioi, cu infati~are rautacioasa.
46 Capul este proportional cu corpul; craniul mai mult
plat, cu parte a cea mai larga intre urechi, se ingusteaza
treptat spre bot; stopul este putin pronuntat ; urechile
plasate destul de sus, in forma de "V", cu virful 1'0-
tunjit, cazind lipite de cap, sint ridicate la radacina
Iniiltimea : ~i intoarse inainte, in pozitie de atentie, de a~a ma-
M. 52-58 cm niera incH vazute de sus :;;idin fata, capul :;;iurechile
F. 48-54 cm prezinta 0 forma triunghiulara, caracteristica; ochii
Greutatea: destul de mici, migdalati, nu proeminenti, vioi, plasati
M. 22-25 kg put:n oblic spre nas, sint de culoare brun-inchisa ; git-
F. 22-25 kg tul este compact ~i sec, pieptul larg ~i profund, spatele
puternic ~i drept ; membrele anterioare, drepte din fata
Culoarea piirului : ca f?i din profil, au osatura puternica; coada prinsa
Negru cu pete albe ~i ro~ii. 0 pata alba pe destul de sus, puternica, de lungime mijlocie, bine gar-
frunte. Alb pe labe, pe piept ~i in virful nisita cu par mai lung pe· partea inferioara, este pur-
cozii
tata, in actiune, incolacita lateral pe crupa ; mersul este
alungit ~i suplu, pasul viguros. Parul scurt :;;i aspru,
des, stufos ~i lucios, este bine lipit de corp.
Inteligent ~i foarte activ, este capabil sa adune 0
cireada de 100-200 de vite, intr-un timp foarte scurt
fara nici un alt ajutor. Foarte curajos, stapine~te ~i tau-
rii de care nimeni nu se poate apropia, sigur de sine,
cinstit, inteligent, aparator fidel ~i incoruptibil al sta-
pinului.
Rezistent la intemperii, vioi ~i vigilent, este un ex-
celent paznic al turmelor de vite mari ~i al casei. Este
utilizat ~i la cautarea calatorilor surprin~i de avalan~e
:;;ica sanitar.

107
 72 ClINE DE STINA DE BERNA
Bouvier Bernois ; Berner Sennenhund
ELVErTA

Este descendent al Dogului tibetan. Cea mai veehe

reprezentare a lui se poate vedea pe 0 lampa de lut,
romana, gasita in Vindonissa. Aeest tip de dine stra-
veehi a fost ineruei~at eu dini ciobane~ti, obtinindu-se
exemplarele de astazi. S-a dezvoltat in jurul eantonu-
lui Berna, de la care a luat $i numele. La sflr$itul seeo-
lului treeut, pentru un timp, a disparut din aeeasta re-
giune. S-a mentinut numai in tinutul Durrbaeh, de aeeea
s-a mai numit $i "Durrbaehler". Este eel mai iubit, st~-
mat ~i raspindit dine in Elvetia, de unde s-a raspindit
~i in Germania, Olanda, Tarile Seandinave, Franta, Ita-
lia, Canada ~i S.U.A. Marele ehinolog elvetian Heim
sustine ea este "eel mai frumos dine din lume", $i afir-
matia este indreptatiW ..
De talie mare, eu 0 eonstruetie perfect proportionata
~i armonioasa, eu infati$are splendida $i impunatoare,
eu blana superba din par lung, bogat, des, moale, pu-
tin ondulat, lucios $i negru, eu petele bine eonturate in
rO$u-ruginiu $i alb, eu mers demn $i nobil, Clinele de
stina de Berna este foarte apreciat.
Agreabil $i vioi, inteligent, eurajos i;)ivigilent, aetiv
$i devotat stapinului, este un exeelent paznic al easei
$i al turmelor. Datorita eonstitutiei sale puterniee $i
sirguintei lui proverbiale, este folosit $i la traetiune $i
la viniHoare. Este $i un dine insotitor deosebit.

45
Iniiltimea :
M. 64-70 em ; optim : 66-69 em
F. 58-66 em ; optim : 62-65 em
Greutatea:
M. 45-50 kg
F. 45-50 kg
Culoarea piirului :
Negru stralueitor eu pete ro~ii pe falci, la
oehi ~i pe pieioare ; 0 ~uvita alba pe frunte,
bot ~i pi~pt, pe labe ~i in virful eozii
108
 73 ClINE DE STINA DE ENTLEBUCH
Bouvier de l'Entlebuch
Entlebucher Sennenhunde
ELVErTA

Ca f?i celelalte rase elvetiene din familia dinilor de

stina, aceasta rasa se pare ca exista din vremea roma-
nilor. S-a dezvoltat f?iraspindit in jurul cantonului Lu-
cerna, din tinutul Entlebuch, de la care a primit f?i de-
numirea.
Ciine de talie mijlocie, cu structura armonioasa;
47 capul este proportionat cu corpul, craniul plat, stopul
u~or marcat, botul puternic f?i frumos modelat, ochii
destul de mici, castanii f?i vioi, trufa neagra ; urechile
inserate sus, nu prea mari, cu virful rotunjit, sint pur-
tate ata~at de obraji ; gitul este scurt f?i compact, trun-
Iniiltimea :
M. 40-50 cm chiul alungit, spatele drept f?i puternic; membrele
F. 40-50 cm anterioare au omoplatul lung f?i a~ezat oblig ; cele pos-
terioare sint drepte, puternice cu articulatia jaretului
Greutatea: bine dezvoltata ; parul este scurt, aspru, stufos, lucitor
f?i bine lipit de corp.
M. 25-30 kg
F. 22-28 kg . Ciine foarte vioi, are 0 expresie simpatica f?i intc-
ligenta, este curajos, activ f?idevotat stapinului.
Culoarea piirului :
Negru cu pete rOf?cat-galbui ; 0 stea alba Este, deopotriva, un excelent dine de paza al casei
pe frunte ; pete albe pe piept, git f?i labe f?l al turmelor, ca ~i un bun insotitor, un aamirabil
cline de companie, atent, vioi, docil 9i pnetenos, in spe-
cial cu copiii.

109
 74 ClINE MARE DE STINA ELVETIAN
Grand Bouvier Suisse
Grosse Schweizer Sennenhunde
ELVErTA
Ca l?i ceilalti dini de stlna elvetieni ~i acesta are
ca stdlmo~ Dogul tibetan. Folosit de romani ca paznic
al unitatilor armatei, s-a raspindit ulterior in toata EI-
vetia. a alta presupunere este ca rasa ar proveni din
dinii mari care intovara~au pe Confederatii elvetieni in
razboaiele Evului Mediu. In 1849, ace~ti dini au sca-
pat de la pieire dnd primarul din Zurich a vrut sa-i
58 extermine sub pretext ca distrugeau vinatul, datorita
taranilor care s-au opus cu mare indirjire, deoarece di-
nii respectivi Ie erau de un mare ajutor in munca.
De talie mare, robust ~i vioi, puternic, masiv dar
armonios construit, Ciinele mare de stlna elvetian este
foarte frumos, atlt prin simetria perfecta a corpului
dt ~i prin minunata culoare a blanii sale de par scurt.
Inteligent, vioi, curajos, credincios, rezistent, putind
parcurge distante mari fara a fi prea obosit, este as-
cultator ~i devotat stapinului.
Un bun paznic al turmelor ~i al casei, - pare ca nu
doarme niciodata -, dine de aparare, dine bun pen-
tru tractiune, excelent insotitor.

Iniiltimea :
M. 65-75 em
F. 60-68 em
GretLtatea :
M. 52-58 kg
F. 50-55 kg
CtLloarea partLltLi :
Fond negru cu pete ro~ii, ruginii l?i albe ;
o stea alba pe frunte ; pete ro~ii la ochi,
pe piept ~i la picioare

110
 75 NORRBOTTENSPETZ
SUEDIA

Rasa autohtona suedeza a carei origine nu este pre a

cunoscuta
Cline de talie mica pina la medie, cu 0 structura
compacta dar supla, patratic, tipul clar al unui f?pit.
Conformatia este armonioasa, mersul uf?or f?i elegant,
expresia vioaie ; capul are forma de con, urechile ascu-
tite sint purtate inainte, trufa este neagra, spatele drept,
coada stufoasa, purtata rasucit pe spate. Farul este de
lungime medie f?ides.

Inteligent, totdeauna atent 9i vigilent, cu 0 buna

comportare, foarte devotat f?iafectuos.

Este folosit ca paznic al locuintelor, ca un bun dine

de tractiune f?i ca un apreciat insotitor. Foarte ataf?at
stapinului sau, devine primejdios fata de hoti.

Iniiltimea :
M. cca 45 cm
F. cca 45 cm
Greutateea :
M.-
F. -
Culoarea piirului :
Toate culorile pe fond alb, cu pete r09ii sau
galbene

276

111
10*
 76 ClINE DE SAINT-BERNARD
Chien de Saint Bernard; Bernardiner
ELVErTA

Este una din cele mai cunoscute rase, avind ca stra-

mo~ Dogul tibetan ; omul de ~tiinta Keller sustine ca
acest dog s-a raspindit in Nepal ~i India, apoi in China;
mai tirziu, a trecut in Orientul Apropiat. S-au gasit in
Assiria diferite basoreliefuri, vechi de peste 2500 de ani,
pe care sint infati~ati ciini cu par scurt, care au 0
asemanare perfecta cu Saint Bernardul de astazi. Este
cunoscut in Egipt din epoca faraonilor. Razboaiele ~i
relatiile comerciale din timpul lui Alexandru cel Mare
au adus acest cline, peste Grecia ~i Halia, in Europa
centrala. In Elvetia a fost adus de coloni~tii romani, ca-
re-I foloseau la paza proprietatilor lor. Prin incruci~ari
cu ciinii din Muntii Alpi s-a obtinut un exemplar deose-
bit, Saint-Bernardul de astazi. La inceput, s-a stabilit
in cantoanele Waadt ~i Wallis, unde ciinii au trait, mai
mult sau mai putin izolati, in tot cursul Evului Mediu,
prezenta lor fiind dovedita de picturile ~i sculpturile ce
ne-au ramas din acele timpuri. De-abia intre anii 1650-
1670 a fost luat de calugarii de la spitalul din muntele
Saint Bernard (de unde i se trage ~i numele), dresat ~i
utilizat la salvarea oamenilor de sub avalan~e. Aici s-a

61

Inaltimea:
M. minim 70 cm
F. minim 65 cm
Greutatea :
M. 55-80 kg
F. 55-80 kg
Culoarea parului :
Ro~u cu alb, alb-ro~u ; toate nuantele de
ro~u in pete ; ro~u, galben, brun ; pete albe
pe bot, piept, labe, abdomen ~i ultima
treime a cozii; 0 paUi alba pe frunte ~i
pe bot - caracteristica rasei.
112
dezvoltat sub grija ~i ocrotirea acestor dilugari ~i s-a
raspindit apoi in toata Elvetia, in Austria, Halia, Franta,
Anglia, Canada, S.U.A. etc. (Un dine din aceasta rasa,
Barry, a salvat, in decursul a 12 ani de viata, patruzeci
de vieti omene~ti. In semn de omagiu, dupa moarte,
"Barry" a fost impaiat ~i astazi poate fi vazut in Mu-
zeul de $tiinte Naturale ~i Istorice din Berna). Saint-
Bernardul sau. Bernardinerul a fost numit ~i "Ciine de
Barry", cuvintul bari, in dialectullocal, insemnind urs.
In adevar, dinele, enorm, cu blana lui bogata, iea-
mana, ca infati~are, cu ursul.
Este un dine de munte, de talie mare, puternic,
musculos ~i viguros, cu capul mare, impozant, cu pliuri
ce-i brazdeaza fata, cu privirea deosebit de inteligenta,
uneori serioasa, alteori trista, dar niciodata rauta-
cioasa, cu botul scurt ~i trufa lata, neagra. Urechile
fixate sus ~i indoite se lipesc de obraz formind un
triunghi u~or rotunjit ~i alungit. Totul exprima vigoare
~i noblete. Spatele este drept ~i foarte lat, pieptul pu-
ternic, bine rotunjit, umerii inclinati ~i lati, membrele
foarte solide. Coada, lata ~i puternica la baza este lunga
1?iatirna dreapta sau cu virful putin indoit.
Aceasta rasa se prezinta in doua varietati care au
acelea~i caractere morfologice, deosebindu-se numai
prin aspectul ~i lungimea parului : una cu par lung, mai
putin des, neted, putin ondulat, inspre ~ale ~i crupe
ceva mai ondulat, ~i alta cu par scurt, aspru, des ~i bine
lipit de corp, la baza cozii parul fiind mai des ~i mai
lung.
Cu 0 alura nobila, Saint-Bernardul are un tempera-
ment blind ~i un caracter vesel. Dotat cu simt olfactiv
deosebit, este curajos, devotat ~i afectuos cu stapinul ~i,
mai ales, cu copiii.
Folosit la inceput ca paznic al locuintelor. Mai ttr-
ziu, datorita puterii, simtului sau remarcabil de orien-
tare ~i calitatilor olfactive, a fost dresat ~i utilizat la
salvarea oamenilor prin~i sub avalan~e sau rataciti in
munte, pe care Ii gase~te, Ie semnaleaza prezenta sau Ii
conduce. Este, de asemenea, un foarte bun insotitor.

113
114
 77 TERRA NOVA
N ewfoundUinder
CANADA

Cline renumit pentru salvarea oamenilor de la Inec.

Asupra originii sale sint mai multe presupuneri : multi
specialit?ti cred ca Terra Nova apartine unei rase care
s-a dezvoltat In Neufundland, tinut din Canada. Aceasta
teorie este putin veridica, deoarece primii coloni~ti en-
glezi, care au sosit In anul 1022 In Neufundland, nu au
Intllnit acest dine. Nici cercetatorii din secolele all7-lea
~i al 18-lea nu amintesc de el. Alti speciali~ti sustin ca
este rezultatul Incruci~arii Intre dinele Labrador, care
traia In Neufundland, ~i dinii pentru elani norvegieni,
50 adut?i de navigatorii scandinavi la sflr~itul secolului al
18-lea In Neufundland. Cert este ca are ca stramo~ Do-
gul din Tibet. Aceasta rasa s-a raspindit apoi, In cursul
Inaltimea: secolului al 19-1ea, cu ajutorul pescarilor, In Franta,
M. 70 cm Germania ~i Anglia; a fost iubit ~i laudat de poetii
F. 65 cm Burns ~i Byron, care spunea despre el ca are toate cali-
tatile omului dar nu ~i defectele lui.
Greutatea:
M. 63-67 kg Clinele Terra Nova impresioneaza prin forta ~imarea
F. 49,5-54 kg lui putere de lucru : se mi~ca u~or ~i arcuit, cu 0 le-
ganare a corpului care n caracterizeaza. Are statura pu-
Culoarea piirului : ternica, fara a-i da Insa un aspect greoi. Este viguros, cu
Negru ca smoala ; negru cu reflexe bleu, Infati~are foarte placuta.. Parul neted, scurt, des, cu
pete aurii sau albe pe piept ~i picioare textura fina, uleioasa, este impermeabil la apa. Este
un excelent Inotator. Are un temperament exceptional
de bllnd, duios ~i docil. Inteligent, vigilent, devotat sta-
pinului. Intelege si Invata usor.
b
Un excelent salvator al oamenilor de Inec, un bun
tovarat? de lucru al pescarilor. Este folosit t?i pentcu
paza ~i ocrotirea copiilor.

115
 78 ClINE ESCHIMOS
Eskimo- Hund
CANADA

Raspindita in tinuturile nordice din Siberia, intre

60 ~i 70 grade latitudine - Kamciatka, Alaska, Lap-
pland, Groenlanda ~i Islanda - rasa se imparte in mai
multe varietati, dintre care numai una este recunoscuta
de eatre F.C.I. Din aceasta varietate face parte ~i Cii-
nele eschimos. El se gase~te mai ales in Nordul Ameri-
cii, fiind adus, in vremuri indepartate, de eschimo~ii
211 din Siberia de Rasarit pentru a fi folosit la tractiunea
saniilor.

Iniiltimea : Este un ciine de talie mare, cu infati~are de lup, vi-

M. 57-64 cm guros, puternic, foarte atent, cu 0 privire patrunzatoare
F. 51-57 cm ~i inflacarata ; are 0 structura armonioasa, musculos ~i
totu~i suplu. Parul lung ~i zbirlit formeaza 0 blana si-
Greutatea:
metric a, deasa, care il ajuta sa reziste la temperaturi
M. 30-50 kg de minus 60°-70°.
F. 25-40 kg
Este un ciine inteligent, vigilent, harnic, devotat ~i
Culoarea piirului : prietenos, dar putin timid. Are tendinta sa-~i piarda
Toate culorile toata siguranta daea este tratat cu severitate. Nu latra
ci urla ca lupul.
Este folosit, in mod special, la tractiunea saniilor :
un atelaj compus din 20 de, ciini eschimo~i poate, fara
sa se opreasca, sa traga 0 sanie cu 0 greutate de 2000 kg.
pe distanta de 40 km. Este ~i un bun paznic. Datorita
puterii ~i curajului sau, este utilizat ~i la vinatoare de
ur~i.

116
 79 ClINE DE GROENLANDA
Gronlandhund
TARILE NORDICE

Face parte dintre dinii folositi la tractiunea sanii-

lor. Aparitia 'in regiunile nordice dateaza din timpuri
foarte 'indepartate. Primii dini veniti din Siberia s-au
rasp'indit 'in Alaska, apoi 'in Groenlanda ~i 'in Canada
de Nord. Ei au fost selectionati, dupa forta ~i rezis-
tenta lor, pentru tractiunea saniilor. Multi au tori sus-
tin ca ar face parte din rasa dinilor eschimos, fapt ce
nu este exact, deoarece C'iinele de Groenlanda are 0
morfologie proprie ~i 0 comportare deosebita.
274
Este un spitz polar, foarte puternic, cu corpul mus-
Inaltimea : culos ~i bine construit pentru a rezista la viata aspra de
M. 72-80 cm; ideal 76 cm tractiune a saniilor, 'in conditiile grele ale iernii arctice.
F. 65-75 cm; ideal 70cm Blana este formata dintr-un puf des ~i moale iar
deasupra un par str'ins, aspru ~i neted, mai scurt pe
Greutatea: cap ~i picioare, ceva mai lung pe corp ~i bogat la baza
M.- cozii, dindu-i un aspect stufos.
F. - Este tenace ~i rezistent, put'ind parcurge p'ina la
80 de km pe zi ~i chiar mai multo Are un excelent simt
Culoarea parului : de orientare, este inteligent ~i devotat.
Unicolor - toate culOl'ile, dar nu complet
alb Un foarte bun dine de tractiune a saniilor.

117
 80 SAMOIEDE
Samojedhund
TARILE NORDICE

Omul de ~tiinta Cardano, in studiul sau despre sa-

moiezi, scrie ea aceasta rasa de dini, tipic siberiana,
este una din cele mai veehi cunoscute. Ace~ti dini au
venit in tarile nordice insotind triburile samoiede in
emigrarile lor dupa hrana.
Clinele Samoiede este puternie, activ ~i gratios ; eu
mu~chi bine dezvoltati dar suplu in mi~cari. Corpul este
potrivit de lung, ~coperit cu blana bogata, constituita
dintr-un puf des, strins pe corp, moale ~i scurt, ~i un
alt rind de par cu firul drept, neted ~i aspru, care n
ajuta sa suporte rigorile climei nordice.
Are infati~are frumoasa ~i distinsa. Este inteligent,
franc, ten ace ~i perseverent, deosebit de devotat; vi-
gilent ~i prevenitor, are simtul auzului ~i al vazului
exceptional de dezvoltate, este harnic, cumpatat ~i
foarte rezistent.

Excelent paznic al turmelor de reni, exceptio-

nal dine de tractiune a saniilor, un insotitor minunat,
un foarte bun paznie allocuintelor.

212

Iniiltimea :
M. 52,5 - 60 cm
F. 45-53,5 cm
Greutatea:
M. 20-30 kg
F. 17-25 kg
Culoarea piirului :
Alb complet, alb cu crem sau cu pete de
alta culoare

118
 81 LAND SEER
rARILE NORD ICE
Se aseamana foarte mult eu ciinele Terra Nova,
avind aceea~i origine ~i anume Dogul din Tibet. Se pre-
supune ca ar rezulta din Incruci~area intre ciinele de
Labrador ~i ciinii norvegieni. I~i datoreaza renumele
unui pictor de animale, englez, sir Edwin Landseer,
care iJ. infati~eaz'a intr-unul din frumoasele tablouri
expuse astazi la Tate Gallery din Londra.
-
Ciine puternic ~i armonios construit, cu infati~are
frumoasa, bine proportionat, suplu ~i elegant. Are
acelea~i earactere morfologice ca ~i dinele Terra Nova,
226 de care se deosebe~te numai prin faptul ca este ceva
mai mare ea inaltime ~i are un par lung, des ~i mata-
Inaltimea: sos, culoarea parului fiind alba cu pete negre, masca
M. 70-80 cm neagra. Este un foarte bun inotator ; mi~carea picioa-
F. 62-72 cm relor sale vinjoase, inalte, ii asigura un mers u~or, plin
Greutatea: de elan; pielita groasa ~i lata care leaga intre ele de-
M. 63-67 kg getele labelor ii ajuta la inot. Iube~te copiii, este blind
F. 49,5-54 kg ~i docil, inteligent, activ, vigilent ~i foarte credincios.
Culoarea parului : Este folosit la salvari din apa, ca ajutor in munca
Alb cu pete negre ; capul negru ; pieptul, pescarilor ~i ca un bun insotitor.
gltul, burta, coada ~i picioarele trebuie sa
fie albe

119
 828 ClINE MALAMUT DE ALASKA
Alaskan Malamute
S.U.A.

Aceasta rasa il?i datoreaza denumirea unui trib ame-

rican, Malamutii, care se statornicise in nord vestul
Alaskih. Malamutii erau priceputi vinatori 1?ipescari
1?iacest ciine avea mare trecere la ei, fiindu-Ie de real
ajutor la tractiunea saniilor. Mai tirziu, dnd europenii
au venit in nordul Canadei, au folosit ace1?ti ciini la
transporturi, deoarece drumurile erau impracticabile
in acele tinuturi. Datorita iutelii lor, au devenit renu-
miti alergiHori la cursele cu sanii, foarte iubite pe atunci
~i astazi inca, obtinind mwte recorduri, in special in
cursele de alergari pe distante marL A devenit cele-
bru datorita romanelor lui Rudyard Kipling 1?iJack
London.

Malamutul de Alaska este cel mai mare 1?icel mai

243 greu dintre ciinii de sanie. Este viguros, bine construit,
cu corpul compact ~i puternie, acoperit cu 0 bogata blana
de par des ~i aspru, de lungime potrivita, care apara
Inaltimea: animalul impotriva gerurilor ~i intemperiilor. Mersul
M. 63,5 cm este mindru 1?idemn, are capul drept 1?iochi vioL Unii
F. 58,5 cm dini din aceasta rasa au in virful capului ca 0 cascheta
Greutatea: de par negru, restul capului avind 0 cwoare unica, de
M. 38,5 kg obicei, cenu1?iu-alb ; altii au pe cap un fel de masca din
F. 34 kg par de culoare mai inchisa.

Culoarea pa1'ului : Avind menirea sa traga sania eu poveri gre1e, ma-

Gri pin a la negru ; pete albe pe burta 1?i lamutul trebuie sa fie tare, compact, cu scheletul masiv
picioare ; masca alba ~i membre viguroase, cu talpi tari, torace adinc ~i vo-
luminos, umeri masivi 1?imi~care sustinuta ~i neobo-
sita, de indelungata rezistentii.

Infati;;area lui este mindra, expresia ochilor este

blinda, afectuoasa ; masiv dar sprinten, eu 0 fortii neo-
bi1?nuita, enorma putere de propulsare 1?i rezistenta
excepiionala, este un ciine intelig,ent, curajos, afee-
tuos, devotat, eu simt de orientare excelent ; este vioi,
interes at, curios, perseverent.
Este folosit la tractiunea saniilor, la cursele de
alergari cu sania, la vinatoare de uqi ; este ~i un bun
insotitor.

120
 83 BULLDOG ENGLEZ
English Bulldog
ANGLIA

Rasa foarte oCunoscuta~i iubita in Anglia. Istoria ei

se confunda eu aeeea a vechii Anglii, de aiei ~i succe-
suI deosebit al Bulldogului in aceasta tara. Originile
indepartate ale rasei nu sint prea cunoseute. Asupra
aeestora s-au emis mai multe ipoteze. Una dintre ele
este ca Bulldogul ar descinde din Molossul din Epir,
stramo~ eomun al dogilor. Dupa descrieri vechi, aeesta
ar fi fost inrudit cu dine1e Mastiff ca ~i eu dinii Pug-
naees, adu~i pe insula de navigatorii fenicieni sau de
1egiunile romane. Ace~ti Pugnaees, dupa cum indica
270 ~i numele, erau dini de lupta fo1ositi in arene sau cir-
curi. Prima mentiune despre Bulldog dateaza din anuI
1209, in descrierea unei lupte intre dinii de macelar ~i
un taur. Asemenea speetaeo1e erau raspindite in toata
Anglia, iar organizatorii se intreceau sa ofere lupte dt
mai singeroase, folosind Bulldogi ~i diverse aIte ani-
male: tauri, ur~i, urangutani etc. In acest timp, ere~te-
rea Bulldogului este dirijata in special spre obtinerea de
calitati care sa-i confere suprema1ia in lupte1e din arene.
Astfe.I, se obtin exemp1are a1 carol' curaj ~i tenacitate
erau remarcabile. Aspedul lor era, deasemenea, adap-
tabiI seopului, adiea un cap scurt, eu coltii din fata pu-

lniiltimea :
M. 30-40 em
F. 30-35 em
GTeutatea:
M. 24-25 kg ; admis 25-30 kg
F. 22-23 kg; admis 22-26 kg
CuloaTea piindui :
Unieolor : aIb, ro~cJt, galbui ; a1b cu p'2te ;
vargat
 terniei, eu maxilarul inferior ie~it in afara (prognatism),
care ii permiteau sa apuee bine prada. In anul 1835, un
deeret al parlamentului englez a pus capat acestor lupte
pline de cruzime. Bulldogul a cazut in desuetudine. L<:!
sfi:r~itul secolului trecut, datorita unor crescatori din
Birmingham, aceasta rasa ineepe sa se dezvolte iar,
obtinindu-se exemplare care nu mai pastrau din tre-
cutul lor dedt puterea ~i eurajul, eliminindu-se apu-
caturile agresive nedorite. Ca urmare a unor expozitii
canine prezentate in Anglia, interesul pentru Bulldog
ere~te din nou ~i, astazi, el este unul dintre dinii favo-
riti ~i scumpi, britanici.
~.
Ciine mas iv, greu, eu corpul scurt ~i indesat, mus-
culos ~i viguros, sustinut de picioare seurte, puter-
nice. Capul frapeaza prin masivitatea lui in contrast eu
restul corpului: are un eraniu foarte seurt, frunte
plata, plina de riduri, sprincene proeminente, trufa
mare, turtita, botul scurt, lat ~i comprimat, eu maxila-
rele masive, patrate, eu coltii din fata puternid, maxila-
rul inferior mult ie~it in afara fata de cel superior;
urechile sint departate intre ele, eu insertie inalta, mici,
fine; ochii sint adindti in obraji, departati unul de
altul, rotunzi, de marime mijlocie; stopul pronuntat,
larg, adinc intre ochi se intinde pina la cre~tet; gUul
este scurt, gros, adine, cu conturul superior mult arcuit ;
membrele anterioare sint scurte, drepte, groase ~i mU3-
culoase ; cele posterioare, viguroase, musculoase sint mai
lungi dedt cele din fata ; spatele este scurt, musculos,
lat la umeri, ingustindu-se spre flancuri, u~or arcuit.
Parul este scurt, fin ~i tare, neted ~i lucios, bine strins
pe corp.

Infati~area lui degaja 0 puternica impresie de forta

~i vioiciune. Este curajos ~i credincios, blajin, asculta-
tor, inteligent ~i vigilent.
Excelent dine de paza, ocrotire ~i insotire.

122
 84 BULLMASTIFF
ANGLIA

Este rezultatul incruci~arilor intre Bulldog ~i Mas-

tiff. Rasa recunoscuta oficial in 1924.
Bullmastifful este mai mic decit Mastifful. Puter-
nic construit, compact, simetric, musculos da impresia
de mare forta. Capul este masiv ~i patrat, eu maxila-
rul inferior foarte puternic ~i pro eminent ; craniul
trebuie sa fie larg ~i adine, cu obrajii incarcati, botul
scurt, ochii caprui intonecati sau caprui mai deschis ;
urechile in IOl"made "V", pliate spre spate, sint inserate
departat ~i sus pe orizontala crest€i occipitale dind 0
forma patratica craniului ; ele trebuie sa fie inguste ~i
de 0 nuanta mai inchisa decit culoarea blanii ; gitul este
cambrat, potrivit de lung, musculos ~i aproape egal in
circumferinta cu craniul ; spatele este scurt ~i puternic;
parul este aspru, scurt, foarte des ~i neted, bine lipit
pe corp.
Este inteligent, veseJ, iute in mi~cari, cu toatii ma-
sivitatea lui, blind, devotat, combativ, incapatinat, tan-
dru, vigilent.
149 Este un excelent dine de ocrotire, paza ~i insotire ;
este folosit ~i in politie ~i in armata.

Iniilfimea :
M. 63,5-68,5 cm
F. 60-66 cm
Greutatea:
M. 50-58,5 kg
F. 41-50 kg
C1Lloareapiirului :
Aramiu sau ro~cat ; toate nuantele de cara-
miziu ; masca intunecata
123
 85 MASTIFF
Dogue Anglais
ANGLIA

Rasa foarte veche engleza. Asupra originii ei sint

mai multe teorii: dupa Demacets acest dine ar des-
cinde dintr-o rasa autohtona Canis Familiaris Angli-
cns. Dupa altii, ar fi urma1?ul dinilor asirieni introdu1?i
in Anglia de navigatorii fenicieni veniti din Tyr 1?iSidon
pentru comert ; iar dupa altii, ar descinde din Molossul
de Epir adus de legiunile romane. Toate aceste ipoteze
sint poate exacte, insa cert este ca atlt Molossul din
Epir, dt 1?idinii asirieni au acela1?istramo1? comun -
Dogul de Tibet. De altfel, pin a in secolul al 16-lea,
acest dine se numea "Moloss", dupa tinutul Molessie
din Epir, ca dovada a originii sale.
Ciine folosit in luptele din arene :;;iin razboaie. Ast-
fel, in 1415 a participat la biHiHia de la Azincourt, in
cursul eareia 0 catea Mastiff a scapat viata stapinului
157 ei, Pierre Leigh; de atunci, familia Leigh a devenit
proteetoarea aeestei rase. In urma ineruci1?arii eu Dogul
spaniol a rezultat Perro da Sangre, dinele care a in-
sotit pe spanioli in eueerirea lumii noi. Mastifful a par-
ticipat, in America, la razboiul de seeesiune. De la
sflr:;;itul primului rfizboi mondial, Mastifful a decazut
in Anglia ; in sehimb, s-a raspindit in S.U.A.
Este un dine mare, mas iv, viguros, simetric, bine
construit, eu corpul puternic, museulos. Capul are as-
pect patratic, fruntea plata, ridata dnd dinele este
atent. Parul este scurt, tare 1?ides, nu prea fin, mai ales
pe umeri, pe git 1?ipe spate.
Are 0 infiiti:;;are mareata 1?iun caraeter bun; este
eurajos, bEnd, doeil, devotat, foarte prietenos cu sta-
pinul, insa perieulos 1?iagresiv cu strainii 1?iteribil de
furios dnd trebuie sa lupte.
Excelent dine de paza 1?iocrotire ; poate fi utilizat
1?ica bun insotitor.

Iniilfimea : Greutatea:
M. 70-80 em M. 75-90 kg
F. 70-80 cin F. 75-90 kg
Culoarea piirului :
Cenu:;;iu, r01?cat, vargat, culoarea caisei;
masea neagra
124
 86 HUSKY SIBERIAN
S.U.A.

Este eel mai mie dintre dinii nordid, insa, la greu-

tate egala, este eel mai puternie dine de sanie dintre ei.
Originile rasei sint earn intuneeate ~i se oConfundacu
acelea ale popoarelor aretiee din nord-estul Siberiei.
Dupa dr. Weyer Jr., originea lor ar fi urmatoarea : eu
mult timp in urma, unele triburi de esehimo~i, au emi-
grat din Siberia in Alaska ~i de aid in Groenlanda,
dudnd eu dIn$ii dinii lor, stramo~i ai dinelui Malamut
~i ai dinelui Esquimos. In urma lor, a emigrat din Asia
Centralii. ~i poporul Churehis, stabiJindu-se in bazinul
Kolyma ~i la poalele muntelui Cherschi. Ei aveau un
dine, stl'amo~ al dinelui Huski siberian. Intre aceste
doua popoare s-au stabilit relatii comerciale, s-au efee-
tuau ealatorii numeroase cu saniile; cu aceste ocazii,
i~i schimbau ~i echipajele de dini. Husky siberian ~i-a
mentinut in decursul timpului, mai mult ca ceilalti
dini nordiei, integritatea rasei dratorita unei selectionari
deosebite, prin castrar,ea €xemplarelor mai putin reu-
~ite ~i folosirea pentru reproductie numai a exernpla-
re.lor eelor mai frumoase.
270 Este un dine de serviciu, de talie mijlocie, cu eon-
structie viguroCllS8.,totu~i gratioasa. Corpul. PQtrivit de
Iniiltimea : Greutatea: compact, puternic, este dotat cu 0 blan'a bogata, formata
M. 54-60 em M. 20-27 kg dintr-un puf des, moale, destul de lung ~i deasupra un
F. 51-56 em F. 16-23 kg par foarte des, eu 0 textura neteda, ludoasa, ~i moale,
Culoarea piirului : de lungime medie. Capul, potrivit de mare, are urechi
Toate euloiile ; masea sub forma de eas- drepte ; coada ca 0 perie eu par buclat ~i stufos este
eheta ~i oehelari, tipiee rasei intoarsa pe spate. Are infati~are tipica a diniJor nor-
did, folositi la sanie. Mersul, caracteristic, este larg,
fara efort dar eu randament exceptional dnd trage sa-
nia. Oehii, de euloare albastra, putin obliei, au 0 expre-
sie vioaie, prietenoasa I,)ibllnda ; gitul este frumos ar-
euit $i destul de scurt, trunchiul compact, spatele solid
I,)idrept, membrele sint viguroase ~i musculoase eu osa-
tura compacta, dar nu grea.

CIne inteligent, curajos, tenace, activ, rezistent, cu

un excepti<:malsimt de orientare ; foarte devotat.
Este un excelent dine de sanie, folosit ~i la vina-
toare de reni ~iur~i.

125
 87 DOG DE 'BBET
Thibetan Mastiff
TIBET

Este urma1?ul dinilor din Tibet, la care ne referim

mereu dnd relatam despre originea eelor mai multe
rase de dini existente astazi. El descinde din Canis
Familiaris Inostanzewi 1?i este 0 ruda ap'ropiata a
Molossului egiptean 1?isumerian. A ereseut 1?is-a dez-
voltat In vaile muntoase ale muntilor Himalaia. Este
una din eele mai veehi rase din Rasarit. Broderiile din
lamaserii dovedese ea aeest dine nu s-a sehimbat de
mii de ani. Dogul tibetan este stramo1?ul eelor mai
multi dini de munte 1?ial 'tuturor dogilor din Europa.
Cu 2 000 de ani Inaintea erei noastre a fost folosit drept
dine de lupta 1?ipazitor al prizonierilor de razboi. Pe
230 basoreliefurile babiloniene, egiptene 1?i greee1?ti ~Int
Infati1?ati dini foarte asemanatori eu aeest dog: sint
Iniiltimea : renumitii dini de lupta ai romanilor, Canis Pugnaees.
M. 64-69 em Dupa ee s-a aclimatizat pe tarmurile Marii Mediterane,
F. 56-61 em a strabatut, Impreuna eu legiunile romane 1?ipopoarele
Greutatea: din Asia, toata Europa. Dintre toti dinii, Dogul tibe-
tan 1?i-apastrat eel mai bine aspectul initial, stramo-
M. 75-85 kg 1?ese.
F. 75-85 kg
Culoarea piirului : Este un dine foarte mare 1?iputernie, eu osatura
Ro~;;uInehis, auriu, negru eu pete brune maSlva, eurajos 1?idemn. Latratul sau salbatie amin-
te1?te raenetul leului. Corpul de forma patrata, este
bine eonstruit, viguros, eu picioare nu pre a Inalte.
Parul este lung 1?iaspru In jurul gitului 1?ipe umeri,
eeva mai ondulat pe pulpe; puful este bogat, des 1?i
moale.

Este un dine rezistent, devotat stapinului, banui-

tor ~i rezervat, ehiar perieulos fata de straini. Are un
eomportament grosolan 1?ibrutal. Este greu de dresat.
Pazitor ineoruptibil al cirezilor de vite In regiunea
muntilor Himalaia. Exeelent pazme al minastirilor, al
gospodariilor izolate.

126
88 PINSCHER
GERMANIA

Rasa veche de ongme german a, care a servit la

crearea unui mare numar de l'ase de clini, de la
Schnauzer la Dobermann, cu care se aseamana. Pin-
scherul este un Schnauzer cu par scurt, fara barba ~i
mustati. Are forma exacta a Dobermannului, lnsa mic-
$oratii. Pinscherul a fost unul dintre primii clini de ori-
gine germana prezentati la 0 expozitie. Recunoa~terea
lui, ca rasa, dateaza din anul 1879. S-a dezvoltat ~i s-a
rasplndit in mai multe tari. Beneficiind de patronajul
printesei de Monaco, dezvoltarea rasei a ajuns repede
In Franta la un nivel aUt de important lnclt, doua
exemplare de Pinscher, franceze, au obtinut la Frank-
furt, In anii 1966 $i 1968, titlul de campioni. Astfel,
Franta este a doua tara, pe plan mondial, dupa Ger-
mania, In care rasa Pinscher este deosebit de apre-
ciata.

Cline de 0 extraordinara eleganta, de talie mijlocie,

cu statura armonioasa, robust, cu mu~chi bine dez-
voltati. Corpul de forma patrata este asemanator celui
al Schnauzerului, Insa mai elegant datorita parului
184: scurt, des, neted ~i lucios. Capul este foarte fin, cu
urechi drepte, ascutite.
Se distinge printr-o extraordinara u~urinta de adap-
tare, 0 inteligenta deosebita, 0 nevoie speciala de afec-
tiune ~i un mare devotament. Este plin de viata, atent,
cu un caracter bun ~i vesel, Ii place sa se joace. Vigi-
lent, incoruptibil ~i foarte credincios staplnului. Apti-
tudinea pentru instructie clt $i perseverenta, curajul
~i rezistenta lui, 11fac apt pentru un dresaj u~or.

Excelent cline de paza a casei, fermei sau a vehi-

culului $i de lnsotire; este utilizat ~i ca vlnator de
~obolani ~i ~oareci.

Iniiltimea : Greutatea:
M. 48 cm M. 13-16 kg
F. 40 cm F. 13-16 kg
Culoarea piirului :
Unicolor : brun-ro~cat ; bicolor : negru cu
ro~u cenu~iu, albastrui cu puncte ro~ii ; ce-
nu~iu-argintiu
127
 89 SPITZ MARE GERMAN
Deutscher Gross Spitz
GERMANIA

Originile acestei rase trebuie cautate in Canis Fami-

liaris Palustris al epocii preis tor ice ~i la Spitzii din
epoca lacustra. Scheletele neolitice gasite prezinta ace-
lea.;;i caractere cu acelea ale Spitzului actual. Imaginea
acestui cline a fost identificata in picturile egiptene
din epoca faraonilor; de asemenea, s-au descoperit
multe reprezentari ale Spitzului in Grecia ~i Halia.
Dupa contele Henry de Byland, locul de origine al
Spitzului ar fi tinuturile Marii Baltice, fiind 0 ruda
apropiata a clinelui Keeshond. Initial, s-a dezvoltat
97 mai mult in Pomerania ~i in D.R.S.S. apoi s-a raspindit
in toate tarile, capatlnd diferite denumiri: "Grand
Loulou" in Franta "Volpino" in Halia, "Laika" in
Greutatea : D.R.S.S. Cu timpul, s-a fixat denumirea definitiva -
Inaltimea: "Deutscher Gross Spitz". A fost insotitorul marelui pic-
M. minim 40 cm M. 20 kg
F. minim 40 cm tor ~i sculptor Michelangelo, stind nedespartit de el
F. 20 kg dt timp a pictat Capela Sixtina ; a fost prietenul cre-
Culoarea parului : dincios al marelui muzician Mozart pina la moartea
Negru, alb, cenu~iu acestuia, insotindu-i, singur, sicriul pina la mormint.
Catelu~a Laika, prima calatoare in Cosmos, a devenit
dine national al D.R.S.S.
Foarte iubit ~i cunoscut in toata lumea, Spitzul se
distinge printr-o frumoasa blana vaporoasa ~i mata-
soasa, cu un puf moale, abundent. In jurul gltului are
un guler bogat ~i stufos, ca 0 coama. Capul este asema-
nator cu acela al vulpii; ochii sint vii ~i inteligenti,
urechile mici, drepte ~i ascutite, apropiate una de alta.
Coada-inel rasucita mindru pe spate, este bogata ~i
stufoasa. Toate acestea li confera un aer de indraz-
neala ~i vioiciune, caracteristic rasei. De talie mijlocie,
are corpul scurt ~i indesat, bine proportionat, eu par
scurt, bogat ~i moale pe cap, urechi, picioare ~i labe,
mai lung ~i matasos pe restul eorpului ; prezinta fran-
juri la picioarele anterioare ~i pantaloni la pieioarele
posterioare, pina la j aret.
Este un dine inteligent, vioi, atent fata de tot ceea
ce n inconjoara ; latra persistent la straini ; extraordi-
nar de vigilent, este foarte credincios stapinului.
Excelent pazitor al casei ~i al fermelor, insotitor
deosebit.

128
 90 WOLFSPITZ
Ex Keeshond
GERMANIA

Cline national olandez, rapindit in aceasta tara cu

clteva secole in urma. Rasa perfectionata in Germania,
standardul adoptat in concursuri fiind cel german. Se
aseamana foarte mult cu Spitzul mare german, avind
acelea~i caractere morfologice. Este mai mic dedt
Samoiedul ~i provine din lupul intilnit pe coastele
Marii Baltice. S-a dezvoltat ~i raspindit in Olanda ; a
luat parte la lupta impotriva lui Wilhelm de Orania,
fiind mascota luptatorilor pentru libertate. Mai tirzlu,
a devenit dinele preferat al navigatorilor olandezi,
dupa cum 11 arata ~i numele, Keeshond insemnind
"dine de barca". S-a raspindit ~i in alte tari, in
special in Anglia, unde ~i-a gasit foarte repede un
mare numar de admiratori.
Indltimea :
M. 45-48 cm De talie mijlocie, are corpul scurt ~i compact, aco-
F. 40-45 cm perit cu 0 biana frumoasa de par matasos. Parul este
scurt, des ~i aspru pe cap, urechi, labe ~i picioare, iar
Greutatea: pe restul corpului est~ lung, drept ~i des. cu puf moale
M. 25-30 kg ~i compact. In jurul gitului are guler bogat, ca 0 eoama.
F. 20-30 kg Capul se aseamana cu cel al vulpii, cu oehii vii, plini
Culoarea piinLllli :
de viata, eu urechile mici, aseutite, drepte, eu eoada
rulata, bine culcata pe spate.
Gri-cenw;iu, negru, alb, brun
Inteligent, vigilent, devotat stapinului, banuitor eu
strainii, dar nu agresiv.

Exeelent dine de paza a easei ~i a ~lepurilor, ca ~i

de insotire .

129
GRUPA a III-a TERRIERI - cilNI DE VIZUINA

----------- -- -------------
a) eu probe de lucru 104. Terrier de Norfolk
91. Fox Terrier cu par neted ~i scurt Norfolk Terrier
Smooth FoxterrieT 105. Terrier de Norwich
Non.vich Terrier
92. Fox Terrier cu par sirmos 106. Terrier scotian
Wire Foxterrie1' Scottish Terrier
93. Airedale Terrier 107. Sealyham Terrier
94. Lakeland Terrier 108. Skye Terrier
95. Terrier de vinatoare german 109. Terrier cu blana moale, aurie
Deutscher Jagdte1'TieT Soft Coated Wheateen Ten'ieT
110. Bullterrier de Staffordshire
b) Fara probe de lucru StaffoTdshiTe Bullterrier
111. Terrier din Welsh
96. Bullterrier Welsh Terrier
97. Miniature Bullterrier 112. Terrier alb din Vestul 'farii de Sus
98. Cairn Terrier West Highland White Terrier
99. Dandie Dinmont 'I'errier • 113. Terrier australian
100. Terrier irlandez Australian TerrieT
Irish Terrier 114. Terrier cu par matasos
101. Kerry Blue Terrier Silky TeTTier
102. Bedlington Terrier 115. Terrier ceh din Boemia
103. Terrier de Manchester Cesky TerTier
Mancheste1' TeTrier 116. Border Terrier

130
GRUPA a IIl-a T errieri - ciini de vizuina

Raspinditi pe zntreg, globul pamintesc, Terrierii formeaza un

mare. numar de rase. Sint ciini de talie mijlocie sau mica, robu$ti,
musculo$i, de 0 deosebita mobilitate $i agresivitate, curajo$i, di-
namici, agili, rezistenti $i perseverenti.
Denumirea de "terrieri" vine de la cuvintul Latin "terra" -
pamint $i define$te ciinii care vineaza in pamint sau, mai exact,
in vizuini.
Pliniu cel BatTin poveste$te ca soldatii romani care inva~asera
insulele britanice au gasit acolo dini mici, care urmareau prada
pina $i sub pamint. Sint Terrierii de origin a britanica ? Problema
este discutabilii. Ceea ce este ins a sigur este faptul ca de aproape
un secol $i jumatate, in anumite regiuni din Scotia $i Marea Bri-
tanie, crescatorii de dini au imbunatatit rasele locale $i au creat
altele noi.
Un bun Terrier, de orice rasa, trebuie sa pastreze toate cali-
tatile fundamentale ale unui bun dine de vinatoare, a$a cum eraU'
$i pe vremea cind au fost descoperiti de legiunile romane in Anglia,
acum 2000 de ani.
Terrierul a fost specializat sa forteze vinatul in propria-i
vizuina. Multe animale de paduTe $i regiuni colinare - vulpi,
dihori, bursuci - au 1'efugii in galeriile sapate in pamint sau intre
pietTe. 1m' Terrierul, scund in picioare, agresiv, perseverent $i
tenace, cu dantura de otel, pat1'unde in micile subterane unde se
vira salbataciunea $i angajeaza cu ea batalii aspre sp1'e a 0 expulza.
Toti Terrierii sint $oricari prin excelenta. Ei au fost folositi
pentru prinderea $i distrugerea $oarecilor $i $obolanilor, nu numai
din gospodariile individuale ci $i in pietele de fructe $i antre-
pozetele alimentare, in docuri $i porturi. Dar difuzarea pestici-
delor $i teama contagiunii ciinilor cu leptospiroze entero-hemora-
gice, foarte raspindite la $oareci, descurajeaza folosirea ciinilor in
acest scop.

131
 Nr.
curent
Nr. Denumirea rasei. Tara de origine
standardului Istorie, descriere morfologicii., utilizare
F.e.I.

91 FOX TERRIER CU pAR NETED ~I SCURT

Smooth Foxterrier
ANGLIA

Rasa foarte veche englezeasca, avind ca stdimo~

micul Griffon Terrier al britanicilor, Agassin, astazi
disparut, a carui descriere amanuntita ffkuta de poetul
grec Oppion in opera sa "Kinegetik", un poem despre
vinatoarea secolului al 3-lea, este asemanatoare cu cea
a Fox Terrierului actual ~i a altor terrieri englezi. Fox
Terrierul s-a dezvoltat in Anglia, fiind folosit la vina-
torile de vulpi, dupa cum arata ~i numele (fox =
vulpe). Fox Terrierii sint reprezentati pe tablouri de
12 vinatoare inca din secolele al XIV-lea si al XV-lea. Cu
timpul, prin selectiuni ~i incruci~ar'i speciale s-a
IniiLtimea : GretLtatea : ajuns la exemplarele de asiazi, existente nu numai in
M. 38-40 cm M. 7,3-8,2 kg Anglia, ci ~i in America, Franta, Germania ~i in alte
F. 36-38 cm F. 6,8-7,7 kg tari.
CuLoarea piiruLui :
Alb predominant; alb cu pete negre ; alb Este un dine de talie mica, foarte bine proportio-
cu pete negre ~i maronii nat, de constructie puternica, patratica, armonioasa, cu
corp compact, scurt ; capul are forma de pana, potrivit
de ingust, cu urechi mici, sus prinse in forma de "V"
putin indoite, de grosime moderata, cazute in fata peste
obraji ; ochii de culoare inchisa, mici, de preferinta a~e-
zati adinc, au privirea inteligenta, plina de foc, de
viata ; spatele este scurt, drept ~i solid, gitul musculos,
cu contur clar ; are 0 tinuta impozanta, 0 linie frumos
arcuita, pieptul foarte adinc, cu un front ingust, mem-
brele anterioare paralele, cele posterioare puternice ~i
musculoase, mers u~or, tinuta eleganta. Coada prinsa
sus este purtata cu vioiciune, dreapta ~i nu culcata pe
spate, taiata dupa na~terea catelului doua treimi din
lungime. Parul este neted, drept, aspru, scurt, des,
bogat ~i bine aderent. Toate ii dau 0 infati~are fru-
moasa, atragatoare.
Tenace, rezistent, extraordinar de dinamic ~i de
curajos, nu se teme a ataca un adversar cu mult mai
mare dedt el ; zburdalnic, mereu gata sa sara" Sa,atace
~i sa mu~te, inteligent, cu 0 expresie plina de atentie

132
 92 FOX TERRIER CU pAR SIRMOS
Wire Foxterrier
ANGLIA

ea ~i Fox Terrierul eu par neted, este 0 veehe rasa

englezcasdi cu acela~i stramo~ - Griffonul Terrier
ilgassin. Se presupune ea ~i-a format pnrul sirmos in
urma incruci~arilor Fox Terrierului eu par neted cu
ciinele Black and Tan Terrier ~i eu alti terrieri eu par
aspru. Fox Terrierul eu par sirmos era folosit, inca din
secolul al XIV-lea, la vinatorile de vulpi. Ulterior, s-a
dezvoltat ;;i raspindit mai ales in S.U.A. ~i Fran1,:l dar
~i in alte tih'i.

169 Prczin tii aeelea~i earaetere morfologiee ea ~i Fox

Terrierul eu par neted, deosebindu-sc de aeesta numai
prin natura parului, care este tare ~i sirmos, foarte
Iniiltimea : aspru ; nu e niei moale, niei matiisos ; este dur ~i aUt
M. 38-40 em de des eii piclea nu este vizibila; uneori piirul este
F. 36-38 em buclat sau u~or ondulat, insa nieiodata ineretit. Mus-
Greutatea: tatile ~i a mica barba de par tepos, ea ~i ealitatea paru-
M. 8,2-9 kg lui. aeea "sirma aspnl", cit se peate de aspra ~i de
F. 7,3-8,1 kg bogata, ce se intretine prin trimaj, proportionalitatea,
Culoarea piirului : armonia ~i frumusetea de construct ie, privirea, tinuta
Culoarea de baza ~i dominanta este eo2'l urechilor ~i a eozii, sint earacteristici ale aeestui senior
alba; alb eu pete negre : alb eu petc nc- al rasclor canine. Mi$carea dinelui in actiune tradeaza
gre ~i maron in mod deeisiv eonstitutia lui: in timpul mersului,

;;i interes, vigilent, gata sa raspunda la eea mai mica

provoeare. Este un dine franc, nu ataea pe la spate,
polivalent, ~tiind Sa se aeomodeze eu toate situatiile ;;i
sa indeplineasca oriee sarcina. Devotat stapinului,
iube~te eopiii. U~or de dresat.
Este unul din eei mai buni ciini de vizuina, supra-
numit "Attila al ;;oareeilor". Urmare;;te ;;i distruge toate
rozatoarele, vulpile ;;i bursueii. Are a metoda speciala
de depistare a cirtitelor, de deseopcrire a desehizato-
rilo1' vizuinilo1' ~i nu ezita sa sape, mult timp, ehiar
a ora, 0 groapa adinea de mai mult de un metru, ea
sa dea de animalul aseuns in vizuin:1 ~i sa-l seoata
afara. Este folosit $i la vlnatoare de animale mari -
mistreti, ur~i, eerbi - pe care li ataea eu un euraj
nemaipomenit, ehiar eu furie. Prin vioieiunea ;;i fru-
musetea lui, este foarte apreeiat ~i ea paznie al easei
~i ea insotitor.
133
o rase de dinl, In lmaglnl
 picioarele Fox Terrierului trebuie sa se lanseze ferm
inainte, membrele anterioare sa se mi1?te in pozitie
vertical a ~i paralel cu laturile, intocmai ca un pendul.
Forta de propulsie este data, in special, de membrele
posterioare: miij>carea ideala 0 au numai aceia care
sint dotati cu pulpe lungi, gambe bine angulate ij>imus-
culoase, genunchi bine angulati, nedeviati nici spre
interior, nici spre exterior.
Fox Terrierul are un caracter vesel, jucaU1?,extrem
de vioi, neastlmpiirat, mereu in miij>care,gata sa ras-
punda la cea mai mica provocare ; inteligent ~i vigilent,
foarte curajos, tenace, rezistent, $tie sa se acomodeze
in orice situatie $i sa indeplineasca intocmai toate dorin-
tele stapinului, caruia ii este foarte devotat. Iubeij>te
copiii ij>ieste u$or de dresat.
Ca $i Fox Terrierul cu par neted, este unul din cei
mai buni dini pentru lucru la vizuina. Urmareij>te cu
tenacitate vulpile $i bursucii, luptlndu-se cu furie $i
scotindu-i afar a din ascunzatoare. Urmare$te ij>idis-
truge orice rozator, ataea mistretii $i uqii cu un curaj
extraordinar, fiind folosit cu succes la vinatorile de
animale mari. Prin vioiciunea $i zburdiHnicia sa, prin
inteligenta, tenacitatea $i curajul de care da dovada,
este folosit, de asemenea, ca un excelent insotitor sau
paznic al locuintei, ca un colaborator activ $i devotat
omului.

134
 93 AIREDALE TERRIER
ANGLIA

Este rezultatul Incruci~arilor intre vechiul Terrier

englezesc ~i copoiul pentru vidre Otterhound. Provine
din regiunea Yorkshire, valea Aire, vale bogata in
vidre, de la care a capatat numele. Prin selectie, a
devenit cel mai mare dintre terrieri ; prin frumusetea
~i tin uta nobila, a cucerit repede Intreaga lume. Ini-
tial, s-a numit "Weterside Terrier" sau "Bingley",
denumiri sub care a fost prezentat in diverse expozi-
tii ~i de-abia mai tIrziu a primit numele de Airedale
Terrier ~i recunoscut oficial de Kennel Club. Rasa s-a
raspindit apoi pretutindeni, fiind foarte apreciat In
tarile Europei, In Canada ~i S.U.A.

7 Robust, musculos, de constructie proportionata, cu

aspect simetric, foarte suplu, cu tinuta de 0 eleganta
deosebita. Capul este lung ~i plat, cu urechi mici In
forma de "V", putin Indoite ; ochii de culoare Inchisa,
mici, sint expresivi, vioi ~i inteligenti; corpul este
cvadratic, spatele este scurt, tare ~i drept, coada
dreapta, solida, purtata vertical, taiata 2JJ din lun-
gime ; parul este tare, sIrmos, des ~i nu prea lung,
putin ondulat, Insa nu buc1at, cu puf scurt ~i moale.
Este un dine intel(gent, extrem de vioi, de un curaj
deosebit, foarte devotat ~i ascultator. Mereu, In mi~-
care, iube~te spatiile largi, este plin de viata, sincer,
vigilent, u~or de dresat.
Este folosit In special la vinatoarea de vidre, ~obo-
lani, jderi, vulpi, iepuri ~i mistreti. In Canada este
Intrebuintat la vinatoarea de ur~i. !n Germania este
folosit ca un dine ocrotitor, In politie sau ca sanitar.
In Anglia este dinele national folosit de politie. Dato-
rita frumusetii ~i devotamentului sau este ~i un exce-
lent dine Insotitor.

Iniiltimea : GTeutatea :
M. 58,4-61 cm M. 22,5 kg
F. 55,9-58,4 cm F. 22,5 kg sau ceva mai mid'.
CuloaTea piinLlui :
Corpul negru sau cenu~iu ; capul, urechile
~i picioarele brun-galbui

135
12*
 LAKELAND TERRIER
ANGLIA

Din incruci~arca vechiului dine englezesc Black

and Tan Terrier cu Bedlington a rezultat un dine
micut dar robust care, initial s-a numit Patersdale
Fell Terrier, folosit in tinuturile muntoase ale Angliei
la vinatoare de vulpi. Mai tlrziu, prin diferite selectii,
rasa s-a imbunatatit ~i s-a dezvoltat mai ales in tinu-
tul englezesc cu lacuri - de unde a capatat ~i numele
de Lakeland - tara lacurilor, fiind folosit in haite de
dini gonitori ~i de hartuiala la vinatori mari. Este putin
cunoscut in afara Angliei ~i Irlandei.
Ciine de talie mica, placut, vioi ~i istet, robust, cu
structura puternica insa nu lips it de eleganta. Capul
este lunguiet, plat ~i fin, urechile mici, in forma de
"V", prinse sus, mereu la pinda; ochii sint inchi~i la
culoare sau de culoul'ea alunei; eoada, dl'eapta, este
purtata vertical; parul cste tare, aspru ~i foarte des,
impermeabil, cu pufu~or moale.
Inainte de toate, este un dine "sport", foarte vioi,
cu tinuta vesela ~i Hira teama, cu infati~are loarte atra-
gatoare, rezistent, activ, credincios stapinului.
70 Excelent dine de vinatoare la vulpi ~i bursuci, mai
ales in terenuri stlncoase, ca ~i la vinatoarea de iepuri.
Un foarte bun insotitor la drumetie lunga. Util dine
de paza, biinuitor fata de straini, ata~at de st&pin.

Iniiltimc(l :
M. ~n
em
F. 37 em
Grcnt.alea :
M. 7,7 kg
F. 6,75 kg
CnloCLTea pClTlLlui :
Ncgru ~i l'o~cat, albastrui ~i ro~u, auriu,
mm'oniu, albastru sau negru

136
95 ERRIE OE vtNATOARE GERMAN
Deutscher Jagdterrier
GERMANIA

Este 0 rasa cl'eaU'i relativ recent prin incrucii?area

d'Ieritelor tipuri de fox terrieri crescuti in Germania,
la inceputul secolului al XX-lea, cu terrieri cu par
aspru $i Old English Terrier; a rezultat un excelent
exemplar de cline bun pentru diferite misiuni,
realizare a unei crescatorii germane care s-a limitat
sa creeze numai 0 singur rasa, in I c de un i?ir de va-
rietati. Terrierii de vinatoare sint clini puternici, capa-
bili sa detroneze rasele britanice i?isa dovedeasca, ast-
fel, superioritatea crescatoriilor germane.
Este un dine viguros i?i brutal, proportion at, cu
mUi?chiputernici, corpul simetric, statura bine alcatuita ;
capul este plat, urechile potrivit de mici, in forma de
,,v", sint u~or indoite ~i cazute pe~'te obraji; coada,
bine prinsa cste purlata mai mult vertical.
Dupa natura parului se cunosc doua varietati de
Terrieri germani : cu par neted, scurt, des, lipit strins
de corp, i?icu par negru, sirmos, potrivit de lung.
Este un cline tenace, curajos, nemaipomenit de
103 indraznet ; se evidentiaza mai ales in lucru sub pamint,
la vizuina, unde talia sa mica ii da posibilitatea sa se
strecoare ui?or in galeriile subterane ~i sa atace cu
curaj vinatu1. Este credincios, vioi, foarte rezistent.
Excelent dine de vini'itoare la vizuina pentru vulpi,
ca ~i la vinatoarea de iepuri ~i alte rozatoare. Este, de
asemenea, un bun cline urmaritor ~i aportor. Datorita
vioiciunii ~i zburdalniciei sale, este ~i un foarte bun
insotitor.

Incl.ltimea : Greutatea:
M. 40 cm M. 9-10 kg
F. 40 cm F. 7,5-8,5 kg
Culoarea piirului :
Negru, negru-cenu~iu, brun intunecat;
pete brun ro~cate la ochi, bot, piept ~i 19.be

137
 96 BULL TERRIER
ANGLIA
Stramo~ul rasei se presupune a fi Staffordshire
Bull Terrier, mai mare ~i mai greu, folosit in secolul
al 17-lea in luptele cu taurii. Dupa mai multe incruci-
~ari cu terrierul englez Black and Tan, cu Mulldogul
~i Fox Terrierul cu parul scurt, s-au obtinut exempla-
rele de astazi. De la tipul Terrierului a imprumutat
expresia capului, iar de la tipul Bulldogului forma
trupului. Foarte mult apreciat spre mijlocul secolului
al 19-1ea ; astazi insa se intilne~te mai rar.
11
Este un dine de talie medie, cu corp compact, cu
Iniiltimea : Greutatea : mu~chi puternici, bine construit, viguros, vioi ~i sprin-
M. 40-55 cm M. 23-28 kg ten. Capul este lung, de forma unui ou; ochii mig-
F. 40-55 cm F. 23-28 kg dalati sint apropiati unul de altul ~i oblici ; urechile sint
mici, subtiri, drepte ; coada scurta, mai groasa la baza,
(Standardul rasei nu fixeaza 0 limita a ta- ascutindu-se spre virf, este purtata orizontal ; parul este
liei ~i a greutatii Bull Terrierului) scurt, neted, lucios, des ~i aspru.
Culoarea parului : Foarte egoist, nervos, curajos, de 0 indrazneala fara
Alb cur at, ro~cat, vargat cu sau far a pete limita, nu se teme ~i nu cedeaza in fata nici unei pri-
albe pe cap, burta ~i picioare; tricolor: mejdii. Banuitor cu stralnii ~i uneori brutal, impulsiv,
negru, ro~cat, alb dar credincios stiipinului ~i u~or de disciplinat.
Foarte bun vinator de ~obolani ; este folosit, in spe-
cial, la fermele ~i depozitele un de sint stocate materiale
ce atrag aceste rozatoare. Este, de asemenea, un exce-
lent dine de paza ~i de insotire.

138
 97 MINIATURE BULL TERRIER
ANGLIA
Este 0 varietate a rasei Bull Terrier, de care se deo-
sebe~te doar prin marimea taliei ~i prin greutate, care
sint mai mici. Are acela~i stramo~, Staffordshire Bull
Terrierul cu par scurt. Este foarte putin cunoscut ~i
raspindit.
Prezinta acelea~i caractere morfologice ~i utilizari ca
~i Bull Terrierul. De~i mic, are un corp bine construit
~i puternic. Este foarte atent, indraznet ~i extrem de
curajos, nu se da inapoi de la nici un pericol; este
devotat stapinului.
Bun vinator de insecte ~i ~oareci; este folosit la
Iniiltimea : Greutatea : ferme ~i depozite ~i ca bun insotitor.
M. 35 cm M. 9 kg
F. 35 cm F. 9 kg
Culoarea piirului :
Alb curat, vargat cu sau fara pete albe ;
tricolor: negru, ro~cat ~i alb

98 CAIRN TERRIER
ANGLIA

Rasa pura scotiana cunoscuta in forma sa de astazi

de cel putin 250 de ani. Provine de pe insula Skye
~i este probabil unul din cei mai vechi terrieri ai Sco-
tiei. A contribuit la crearea raselor Scottish Terrier ~i
West Highland White Terrier. Initial s-a numit Ciinele
cu par scurt Skye Terrier. Numele de astazi i-a fost
conferit de catre Kennel Club, datorita insu~irii lui de
a vina in teren cu pietre ("cairn" in limb a scotiana =
"gramada de pietre"). Rasa nu este pre a cunoscuta.
De talie mica, solid ~i compact, destul de scund, cu
mu~chi puternici, cu trup viguros, indesat. Capul are
forma triunghiulara, craniul este destul de plat, nu prea
4 lung, cu mult par pe fata ; ochii sint departati, de culoa-
rea inchisa a alunei, cu sprincene stufoase ; urechile sint
mici, ascutite, drepte, purtate putin oblic. Coada, nu
Iniiltimea : prea lunga, dreapta, garnisita cu par, este purtata vesel,
M. 23-25 cm insa nu culcata pe spate. Parul este aspru, des ~i nu
F. 23-25 cm prea scurt, dublat depuf scurt, des ~i moale.
Greutatea: Ciufulit, vioi ~i foarte vesel, are 0 infati~are atra-
M. 6,3 kg gatoare. Este prietenos, devotat, totdeauna bine dispus.
F. 6,3 kg Este un vinator activ, curajos ~i indraznet de ~obo-
Culoarea piirului : lani ~i de animale mici de prada ; este, de asemenea,
Ro~u, nisipiu, cenu~iu, vargat un admirabil insotitor ~i un foarte bun paznic.
139
 DANDlE llINMONT TERU ER
ANGLIA

Rasa veche scotiana despre a carei ongme nu se

~tie nimic sigur. Se presupune ca ar proveni din Incru-
ci~area Intre terrieri engleze~ti :;;iTeckel, adus In Sco-
tia de tigani cam prin secolul al I8-lea. Numele I-a
primit de la romancierul Walter Scott, al carui erou,
Dandie Dinmont, era mereu inconjurat de 0 haita fo1'-
mata din ace~ti mici terrieri. Rasa a fost selectionata
de catre un fermier, Janus Davidson, din Anndle -
Scotia, prin Incruci~are cu Bedlington. In afara Scotiei
~i Angliei este putin cunoscuta.

De talie mica, cu corpul lung, puternic :;;iflexibil,

168 care aminte:;;te pe acela al unui basset, este bine dezvol-
tat, musculos. Pe capul mare, aproape rotund, poarta
un mot bogat de par matasos de culoare deschisa, carac-
Iniiltimea : Greutatea: teristic rasei ; acela~i mot de par se afla :;;ila vlrfurile
M. 20-25 cm F. 8 kg urechilor lungi, care atirna de-a lungul obrajilor. Ochii
F. 20-25 cm M. 8 kg departati, mari, rotunzi, lucio:;;i, adinciti, de culoarea
inchisa a alunei, exprima demnitate ~i inteligenta. Coada,
Culoarea piirului : mai mult scurta, are forma unui iatagan, cu franjuri
Culoarea piperului, negru, albastru de di- lungi de 5 cm. pe partea inferioara. Textura parului
f~rite nuante plna la gri-argintiu ; culoa- este ciudata : un amestec de par aspru :;;i par moale,
rea mu~tarului, brun ro~cat plna la ro~- destul de lung, aproape 5 cm. ; parul de pe partea infe-
cat deschis ; pete mici albe pe piept rioara a corpului este ceva mai moale ca cel de pe
spate.
Cu toata Infati:;;area sa eleganta, este un dine puter-
nic, solid :;;ineobosit, indraznet ~i curajos, vesel :;;idevo-
tat. Cu strainii este rezervat.

Este un vinator excelent al animalelor mici de prada

~i la vlnatoarea de iepuri. Lucreaza cu 0 deosebita pa-
siune. Este folosit, de asemenea, ca insotitor :;;ipaznic.

140
100 TERRIER IRLANDEZ
Irish Terrier
ANGLIA

Rasa autohtona irlandeza foarte veche. Ruda sa

apropiata este Fox Terrierul cu par sirmos. Prin diverse
selectionari, crescatorii au obtinut dinele de rasa ele-
gant, pe care 11 cunoa1?tem astazi. In afar a de Irlanda
1?iAnglia este putin raspindit in alta parte.
De talie mica, cu infati1?are mindra, este vesel ~i
vioi. Corpul este potrivit de lung, bine construit, cu
mu~chi puternici, totu~i suplu, cu 0 constitutie u~oara :
aspectul unui excelent dine de curse care vade~te 0
mare rezistenta ~i 0 iuteala deosebita ; este cel mai iute
dine dintre toti terrierii. Capul este lung, plat, ochi
expresivi, plini de viata ; urechile sint mici, indoite in
forma de "V", cazind de-a lungul obrajilor. Coada
taiata aproape 3/4, fara franjuri, acoperita bine cu par
aspru, este purtata vesel, dar nu deasupra spatelui.
Parul, nu pre a lung, este tare, aspru ~i drept, fara
bucle. Are 0 u~oara barba la maxilarul inferior.
Caracteristic pentru Terrierul irlandez este indraz-
neala sa nemaipomenita, curajul extraordinar, care n
fac sa se repeada la adversar cu 0 inflacarare extrema
~i sa lupte pina la ultima suflare. Cu toata cutezanta
sa in lupta este, totu~i, duios 1?icredincios stapinului,
139 dovedind devotamentul sau prin capacitate a de a-I urma
~i a-I gasi pe distante incredibile. Este un excelent
vinator, foarte aspru ~i agresiv la lucru. In contrast cu
restul terrierilor, care sint, de regula, irascibili, Terrrie-
rul irlandez are 0 natura deosebit de agreabila, mai ales
fata de oameni, ~i este susceptibil de apropiere ~ifata de
unii dini. Este cel mai inteligent dintre toti terrierii.
Folosit la vinatoarea de animale mici, iepuri ~i
vidre ; nu pregeta sa atace ~i mistreti. Este un auxiliar
de pret al omului, capabil sa indeplineasca orice sar-
cina, un dine bun pentru curse, devotat insotitor,
excelent paznic.

Inaltimea: Greutatea:
M. 46 em M. 12 kg
F. 45 em F. 11,5 kg
Culoarea piirului :
Unicolor, rO$Uviu, auriu sau portoealiu ;
o mica pata alba pe piept
141
•
 101 KERRY BLUE TERRIER
ANGLIA

Provine dintr-o veehe rasa Irish Terrier, ai earei

stramo~i sint ciinii din rasele Bedlington ~i Dandie Din-
mont Terrier. Exemplarele de astazi, eu blana albastra,
sint rezultatele unei seleetii deosebite, efeetuata in a
doua jumatate a secolului al 19-1ea.
Ciine de marime mijlocie, (totu~i cel mai mare din-
tre terrierii irlandezi), robust, compact, cu constitutie
puterniea, proportionata, armonioasa ; corpul musculos,
evadratic, este bine dezvoltat ; capul este lung, uscativ,
botul patrat, stopul lin, maxilare puterniee, mustata ~i
barba cu par des ~i lung; ureehile sint mici, in forma
de ,,v", indoite putin ~i purtate inspre fata ; ochii sint
3 vii ~i inteligenti, de culoare inehisa, gitul este lung ~i
intins, linia spatelui dreapta ; membrele anterioare au
oasele puterniee, cele posterioare sint bine dezvoltate,
largi, eu genunehii bine angulati $i jaretii aproape de
sol, ceea ce asigura mi~carea libera, forta de propulsie
Iniiltimea : Greutat ea : a ciinelui ; coada este inserata sus, dreapta ~i cupata.
M. 46-48 em M. 15-17 kg, ideal
F. eeva mai midi F. eeva mai u~oara Are 0 in£ati~are eu totul deosebita de a celorlalti
terrieri, dar are insu~irile caracteristice terrierilor:
Culoarea piirului : fortii, curaj, inteligenta, vitali tate, vioieiune, devota-
Albastru - toate nuantele, eu sau fara ment fata de stapin, pofta de lucru.
puncte negre ; 0 mica pata alba pe piept
Este folosit la scotoeirea vulpilor ~i bursueilor din
vizuini, la vinatoare de iepuri ~i vidre. Este, totodata, un
foarte bun paznic ~i un bun insotitor.
102 BEDLINGTON TERRIER
ANGLIA

Este produsul incruci~arilor intre Dandie Dinmont

Terrier ~i Bull Terrier, la care a mai contribuit $i Whip-
pet. Provine din localitatea Bedlington, de unde a
luat ~i numele, situata la nord de ora~ul Newcastle, in
tinutul de minieri Northumberland din Anglia. A fost
dinele preferat al minerilor din Newcastle, evidentiin-
du-se prin frumusetea ~idragala$enia lui.
Are 0 infati~are curioasa; dupa forma capului, a
constitutiei corpului ~i aspectul parului seamana eu un
miel. Galopul sau suplu aminte~te de cel al ogarului ;
poate atinge 0 viteza deosebita. Este un dine gratios
$i suplu, de marime mijlocie, cu corp muscu-
los, insa foarte flexibil, cu spatele u~or curbat
(spate de crap), capul ingust, rotunjit in forma de para,
acoperit cu un bogat mot de pal' maUisos de culoare
dcschisa; stopul lipse~te; ure.chile de marime mijlo-
cie, atirnind de-a lungul capului, sint acoperite cu par
fin; ochii sint mici $i stdilucitori, de forma triunghiu-
lara. Coada, groasa la baza, subtiindu-se spre virf, este
purtata in jos, U$or curbata. niciodata pe spate. Parul
este caracteristic la acest ciine: puful este linos ~i
moale. iar parul protector des, u~or, cu tendinta de
ondulare, mai ales pe cap.

Ciine inteligent ; puternic $i vesel. De~i, in aparenta,

p:=:re:1fi foarte blind $i timid, in realitate este puternic,
sprint"=D$i de 0 rezistenta remarcabila.

Utilizat la vinatoare de vulpi, bursuci $i $oareci.

Este, de asemenea, un bun insotitor.

rnii/timea :
M. 40 cm
F. 40 em

Grentatea :
B M. 8-10 kg
F. 8-10 kg
Cnloa7'ea piirnlui :
Alb:.1stru, maroniu, albastru-ro$cat. cu-
loarea nisipului
143
 103 TERRIER DE MANCHESTER
Manchester Terrier
ANGLIA

Terrierul de Manchester Black and Tan, ar fi, dupa

mai multi autori britanici, tipul vechi din care au pro-
veni t Fox Terrierul cu par neted ~i sirmos, Fox Terrie-
rul irlandez ~i Airedale Terrierul. A fost creat de cres-
catorul John Hulme, la sfiqitul secolului aI18-lea, prin
incruci~are intre terrierul de rasa veche, Whippet ~i
Highland White Terrier. S-a dezvoltat in regiunea din
jurul ora~ului Manchester, de la care a luat numele,
rEgiune in care aveau loc multe vinatori de iepuri,
vulpi ~i bursuci.
Cline elegant, gratios ~i activ, ·cu corpul compact,
scurt, cu buna osatura. Capul este lung, in forma de
71 pana, bine modelat; botul ascutit; urechile mici, in
forma de "V", sint ata~ate in virful capului ~i atirna
Iniiltimea : Greutatea: deasupra ochilor. Parul este scurt, neted, lucios ~i bine
M. 37,5-40 cm M. 8 kg lipit de corp.
F. 35-37,5 cm F. 7,7 kg Este inteligent, vioi, devotat, curajos ~i indraznet.
Culoarea parului : Excelent vinator de vulpi, bursuci, ~i ~obolani ; este,
Negru striHucitor; ro~u acaju de asemenea, un bun insotitor.

104 TERRIER DE NORFOLK

Norfolk Terrier
ANGLIA

Este cel mai mic din grupa terrierilor. Cline rar,

cunoscut numai in Anglia.
De talie mica, cu corpul compact, scund, sustinut
de picioare puterniee, eu constitutie viguroasa ~i osa-
tura solida. Are un cap original, asemanator cu eel al
vulpii, mai larg intre urechi ~i u~or rotunjit ; oehii vii,
striHucitori, au 0 expresie inteligenta; urechile sint
272 indoite, pm'tate peste obraji, u~or rotunjite la virf ;
coada scurta, dreapta, este purtata in sus. Parul nu
Greutatea: prea lung este aspru, tare ~i neted, mai lung pe git ~i
Inii1timea : umeri, unde formeaza un fel de coama.
M. ideal 25 cm M. 5 kg
F. ideal 25 cm Este un catelu~ mie, scund, plin de via~a, energic,
F. 5 kg curajos, mereu atent, neagresiv. Inzestrat cu earacter
Culoarea piirului : ferm, este amabil, inteligent ~i foarte indraznet.
Toate nuantele de ro~u; ro~u-auriu, ne- Este un vinator neobosit de inseete I?iun foarte bun
gru ~i ro~u, cenu~iu insotitor.

144
 105 TERRIER DE NORWICH
Norwich Terrier
ANGLIA

Inrudit cu Terrierul de Norfolk, a fost recunoscut ofi-

cial de Kennel Club de abia in 1932. Se pare di descinde
din Terrierul irlandez ro~;u.In Anglia, cresditorii au ur-
marit sa creeze un terrier de format mic, care sa re-
uneasca forta 1?icurajul. Dnul din aceste exemplare a
fost numit Norwich, iar altul Trumpnigton. Aceste doua
tipuri au fost incruci1?aterezultind Terrierul de Norwich
actual.

Este un dine de talie mica, vioi 1?icurajos, eu corpul

72 scund, scurt 1?icompact, de constitutie robusta. Capul
seamana cu cel al vulpii ; ochii sint vii, expresivi, inte-
ligenti, stralucitori; urechile sint mid, drepte; coada
este scurta, taiata la jumatate din lungimea ei ; parul
Iniiltimea : este aspru, neted ~i tare, bine lipit de corp, mai lung pe
M. ideal 25 cm git ~i umeri, aproape ca 0 coama : parul de pe cap, bot
F. ideal 25 cm ~i urechi este scurt ~ineted.
Greutatea:
Ciine foarte vioi, amabil, neagresiv, inteligent, de-
M. 5 kg votat, neobosit. Este mascota studentilor din Cambridge.
F. 5 kg
Culoarea parului : Bun vinator de insecte ; un foarte agreabil insoti-
tor.
Toate nuantele de ro~u ; ro~u aramiu, ne-
gru ~i ro~u, cenu~iu

145
13 - 330 rase de ciini, In Imal:lnl
 106 TERRIER SCOTIAN
Scottish Terrier
ANGLIA

Rasa veche de ongme scotiana, de pe insulele din

Estul tiirii. A existat Inca lnainte de invazia romanilor.
Tipul de astazi a fost creat la sflr1?itulsecolului al19-lea,
prin Incruci1?area vechiului Terrier scotian cu alti terri-
eri. Rasa cunoscuta 1?iiubita In mai multe tari.
Este un dine scund, viguros, eu musculatura bine
dezvoltata care Ii da 0 Infati1?an~de forta 1?ivitalitate.
73 Corpul SCUM este sustinut de picioare scurte, cu osa-
tura puternica ; capul este lung, conic, proportionat fata
Iniiltimea : de talia lui, botul puternie, lncadrat de 0 barba groasa ;
M. 25-28 cm ochii slnt adlnci, inteligenti, migdalati, prevazuti cu
F. 25-28 cm sprincene stufoase ; urechile triunghiulare slnt ascutite
1?ipurtate drept In sus, dlndu-i 0 expresie plina de bu-
Greutatea: navointii de a merge oriunde 1?ia face orice ; coada de
M. 8,6-10,4 kg lungime mijlocie, In forma de sabie, este purtata drept
F. 8,6-10,4 kg sau u1?orlndoit ; parul se prezinta In doua straturi : pri-
mul este un puf scurt, moale 1?ides; al doilea, stratul
Culoarea piirului : protector, este format dintr-un par dur, aspru, slrmos ;
Negru, auriu sau vargat, In toate nuan- ambele straturi constituie 0 blana foarte rezistenta.
tele Cline inteligent, vioi, activ, energic, fara teama,
foarte devotat. Un dine lndraznet 1?ineobosit, actionlnd
mai ales In regiuni muntoase. Fata de straini este ba-
nuitor 1?i aspru.
Unul dintre cei mai buni vlnatori pentru -animalele
mici de prada 1?ipentru vulpi. Este 1?iun foarte bun
dine lnsoti tor.

146
 107 SEALY HAM TERRIER
ANGLIA

Provine din localitatea Pembrockshire situata in re-

giunea Wales. Dezvoltarea rasei se datoreaza ofiterului
englez John Edwards care, la proprietatea sa, Sealyham,
prin diferite incruci~ari intre Basset, Bullterrier, Fox
Terrier, Dandie Dinmont ~i West Heighland White Ter-
rier, a obtinut exemplarele actuale. Este mai raspindit
in Anglia ~i in Africa de sud.
74
Ciine vioi, scund, cu mi~cari libere, sprinten. Corpul
Iniiltimea: de lungime mijlocie este flexibil, musculos ; picioarele
M. 30-32 cm sint scurte, cu osatura puternica ; capul este armonios
F. 30 cm proportionat, botul patrat, cu 0 barba stufoasa; ochii
sint rotunzi, foarte expresivi ; urechile de marime mij-
Greutatea: locie, in forma de "V", rotunjite la virf, sint purtate
M. 9 kg indoit de-a lungul obrajilor ; coada. prins a sus, taiata,
F. 8,1 kg este purtata ridicat. Parul este lung, tare, aspru ~i sir-
mos, puful moale, scurt ~i des.
Culoarea piirului :
Alb eurat, alb eu galben; brun eu pete Este un dine prietenos, inteligent, foarte vioL Po-
aramii pe cap ~i pe urechi seda mult simt umoristie, este eurajos, activ ~i devotat.
Exeelent dine de vinatoare pentru animalele mici
de prada; un foarte bun paznie ~i insotitor.

H7
13*
 108 SKYE TERRIER
ANGLIA

Cunoscut inca din anul 1600, numele ii vine de la

o insula, Skye, care face parte din grupul Hebridelor.
Legenda spune ca 0 corabie spaniola a naufragiat pe
stincile de linga aceasta insula ~i, ca singurul supravie-
tuitor a fost tin dine Maltez care, ajungind pe tarm,
a fost luat de catre locuitori ~i, dupa mai multe incru-
ci~ari cu Terrierul scotian ~i Dandie Dinmont Terrier,
au rezultat exemplarele actuale.
Este un dine cu infati~are atragatoare, scund ~i
compact, cu corpul bine proportion at, cu osatura puter-
nica. Capul, de lungime potrivita, puternic, este acope-
75 rit cu un mot de par matasos. Ochii mici, rotunzi, sint
vii ~i inteligenti. Urechile sint mici, in forma de "V",
fine. Sint cunoscute doua varietati: cu urechi drepte
~i cu urechi cazute. Coada este taiata ~i purtata drept.
Parul este lung, cu textura fina, matasoasa ~i straluci-
toare, ce-i confera un aspect elegant ~i frumos.
Are toate caracterele unui terrier: vivacitate, ener-
gie, curaj, forta. Este vesel cu copiii ~i prietenii, rezer-
vat cu strainii, fara a fi rau : inteligent ~i devotat;
dine cu un singur stapin.
Bun vinator de animale mici - ~oareci, iepuri - ~i
un bun insotitor.

Inaltimea:
M. 25 em
F. ceva mai mica
Greutatea:
M. 11,5 kg
F. ceva mai u~oara
Culoarea parului :
Gri-albastrui, galbui, crem cu puncte. S·!
admite orice culoare, daca botul ~i ure-
chile sint negre
143
 109 TERRIER CU BLANA MOALE AURIE
Soft Coated Wheaten Terrier
ANGLIA

Rasa cunoscuta mai mult In Irlanda, foarte putin

raspindita In alta parte. Dupa unii autori, descinde din
vechiul dine Madah, astazi disparut, care se gase~te in
arborele genealogic al multor rase de dini.

Robust, iute, plin de forta, de talie relativ mica, cu

corpul compact, nu prea lung, cu mu~chi puternici ;
capul este potrivit de lung, plat, acoperit cu par bogat
~i moale ; ochii Sint inteligenti, urechile mici, subtiri,
40 purtate Inainte, sint acoperite de par lung, ondulat ~i cu
franjuri ; coada nu prea groasa, scurta, acoperita de par,
Inaltimea: este purtata vesel, Insa nu pe spate: parul bogat ~i
M. 45 cm moale, ondulat sau buclat, Ii confera 0 Infati~are foarte
F. 45 cm atragatoare.

Greutatea: Este un dine curajos, vioi, cu mi~cari sigure, ele-

M. 15,75 kg gante, suplu, plin de viata, rezistent, vigilent, foarte
devotat. .
F. ceva mai u~oara
Culoarea parului : Bun paznic pentru ferme, bun vinator de animale
Auriu curat : pe obraji ~i pe urechi poate mici de prada, bun Insotitor.
fi ceva mai Inchisa

149
 110 BULL TERRIEn DE STAFFORl>SHIRE
Staffordshire Bullterrier
ANGLIA

Este rezultatul incruci~arii intre Bulldog, Fox Ter-

rier cu par neted ~i White English Terrier. Foarte iu-
bit, era folosit in arena in luptele cu taurii, mult apre-
ciate in Anglia. In anul 1833, luptele fiind interzise,
rasa a inceput sa decada,-raminind putine exemplare in
tinutul Staffordshire din nordul Angliei. In secolul a1
20-lea, dupa mai multe selectionari ~i incruci~ari cu
Manchester Terrier, Bull Terrierul de Staffordshire a
rezultat tipul actual, care s-a raspindit in Anglia ~i
S.U.A. In restul Europei este necunoscut.
De talie mijlocie, este un dine solid, dar placut, ce
seamana cu Bull Terrierul. Are corpul musculos, ro-
76 bust, cu osatura puternidi, dind impresia unei forte de-
osebite ; capul este scurt, craniul plat ~i lat ; ochii sint
migdalati, negri, rotunzi ; urechile mici sint pe juma-
tate ridicate; coada, de lungime mijlocie, mai groasa
la baza, se termina intr-un virf fin; parul este scurt,
des ~i moale.
Cline curajos, inteligent, tenace, rezistent, prietenos
cu copiii, devotat stapinului, calm, constant, puternic
in raport cu talia sa, vioi, sprinten.
Bun vinator al animalelor mici de prada, excelent
pazitor ~i dine de ocrotire, un admirabil insotitor.

Iniiltiynea : Greutatea:
M. 35-40 cm M. 12,5-17 kg
F. 35-40 cm F. 10,8-15 kg
Culoarea piirului :
Ro~u, alb, culoarea nisipului, negru sau
albastru cu alb
150
 111 TERiUER DIN WELSH
Welsh Terrier
ANGLIA

Este ciinele natioI).al al Angliei, una din cele mai

vechi rase pure din aceasta tara. Se gasesc pedigree de
Terrier de Welsh datlnd inca din anul 1854. Rasa s-a
dezvotat mai mult in tinutul Wales. Este urma~ direct
al vechiului terrier englezesc Black and Tan. Dupa mai
multe selectionari ~i incruci~ari cu Fox Terrierul cu par
sirmos s-au obtinut exemplarele frumoase ~i elegante
de astazi. Este raspindit in multe tari ~i, in special,
in Franta, Belgia, Germania ~i S.U.A.
78
Este un mic terrier, vesel ~i vioi, inalt, pe picioare
Inaltimea: drepte ~i musculoase; corpul este destul de robust;
M. 39 cm maxim craniul plat, ceva mai lat intre urechi, gitul gratios ;
F. 39 cm maxim ochii sint mici, adinci, inteligenti, plini de viata, urechile
Greutatea: mici, in forma de "V", sint purtate in fata de-a lungul
M. 9-9,5 kg obrajilor ; coada taiata, prins a sus, este purtata vertical
F. 9-9,5 kg dar nu deasupra spatelui ; parul este abundent, scurt,
aspru, des, sirmos.
Culoarea parului :
Negru ~i ro~u sau negru-cenu~iu ~i ro~u Este un ciine rezistent, curajos, vioi, vesel, inteli-
gent, afectuos ~i devotat, ascultator, u~or de instruit.
Excelent vinator' de vulpi, vidre ~i bursuci ; lucreaza
bine ~i in apa ; este ~i un foarte bun insotitor.

151
 112 TERRIER ALB DIN VE TUL TARII DE StJ
West Highland White Terrier
ANGLIA

Rasa foarte veche, provenind din Scotia. A existat

inca inainte de domnia regelui Iacob I Stuart.
Este un dine micut, scund, cu par lung, cu 0 con-
stitutie solida i?i puternica, cu corp compact, robust,
musculos; capul este drept, craniul ui?or bomb at, bine
conturat, acoperit de par moale ; ochii sint vii i?i inte-
ligenti, inchii?i la culoare, sub sprincene groase ce-i dau
85 o expresie patrunzatoare; urechile sint mici, drepte,
purtate ferm in sus, ascutite spre virf, acoperite cu par
scurt, catifelat ; coada este purtata drept, lunga de
12-15 cm, acoperita cu par aspru; parul este lung
de 5 cm, aspru, cu puf scurt, moale ~i des. Toate aces-
Iniiltimea : Greutatea: tea ii dau 0 infatii?are de forta, curaj i?i indrazneala.
M. 28 cm M. 7-8,5 kg Este inteligent, rezistent, intelegator, indraznet, ata-
F. 28 cm F. 7-8,5 kg i?at stapinului. Este 1?i un excelent inotator. Se mii?ca
degajat, cu multa in credere de sine.
Culoarea piirului :
Alb curat •Foarte bun vinator de iepuri ~i vulpi. Vineaza cu
pasiune i?obolani i?i 1?oareci. Este i?i un bun dine de
insotire.

152
 113 TERRIER AUSTRALIAN
Australian Terrier
AUSTRALIA

A fost creat la sflrsitul ultimului secol, stramosii sai

fiind Yorkshire Terrier, Dandie Dinmont Si Cairn Ter-
rier, incrucisati cu ciinele indigen Sidney Silky. In
afara de patria sa, este iubit si raspindit in India si
Anglia ; in Europa este foarte rar.
Ciine micut, jucaus, intotdeauna bine dispus. Corpul
este scund Si compact dar, in comparatie cu picioarele
8 scurte, apare lung; are muschi solizi, totusi este foarte
suplu, cu un guleras de par mai lung decit pe restul
corpului ; capul este lung, craniul plat. Poarta un mot
de par moale in frunte. Ochii sint mici, vii, inteligenti,
de culoare inchisa; urechile sint mici, prinse sus, de
obicei drepte sau putin indoite. Coada trebuie taiata.
Inaltimea : Parul este aspru, destul de lung pe corp, mai lung pe
M. 25 cm- cap si la guler.
F. 25 cm
Ciine cu infatisare placuta, vioi Si activ, inteligent,
Greutatea: curajos Si devotat ; iubeste copiii ; este usor de instruit.
M. 4,5-5 kg Are nevoie de mult spatiu, trebuie plimbat zilnic.
F. 4,5-5 kg
Este un foarte bun viniHor de sobolani si soarecl,
Culoarea parului : un excelent insotitor.
Albastru, negru, cenw;>iu, crem deschis
sau rosu ; motul din frunte este albastru
sau crem

153
 114 TERRIER CD pAR MATAS OS
Silky Terrier
AUSTRALIA
Ca ~i ruda sa apropiata, Terrierul australian, are
aceia~i stramo~i - Yorkshire Terrier, Skye Terrier
incruci~ati cu Sydney Terrier. Rasa a fost recunoscutii
oficial numai in anul1962.
Este un dine micut, frumos, elegant datorita parului
sau matasos, armonios repartizat pe intregul corp.
Cu toata infati~area sa atragatoare, are 0 atitudine
foarte ferma. Este compact, destul de scund, cu 0 strue-
236 tura rafinata. Corpul are osatura puterniea, mu~ehi supli
dar solizi, eapul este potrivit de lung, puternie, eraniul
plat - eonformatie earacteristiea terrierilor - eu un
mot de par fin in frunte, care nu eade peste ochii 1'0-
tunzi, expresivi, vii ~i inteligenti. Urechile sint mici, in
Iniiltimea : forma de "V", fine ~i drepte, fara par lung pe ele.
M. 22,5 cm Coada, purtata drept, trebuie taiata. Parul este foarte
F. 22,5 cm fin, stralueitor, matasos, lung de 12-15 em.
Greutatea: Cline foarte activ, inteligent, vioi, ghidu~, jueau~
ca un clovn, foarte devotat ; iube~te copiii.
M. 4-5 kg Bun vinator de iepuri ~i ~oareci, exeelent insotitor.
F. 4-5 kg
Culoarea parului :
Albastru ~i ro~u sau negru-cenu~iu ~i ro~u

154
 115 TERRIER CEH DIN BOEMIA
Cesky Terrier
CEHOSLOV ACIA

Rasa ereata de ereseatorul Frant Horak din Klano-

vice prin ineruci~area mai multor rase de terrieri.
De marime mijlocie, eu aspect atragator, eu eorpul
lung, sustinut de pieioare puterniee, seurte, robust, eu
mu~ehi puternici, eonstruit proportionat; eapul este
lung dar in armonie eu eorpul. Pe maxilarul inferior
are 0 barba deasa. Oehii sint expresivi, eu sprineene
stufoase; ureehile sint potrivit de lungi, eazute de-a
246 lungul eapului ; eoada destul de lunga, - earn de 18-
20 em - este purtata in j os ; parul este moale, stra-
Inaltimea: Greutatea: lueitor, matasos ~i drliontat.
M.27-35 em M. 6-g kg Cline vioi, aetiv, inteligent, eurajos, foarte devotat
F. 27-35 em F. 6-9 kg ~i afeetuos. Mi~earea li este libera, degajata, fuga mai
Culoarea parului : domoala ; in sehimb, are 0 mare rezistenta.
Albastru-eenu~iu ; brun-eafeniu ; gri-des- Bun vinator la vizuina ~i in dmp. Bun paznie al
chis; pete albe pe cap, glt, piept ~i ab- easei ~i bun insotitor.
domen

116 BORDER TERRIER

ANGLIA

Provine din tinutul de gran ita (border = hotar, gra-

nita) dintre Anglia de nord ~i Scotia. Despre originea
rasei nu se ~tie nimie sigur. Se presupune ea este rezul-
tatulineruei~arii intre veehiul Terrier englezese eu Dan-
die Dinmont Terrier ~i Bedlington Terrier.
Cline mieut, seund, solid ~i rustic, eu eorpul lung
~i ingust, robust, bine proportionat ; eapul nu este ase-
manator eu al eelorlalti terrieri, seamana mai mult ell
10 eel al vidrei. Oehii sint vii, inteligenti, umbriti de sprin-
eene bine eonturate. Ureehile sint mici, in forma de
"V", pe jumatate indoite, eazute in fata. Coada seurta,
Iniiltimea : Greutatea: mai groasa la baza, subtire spre virf, este purtata vesel,
M. 34-37 em M. 6-7 kg insa nu pe spate. Parul este sirmos ~i gros, eu puf seurt.
F. 34-37 em F. 5,25-6,30 kg Este vioi, inteligent, eurajos ~i rezistent, foarte ae-
Culoarea piirului : tiv, fidel stapinului.
Ro~u, auriu, eenu~iu eu maroniu, albastru Cline de lueru, folosit la vinatoarea de animale mici
eu maroniu. de prada ~i vulpi, in special in teren dificil.

155
GRUPA a IV-a
a) eu probe de lucru
117. Teekel german standard eu par seurt
Deutsche Dachshunde, Kurzhaar
118. Teekel german standard eu par lung
Deutsche Dachshunde, Langhaar
119. Teekel german standard eu par aspru
Deutsche Dachshunde, Rauhaar
120. Teekel pitie eu par seurt
Zwergteckel, Kurzhaar
156
TECKELI
121. Teekel pitie eu par lung
Zwergteckel, Langhaar
122. Teekel pitie eu par aspru
Zwergteckel, Rauhaar
123. Teekel iepurar eu par seurt
Kaninchenteckel, Kurzhaar
124. Teekel iepurar eu par lung
Kaninchenteckel, Langhaar
125. Teekel iepurar eu par aspru
Keninchenteckel, Rauhaar
GRUPA a IV-a TECKELI

Aceasta grupa cuprinde toate tipurile de teckeli : cele trei

marimi - standard, pitic $i iepurar, cu cele trei varietati de par -
scurt, lung $i aspru. Au un singur standard, cu toate ca fiecare con-
stituie 0 rasa bine definita.
Germanii le spun Dachshund - Ciine bursucar. La noi li se
mai spune $i $oricari datorita pasiunii pe care 0 au pentru prinderea
$oarecilor $i $obolanilor.
De talie mica, scunzi, cu corpul lung $i compact, cu picioarele
scurte, musculoase, cu simt olfactiv exceptional, rezistenti, activi,
ndnfricati $i perseverenti, teckelii sint exceZenti dini de vinatoare
la vizuina. In ciuda picioarelor lor scurte $i a alurii incete, sint
foarte buni dini $i pentru cautarea, urmarirea, gonirea $i har-
tuirea vinatului la suprafata pamintului - iepuri, vulpi, caprioa1'e,
ca $i pentru urmarirea vinatului mare - cerbi, mistreti, ur$i.
A$a cum se $tie, vinatul urmarit i$i regleaza viteza fugii dupa ca-
litatea dinelui care U urmare$te, $tiind cui are a face fata, vinatul
urmarit de teckel fuge incet, cu opriri din loc in loc pentru a
asculta, ceea ce ofera vinatorului posibilitatea unei tinte U$oare.
Perseverenti $i cumjo$i, teckelii sint capabili sa atace vinatul
de talie mare $i, adesea, sa-l retina pin a la sosirea vinatorilor.
Temperamentul vioi, inteligenta remarcabila, dragalii$enia,
marea sa adaptabilitate, ata$amentul $i fidelitatea deosebita pentru
stapin $i familia acestuia, fac din teckel un excelent dine insotitor,
iubit $i apreciat pretutindeni in lume, paznic de nadejde al casei
$i al vehiculului.

157
14 - 330 rase de clin!, In Imal:inl
 Nr.
curent
Nr. Denumirea rasei. Tara de origine
standardului Istoric. descriere morfologici'i. utilizare
F.e.I.

117 TECKEL GERMAN STANDARD

CU pAR SCURT
Deutsche Dachshunde, Kurzhaar
GERMANIA

Este 0 rasa veche germana. Denumirile de Teekel

~i Dachshund sub care este eunoseut eonfirma originea
germana, in sprijinul· eareia pledeaza ~i poreda ironie-
afectuoasa de "clrnat german" data de englezi. Asupra
veehimii ~i originii sale sint mai multe teorii. Astfel, una
din acestea, bazata pe imaginile de pe basoreliefurile
egiptene, sustine ea primele dovezi de existenta rasei ar
data de aproape 4 000 de ani; ea ar fi existat in epoea
faraonilor, sub dinastia Sesostris, Teekelul fiind folosit
ea un cline de paza. Pe statuia funerara a unui faraon
148 s-a gasit denumirea de "teekel". Totu~i, aceasta teorie
nu pare a fi veridiea, deoarece la ineeputul erei noas-
tre rasa a disparut eomplet din Valea Nilului ~i nici in

Circumjerinta tOTacicii :
M. peste 35 em
F. peste 35 em
Greutatea:
M. 9 kg ; ideal 6,5-7 kg
F. ceva mai u~oara
Culoarea piirului :
Unieolor : ro~eat, galben-ro~cat, giHbui;
toate aeeste eulori amesteeate eu fire de
par negru;
bieolor: negru, maron, eenu~iu, eu pete
albe la extremitati, eu pete ro~cate pe cap,
piept, pieioare ~i partea inferioara a eozii;
arleehin sau vargat : fond mar on desehis,
::enu~iu desehis sau alb eu pete inchise de
maron;
galben ro~cat eu pete de negru sau de ee-
nu~iu

158
 aWl. parte nu s-a mai gasit vreo urma. Dupa alta tea-
rie, rasa ar proveni din Incruci~area bassetului Bruno
de Jura, tip Saint Hubert, cu tipuri de dini din rasa
Pinscher, din care a rezultat Teckelul cu parul scurt
de astazi, primul dintre varietatile de teckeli. Mai tlr-
ziu, prin mai multe Incruci~ari Intre Teckelul cu par
scurt ~i alte rase au rezultat ~i celelalte varietati de
teckeli.

Rasa Teckel se prezinta In trei varietati de talie ~i

trei varietati de par, care au acelea~i caractere morfo-
logice ~i utilizari, dar care se deosebesc Intre ele prin
marimea circumferintei toracice, felul ~i culoarea paru-
lui. Acestea sint :
- Teckel standard, cu circumferinta toracica peste
35 cm, cu trei varietati de par : scurt, lung ~i aspru.
- Teckel pitic, cu circumferinta toracica maxima
35 cm., cu trei varietati de par: scurt, lung ~i aspru.
- Teckel iepurar, cu circumferinta toracica maxima
30 cm, cu trei varietati de par: scurt, lung ~i aspru.
Teckelul standard cu parul scurt este cel mai cunos-
cut din toata rasa. Crearea acestuia este considerata
un deosebit succes pentru vinatoare.· De talie mica,
scund, cu corpul lung ~i compact, pieptul pro eminent,
de forma unei prore de corabie, cu picioare scurte,
musculoase, el prezinta toate caracteristicile de baza
ale grupei bassetilor din care face parte: capul mindru
se subtiaza spre bot: ochii de marime mijlocie, ovali,
au privirea vie, inteligenta ~i prietenoasa; urechile,
prinse sus, Inspre spate, plate, bine rotunjite la vIrf,
foarte mobile, atlrna de-a lungul obrajilor ; parul ce Ii
acopera Intreg corpul este scurt, plat ~i stralucitor.

Este un dine inteligent, vioi, abil, ascultator, foarte

curajos, devotat, rafinat ~i dragala~. Are un simt olfac-
tiv exceptional, este activ ~i perseverent. Este cunoscut
~i apreciat In mai multe tari, In special In Franta,
Anglia, Italia ~i In Germania, tara sa de origine.
Datorita taliei mici, este un excelent dine de
vinatoare la vizuina. Se mai nume~te ~i "Cline bursu-
car" sau "Terrier de vizuina". Vineaza bursuci, vulpi,
iepuri ~i, cu toata repulsia pentru apa rece, prinde ~i
vidre: Are 0 perseverenta deosebita in urmarirea pra-
zii fiind capabil sl1 r~ziste ~i 4S de ore In cautarea ei.
159
1'1*
 Este un expert in vinarea bursucilor; patrunde fara
teama in vizuina, inghesuie bursucul intr-un colt
~i, cu toata impotrivirea acestuia, nu-l scapa. Datoritil
mirosului dezvoltat ~i curajului sau, poate depista ~i
urmari mistretii. De asemenea, poate gasi urma unui
cerb sau urs ranit. Inteligenta remarcabila ~i dragala-
~enia sa au facut ca astazi sa fie folosit, pretutindeni,
ca un bun insotitor ~i ca un dine de agrement iubit.
Datorita talentelor sale deosebite de excelent vinator,
este folosit ~i in politie. Este preferat pentru u~urinta
cu care se adapteaza vietH de apartament ~i pentru
locul mic pe care n ocupa in locuinta ~i in ma~ina. De-
sigur, i se poate repro~a caracterul uneori prea posesiv,
care se manifesta prin accese de artag ~i gelozie.

160
 11 TEe EL GERMAN STA DAkD
CU pAR LUNG
Deutsche Dachshunde, Langhaar
GERMANIA

Ca ~i Teekelul eu par seurt, este de ongme veehe

germana. S-a format la mijloeul seeolului al 16-lea din
ineruei~area intre Teekelul" eu par seurt ~i prepeliearii
148 eu par lung germani, la eurtea regala din Bavaria. Prin
frumoasa lui infati~are, este aristoeratul familiei de
teekeli. Corpul sau este impodobit eu 0 blana splendida
de par lung, suplu ~i matasos. Parul, care aminte~te
de eel al Setterului irlandez, este moale, plat, u~or
ondulat ~i mai lung pe git, abdomen, ureehi ~i, in spe-
Circumferinta toracica :
cial, in partea superioara a pieioarelor ~i pe eoada,
M. peste 35 em ,
un de formeaza franjuri pronuntate.
F. peste 35 em Este eea mai numeroasa varietate de teekeli din
Greutatea: Germania.
M. 9 kg ; ideal 6,5-7 kg
F. eeva mai u~oara Caraeteristieile morfologiee ~i utilizarile sint iden-
tiee eu eele ale Teekelului eu par seurt.
Culoarea parului :
Idem ea la Teekelul eu par seurt

161
 119 TEC.KEL GERMAN STANDARO
CU PAR ASPRU
Deutsche Dachshunde, Kurzhaar
GERMANIA.

Ca ~i celelalte doua varietati de teckeli, este 0 rasa

german a, de origine mai noua, caci s-a format in seco-
lul al 19-1ea, din ineruci~area Teckelului cu par scurt
cu Schnauzer ~i Dandie Dinmont Terrier. Este prole-
tarul familiei de teckeli, creat pentru lucrul dur din
padure. Se aseamana, ca aspect, cu Teckelul cu par
scurt, aVlnd aceea~i silueta; se deosebe~te de acesta
numai prin felul parului : cu exceptia botului, a ure-
chilor ~i sprincenelor, parul are aceea~i lungime pe tot
148 eorpul, formind 0 blana deasa ~i aspra, dublata de un
puf scurt ~i moale; botul este garnisit eu mustati;
sprineenele sint stufoase, iar ureehile sint Inzestrate
Cireumferinta toraeiea : eu par mai seurt, aspru, in armonie eu restul parului.
M. ·peste 35 em Coada este aeoperita eu par seurt, bine lipit, subtiin-
F. peste 35 cm du-se spre vIrf, fara franjuri. Se admit toate eulorile
Greutatea: de par; 0 pata alba pe piept este tolerata.
M. 9 kg ; ideal 6,5-7 kg Caraeteristieile morfologiee ~i utilizarile sint iden-
F. ceva mai u~oara tiee eu eele ale Teekelului eu par seurt.
Culoarea piirului :
Idem ca la Teckelul eu par scurt

162
 120 TECKEL PITIC CU pAR SCURT
Zwergteckel, Kurzhaar
GERMANIA

Aeeasta varietate de teekeli are aeeea~i ongme ea

~i Teekelul standard eu parul seurt, de care se deose-
be~te doar prin miirimea taliei, in care eonturul piep-
tului, miisurat in spatele umerilor, nu depii~e~te 35 em
~i 0 greutate pinii la 4 kg. Teekelul pitie eu par seurt
este redueerea exaetii a taliei Teekelului standard eu
parul seurt, ~i are toate earaeterele aeestuia: eorpul
lung, seund, picioarele seurte, cap lung, oehi ovali ~i
ureehi bine prinse ~i atirninde de-a lungul obrajilor,
Circumferinta toracica : piirul seurt, aspru, plat ~i striilucitor. Calitiitile sale
M. maxim 35 em sint aeelea~i ea ~i la eelelalte varietiiti : inteligent, vioi,
F. maxim 35 em aseultiitor, foarte eurajos, devotat, driigiila~.
Greutatea: Este un exeelent vinator la vizuina, unde patrunde
M. maxim 4 kg mult mai u~or, datorita taliei sale mici, decit teekelii eu
F. maxim 3,5 kg talia normala. Vineaza eu pasiune iepuri ~i animale
rozatoare mid.
Culoarea parului :
Idem ea la Teekelul eu par seurt

163
 121 TECKEL PITIC CU pAR LUNG
ZwergteckeI, Langhaar
GERMANIA

Aeeea~i origine ea ~i Teekelul standard eu par lung.

Se deosebe~te de aeesta numai prin marimea taliei:
eonturul pieptului, masurat in spatele umerilor, nu
depa~e~te 35 em, iar greutatea nu depa~e~te 4 kg.
Este un exeelent vinator la vizuina, un pasionat
vinator de iepuri ~i de animale rozatoare mid.

Circumferinta toracica : Greutatea:

M. maxim 35 em M. maxim 4 kg
F. maxim 35 em F. maxim 3,5 kg
148 Culoarea parului :
Idem ea la Teekelul eu par seurt

122 TECKEL PITIC CU pAR ASPRU

ZwergteckeI, Rauhaar
GERMANIA

Are aeeea~i origine ea ~i Teekelul standard eu par

aspru. Se deosebe~te de aeesta numai prin marimea
taliei ; eonturul pieptului, masurat in spatele umerilor,
nu depa~e~te 35 em, iar greutatea nu depa~e~te 4 kg.

Este un excelent vinator la vizuina, un pa3ionat

vinator de iepuri ~i de animale rozatoare miei.

Circumferinta toracica : Greutatea:

M. maxim 35 em M. maxim 4 kg
F. maxim 35 em F. maxim 3,5 kg
Culoarea parului :
Idem ea la Teekelul eu par seurt

164
 123 TECKEL IEPURAR CU pAR SCURT
Kaninchenteckel, Kurzhaar
GERMANIA

Este eel mai mie din familia teekelilor. Are 0 talie

al earei eontur al pieptului, masurat in spatele ume-
rilor, nu depai?ei?te 30 em, iar greutatea nu depai?ei?te
3,5 kg. Aeest Teekel iepurar provine din Teekelul pitie
148 inerucii?at eu Pinseherul pitie, eeea ee expliea unele
asemanari eu aeesta, asemanari ee nu sint de dorit i?i
Circumferinta tomcicii: Greutatea : trebuie evitate. Astfel, ureehea este seurta i?i mult
M. maxim 30 em M. maxim 3,5 kg departata de obraji (pe eind la teekeli ureehea este
F. maxim 30 em F. maxim 3,2 kg mai mare, rotunjita i?i apropiata de obraji); piciorul
Culoarea piirului : lung, in loe de piciorul rotund i?i seurt al teekelilor.
Idem ea la Teekelul eu par seurt Teekelul iepurar are aeeleai?i earaetere morfologiee
124 ea i?i eeilalti teekeli, de care se deosebei?te numai prin
marimea taliei.
Este un specialist in vinatoarea iepurilor, de unde i?i
numele de Kaninehen (Kanin, in germana = iepure).
Are un simt olfactiv deosebit, depisteaza i?iataea mieile
rozatoare - i?oarecii i?i i?obolanii. De un euraj remar-
eabil, eu toata talia sa mica, ataea vulpi ~i animale de
prada mai mari dedt el. Este i?iun bun dine insotitor.

148
TECKEL IEPURAR CU pAR LUNG
Circumferinta toracica: Greutatea:
M. maxim 30 em M. maxim 3,5 .kg
Kaninchenteckel, Langhaar
F. maxim 30 em F. maxim 3,2 kg GERMANIA
Culoarea parului :
Idem ea la Teekelul eu par seurt Are aeeeai?i ongme ea i?i Teekelul iepurar eu par
125 seurt, aeeleai?i earaetere morfologiee ea 1?i Teekelul
pitie i?i standard eu par lung, de care se deosebei?te
numai prin marimea taliei. Are aeeleai?i utilizari ea i?i
Teekelul iepurar eu par seurt.

TECKELUL IEPURAR CU pAR ASPRU

Kaninchenteckel, Rauhaar
GERMANIA
148
Circumferinta toraciea: Greutatea : Are aeeea1?i ongme ea 1?iTeekelul iepurar eu par
M. maxim 30 em M. maxim 3,5 kg seurt, aeeleai?i earaetere morfologiee ea i?i Teekelul
F. maxim 30 em F. maxim 3,2 kg pitic i?i standard eu par aspru, de care se deosebe~te
Culoarea piirului : numai prin marimea taliei. Are aeeleai?i utilizari ea i?i
Idem ea la Teekelul eu par seurt Teekelul iepurar eu par seurt.
165
GRUPA a V-a cilNI GONITORI PENTRU ViNAT MARE

cilNI PONTATORI .
SI DE .
HARTUIALA

a) eu probe de lucru 134. Ciine francez tricolor

126. Copoi de Hanovra
Hannoverischer Schweisshund
127. Ciine de St. Hubert-Bloodhound
Chien de Saint Hubert
128. Rastreador Brasileiro
129. Marele albastru de Gasconia
Grand Bleu de Gascogne
130. Marele Gascon de Saintongeois
Grand Gascon de Saintongeois
131. Levesque
132. Poitevin
Haut Poitou
133. Billy
166
Chien Frb,n~ais Tricolore
135. Ciine francez alb ~i negru
Chien Fran~ais Blanc et N oir
136. Ciine francez alb ~i portocaliu
Chien Fran~ais Blanc et Orange
137. Marele Griffon Vandeian
Grand Griffon Vandeen
138. Marele anglo-francez tricolor
Grand Anglo-Fran~ais Tricolore
139. Marele anglo-francez alb ~i negru
Grand Anglo-Fran~ais Blanc et Noir
140. Marele anglo-francez alb ~i portocaliu
Grand Anglo-Fran9ais Blanc et Orange
 •

141. Ciine pentru vulpi 147. Copoi mare suedez pentru elani
Foxhound Jdmthund
148. Copoi cenu~iu suedez
142. Ciine pentru vulpi, american Grdhund
Foxhound Americain
149. Ciine de Karelia pentru ur~i
143. Copoi polonez Karjalan Karhukoira
Ogar Polski
144. Copoi slovac b) Fara probe de lucru
Slovensky Kopov 150. Ciine cenu~iu norvegian pentru elani
145. Copoi mare portughez cu par scurt ~i Norsk Elghund Grau
neted 151. Ciine negru norvegian pentru elani
Podengo Portugues, grande taille, d poil Norsk Elghund Schwarz
court et lisse 152. Dog argentinian
146. Copoi mare portughez cu par lung ~i aspru Dogo Argentino
Podengo Portugues, grande taille, d poil 153. Copoi bavarez pentru munte
longue et dur Bayerischer Gebirgsschweisshund
167
 •

GRUPA a V-a

Ciini gonitori pentru vinat mare

Ciini pontatori ~i de har!uiala

Calitiitile fizice $i psihice ale dinelui s-au manifestat mai intH

la viniitoare, urmiirirea ~ prinderea vinatului fiind 0 insu$ire
naturalii a lui. am $i dine ~-au manifestat ata$amentul, respectul
mutual $i chiar 0 dmgoste reciprocii prin intermediul viniitorii.
Dacii n-ar fi existat viniitoarea, nu ar fi putut fi realizatii niciodatii
asocierea $i prietenia indestructibilii peste veacuri dint7'e om $i
ciine.
Biologic ~ genetic, ciinele, mai mult decit oricare alt animal,
este capabil sii fie modelat $i adaptat nevoilor omului. Cultivind $i
dezvoltind insu$irea natu7'alii a ciinelui de a urmiiri $i prinde
vinatul, ca $i celelalte insu$iri ale lui, omul a creat marele numiir de
rase de ciini de viniitoare specializati, existente astiizi.
Prin vocatie, ciinele a fost inainte de orice un copoi. Instinctul
l-a impins sii caute $i sii doboare siilbiitiiciunile in tufi$uri $i piiduri.
Totu$i, acest lucru nu era de ajuns. Omul l-a inviitat $i altele.
La viniitoare se intimpla adesea ca un animal riinit de siigeatii sau
de glont sii scape $i sii se refugieze intr-un loc ascuns. Pentru
aceastii sarcinii au fost creati retrieverii specializati in ciiutarea
fie in piidure, fie in desi$uri sau in terenuri mlii$tinoase a vina-
tului doborit sau riinit.
Ciinii gonitori pentru vinat mare, ciinii pontatori $i de har-
tuialii din aceastii grupii sint folositi, in special, la vinatul riipitor
- vulpe, urs, mistret - la gonirea $i hiirtuirea acestuia. Ei se
caracterizeazii printr-un tempemment vioi, miros bun, agresivi-
168
 tate $i curaj fatii de riipitoare. Sint rep7'ezentati prin rasele : Copoi,
Ciinii francezi pentru vinatul mare, Ciinele de Karelia pentru ur$i,
Chnele norvegian pentru reni, Ciinele pentru vulpi.
Ciinii gonito1'i 'pentru vinatul mare urmiiresc prada singuri
sau in haitii, fiind ajutati de simtul mirosului foarte dezvoltat, de
vede1'ea $i auzul exceptional. Mai mult dedt alte rase de dini.,
ace$tia 'au piistrat instinctul de a lucra in colectiv, instinct tipic
Taselor siilbatice.
Evolutia raselor de dini de viniitoare s-a impletit cu evolutia
uneltelor folosite in acest scop. Primii dini utilizati la viniitoare
au fost hiirtuitori sau prinziitori ai vinatului, care "colaboTau" efi-
cient cu omul dotat cu arme rudimentare in scopul dobtndirii
priizii, adesea vitalii $i pentru om $i pentru dine.
Treptat, viniitoarea a ciipiitat, pe ltngii rolul initial - de a
asigura hranii $i imbriiciiminte - un statut de indeletnicire re-
laxantii a claselor privilegiate. In Anglia ca $i in Franta, marii
senio1'i $i aproape toti regii din secolele 15-18 au iubit viniitoarea
$i au fiicut 0 artii 1'egaliidin viniitoarea cu dini. Din aceastii epocii
dateazii faimo$ii Ciini Albi ai Regelui, eleganti~ cu singe pur, ani-
male inimitabile, care au contribuit la formarea a numeroase rase
de dini de viniitoare specializati.
Cadourile, schimburile, achizitioniirile, intrecerile au con-
tribuit la riispindirea in toate tiirile Europei $i, ulterior, $i in afara
con'tinentului a dinilo1' de viniitoare $i, totodatii, a 7'espectului $i
admiratiei pentru aceste nobile animale, pe dt de frumoase pe
atit de utile, capabile de prietenie, incomparabile prin fideZitatea
$i inteligenta. lor.

169
 126 COPOI DE HANOVRA
Hannowerischer Schweisshund
• GERMANIA

Este un urmali' al dinelui de Saint Hubert. Inca din

secolul al 5-lea, unul din stramoli'ii sai era folosit la
vlnatoarea cu dini pentru depistarea vlnatului. In Ger-
mania, lui Ii reveneau aceleali'i lndatoriri la vlnatoare
pe care In Franta Ie lndeplinea dinele de Saint Hubert
iar In Anglia dinele Bloodhound. Rasa actuala a fost
creata In jurul anului 1800, In regiunea Hanovra, prin
213 lncrucili'area acestui vechi dine german cu alti dini de
Jaegerhof, de Harz li'ide Solling.
Greutatea: Iniiltimea :
M.- M. 50-55 cm Cline de talie mijlocie sau mai mica, cu structura
F. - F. 48-53 cm robusta, cu corpul destul de scund, alungit li'imusculos ;
Culoarea piirului : capul este potrivit de mare, craniul uli'0r arcuit cu ri-
Gri-maron; duri pe frunte ; ochii, limpezi, au 0 expresie serioasa
brun-roli'cat; ~i energica ; urechile, lungi, mari, rotunjite la extremi-
galben r0li'cat ; tati, atlrna lipite de cap; corpul este acoperit cu par
crem-galbui ; scurt, neted :;;i elastic, foarte des, cu aspect matasos.
galben lnchis ;
vargat-brun li'inegru Este un dine lini~tit, cu simtul olfactiv foarte dez-
voltat, activ, cu mare pasiune pentru vlnatoare, devo-
tat; se dreseaza greu.
Excelent dine pentru depistarea :;;iurmarirea vlna-
tului.

170
 127 ClINE DE SAINT HUBERT BLOODHOUND
Chien de Saint Hubert
BELGIA

Rasa foarte veehe, provenind din Molossul de Tibet

adus in Galia ~i Anglia de eatre legiunile romane. Mai
tirziu, s-a dezvoltat intr-o minastire din Ardeni dato-
rita misionarului Saint Hubert, de la care a primit ~i
numele, devenind foarte apreciat la eurtile regale la
vinatoarea in haite. S-a raspindit apoi ~i in Anglia,
unde a fost ad us de Guillaume, duee de Normandia,
odata eu invadarea aeesteia in anul 1066.
Este un dine masiv, greoi, eu mers ineet ~i impu-
nator, eopoi prin exeelenta. Corpul, puternie eonstruit
este museulos, spatele larg ~i adine. Capul este unul
din punctele earaeteristiee ale rasei : este bine format,
eu eraniul inalt ~i aseutit, eu pielea fruntii ~i a obra-
jilor foarte ridata, eu oehii infundati sub areadele putin
proeminente; expresia fetei denota calm ~i maies-
tate. Ureehile, lungi, proportion ale eu marimea eapu-
lui, ata~ate jos, atlrna in pliuri grele de-a lungul
maxilarelor. Coada este purtata intr-o eurba eleganta,
mai sus de linia spatelui insa nu pe spate. Parul, seurt
f;'i destul de aspru pe intreg eorpul, este moale ~i ma-
84 tasos pe cap ~i pe ureehi.
Este un dine inteligent, serios ~i aetiv; are simt
olfaetiv deosebit, fapt care i1 ajuta sa urmareasea
urmele de singe ale vinatului ranit, de uncle ~i a doua
lui denumire de "Bloodhound" (blood = singe).
Exeelent dine de vinatoare ; este folosit ~i in politie :
luereaza eu mult zel, fara oboseala.

Iniiltimea :
M. 67 em
F. 60 em
Greutatea:
M. 40-48 kg
F. 40-48 kg
Culoarea piirului :
Negru ~i ro~u ; ro~u eomplet ; negru ~i au-
riu ; ro~u ~i auriu

171
 128 RASTREADOR BRASILEIRO
BRAZILIA

Spre deosebire de alte rase care au fost create prin

Incruci~area de rase diferite, aceasta a fost obtinuta
prin ameliorarea ~i amestecarea a diferite varietati ale
aceleia~i rase, deja existente: Foxhound american,
Foxhound de Walker, Coon-Hound, Black and Tan.
Deci, nu a fost propriu-zis 0 Incruci~are, ci 0 selectio-
nare judicioasa la care a contribuit mult ~i climatul bra-
zilian. Acest tip de dine a fost creat de vinatorul brazi-
275 lian Oswaldo Arauha Filho ~i numit Rastreador bra-
zilian sau Urmiiritor brazilian, denumire ce provine de
Iniiltimea : la calitatea acestuia de a urmari vinatul cu perseve-
M. 65 cm renta, In special jaguarul din America de Sud, un ani-
F. ceva mai mica mal de prada care ataca turmele de vite ~i distruge
culturile. Rastreadorii brazilieni nu ataca oamenii, Insa
Greutatea: sint foarte bataio~i Intre ei.
M.-
F. - Este un dine puternic, rustic, cu corpul solid con-
Culoarea piirului : struit, cu spatele lung, drept ~i puternic ; capul de forma
Pestrit; fond alb cu pete albastre ; pete triunghiulara este mare, ochii vii, migdalati, cu reflexe
maron pe labe; fond alb cu pete negre metalice; urechile lungi, moi, atlrnind de-a lungul
sau maron obrajilor Sint rotunjite pe margini. Picioarele au osa-
tura puternica. Parul este scurt, aspru ~i des.

Un dine vesel, vioi, far a a fi agresiv. Inteligent, cu

simtul olfactiv deosebit, este un excelent urmaritor la
vinatoare.

Datorita calitatilor sale - simt olfactiv ~i rezistenta

- este folosit la vinatoarea de animale salbatice : mis-
treti, caprio are ~i In special jaguari. Un excelent urma-
ritor, perseverent ~i neobosit, trednd prin cele mai
grele obstacole - fluvii, mla~tini, paduri, stufari~uri -
timp de 6-7 ore, fara sa piarda urma vlnatului.

172
 129 MARELE ALBASTRU DE GASCONIA
Grand Bleu de Gascogne
FRANTA
Este 0 rasa frantuzeasca foarte veche, care descinde
direct din ciinii Saint Hubert, din care au fost crescuti
:;;i selectionati alti ciini mari de hartuiala :;;igonitori.
Contele Gaston Phoebus de Foix, Intorcindu-se la cas-
telul sau dintr-o lupta pe malurile Rinului, a luat cu
sine citeva exemplare din ciinii minastirii Saint Hubert
din Ardeni. Prin mai multe selectionari, la care a con-
22 tribuit :;;iclimatul regiunii, au rezultat aceste tipuri de
ciini cu 0 frumoasa blana albastra. Astazi, cind vIna-
Inaltimea: Greutatea: torile cu haite de ciini mari s-au rarit, aceasta rasa
M. 63-70 em M. este aproape disparuta.
F. 60-65 em F. -
Marele albastru de Gasconia impresioneaza prin
Culoarea parului : blana :;;iconformatia corpului : talie mare, trunchi pu-
Fond alb cu pete negre ; 0 dunga alba pe ternic, piept lat :;;iadIne, spate destul de lung :;;isolid,
linia nasului cu 0 pata neagrii ovala (sim- tendoane puternice la picioare, capul potrivit de puter-
bolul rasei) pe cre:;;tetul capului. nic, alungit; nasul gros, bine dezvoltat ; craniul putin
bombat ; pielea obrajilor formeaza una sau doua cute;
ochii, sub pleoape grele, au 0 expresie putin trista Insa
bllnda :;;iIncrezatoare; urechile, caracteristice acestei
rase, sint lungi, ata:;;ate foarte jos ajungind pIn a la nas,
fine, fluturinde :;;imatasoase. Coada, puternica la baza,
destul de lunga, este purtata In forma de secera. Parul,
ce formeaza blana lui splendida, este destul de gros :;;i
bogat, nu prea scurt ; ceea ce frapeaza este Insa colo-
ritul : pete negre pe fond alb Impestritat tot cu puncte
negre, ceea ce li da un fel de reflexe albastrui de arde-
zie ; doua pete negre pe fiecare latura a capului aco-
perind urechile :;;ilasind 0 dunga alba intre ele iar pe
cre$tetul capului un petec mic negru, oval, pe fond alb
- simbolul rasei.

Este un ciine lini:;;tit, cu simt olfactiv deosebit;

latra Inabu:;;it ca un muget; este devotat :;;i curajos.
Folosit la vinatoare de lupi, caprioare :;;iiepuri , este
un admirabil ciine gonitor :;;ide hartuiala.

173
 130 MARELE GASCON DE SAINTONGEOIS
Grand Gascon de Saintongeois
FRANTA
Rasa veche franceza, avind ca stramo$ dinele Saint
Hubert. A fost creata de Joseph de Carajore Latour
in anul 1845. Dupa revolutia franceza, rasa a disparut,
ca sa reapara de-abia la inceputul secolului al 19-1ea.
Pentru mentinerea culorilor $i imbunatatirea rasei, a
fost incruci$at cu Marele Albastru de Gasconia, rezul-
tind astfel tipul de dine Virelade, unul din cei mai
frumo$i $i apreciati dini de haita din Franta. Marele
Gascon de Saintongeois a fost dus de mercenarii elve-
tieni in tara lor, unde a contribuit la crearea dinelui
gonitor de Berna.

Are aspect nobil care dovede$te inalta clasa a rasei.

Expresia specifica rasei franceze se reflecta in com-
portarea $i fizionomia sa : blind $i increzator. Este un
21 dine de talie mare, viguros, cu corpul proportionat ~i
simetric, destul de musculos, cu spatele lung $i tare,
cu pieptul adinc, lasat in jos ; capul este lunguiet, cra-
niul de forma ogivala cu 0 cuta pe frunte ; ochii sint
castanii, putin melancolici $i bllnzi; urechile, prinse
jos ~i in spate, lungi, fine ~i matasoase, ajung pin a la
nas; coada lunga, mai groasa la baza, cu marginile
rotunjite, este purtata elegant; parul este scurt, des
~i bine lipit de corp.
Ciine iute, activ ~i inteligent, cu simt olfactiv deo-
sebit, cu latrat sonar ~i cu mult simt de initiativa : un
perfect dine de ordine.
I --:- -..', .....
.~- .•...
Este un excelent dine de vinatoare, gonitor ~i de
hartuiala la iepuri, caprio are ~i cerbi.

Iniiltimea :
M. 63-70,5 cm
F. 60-65 cm
Greutatea:
M. 35 kg
F. 35 kg
Culoarea piirului :
Fond alb patat cu negru ; doua pete ro~ii
pe cap $i urechi ; 0 pata ruginie pe coapsa
din spate (simbolul rasei)

174
 131 LEVESQUE
FRANTA
Rasa franceza creatii la mijlocul secolului al 19-1ea
de M. Levesque, de la care a primit ~i numele, prin
incruci~area a doua rase asemanatoare : Marele Albas-
tru de Gasconia ~i Marele Gascon de Saintongeois, in-
cruci~are din care a rezultat ~i tipul de dine Virelade
cu care se aseamana foarte mult, deosebindu-se numai
prin culoarea blanii ce acopera corpul. Astazi, rasa
Levesque aproape a dispiirut.
23
Ciine gonitor ~i de hartuialii de talie mare, foarte
puternic, cu corpul bine construit, musculos, cu osa-
tunl solida, capul este puternic, destul de lung, cu
fruntea lata, arcada ochilor pronuntata, botul de forma
aproape patrata, ochii destul de mari ~i adinci, ure-
chile potrivit de lungi, prinse la inaltimea ochilor;
coada lunga, mai groasa la baza, se subtiaza spre virf
in forma rotunda; parul este scurt, tare ~i bine lipit
de corp.
Ciine puternic, tenace, cu simtul olfactiv bine dez-
voltat, foarte rezistent, devotat ~i prietenos : este un
dine de ordine exceptional.
Excelent dine gonitor ~i de hartuiala, folosit la
vin<1tnareade iepuri, cerbi ~i mistreti.

Inaltimea:
M. 65-72 em
F. 63-68 em
Greutatea:
M. cca 35 kg
F. cca 35 kg
CulOU7'eaparului :
Negru, negru c.u alb; manta neagra: ('
paW.ruginie, "semnul caprioarei" pe coapsa
din spate (simbolul rasei) ; pete ro~ii pe
falci, ochi ~i coada
175
 POITEVIN
Haut Poitou
FRANTA
Rasa franceza creata recent, de-abia de un secol.
Intre stramo~ii sai directi se afla "Ciinii albi ai rege-
lui" numiti Greffier, care compuneau haitele din timpul
regelui Francisc I pina la Ludovic al XIV-lea. Arborele
lui genealogic mai cuprinde : dinele Tricolor Irlandez
Larye, de la care a mo~tenit blana in trei culori, Grey-
houndul, caruia Ii datoreaza iuteala, ~i Gasconul de
Saintongeois, de la care are specificul francez.
Poitevin este un dine de talie mare, elegant, distins,
suplu, de mare clasa, cu corpul perfect proportionat,
lung, subtire ~i musculos, cu pieptul foarte adinc, spa-
tele solid, cu mu~chii puternici, cu osatura bun a la
picioare; capul este mindru, fin 1?iuscat, gitul lung,
botul ascutit, nasul puternic ~i lat ; ochii sint mad ~i
expresivi; urechile, destul de scurte, deosebit de fine
I?i matasoase, atirna in pliuri gratioase de-a lungul
obrajilor; coada de lungime mij1ocie. este purtata in
curba elegant a ; parul este scurt ~i stra1ucitor, insa
moale ~i matasos pe urechi ~i cap.
24
Este un cline deosebit de atent 1?iinteligent, vioi, cu
simtul olfactiv exceptional, adulmednd urme aproape
reci 1a 0 distanta de clteva sute de metri, cu latrat
puternic, sonor ; este foarte prietenos.
Excelent cline de vinatoare, gonitor 1?ide hartuiala
pentru iepuri, cerbi 1?icaprioare.

Iniiltimea :
M. 60-70 cm
F. 60-70 cm
Greutatea:
M. 35 kg
F. 35 kg
Culoarea piirului :
Tricolor: manta neagra cu alb ~i pete 1'0:;;-
cate deschls sau negre ; alb ~i portocaliu
176
 133 BILLY
FRANTA
Descendent direct din "Ciinii albi ai regelui", rasa
veche franceza de dini mari gonitori ~i de hiirtuiala,
foarte apreciata la curtile regale, in special in timpul
lui Ludovic al XIV-lea. Cu timpul, aceasta rasa este
abandonata. Prin diferite incruci~ari cu alte rase a
rezultat tipul Billy actual, fixat inca din anul 1886.
Este un dine bine construit, puternic dar suplu, cu
aspect nobil, de talie mijlocie, cu corpul solid, muscu-
los, rotunjit, cu piept foarte adinc ~i destul de ingust,
cu spate lat, puternic, putin convex, cu osatura puter-
nica la picioare. Capul este fin, us cat, lunguiet, cu
25 nasul aproape patrat, de lungime medie; ochii larg
deschi~i, de culoare inchisa, incercuiti cu par negru sau
Iniiltimea : brun, au 0 expresie vioaie ; urechile. de marime mijlo··
M. 61-65 cm cie. sint prinse inalt, culcate plan, u~or indoite ; coada
F. 58-62 cm este lung a, destul de fina, uneori cu 0 u~oara perie ;
parul este neted, aspru ~i tare.
Greutatea:
M. 35 kg Rezistent, activ, cu simt olfactiv deosebit, foarte
F. 35 kg iute, ten ace.
Culoarea parului : Este un foarte bun ciine gonitor ~i de hartuiala,
Alb ; alb cafeniu ; portocaliu deschis, alb folosit la vinatoarea de iepuri, porci mistreti ~i capri-
cu pete ; galben ca lamlia oare.

177
 134 ClINE FRANCEZ TRICOLOR
Chien Fran~ais Tricolore
FRANTA

Urma~ al raselor din Gasconia, Saintongeois ~l, In

special, Poitevin, de la care a mOfjitenit coloritul frumos
al blanei. A fost recunoscut de catre Societatea Cen-
trala Canina de-abia in 1957, dnd i s-a stabilit ~i stan-
dardul.
Este un dine de ordine, cu infati~are eleganta ~i
supla, destul de bine leg at, cu corpul musculos $i vigu-
ros, cu pieptul adinc, cu osa tura solida la picioare;
capul este destul de lung, craniul u~or bomb at ; ochii,
219 mari, bruni, au privirea inteligenta ; urechile, potrivit
de mari, sint prinse la inaltimea ochilor, u~or indoite
Iniiltimea : Greutatea: $i atirninde ; coada lunga este pur tat a in sus, elega"nt ;
M.62-72 cm M.- parul este scurt ~i fin.
F.60-68 cm F. - Cline foarte activ, inteligent, curajos ~i tenace.
Culomoea piirului : Un foarte bun vinatl)r de caprio are, iepuri ~i pord
Tricolor: maroniu S:lU ro~u, negru $i alb mistreti.

135 ClINE FRANCEZ ALB ~I NEGRU

Chien Fran~ais Blanc et Noir
FRANTA
Urma~ direct al raselor franceze Gascogne ~i Saint-
ongeois, cu aport de singe Levesque; se aseamana cu
Ciinele francez tricolor, de care se deosebe~te prin co-
loritul diferit al blanii.
Cline de talie mare, de constitutie foarte putern;ca
dind 0 impresie de echilibru, cu corpul viguros ~i mus-
culos, sprijinit pe picioare lungi, solide ~i rezistente,
2are-i asigura 0 mare rapiditate ~i ufjiurinta la gonitul
vinatului. Capul, potrivit de lung, expresiv, este purtat
220 mindru, in armonie cu restul corpului; craniul este
putin convex, ochii au privirea inteligenta ~i increza-
Iniiltimea : Greutatea: toare ; urechile, destul de lungi, sint prinse la inaltimea
M. 65-72 cm M. 35 kg ochilor, U$or indoite ~i atirninde; coada potrivit de
F. 62-68 cm F. 35 kg lunga este purtata elegant: parul este scurt ~i tare.
Culoarea parului : • Cline elegant, activ ~i rezistent, cu 0 iuteala deosebita
Alb ~i' negru ; 0 pam ruginie pe coapsa din in alergare, curajos, neobosit.
spate (simbolul rasei) ; pete ro~ii pe cap; Este un foarte bun dine gonitor ~i de hartuiala, fo-
manta neagra . 10sH l? v~ncltorile de caprioare ~i cerbi.
178
 136 ClINE FRANCEZ ALB ~I PORTOCALIU
Chien Fran~ais Blanc et Orange
FRANTA
Provine din rasele franceze Gascogne ~i Saintonge-
nois, cu aport de sInge al dinelui Billy. Are acelea~i
caractere morfologice ;;i utilizari ca ~i Ciinele franeez
tricolor, de care se deosebe~te numai prin culoarea
parului : fond alb cu pete mari sau mai mici portoealii.
Rasa nu are standard. In expozitii, ace~ti dini Slnt ar-
bitrati dupa standardul Clinelui francez tricolor, ex-
ceptlnd culoarea parului ~i dteva alte caracteristiei
proprii.
Este un dine mare, de ordine, puternic, robust, eu
capul lung ~i urechile mari, atlrnlnde de-a lungul eapu-
lui, specific raselor franceze.
Cline nobil ca lnfati~are, echilibrat, curajos ~ifoarte
activ, excelent dine gonitor ~i de hartuiala.
Este folosit la vlnatoarea de animale mari: eerbi,
caprio are, mistreti.

219

Iniiltimea : Greutatea:
M. 62-72 em M.-
F. 60-68 em F. -
Culoarea piirulld :
Alb ~i portoealiu

179
 137 MARELE GRIFFON VANDEIAN
Grand Griffon Vandeen
FRANTA
Urma$ direct al "Clinilor albi ai regelui", numiti
Greffiers, provenind din ineruei1?area intre 0 varietate
de cline alb de tipul Saint Hubert $i 0 varietate alb-
rO$eata de brae italian.
Cline eu 0 eonstitutie atletiea, plin de forta, eu
aspect armonios. Corpul, eu struetura proportionata,
este robust, fara a fi pre a greoi ; pieptul, nu prea mare,
este destul de inalt, spatele solid ~i drept, picioarele
au osatura puterniea; eapul este alungit ~i nu prea
mare, eraniul bomb at ; oehii, de euloare inehisa, sint
mari ~i vii, eu sprineene bine eonturate ; ureehile, suple,
inguste ~i fine, aeoperite eu par lung $i rotunjite la
margini, sint prinse jos sub linia oehilor ; coada, ata-
$ata destul de sus, este purtata in forma de sabie ; pa-
rul, potrivit de lung, deseori zbirlit, este aspru $i destul
de gros.
Este un vinator neobosit, foarte rezistent, iubind
terenurile grele ~i aspre, stineoase, un de alte rase de
clini n-ar putea rezista. Inteligent, vioi, aetiv, distins ea
forma ~i aIm"a, devotat $i afeetuos.
Exeelent cline de vinatoare $i de paza ; poate fi ~j
un bun insotitor.

282

Iniiltimea :
M. 60-65 em
F. 60-65 em
Greutatea:
M.-
F. -

Culoarea piirului :
Aramiu; eenu~iu; alb ~i portoealiu ; alb
$i eenu$iu
180
 138 MARELE ANGLO-FRANCEZ TRICOLOR
Grand Anglo-Fran~ais Tricolore
ANGLIA-FRANTA
Pentru imbunatatirea rasei, dinilor de vinatoare
francezi, gonitori ~i de hartuiala, Ii s-a infuzat un singe
nou, singe englezesc, prin diferite incruci~ari intre
rasele franceze Poitevin ~i Gascon de Saintongeois
cu rasele britanice, in special cu Foxhound. Astfel s-au
obtinut exemplare care au reunit inteligenta ~i simtul
olfactiv al dinilor francezi cu puterea musculara a di-
nilor engleze~ti, care le-a conferit 0 excePti0nala rezi~-
tentii ~i iuteala. Aceste noi tipuri de dini s-au numlt
Anglo- Francezi.
Inaltimea: Dupa marimea taliei, sint cunoscute trei mari grupe
M. 60-70 cm care, la rindullor, se impart in alte trei subgrupe, dupa
F. 60-70 cm culoarea parului.
Greutatea: Marele Anglo-Francez, ca ~i celelalte grupe, se im-
parte, dupa culoarea parului, in : tricolor; alb ~i negru ;
M. 35 kg alb ~i portocaliu.
F. 35 kg Toate aceste varietati au acelea~i caracteristici de
Culoarea parului : baza ~i uti'iizari, deosebindu-se intre ele numai prin
Tricolor: manta neagra, pete albe ~i por- culoarea parului.
tocalii sau albe ~i negre
Marele Anglo-Francez Tricolor este un dine elegant,
distins, reunind forta, eleganta ~i supletea ; prin colo-
ritul blanii cucere~te toata admiratia. Corpul este lung,
subtire ~i musculos ; pieptul adinc ~i proportionat, mai
mult inalt dedt lat, Ii da 0 rezistenta mare la gonit
vinatul ; spatele este solid, bine intins, picioarele mus-
culoase au osatura puternica, capul este potrivit de
lung, cu nasul foarte puternic, mare ~i pro eminent ;
botul u~or ascutit ; ochii mari au privirea expresiva ;
urechile, de marime mijlocie, sint fine, prinse ceva mai
jos, destul de lungi, u~or indoite. Coada, de lungime
mijlocie, cu 0 u~oara curbura, este fina, fara perie, at a-
~ata sus ~i purtata elegant. Parul este scurt, neted ~i
stralucitor; intreaga infati~are degaja 0 impresie de
forta ~i viteza.

Este un excelent dine de vinatoare in haita, gonitor

~i de hartuiala la animale mari.

181
16 - 330 rase de cllnl, In imaglnl
 139 MARELE ANGLO-FRANCEZ ALB ~I NEGRU
Grand Anglo-Fran~ais Blanc et Noir
ANGLIA-FRANTA

Ca ~i Marele Anglo-Francez Tricolor ~i acesta pro~

vine din incruci~area dintre dinii francezi Poitevin ~i
Gascon de Saintongeois cu ciinele britanic Foxhound.
Are acelea~i caracteristici morfologice ~i utilizari ca
~i Marele Anglo-Francez Tricolor, de care se deosebe~te
numai prin culoarea parului care este scurt, neted ~i
stralucitor, bicolor, cu manta neagra sau pete mari negre
pe fond alb.

Inii1timea : Greutatea: Cline de vinatoare de haita, neobosit, excelent goni-

M. 60-70 cm M.- tor ~i ciine de hartuiala la animale marL
F. 60-70 cm F.
Culoarea piirului :
Bicolor : alb ~i negru

140 MARELE ANGLO-FRANCEZ ALB ~I

PORTOCALIU
Grand Anglo-Fran~ais Blanc et Orange
ANGLIA-FRANTA

Rezultat din incruci1?area intre cnnn francezi

Poitevin ~i Gascon de Saintongeois cu ciinele britanic
Foxhound, aceasta varietate are acelea1?icaracteristici
morfologice 1?iutilizari ca ~i Marele Anglo-Francez Tri-
color, de care se deosebe1?tenumai prin culoarea paru-
lui care este scurt, neted 1?istra1ucitor, bicolor, cu manta
sau pete mari portocalii pe fond alb.

Folosit la vinatorile cu haite, este un dine rezistent,

iute, energic, un excelent gonitor 1?idine de hartuiala
la animale marL

Inii1timea : Greutatea:
M. 60-70 cm M.-
F. 60-70 cm F. -
Culoarea piirului : ..
Bicolor : alb ~i portocaliu
182
 141 ClINE PENTRU VULPI
Foxhound
ANGLIA

Rasa veche englezeasca creata la mijlocul secolului

al 15-lea prin incruci~area dinelui Staghound cu ogari,
terrieri ~i chiar buldogL· Au rezultat exemplare de dini
cu 0 iu~eala excep~ionala, putind parcurge 6-7 km.
numai in 8 minute. Mai tirziu, acest tip de dine Fox
gonitor ~i de har~uiala a devenit rasa na~ionala a
Angliei.

Raspindit in special in S.U.A., un de este foarte apre-

ciat, este un dine puternic, rezistent ~i iute. Constitu-
~ia corpului ii confera 0 mare tenacitate. Corpul este
159 solid, musculos, cu pieptul foarte adinc ~i spatele lung,
puternic ~i drept ; membrele, cu osatura puternica, sint
perfect drepte; capul este osos, bine dezvoltat, lung,
nu prea lat, craniul mare, rotund, nasul destul de dez-
volt at, botul de lungime mijlocie ~i lat ; ochii, rotunzi,
mari, castanii, cu arcade bine pronun~ate, sint expre-
sivi; urechile, prinse sus, groase, nu pre a lungi, sint
lipite pe cap; coada, de lungime mijlocie, in forma de
sabie, cu perie, este purtata vesel; parul este des, scurt
~i neted.

Cline foarte rezistent, curajos, prietenos, devotat

stapinului ~i caseL

Fiind utilizat la vinatoarea in haita la vulpi, a capa-

tat numele de dine Fox, gonitor ~i de har~uiala. Dato-
rita for~ei sale musculare deosebite, a fost utilizat, prin
diverse incruci~ari, la imbunata~irea raselor franceze,
carora le-a conferit excep~ionala sa iu~eala ~i for~a.

!naltimea :
M. 58 cm
F. 58 cm
Greutatea:
M. 35 kg
F. 35 kg
Culoarea parului :
Alb cu negru, cu semne ro~ii la cap; alb
~i portocaliu sau culoarea bursucului ; trl-
color cu manta inchi~a

183
16*
 142 ClINE PENTRU VULPI AMERICAN
Foxhound Americain
S.U.A.
Cea mai veche rasa de dini de vinatoare din S.U.A.
Asupra originii ei sint mai multe teorii : unii sustin ca
odata cu descoperirea rlului Mississipi, in 1541, Her-
nando de Soto a adus cu el in Noul Continent dtiva
dini de vinatoare pe care ii folosea impotriva indieni-
lor ~i nu la vinatoare. Mai tlrziu, din ace~ti dini a rezul-
tat Foxhound-ul american; altii sustin ca Robert Brooke
292 ar fi adus la venirea lui In America dteva exemplare de
Foxhound britanice din care a rezultat ulterior mai
multe varietati de dini de vinatoare. Mai sigur este ca
Iniiltimea : Foxhound-ul american de astazi provine din dinii Fox
M. 56-63 cm de Virginia ~i de Maryland. Varietati multiple, cu nume
F. 53-61 cm diferite, dupa echipajele marilor personalitati ameri-
cane. Foate asemanator cu Foxhound-ul britanic, este
Greutatea: pe cale de disparitie.
M. maxim 30 kg
F. maxim 28 kg Cline mare f?i puternic. Corpul, musculos fara a fi
prea greoi, da impresia de vioiciune ~i forta. Pieptul
Culoarea piirului : este adinc dar putin mai ingust, spatele potrivit de lung,
Toate culorile musculos ~i puternic, membrele puternice, cu osatura
solida, capul destul de lung ~i u~or bombat, craniul
mare ~i lat, ochii mari, cu expresie bEnda, rugatori;
urechile sint lungi, prinse destul de jos, fine, cu mar-
ginea rotunjita, lipite de cap ~i indoite putin spre
obraji; coada, ata~ata destul de sus, u~or curbata ~i
cu perie, este purtata vesel in sus ; parul este des, aspru,
de lungime medie.
Ciine tenace, curajos ~i rezistent, cu 0 mare viteza :
poate parcurge pina la 150 km. in timp scurt fara sa
fie prea obosit. Are un latrat puternic ~i melodios.
Este un excelent dine de vlnatoare pentru vulpi, un
foarte bun gonitor ~i de qartuiala.

184
 143 COPOI POLONEZ
Ogar Polski
POLONIA

Cline de talie mijlocie, eu construe tie puternica, eu

eorpul solid ~i museulos, eu pieptul mare, adine ~i lat ;
membrele slnt lungi, eu osatura puterniea, eapul expre-
siv, eu un eontur nobil, de lungime mijloeie ~i de 0
forma aproape dreptunghiulara, botul alungit; oehii,
destul de mari, au privire bllnda ~i ealda iar areada bine
dezvoltata : ureehile, de lungime mijlocie, rotunjite la
margini, atlrna lipite bine de cap; eoada, ata~ata destul
de adine, este groasa, aeoperita eu par lung la partea
52 inferioara, atlrninda ~i putin indoita la virf ; parul, nu
prea seurt, este des ~i aspru.
Iniiltimea : Greutatea: Este un dine viguros, autoritar, inteligent ~i perse-
M. 56-64 em M. 25-35 kg verent. Are simtul olfaetiv bine dezvoltat, mersul obi~-
F. 55-60 em F. 20-26 kg nuit destul de greoi dar eu un galop iute in timpul vina-
Culoarea piirului :
torii. In urmarirea vinatului are un glas limpede, sonar.
Negru; eenu~iu inch is sau brun Inehis; Foarte bun dine de vlnatoare ~i bun insotitor.
corpul negru, capul ~i ureehile 'Cafenii

144 COPOI SLOV AC

Slovensky Kopov
CEHOSLOV ACIA

Aeeasta este singura rasa eanina din Cehoslovacia

folosita ~i pentru paza turmelor. Originea este foarte
veehe. j
Cline robust, eu eorpul proportionat, bine eonstruit,
de forma alungita ; pieptul este potrivit de adine ~i de
mare; spatele drept, potrivit de lung; membrele, eu
osatura solid a, sint museuloase; eapul este bine eon-
turat, proportionat fata de corp, botul lung ~i putin
aseutit; oehii, migdalati, au 0 expresie vioaie ~i inteli-
244 genta; ureehile, ata~ate sus, In linie eu oehii, de ma-
rime mijloeie, atirna pe llnga cap; parul este des, po-
trivit de aspru, mai lung pe spate, glt ~i eoada.
Iniiltimea : Greutatea: Este un dine agel', perseverent, eu un temperament
M. 45-50 em M. 15-20 kg independent. Pentru dresarea lui trebuie 0 mina ener-
F. 40-45 em F. 15-20 kg giea. Are mirosul fin ~i un deosebit simt de orientare.
Exeelent dine de vinatoare, in special pentru porci
Culoarea piirului: salbatiei. Datorita simtului olfaetiv ~i de orientare deo-
Negru eu pete ro~eate pina la ruginiu, ea sebite, este folosit la urmarirea vinatului dupa urmele
mahonul de singe. Este ~i un bun paznie ~i un bun insotitor.
185
 145 COPOI MARE PORTUGHEZ CV PAR SCVRT
$1 NETED
Podengo Portugues, grande taille, a poi! court
et lisse
PORTUGALIA

Rasa autohtona portugheza aproape disparuta.

Ciine puternic, mare, cu corpul bine proportionat, cu
osatura solida ~i mu~chi bine dezvoltati, cu spatele drept
sau u~or curbat, cu pieptul musculos, nu prea mare;
capul este us cat, in forma de trunchi de piramida pa-
trulatera, craniul plat 1j>iarcadele sprincenelor proemi-
nente, ochii expresivi, vioi, mici ~i u~or oblici, urechile
94 drepte, verticale sau putin inclinate, ascutite, in forma
de "V", subtiri, destul de mari; coada este puternica,
groasa ~i ascutita la vlrf, de lungime mijlocie ; in re-
paus sta atirnata intre fese ; in actiune se ridica ver-
Iniiltimea : G7'eutatea : tical, in forma de secera u~or indoita. Parul este foarte
M. 55-70 cm M.- des, de grosime mijlocie, de culoare galben ~i aramiu
F. 55-70 cm F. - amestecate in toate gamele de nuante.
Cline de 0 mare vioiciune ~i inteligenta, sobru ~i rus-
Culoarea piirului : tic, folosit la vlnatoarea de animale mari ~i ca un foarte
Galben ~i ro~cat in toate nuantele ; unico- bun paznic.
lor: aramiu

146 COPOI MARE PORTUGHEZ CU pAR LUNG

$1 ASPRU
Podengo Portugues, grande taille, a poi!
longue et dur
PORTUGALIA

Ca ~i varietatea cu par scurt ~i neted, este 0 rasa

autohtona portugheza aproape disparuta. Are acelea~i
94 caractere morfologice ~i utilizari ca l?ivarietatea cu par
scurt, deosebindu-se de aceasta numai prin faptul ca
are parul lung ~i aspru, care nu este a~a de des ca la
varietatea cu par scurt. Culorile sint acelea~i.
Iniiltimea : Greutatea: Sobru ~i rustic, vioi ~i inteligent este un excelent
M. 55-70 cm M.- dine de vinatoare ~i un bun paznic.
F. 55-70 cm F. -
Culoarea piirului :
Galben ~i ro~cat in toate nuantele ; uni-
color: aramiu

186
..j1 147 COPOI MARE SUEDEZ PENTRU ELANI
Jamthund
SUEDIA

Rasa autohtona suedeza, cunoscuta din vremuri

vechi, foarte populara in tarile scandinave un de este
folosita la vinatoarea de elani.

Este un Spitz de statura mare, cu corpul robust, mai

mult lung dedt inalt, cu pieptul adinc :;;imare, cu linia
spatelui dreapta ; capul este lung, uscat :;;i proportio-
nat ; nasul drept :;;iputernic, botul putin ascutit ; ochii
destul de mici au privirea inteligenta :;;ivioaie ; ure-
chile, prinse sus, drepte, ascutite, in forma de "V", sint
armonioase, proportionate cu capul; coada ata:;;ata
sus, de lungime mijlocie, destul de groasa, acoperita cu
42 un par des fara perie, este curbata ca 0 secera deasupra
spatelui ; parul este lung :;;itare, neted, cu puf scurt :;;i
moale ; pe cap, piept :;;ipicioare, parul este mai scurt ;
pe restul corpului este lung.
Viguros, puternic, un neintrecut dine de sanie, rezis-
tent, curajos, energic, pa:;;nic.
Excelent dine de tractiune, in special de sanie, folo-
sit in armata la transporturile de aprovizionare. A fost
folosit :;;iin timpul razboiului, ca util dine de legatura
:;;ide serviciu ; este :;;iun foarte bun paznic.

Iniiltimea :
M. 58-63 cm
F. 53-58 cm
Greutatea:
M. 30 kg
F. 30 kg
Culoarea piirului :
Cenu:;;iu intunecat pina la cen:;;iu deschis
187
 148 COPOI CENUSIU SUEDEZ
Grahund
SUEDIA

Este 0 rasa foarte veche a carei ongme, dupa unii,

ar descinde din "Canis Familiaris Palustris" ; altii sus-
tin ca dovada vechimii acestei rase ar fi unele resturi
de fosile gasite, care seamana cu acest dine. Cert este
ca de-a lungul a mai multor secole, rasa n-a suferit nici
o modificare pastrindu-se foarte pura.
Este un dine iute 1?irezistent, viguros, cu corpul com-
pact, puternic, scurt, de forma patrata, asemanator cu
un Spitz. Are 0 tinuta frumoasa, pieptul larg 1?iadinc,
linia spatelui dreapta, picioarele cu osatura solida ;;i
112 musculoase, capul in forma de pana, conturat simetric,
cu linie armonioasa ; ochii sint vii 1?iinteligenti ; ure-
Iniiltimea : Greutatea: chile, potrivit de mici, plasate destul de sus, sint rigide
M. 52 'cm M. maxim 30 kg 1?iascutite; coada, puternica, relativ scurta, este pur-
F. 49 cm F. maxim 28 kg tata in curba deasupra spatelui ; parul este potrivit de
lung, des, gros :;;ineted, cu puf moale.
Culoarea piirului : Cu infati:;;area lui viguroasa 1?iatragatoare da im-
Toate n~lantele de cenu1?iu presia unui dine atent, curajos :;;i energic. Foarte re-
149 zistent la intemperii, este prietenos :;;iascultator.
In tarile scandinave este folosit la vinatoarea
de elani. In America este folosit la vinatoarea de ur:;;i,
puma :;;iri:;;i. Este :;;iun foarte atent insotitor.

ClINE DE KARELIA PENTRU .URSI

Karjalan Karhukoira
FINLANDA
Este un dine vechi autohton finlandez, folosit la
vinatoarea de elani 1?i,mai ales, de ur:;;i, de unde ii
vine :;;inumele.
Ciine de talie mijlocie, cu corpul solid :;;iputernic,
mai mult lung dedt inalt, musculos, bine construit, cu
osatura puternica la picioare. Capul are forma conica,
48 ochii sint vii 1?iarzatori, urechile sint de marime mij-
locie, drepte, boante in virf ; parul este drept, rigid 1?i
Inaltimea: Greutatea: tntins.
M. 54-60 cm M. cca 23 kg Are 0 infati:;;are atragatoare :;;i frumoasa; este
F. 49-54 cm F. cca 17 kg foarte curajos, ascultator, perseverent, dar nesociabil :;;i
Culoarea piirului : agresiv.
Negru-maroniu cu pete albe pe cap, piept, Excelent vinator al ur:;;ilor, pe care Ii urmare:;;te :;;i
abdomen ~i labe Ii ataca cu un curaj exceptional.

188
 150 ClINE CENU~IU NORVEGIAN PENTRU
ELANI
Norsk EIghund Grau
NORVEGIA

Rasa foarte veche ; in urma unor dezgropari de sche-

lete s-a stabilit ca dateaza din epoca de piatra, scheletele
respective fiind identice cu cele ale exemplarelor
actuale, ceea ce arata ca de mii de ani rasa nu a suferit
nici 0 schimbare. Rasa nordica foarte raspindita in Sue-
dia ~i Norvegia, la sflr~itul secolului trecut a patruns
~i in Anglia unde, in anul 1901, a fost recunoscuta ofi-
cial de Kennel Clubul Britanic. Este, de asemenea, un
dine iubit ~i apreciat in Canada ~i in S.U.A. A fost
ciinele preferat al pre~edintelui Eisenhower.
212
Ciine gen Spitz, de talie mijlocie, cu corpul indesat
~i puternic, de forma patrata ; are pieptul adinc ~i lat,
Iniiltimea : spatele drept ~i mare, membrele puternice, cu osatura
M. 52 em solida, capul fin ~i uscat, craniul lat ~i u~or bombat,
F. 49 cm botul, de lungime mijlocie, lat la baza, ingustindu-se la
Greutatea: capat ; ochii, nu prea proeminenti, cu expresia vioaie,
agera ~i prietenoasa ; urechile, ata~ate sus, sint drepte,
M. 25 kg ascutite ~i foarte mobile; coada, prinsa sus, u~or
F. 20 kg curbata, purtata lateral, este acoperita cu par des, des-
Culoarea piirului : tul de lung, buclat ; parul este des ~i bogat, lung, aspru,
Cenu~iu in diferite tonuri, mai deschise rezistent la intemperii, mai scurt pe cap ~i partea an-
pe git, piept, abdomen ~i picioare ; la pa- terioara a membrelor, mai lung pe piept, git, partea
rul lung, extremitatile firelor sint negre posterioara a membrelor ~i coada ; in jurul gitului ~i
pe piept, parul formeaza guler splendid care-i da un
aspect foarte atragator.
Este un cline extrem de curajos, cu 0 rezistenta deo-
sebita, tenace, de 0 mare inteligenta, vioi ~i sensibil,
devotat stapinului.
Este folosit in Suedia ~i Norvegia la vinatoarea de
elani ~i ur~i, iar in celelalte tari la exterminarea anima-
lelor mici de prada, a ~obolanilor ~i cirtitelor. Este un
bun dine insotitor, utilizat adesea ~i la sanie.

189
 151 ClINE NEGRU NORVEGIAN PENTRU
ELANI
Norsk Elghund Schwarz
NORVEGIA

Rasa foarte veche, avind acela~i stramo~ din epoca

de piatra. Spre deosebire de Ciinele Cenu~iu, acesta
este putin raspindit ; se gase~te rar chiar in tarile nor-
dice. Are acelea~i caractere morfologice ca ~i Clinele
Cenu~iu, deosebindu-se de acesta numai prin culoarea
parului ~i marimea taliei.
Este un Spitz tipic, putin mai mic dedt tali a mijlo-
cie, cu corpul scurt ~i compact, cu capul us cat ~i fin,
cu craniul plat, destul de scurt ; ochii au privirea ener-
268 gid ~i fara teama ; urechile sint inalte, drepte, ascutite,
foarte mobile; coada. prinsa sus, scurta, acoperita cu
Iniiltimea : Greutatea: un par des ~i strins, este curbata spre spate; parul este
M. ideal 47 cm M. 23 kg des ~i aspru, destul de lung, lip it pe corp, mai scurt pe
F. 44 cm F. 20-22 kg cap ~i partea anterioara a mem.brelor :;;imai lung pe git,
Culoarea piirului : piept, partea posterioara a membrelor ~i coada.
Negru stralucitor, cu putine pete albe pe Este un dine curajos, indraznet ~i energic, echili-
piept ~i labe brat, ascultator, docil, inteligent ~i devotat.
Excelent vinator de elani, ur~i ~i hermine. Un bun
insotitor. Este folosit ~i la tractiunea saniilor.

DOG ARGENTINIAN
152 Dogo argentino
ARGENTINA

Rasa autohtona argentiniana.

Mare, proportionat, cu corpul puternic, cu pieptul
adinc dar nu prea lat, cu spatele drept ~i membrele
lungi, cu osatura solida; capul este rotund ca 0 bila ;
coltii scurti ~i tari; ochii intunecati au 0 privire
vioaie ; urechile sint drepte, cupate ; coada lunga este
purtata in jos; parul, scurt, formeaza 0 blana fru-
moasa, de culoare alba.
Iniiltimea : Greutatea: Este un dine iute, perseverent, combativ, curajos,
M. 60 cm M. 45 kg puternic, indraznet, vioi, devotat.
F. 58 cm F. 35 kg Excelent dine de vinatoare de puma ~i porci mis-
Culoarea piirului : treti. Este ~i un bun dine de serviciu ~i un bun Inso-
Alb curat titor.

190
 153
217
Inaltimea:
M. 50 em
F. 45 em
Greutatea:
M.-
F. -
Culoarea parului :
Toate nuantele de ro~;u p'ina la galben;
brun; aramiu vargat eu dungi 'inehise ;
eenu~iu
Federatia Chinologiea Internationala (F.C.I.)
a fost intemeiata in anul 1911 de urmatoarele
tari: Franta, Belgia, Germania, Austria
aZanda. DecZan$area primuZui razboi mondiaZ,
in 1914, a pus capat acestei federatii.
La 10 apriZie 1921, Franta $i BeZgia au recon-
stituit Federatia $i au intocmit statutul. Aceste
doua tari sint recunoscute ca fiind membri fon-
datori ai F.C.I.
In conformitate cu prevederiZe statutului,
caracteruZ F.C.I. este $tiintific $i sportiv. Ca 01'-
ganizatie mondiala, federatia are ca obiect sa
incurajeze $i sa promoveze cre$terea $i utiZi-
zarea ciinilor de rasa, pastrarea $i imbunata-
tirea caracteristicilor lor morfologice, corespun-
zator cerintelor standardului, pentru ca ace$tia
COPOI BA V AREZ PENTRU MUNTE
Bayerischer Gebirgsschweisshund
GERMANIA
Rasa veehe germana. Exemplarele aetuale au fost
obtinute la sflr~itul seeolului treeut prin 'incruei~area
'intre veehiul dine obi~nuit bavarez ~i un eopoi. Clinele
care a rezultat este mult mai agel' dedt stramo~ii sai,
de 0 remareabila vioieiune ~i un instinct sigur de
v'inator.
Este un dine sprinten, eu eorpul museulos ~i puter-
nic, putin alungit, de talie mijlocie, sustinut de pieioare
nu prea 'inalte 'insa solide ; eapul este destul de mare
~i plat; botul nu prea lung ~i niei prea ascutit ; area-
dele spr'incenelor bine dezvoltate ; oehii s'int rotunzi, nu
prea mari, vii ~i inteligenti ; ureehile, de marime mijlo-
cie, grele, mari, ata~ate sus, at'irna de-a lungul eapului
rotunjite la margini; eoada, de marime mijloeie, este
purtata orizontal sau at'irn'ind ; parul este des ~i seurt,
relativ aspru, mai fin pe cap ~i urechi, mai lung ~i mai
aspru pe abdomen ~i pe pulpele membrelor.
Inteligent, vioi, devotat ~i rezistent, apt in zonele
'inalte muntoase. Are un inegalabil simt olfactiv in
urmarirea v'inatului. Este un dine plin de viata, activ
~i eredincios.
Exeelent v'inator, 'in special la v'inatoarea eaprelor
de munte ~i un bun 'insotitor.
sa fie apti sa lucreze potrivit caZitatilor speci-
fice rasei $i nevoilor sociale ; sa ocroteasca re-
$i productia, cre$terea $i utiZizarea ciinilor de rasa
in tarile membre, sa stimuleze cercetarea $tiin-
tifica, care este fundamentala in chinologie, sa
promoveze l-iberul schimb de informatii chino-
Zogice intre tarile membre, sa organizeze con-
grese chinologice, sa stimuleze organizarea ex-
pozitiilor $i concursurilor canine.
Federatia Chinologica Internationala este
constituita din totalitatea asociatiilor nationale
care au aderat la statutul federatiei, considerate
ca fiind organizatii chinoZogice conducatoare
in tarile respective. Sediul este la Thuin-Bruxel-
les, in Belgia.
191
GRUPA a VI-a CIINI GONITORI PENTRU ViNAT MIC

cllNI PENTRU ..
HATISURI

a) eu probe de lucru 171. Basset Artesian normand

Basset Artesien Normand
154. Copoi bursucar din Alpi 172. Basset albastru de Gasconia
Al penliindische Dachsbmcke Basset bleu de Gascogne
155. Prepelicar german 173. Basset Griffon Vendeian
Deutscher Wachtelhund Basset Griffon Vendeen
156. Copoi bursucar de Westfalia 174. Basset ro~cat de Bretania
Sauerlander Westfalische Dachsbracke Basset j"auve de Bretagne
157. Copoi german cu picioare inalte 175. Anglo-francez tricolor, talie mijlocie
Deutsche Sauerliinder Hochliiufige Bracke Anglo-Fmnc;ais Tricolore, taille moyenne
158. Copoi finlandez 176. Anglo-francez alb ~i negru, talie mijlocie
Suomenajokoim ; Finnenbmcke Anglo-Fmnc;ais, Blanc et Nair, taille
159. Copoi austriac cu par neted moyenne
Oesterreichische Glatthaariger Bracke 177. Anglo-francez alb ~i portocaliu, talie mij-
160. Copoi tirolez locie
Tiroler Bracke Anglo-Franc;ais, Blanc et Omnge, taille
161. Copoi austriac cu par aspru pentru munti moyenne
inalti 178. Anglo francez, talie mica
Steirische Rauhaariger Hochgebirgsbmcke Anglo Fmnc;ais, taille petite
162. Ciine mic albastru de Gasconia 179. Copoi de vinatoare, in haita, la iepuri
Petit bleu de Gascogne Moderner Harrier
163. Micul Gascon de Saintongeois 180. Copoi pentru iepuri de Somerset
Petit Gascon de Saintongeois HarrieT van Somerset
164. Ariegeois 181. Copoi pentru iepuri
165. Ciine de Artois
Beagle HarTieT
Chien d'Artois
166. Porcelaine 182. Copoi Schiller
SchillerstOvar'e
167. Griffon nivernez
Griffon Nivernais 183. Beagle
168. Micul Griffon Vendeian - Briquet 184. Copoi pentru vidd
Griffon Vendeen Br'iquet Otterhound
169. Micul Griffon albastru de Gasconia 185. Copoi grecesc
Petit Griffon bleu de Gascogne Ellenikos Ichnilatis
170. Griffon ro~cat de Bretania 186. Copoi de Bosnia .
Griffon fauve de Bretagne Bosanski ostrodlaki gonic barak
192
187. Copoi italian eu par seurt 206. Co poi mie de Berna, eu picioare seurte ~i
Segugio italiano a pelo raso par neted
188. Copoi italian eu par aspru Berner Niederlaufhunde, Glatthaar
Segugio italiano a pelo forte 207. Copoi mie de Jura, eu picioare seurte
189. Dunker Jura Niederlaufhunde
190. Haldenstover 208. Copoi mie de Lueerna, eu picioare seurte
191. Hygenhund Luzerner Niederlaufhunde
Hygen Bracke 209. Copoi Basset
192. Copoi iugoslav tricolor Basset Hound
Jugoslavenski drobojni gonic, trikolor
210. Copoi negru eu pete ro~eate, pentru ratoni
193. Copoi portughez, talie mijlocie Black and Tan Coonhound
Podengo portugues medio
211. Copoi iugoslav de munte
194. Copoi portughez, talie midi
Jugoslavenski planinski gonic
Podengo portugues, pequenno
212. Copoi baleanie
195. Copoi suedez Balkanski gonic
Drever
213. Copoi istrian eu par aspru ;
196. Copoi Hamilton
Hamiltonstovare Istrski Estrodlaki gonic
214. Copoi istrian eu par seurt ;
197. Copoi Smaland
SmalandsstOvare Istorski Estrodlaki gonic
215. Copoi de pe Valea Savei
198. Copoi elvetian
Chien COU7'antSuisse Sawe Bracke ; Posavski gonic
Schweizer Laufhund 216. Copoi ardelenese
Erdely Kopo
199. Copoi de Lueerna
Luzerner Laufhund 217. Prepeliear spaniol
Sabueso Espafiol
200. Copoi de Berna
Berner Laufhund
b) Fara probe de lucru
201. Copoi de Jura - tip Bruno
Chien courant de Jura - type Bruno 218. Copoi sicilian de Etna
202. Copoi de Jura - tip Sf. Hubert Cirenco dell' Etna
Chien courant de Jura-type St. Hubert 219. Copoi norvegian pentru vinat pasari
203. Copoi elvetian eu par aspru Lundehund
Rauhaarlaufhund 220. Brae rhodesian
204. Copoi mie de Berna, eu picioare seurte ~i Rhodesien Ridgeback
par aspru 221. Brae de Baleare
Berner Niederlaufhunde, Rauhaar Terrier du Congo
205. Copoi mie elvetian, eu picioare seurte 222. Basenji
Schweizer Niederlaufhunde Podengo Ibicenco
193
17 - 330 rase de ciini, in imagini
 Este de presupus ca la originea raporturilor dintre om $i dine.
la cimentarea afinitatilor dintre el $i animalul care i-a acceptat
tara constringere autoritatea, a stat cooperarea bazata pe inte-
resul reciproc al vinatorilo7' in scopul de a-$i potoli, amindoi, foa-
mea, Primele reprezentari de dini, apiirute cu 4-5000 de ani
inaintea erei noastre, ii injati$eaza inclu$i in activitatea de V7.-
natoare.
Chiar inainte de perioada clasica, vechii greci aveau dini
specializati ; grecul Oppion, autor al unei "Cinegetice", se pre-
ocupa personal de crearea unor rase mici de dini pe ca7'e le con-
sidera mai potrivite pentru vinatoarea in padure $i desi$uri.
194
 GRUPA a VI-a Ciini gonitori pentru vinat mle

Ciini pentru ha!i~uri

In timpul Evului Mediu, in acele vremuri de foamete de

dupii invazia barbm'ilor, dnd viniitoarea animalelor siilbatice era
o chestiune de supravietuire, ajutorul dinelui s-a viidit, din nou,
necesar, ciici acesta era capabil sii vineze la fel de bine in piidurile
dese, in dmp deschis ca $i in locuri mlii$tinoase.
Din aceastii epocii dateazii incerciirile de specializare a dini-
lor de viniitoare. De atunci onwl s-a preocupat in permanentii de
ameliorarea speciil01', de C1'eareaun01' noi rase, mai potrivite ne-
voilo?' sale, mai utile in lupta pentru pmcurarea hranei.
Existind felurite animale de pradii - unele aleargii rapid,
altele sint lente, unele atacii, altele se feresc, unele triiiesc $i atacii
in haitii, altele singulare - omul a creat diferite maniere de a
vina in dmp, in desi$uri $i piiduri, in terenuri ml~tinoase etc.,
.riun dine pentru fiecare fel de viniitoare. . .
Marii feudali - inspirati de povestirile lui MaTco Polo care
spunea cii Marele Han al tiitaTilor pornea la viniitoare pTecedat
de haite de 5000 de dini -, se intoviirii$eau cu prieteni $i por-
neau la viniitoare acompaniati de haite numii1'ind sute de dini.
In Rena$tere, a poseda dini frumo$i $i eficienti era 0 min-
d1'ie. Rasele de dini, mai ales cele de viniitoare, au crescut, s-au
diversificat. Secolul al 17-lea le-a fost cel mai favorabil.
Ciinii gonitoTi pentru vinat mic, inclu$i de F.C.I. in grupa a
VI-a., urmiiresc prada singuri sau in haite, fiind ajutati de simtul
mirosului, de vederea $i auzul lor exceptional. Cei mai multi
pot fi considerati ca specializati pentru viniitoare, cu toate cii unele
rase - Basset Artesian Normand, Basset Hound, Porcelaine,
Beagle - sint apreciate, astiizi, mai ales ca excelenti dini de
insotire.
195
17*
 154 COPOI BURSUCAR DIN ALPI
AlpenHindische Dachsbracke
AUSTRIA

Initial, acest copoi a existat in Muntii Boemiei de

unde s-a raspindit 9i statornicit in Austria.
Cline de talie mica, cu corpul bine proportionat,
robust, indesat, cu trunchiul lung 9i musculos; capul
este puternic, ochii rotunzi, cu privire vie; urechile,
299 ata~ate sus, mai late la baza, cad de-a lungul obraji-
lor ; picio'arele sint scurte 9i musculoase ; coada, ceva
Inaltimea : Greutatea: mai groasa la baza, de marime mijlocie, are virful pu-
M. 37-38 cm M.- tin ridicat in sus ; parul este scurt, gros 9i aspru.
F. 36-37 cm F. Este un dine de vinatoare polivalent, de9tept 9i pru-
dent, foarte rezistent la intemperii, dotat cu un fler
CuZoarea parului : exceptional.
N egru; negru cu rOliiU; negru cu pete
aramii; maron ; ro~u viu ; ro~u galbui Este folosit la vinatoare la vizuina - iepuri 9i vulpi
- dar mai ales in regiuni dificile 9i, in special, dato-
rita mirosului sau foarte dezvoltat, la urmarirea cerbi-
lor 9i mistretilor dupa urmele de singe.

155 PREPELICAR GERMAN

Deutscher Wachtelhund
GERMANIA

Rasa a fost creata de crescatorul Frederico Roberth

in anul 1900, in urma mai multor incruci9ari.
Prin aspectul sau, acest dine sugereaza un amestec
de Setter englez 9i Coker spaniel. De talie mare, cu
corp puternic, musculos 9i, totu9i, elegant in mi9cari ;
capul este mare 9i rotund; ochii sint vii, de culoare
maronie, inteligenti ; urechile, lungi 9i cu franjuri, cad
de-a lungul obrajilor ; picioarele sint relativ scurte, cu
lOt osatura solida ; coada este lunga 9i dreapta ; parul este
destul de scurt, U90r ondulat ~i foarte des.
Iniiltimea : Greutatea: Ciine inteligent, rezistent la intemperii, puternic,
M. 46-52 cm M. circa 25 kg curajos, afectuos cu stapinul. Pasionat pentru vinatoare,
F. 40-45 cm F. circa 25 kg este un neintrecut pontator ; depisteaza vinatul cu U$U-
Culoarea piirului : rinta datorita simtului sau olfactiv foarte dezvoltat. $i
Brun 9i pestrit cu picatele albe 11urmare9te cu tenacitate.
Excelent dine de vinatoare ; de asemenea, un bun
insotitor.

196
 156 COPOI BURSUCAR DE WESTFALIA
SauerHinder Westfalische Dachsbracke
GERMANIA

Este rezultatul ineruei1?arilor intre rasele Brae :;;~Bas-

set germane. S-a dezvoltat mai ales in regiunea West-
faliei. Se aseamana foarte mult eu Copoiul bursuear din
Alpi.
254
Ciine de talie mica, eu eorpul robust, eu trupullung
Inaltimea : 1?imuseulos. Capul : puternie. Oehii : expresivi, atenti,
M. 30-35 em plini de inteligenta. Ureehile : ata;;ate sus, cad de-a lun-
F. 30-35 em gul obrajilor. Membrele : seurte, eu osatura puterniea.
Coada : lunga ;;i groasa. Parul : des, seurt, mai ales pe
Greutatea: cap ;;i ureehi, mai lung pe spate 1?ipulpe.
M. 15 kg
F. 15 kg Este un ciine inteligent, prietenos, eu aspect plaeut,
Culoarea parului : eu simtul mirosului deosebit. Foarte rezistent la intem-
Toate nuantele de brun eu mai mult sau perii, intrune;;te ealitatile esentiale ale ciinelui de urma-
mai putin alb ; r01?eat; ;;ea neagra rire ;;i ale ciinelui de vizuina.

Exeelent vinator de iepuri ;;i vulpi ; urmare;;te eu

tenaeitate, in terenuri aecidentate, eerbi, mistreti ;;i
caprio are.

157. COPOI GERMAN CU PICIOARE INALTE

Deutsche SauerHinder HochHiufige Bracke
GERMANIA

Rasa veehe germana, foarte asemanatoare eu rasa

Brandlbraeke.

Ciine de marime mijlocie, zvelt, eu eorpul bine pro-

portionat, eu eapul lunguiet ;;i useat ; oehii, de euloare
eastaniu inehis, au 0 privire prietenoasa; ureehile,
280 lungi, sint apleeate spre git ; trupul, lung, puternie, este
sustinut de pieioare inalte, museuloase ; eoada ata;;ata
Iniiltimea : sus se termina ea 0 perie; parul este relativ lung,
M. 40-45 em foarte des ;;i aspru.
F. 40-45 em
Greutatea: Este prietenos, activ, sprinten.
M.-
F. - Admirabil dine de vinatoare gonitor.
Culoarea parului :
Alb ; brun-ro;;eat eu ;;ea neagra

197
 158 COPOI FINLANDEZ
Suomenajokoira ; Finnenbracke
FINLANDA

Ciine autohton finlandez, obtinut prin ineruei~ari

dirijate intre Braeii germani, englezi, elvetieni ~i sean-
dinavi. Este foarte popular.

De talie mare, bine eonstruit, puternie, insa nu

greoi ; eapul este lunguiet, craniul destul de lat ; ochii
intunecati ; urechile, mari, destul de lungi, atirna de-a
51 lungul obrajilor; eorpul, de lungime mijlocie, cu piep-
tul adinc ~i spatele drept, este sustinut de picioare lungi,
Iniiltimea : Greutatea: musculoase; coada. lunga este purtata atirnat; parul
M. 55-61 em M.- este seurt.
F. 52-58 em F. -
Un dine energic, prietenos, lini~tit, blind ~i devotat
Culoarea piirului : stapinului.
Negru eu pete colorate; aramiu eu manta
neagra ~i pete albe pe cap, glt, piept, labe Este folosit la vinatoare de iepuri ~i vulpi.
~i viriul eozii

159 COPOI AUSTRIAC CU pAR NETED

Oesterreichische Glatthaariger Bracke
AUSTRIA

Rasa autohtona austriaca. Provine din dinii de vina-

toare Brack ai vechilor eelti. Se aseamana eu Copoiul
negru de Jura ~i Copoiul tip St. Hubert. Rasa nu est€'
prea cunoscuta.
Copoiul austriac eu par neted este un dine de talie
63 mijlocie, puternie insa elastic, cu trupul destul de lung,
eu spatele drept, sustinut de picioare musculoase ; capu]
este lunguiet, ochii inteligenti; ureehile sint de ma-
Iniiltimea : Greutatea: rime medie ; eoada este lunga ~i u~or indoita la virf ;
M. 46-58 cm M.- parul este seurt, des, neted ~i lucios.
F. 46-58 cm F. -
Culoarea piirului : Este un dine prietenos, aetiv, vioi ~i credineios sta-
Negru cu pete ro~ii ca focul ; 0 pata alba pinului.
pe piept ; rO$U; brun rO$cat ; negru ames-
tecat de ro~u Exeelent dine de vinatoare, foarte aetiv.

198
160 COPOI TIROLEZ
Tiroler Bracke
AUSTRIA

Rasa autohtona austriaea, nu prea eunoseuta in alte

tari, avind aeeea~i provenienta ea ~i Brandlbraeke.
De talie mare ea ~i de talie midi, Copoiul tirolez este
un dine puternie, vinos ~i museulos, eu eapul lung,
eraniul ingust, oehii rotunzi ~i vii; ureehile, destul de
lungi, sint late ~i atirna de-a lungul obrajilor ; eorpul
este alungit, lungimea depa~ind inaltimea ; spinarea este
dreapta ; picioarele au osatura solida ; eoada este bogata
~i nu prea lunga.
68
Sint eunoseute doua varietati : eu par neted ~i eu
par aspru.

Este un dine energie, VIOl, hotarit, eu simtul wiro-

sului foarte dezvoltat, eredincios stapinului.

Vineaza in special in terenuri grele, aeeidentate.

Iniiltimea :
M. Mare: 40-48 em
Mica: 30-39 em
F. Mare: 40-48 em
Mica: 30-39 em
Greutatea:
M. La inaltime mare: 15-22 kg
F. la inaltime mare: 15-22 kg
Culoarea parului :
Negru eu pete mici ro~eate ; aramiu ; ro~u
eu pata alba pe piept; tricolor; manta
neagdi eu pete maronii sau ro~eate :;;i
dteva pete albe

199
 161 COPOI AUSTRIAC CU pAR ASPRU PENTRU
MUNTI , IN ALTI,
Steirische Rauhaal'iger Hochgebirgsbracke
AUSTRIA

Rasa provine din ineruei~area mai multor tipuri de

dini, printre care Copoiul de Hanovra, Braeul austriae,
Braeul ist1'ian sirmos, in urma earora s-a obtinut un
admirabil dine de viniHoare puternie, apt pentru vina-
toarea in munti inalti.
De talie mijloeie, eu mu~ehi puternici, eu eapul
destul de lung $i eraniul relativ lat; oehii, de euloare
maronie plna la galbui, au privirea serioasa ; ureehile,
nu pre a mari, atlrna de-a lungul eapului ; trupul este
potrivit de lung, museulos, sustinut de picioare puter-
nice; eoada, de marime mijloeie, este dreapta, u~or ri-
dieata In sus, In forma de seeera ; parul este aspru ~i
neted.

Cline inteligent, persevere nt, energie, serios, aetiv,

62 plin de temperament, foarte eredineios ~i foarte pasio-
nat In luerul sau.
Iniiltimea : Greutatea:
M. 44-58 em M.- Este folosit la vinatoare in munti.
F. 44-58 em F. -
Culoa. ea parului :
Ro~u sau galben desehis eu 0 pata alba pe
piept

162
ClINE MIC ALBASTRU DE GASCONIA
Petit bleu de Gascogne
FRANTA
Clinele Mie Albastru de Gaseonia este forma mie-
~orata a Marelui Albastru de Gaseonia, avind aeeea~j
origine : descinde din dinii St. Huber. Este rezultatul
unei seleetii severe, efectuata de vinatorii franeezi pen-
tru a obtine un dine iute ~i u~or, folosit la vinatoarea
de hartuiala a iepurilor. S-a desvoltat ~i raspindit mai
ales In Sud-Estul Frantei. Astazi este aproape disparut.

Cline de marime mijloeie, robust dar u~or, eu capul

boltit in unghi aseutit, destul de lung, eu oehii vii, de
31 euloare maron-eastaniu; ureehile, prinse adIne, sint

200
 163 MICUL GASCON DE SAINTONGEOIS
Petit Gascon de Saintongeois
FRANTA
Se asearnana cu marele Gascon de Saintongeois, de
care se deosebei?te numai prin marimea taliei. Are ace-
lai?i stramoi? - Ciinele de St. Hubert. A fost creat in
1845 de Joseph de Carajou Latour. Pentru obtinerea
unor exemplare mai mici i?i mai iuti, care sa fie folo-
site mai ales la hartuiaJa la vinatoarea de iepuri, s-au
facut diferite selectiuni prin incrucii?ari dirijate, in spe-
cial cu Marele Albastru de Gasconia, obtinindu-se tipuri
21 de ciini care reflecta, prin intreaga lor infatii?are, noble-
tea rasei franceze.
Iniiltimea : Este un cline de ordine prinexcelenta, cu aspect
M. 52-60 cm blind 9i increzator. Are capul destul de uscat, de forma
F. 50-56 cm lunguiata, ochii castanii, urechile lungi, fine, fluturinde,
atai?ate mai mult spre spatele capului; trupul, de 0
Greutatea: forma alungita, este bine proportionat, pieptul adinc,
M.- spatele lung i?idrept, picioarele puternice, ui?or indoite,
F. - cu jaretul bine dezvoltat ; coada, lunga, mai groasa la
Culoarea piirului : baza, de forma rotunjita, este purtata elegant; parul
Fond alb cu picatele negre ; unele exem- este scurt r;;i bine lipit de trup.
plare au.o manta neagra pe fond alb ; pete Cline inteligent, cu infatii?are nobila, eu simtul
olfactiv bine dezvoltat.
de culoare rOi?u-deschis pe cap; 0 pata
aramie pe eoapsa din spate - marc a ca- Este folosit la vinatoare de animale mari ~i mici ; in
prioarei, simbolul rasei special, la vinatoarea de hartuiala la iepuri.

Iniiltimea : foarte lungi. Corpul este scurt, bine dezvoltat, pieptul

M. 48-56 cm mai mult adinc decit lat, spatele lung i?iputernic ; pi-
F. 48-56 cm cioarele au osatura puternca ; eoada este lunga i?ifina ;
parul este des i?inu prea scurt.
Greutatea:
M. 25-30 kg Un ciine iute, inteligent, linii?tit, devotat, cu simtuJ
F. 25-30 kg mirosului foarte dezvoltat. Deosebit este liltratul sau :
Culoarea piirului : ca un muget.
Albastru cu pete mici ro~cate la cap, In- Cline gonitor 9i de hartuiala, este folosit la vinat
teriorul urechilor r;;ila picioare
mare i?i mic, dar in special la iepuri.

201
 164 ARIEGEOIS
FRANTA

Este rezultatul ineruci~arilor intre ennn mari goni-

tori ~i de hartuiala Saintongeois ~i Gaseogne, eu
Briquet, dine mie indigen. Prin seleetii dirijate s-a ob-
tinut 0 rasa regionala care oeupa primul loe in Franta
la vinatoarea de hartuiala la iepuri.
Cline u~or, fin, distins, eu mi~eari suple ~i libere.
20 Capul este useat, lunguiet, fara cute; nasul negru, era-
niul mai mult ingust; oehii sint de euloare inehisa ;
ureehile, fine, mobile, indoite ~i nu pre a late sint prinse
Iniiltimea : adine; eorpul, bine eonstruit, pieptul lat ~i oval, spa-
M. 55-60 em tele tare, picioarele destul de puterniee, eu labe use ate
F. 53,5-58 em (labe de iepure) ; coada, bine prinsa, in forma de sabie,
este purtata vesel; parul este fin ~i des.
Greutatea:
M. 28-30 kg Ciine energie, viguros, inteligent, activ, blind, aseul-
F. 26-28 kg tator. Se dreseaza u~or. Are simtul olfaetiv bine dez-
voltat.
Culoarea piirului :
Alb ; negru ; pete I'o~ii desehise la fiilci ~i Este folosit la vinatoare de animale mari ~i mici,
deasupra oehilor; dteodata pestrit sau indeosebi la vinatoarea de hartuiala la iepuri, am in
albastru munti cit ~i la ~es.

202
 165 ClINE DE ARTOIS
Chien d'Artois
FRANTA
Este forma mie~orata a Marelui Cline de Artois avind
aeeea~i provenienta : varietatea neagra a ciinelui de St.
Hubert, eu aport de singe englezese. Aee~ti ciini au fost
apreeiati la eurtile regale sub Henric al IV-lea ~i
Ludovie al XII-lea. Astazi insa aproape au disparut.
De marime mijlocie, este museulos ~i bine eonstruit ;
eapul este puternie, destul de seurt ; eraniul u~or bom-
bat; nasul negru, bine desehis ; oehii sint proeminenti,
mari ~i expresivi ; ureehile, mai mult groase, aproape
plane, lungi, sint prinse in linie la inaltimea oehilor ;
eorpul este puternie, pieptul lat, spatele, de lungime
mijloeie, este museulos ; pieioarele sint solide, eu osa-
tura puterniea; eoada este destul de lunga, de forma
seeerii, eu perie; parul este neted, des ~i destul de
seurt.

Un dine ager, iute, tenaee, inteligent, eu simtul

olfactiv bine dezvoltat.

Ciine gonitor ~i de hartuiala foarte potrivit pentru

vinatoare de iepuri, mai ales in dmp desehis un de este
de neintreeut. Este folosit la urmarirea eaprioarelor ~i
a poreilor mistreti. Vineaza ~i in desi~.
28

Iniiltimea :
M. 52-58 em
F. 52-58 em
Greutatea:
M. 25-30 kg
F. 25-30 kg
Culoarea piirului :
Tricolor: alb eu manta sau pete anlmii S3U
gri-eenu~iu ; eapul negru sau aramiu

203
 166 PORCELAINE
FRANTA
Descinde direct din "Ciinii albi ai regelui" care,
inainte de revolutie (1789), au format echipaje faimoase
pentru vinatoarea de caprio are ~i cerbi. Inainte de a
se fi fixat tipul definitiv, s-au facut mai multe incruci-
~ari intre Ciinele alb de St. Hubert ~i alte rase fran-
ceze - Billy, Montemboeuf etc.
Este un dine delicat, fin, cu alura distinsa datorita,
in special, blanii sale ale carei tonuri de pastel amintesc
30 de portelanurile de Sevres sau Limoges. Un dine nobil
care, prin aspectul corpului, tradeaza dinele de rasa.
Mi~carile sale sint vioaie ~i vesele, galopul regulat. Capul
Iniiltimea : este uscat, fin modelat, destul de lung; nasul negru ;
M. 55-58 cm ochii, de culoare inchisa, sint expresivi ; urechile, fine,
F. 53-56 cm indoite, lungi, ajung pina la virful nasului. Corpul este
Greutatea: bine construit, pieptul de marime mijlocie, spatele lat
M. 25-30 kg ~i drept, picioarele destul de lungi ~i puternice ; coada,
F. 25-30 kg relativ lunga, bine prins a, mai groasa la baza, fara pe-
rie, este purtata putin indoit; parul este neted, fin,
Culoarea piirului : lucios ~i bine culcat.
Alb ca zapada cu pete rotunde portocalii; Un dine blind, devotat stapinului, ascultator. Se dre-
picatelele rotunde portocalii pe urechi sint seaza u~or. Iube~te copiii. La vinatoare este foarte hota-
caracteristice rasei
rit, foarte pasionat in activitatea lui.
Este folosit la vinatoare de iepuri, fiind un admira-
bil dine gonitor ~i de hartuiala. De asemenea, la urma-
rirea caprioarelor. Este ~i un minunat dine insotitor.

204
 167 GRIFFON NIVER NEZ
Griffon Nivernais
FRANTA
Este, probabil, descendentul celebrilor "Ciini gri" ai
regelui Ludovic eel Sfint adu~i in Franta la reintoar-
cere a sa din Cruciade. Ace~ti ciini, care descind din
ogarii arabi ~i ciinii de vinatoare ai cavalerilor sint
cap de arbore genealogic al multor rase de ciini fran-
ceze. AsHizi, Griffonul Nivernez aproape ca nu mai
exista.
17 Cline puternic, bine construit, cu capul uscat, u~or
~i lunguiet, cu sprincene stufoase ~i barba mica; ochii,
Inaltimea: inchi~i la culoare, au 0 expresie serioasa ; urechile, moi,
M. 50-60, ideal: 54-58 em prinse cu putin deasupra ochilor, bine formate, sint
F. 53-58 em putin indoite la margine; corpul este puternic, pieptul
nu prea lat, spatele lunguiet ; picioarele sint uscate, cu
Greutatea: tendoane bune ; coada, de lungime mijlocie, este pur-
M. 28 kg tata in forma de sabie ; parul este lung, aspru, tare ~i
F. 28 kg zbirlit.
Culoarea parului :
Gri-cenu~iu, gri-albastru ; negru cu spic Este un dine curajos, activ ; nu se opre~te in fata
alb ; pete ro~ii la cap ~i picioare ; aramiu nici unui teren dificil ~i nici pe vreme rea; ataca in
cu fire de par albe ~i negre eel mai des boschet, singur. Este aspru, tenace, rezis-
tent, dar nu prea iute. Simtul olfactiv este bine dez-
voltat, latratul clar ~i placut.
Este folosit la vlnatoarea de hartuial<l la iepuri ~i la
vlnatoarea de porci mistreti.

205
18 - 330 rase de c1lnl, In Imaglnl
 168 MIC GRIFFON VENDEIAN BRIQUET
Griffon Vendeen Briquet
FRANTA
Este forma mic1?orata a Marelui Griffon Vendeian ;
dine de rasa veche franceza, a carei origine nu este
prea cunoseuta. Se crede ea este rezultatul Ineruei1?arii
intre Ciinele Mare Alb a1 Regelui eu 0 feme1a de rasa
Griffon-Fauve de Bretagne.
Cline nobil 1?idistins, bine construit, eu eorpul seurt
19 1?ibine proportionat, puternie Insa nu prea greoi; eapul
este seurt 1?i u1?or, eraniul destu1 de boltit; oehii sint
mari, vii, eu sprineene stufoase ; barba deasa ; ureehile,
moi, inguste, aseutite la extremitati, lungi, aeoperite
eu par, sint prinse adine ; trupul este robust, pieptul
destul de adine, nu prea lat, spatele tare, seurt 1?idrept ;
picioarele sint museuloase, cu osatura puterniea ; eoada,
seurta, prinsa sus, de forma sabiei, este destu1 de lunga
1?i,uneori, stufoasa 1?itare; parul, lung, far a exagerare,
dteodata zbirlit, este aspru, eu puf des.
Cline inteligent, vijelios, foeos In activitatea sa, de
un euraj remareabil. Are simtul olfaetiv foarte dez-
voltat.
Este un dine gonitor 1?i de hartuiala, apt pentru
vinatoarea de animale mari 1?i de iepuri. Un vinator
zelos.

Iniiltimea :
M. 50-55 cm
F. 48-53 cm
Greutatea:
M. 25-30 kg
F. 25-30 kg
Culoarea piirului :
R01?cat; alb 1?i portocaliu; alb-gl'i; alb-
cenu1?iu ; tricolor: ro1?cat, alb, portocaliu

206
 169 MIC GRIFFON ALBASTRU DE GASCONIA
Petit Griffon bIen de Gascogne
FRANTA
Provine din ineruei~area Marelui Albastru de Gas-
coni a eu Griffonul eu par lung. Rasa pe eale de dis-
paritie.

Ciine rustic, eonstruit solid, destul de seund ; eapul

este puternie, stopul putin pronuntat, nasul negru, era-
niul u~or boltit, nu prea lat ; oehii sint de euloare eas-
32 tanie, ureehile destul de lungi, putin indoite, deseori
aproape plane, sint prinse adine ~i aeoperite eu par;
trupul este solid, pieptul bine dezvoltat, spatele lung ~i
tare; pieioarele sint seurte, museuloase, eu labe 1'0-
tunde ; eoada este lunga, fina, u~or indoita ; parul este
aspru, nu prea lung, bine eulcat, u~or ondulat pe piept
~i pulpe, foarte seurt pe ureehi.

Ciine gonitor ~i de hartuiala, eu a mare capacitate

de a vina in tinuturi de turba ~i desi~. Este tenaee,
rezistent la intemperii ~i eapabil sa faea mar~uri lungi
intr-un teren dificil. Foarte eurajos, ataea singur vina-
tul in desi~. Latratul sau este un urlet puternie.

Este folosit eu sueees pentru vinarea oriearui ani-

mal salbatee ; s-a adaptat ~i pentru vinatoarea in apa.

Iniiltimea :
M. 43-52 em
F. 43-52 em
Greutatea:
M.-
F. -

Culoarea piirulu.i :
Fond alb eu pete negre ; pete ro~eate pe
cap, piept ~i picioare ; unele exemplare au
a manta albastru-gri eu pete albe pe labe

207
18*
 170 GRIFFON RO~CAT DE BRETANIA
Griffon fauve de Bretagne
FRANTA

Este urma~ul Marelui Ro~cat de Bretania, avind

acela~i stdimo;; - Ciinele alb de St. Hubert. Rasa
cunoscuta ~i apreciata in timpul regelui Ludovic al
XI-lea. 0 anumita perioada a fost uitat, apoi, gratie
straduintelor crescatorilor din Bretania, interesul pen-
tru acest dine a crescut din· nou. In anul 1951 a fost
recunoscut de Societatea Centrala Canina.
66
Ciine de marime mijlocie, cu osatura puternica,
musculos ; da impresie de putere ~i forta ; craniul este
lung, stopul bine marcat, nasul negru sau maron in-
chis; ochii, de culoare inchisa, au privirea indrazneata
;;i inteligenta ; urechile, prinse fin, la inaltimea ochilor,
nu prea lungi, abia ajungind la virful nasului, sint
acoperite cu par mai fin dedt pe restul corpului ; cor-
pul este robust, pieptul adinc ;;i lat, spatele scurt ;;i
lat, picioarele musculoase ; coada, de lungime mijlocie,
bine pur'tata, uneori cu perie, se subtiaza la virf ; parul
este tare ~i nu prea lung.
Acest Griffon poseda mult singe de vinator, dispune
de un excelent simt olfactiv, este zelos, neobosit, indraz-
net. Datorita constitutiei sale robuste se poate acomoda
oricarui fel de teren.

Ciine gonitor ~i de hartuiala, folosit la vinatoarea

de iepuri, lupi, mistreti ~i caprio are.

Iniiltimea
M. 50-55 em
F. 47-52 em
Greutatea:
M, 25-30 kg
F. 25-30 kg
Culoarea piirului :
Ro;;cat ; auriu ;;i brun ; ro;;cat viu
208
 171 BASSET ARTESIAN NORMAND
Basset Artesien Normand
FRANTA
Este rezultatul incruci~arilor intre Basset Artesian
~i Basset Normand, dini care constituie forma scunda
a dinilor mari gonitori ~i de hartuia1<'i - Artois ~i Nor-
mandie. Raspindit in special in Franta, este i?i astazi
un dine cautat i?i pretuit.

Acest Basset are corpul foarte lung i?i plclOare

34 foarte scurte, 0 expresie serio as a ~i trista, mii?cari lini$-
tite ~i libere. Capul este bombat, pro eminent, uscat, de
Iniiltimea : latime mijlocie ; pe obraji are cute; nasul este negru
M. 26-36 cm ~i lat; ochii sint mari, de culoare inchisa; urechile
F. 26-36 cm mari, prinse adinc, inguste la baza, in forma de tirbu-
~on, sint moi, fine, lungi ~i ascutite la virf ; corpul este
Greutatea: solid, pieptullat ~i rotunjit, spatele lat ~i solid construit ;
M. cca. 15 kg picioarele sint seurte, cele anterioare sucite pe juma-
F.cca. 15 kg tate insa nu fdnte ; coada, bine prinsa, lunga, mai lata
Culoarea piirului : la baza, subtiindu-se spre virf, este purtata in forma
Bicolor: alb ~i portocaliu ; tricolor: alb, de sabie ins a niciodata pe spate; parul este neted, scurt,
portocaliu ~i pete ro~cate pe cap bine culcat pe trup ~i nu prea fin.

Un dine zelos, indeminatic, viclean, curajos.

Este folosit la vinatoarea de iepuri ~i alte animale

de vizuina ; de asemenea, ca un bun dine de insotire.

209
 172 BASSET ALBASTRU DE GASCONIA
Basset bIen de Gascogne
FRANTA
Este forma mic~orata a Marelui Albastru de Gas-
conia, cu aport de singe de la Artesian-Normand ~i
Briquet. Astazi dinii din aceasta rasa sint rari.

Este mic, scund, puternic, far a a fi greoi ; are capul

uscat, mai mult ingust dedt lat; nasul negru, ochii
de culoare maron-inchis, expresivi; urechile, prinse
35 adinc sub linia ochilor, lungi, fine, ajung pin a la virful
nasului ; corpul este solid, pieptul adinc ~i lat, spatele
Indltimea: lung ~i bine modulat ; picioarele sint scurte ~i puter-
M. 30-38 cm nice, cele anterioare drepte, pe jumatate sucite ; coada
F. 30-38 cm este bine prinsa, destul de lunga, uneori cu 0 u~oarii
perie ; parul este scurt, des ~i nu prea fin.
Greutatea:
M. 15 kg Ciine de ordine, inteligent, ascultator, placut, u~or
F. 15 kg de dresat, devotat. Are un scheunat specific dnd simte
vinatul ~i simt olfactiv pro nun tat.
Culoarea pdrului :
Albastru sau alb cu pete negre ; pete ro~ii Este utilizat la vinatoare de iepuri ~i caprio are.
la ochi, pe maxilare, pe parte a interioara Neobosit in activitatea sa, manifesta multa pasiune in
a urechilor ~i pe picioare urmarirea vinatului. Este ~i un placut dine de insotire.

210
 173 BASSET GRIFFON VENDEIAN
Basset Griffon Vendeen
FRANTA
Descendent al Marelui Griffon Vendeian ; se asea-
mana mult cu Micul Griffon Vendeian-Briquet. Se
cunosc doua tipuri: de talie mare ~i de talie mica.
Ciinele de talie mare are trupul lung ~i scund, cu
capul puternic, lunguiet, nasul negru, ochii mari, de
culoare inchisa; urechile, inguste ~i fine, prinse sub
33 linia ochilor, destul de lungi, ajung pina la virful nasu-
lui; corpul este puternic, pieptul adinc, spatele lung,
Iniiltimea : picioarele sint drepte, cu osatura puternica; coada,
M. mare : 38-42 + 1 cm exceptie prins a sus, groasa la baza, mai fina la virf, este pur-
mica: 34-38
F. 36-40 cm
+ 1 cm exceptie tata in forma de sabie sau u~or indoita; parul aspru,
nu prea lung, este neted.
Greutatea: Ciinele de talie mica este vioi, cu corpullung, capul
M. 15-18 kg u~or, urechile mai putin lungi decit la tipul mare, cra-
F. 15-18 kg niul u~or bomb at, ceva mai lung, nu prea lat, picioa-
rele drepte, parul aspru, nu prea lung.
Culoarea piirului :
Unicolor : ro~cat sau cenu~iu; bicolor; Sint ciini curajo~i, docili, veseli, foarte indrazneti.
alb-portocaliu; alb-gri; alb-negru; alb-
ro~u; tricolor; alb, negru ~i ro~u; alb, Bassetul de talie mare este folosit, in special, la
gri ~i ro~u ; alb, cenu~iu ~i ro~u vinatoarea de iepuri ~i alte animale. Bassetul de talie
mica este folosit la vinatoarea de iepuri ~i fazani, dar
~i ca excelent ciine de insotire. Sint buni paznici.

211
 .•.

174 BASSET RO~CAT DE BRETANIA

Basset fauve de Bretagne
FRANTA
Descendent al Marelui Ro~cat de Bretania $i al
Griffonului Ro~cat de Bretania ; rasa veche, dar care
astazi a pierit aproape complet.

Cline mic, vioi, destul de puternic, cu corpul com-

pact - aspectul bassetului ; capul este lung $i fin, nasul
negru sau de culoare inchisa, ochii de culoare inchisa,
eu privirea vicleana ca a vulpii ; urechile, fine, prinse
36 la inaltimea ochilor, de lungime mijlocie ajungind
aproape de virful nasului, ascutite spre virf, sint aco-
Greutatea: perite cu par fin ~i moale; trupul este solid, cu pieptul
Iniiltimea :
M. 32-36 lat, spatele mai putin lung dedt la a1ti basseti, picioa-
cm M. 25-30 kg rele sint musculoase, cele anterioare drepte sau u$or
F. 32-36 cm F. 25-30 kg contorsionate; coada, groasa la baza, nu prea lunga,
Culoarea piirului .- subtire spre virf, este purtata u$or, in forma de secera ;
Auriu ca paiul de griu ; rO$cat mai mult parul este foarte aspru, des, aproape neted, culcat bine
sau mai putin inchis ; 0 paUi alba pe piept pe trup.
$i git
Are calitatile bassetilor : indraznet, curajos, perse-
verent, cu simt olfactiv deosebit, pasionat pentru vina-
toare, tenace, putind sa vineze timp de trei zile fara
pauza.

Cline gonitor $i de hartuiala la vinatoarea de iepuri

in tufi~uri ~i hati~uri. Este ~i un bun dine de insotire.

212
 175 ANGLO-FRANCEZ TRICOLOR, TALIE
MIJLOCIE
Anglo-Fran<;ais Tricolore, tailIe moycnne
ANGLIA-FRANTA
Rasa veche franeeza revitalizata cu dini englezi de
vinatoare. Este rezultatul ineruci~arilor Intre rasele
franceze : Micul Albastru de Gaseonia, Mieul Gascon
de Saintongeois, Poreelaine, Artesian ~i tipurile de dini
engleze~ti Harrier.
Aeeasta rasa are trei varietati, care au acelea~i ea-
ractere morfologiee, deosebindu-se Intre ele numai
prin culoarea parului : tricolor; alb ~i negru ; alb ~i
portocaliu. .

Ciinele Anglo-Franeez este elegant, distins, eu un

aspect impunator, reunind forta cu supletea. Are cor-
pul lung fara exagerare, eraniul mai mult plat dedt
bomb at, oehii mari de culoare maron, foarte expresivi ;
urechile mari, u~or sucite ~i cazute de-a lungul eapu-
lui ; corpul solid, pieptul adine, spatele musculos, pi-
eioarele drepte, uscate, puterniee; co ada, de lungime
medie, fina, fad perie, bine prinsa de corp, este pur-
tata elegant, eu 0 u~oara eurbura ; parul este seurt ~i
lucios.

Ciine energie, indraznet, eurajos, elegant, eu mers

u~or (in alergare dezvolta 0 mare viteza), eu simtul
olfactiv foarte dezvoltat, eu latrat puternie ~i plaeut.

Ciine gonitor ~i de hartuiala, folosit la vinatoarea

de iepuri. Este un excelent dine de urmarire, puternic
~i ten ace. Vineaza ~i in haita ~i singur.

Inaltimea :
M. 52-60 cm
F. 52-60 cm
G1'eutatea :
M.-
F. -

Culoarea parului :
Tricolor: manta neagra cu pete mari alb~
~i negre

213
 176 ANGLO-FRANCEZ, ALB-NEGRU, TALIE
MIJLOCIE
Anglo-Fran~ais Blanc et Noir, taille moyenne
ANGLIA-FRANTA

Este rezultatul Ineruci~arilor Intre rasele franeeze

~i eele engleze~ti de dini de vlnatoare.

Are aeelea~i earactere morfologiee ~i utilizari ea ~i

dinele Anglo-Franeez Tricolor, deosebindu-se de aeesh
numai prin euloarea parului - alb ~i negru.

Inaltimea:
M. 52-60 em
F. 52-60 em
G1'eutatea :
M.-
F. -
Culoarea parului :
Manta neagra sau pete negre pe fond alb

177 ANGLO-FRANCEZ ALB ~I PORTOCALIU,

TALIE MIJLOCIE
Anglo-Fran~ais, Blanc et orange, taille moyenne
ANGLIA-FRANTA

Ca ~i eelelalte doua varietati de dini anglo-fran-

cezi - Tricolor ~i Alb-Negru - ~i aeeasta rasa este
rezultatul Ineruci~arilor Intre dinii franeezi de Gaseo-
nia, de Saintongeois, Porcelaine, d' Artois ~i dinii de
vlnatoare engleze~ti, tip Harrier.

Are acelea~i caractere morfologice ~i utilizari ea ~i

Inaltimea: eelelalte doua, deosebindu-se de aeestea numai prin
M. 52-60 em euloarea parului - alb ~i portoealiu.
F. 52-60 em
Greutatea:
M.-
F. -
Culoarea parului :
Alb eu pete mari portoealii
214
 178 ANGLO-FRANCEZ TALIE MICA
Anglo-Fran~ais taille petite
ANGLIA-FRANTA

Pina in prezent nu are un standard stabilit, neavind

omogenitatea ceruta, ca de altfel toti anglo-francezii.
Sint insa acceptati in expozitiile canine. Anglo-Fran-
cezii de talie mica provin din incruci~area raselor en-
gleze Beagle sau Beagle-Harrier, cu rase obi~nuite fran-
ceze, cu par scurt : Micul Albastru de Gasconia, Micul
Gascon de Saintongeois, Artesian etc.
Iniiltimea : Greutatea: Este un dine cu aspect simpatic, elegant. Are ace-
M. 46-52 cm lea~i caractere morfologice ca toti Anglo-Francezii de
M. 16-20 kg talie mijlocie.
F. 46-52 cm F. 16-20 kg
Culoarea piirului : Fiind un excelent dine de hartuiala, este folosit la
vinatoarea de iepuri. De asemenea, este utilizat ca un
Tricolor; alb-negru ; alb-portocaliu minunat dine de insotire.

179 COPOI DE VINATOARE IN HAITA LA IEPURI

Moderner Harrier
ANGLIA

Este forma mic~orata a Foxului obtinut de vinato-

rii englezi din sudul Angliei pentru a avea un dine
corespunzator la vinatoarea de hartuiala la iepuri.
Ciine puternic, dar u~or, foarte iute, cu mi~cari
sigure ~i libere. Capul este expresiv, destul de lat, botul
ascutit, nasul negru, bine dezvoltat; ochii sint mici,
vioi, proeminenti; urechile, in forma de "V", aproape
295 plane, u~or indoite, sint destul de scurte ~i prinse sus ;
corpul este compact, pieptul potrivit de lat, bine dez-
voltat; picioarele sint musculoase, drepte, cu osatura
Iniiltimea : puternica ; coada, de lungime medie, cu 0 u~oara perie,
M. 48-55, ideal: 48-50 cm este purtata frumos ; parul este neted, bine culcat pe
F. 48-55, ideal: 48-50 cm corp ~i nu prea scurt.
Greutatea: Ciine tenace, cu multa vitalitate, rezistent la intem-
M.- ~ perii, puternic, neobosit, parcurge kilometri intregi pe
Culoarea piirului : diverse terenuri pentru a vina vulpi ~i iepuri. Are un
Fond alb cu pete negre in toate nuantele li'itrat puternic ~i expresiv.
de la negru pina la portocaliu ; tricolor cu Este folosit la vinatoare de iepuri ~i vulpi ~i ca un
manta neagra excelent dine de insotire.

215
 180 COPOI PENTRU IEPURI DE SOMERSET
Harrier von Somerset
ANGLIA

Este rezultatul Ineruei~arilor Intre "CIinii albi ai

regelui" adu~i din Franta Inaintea revolutiei din 1789,
~i rasa engleza Foxhound. S-a dezvoltat ~i raspindit mai
ales In loealitatile Devon ~i Somerset, de unde a luat
~i denumirea.
Ciine puternie, eu eonstitutie buna, eu eapul des-
tul de lung ~i eraniul lat ; oehii, eastaniu-Inehis au ex-
presie blinda; ureehile, prinse destul de adine, mo-
derat de lungi, sint foarte mobile; eorpul este museu-
Inaltimea : los, pieptul lat, bine lasat in jos, pieioarele drepte, eu
M. eea. 55 em osatura solida; coada, prinsa sus eu 0 u~oara perie,
F. eea 55 em este purtata vesel; parul este destul de des, Insa nu
Greutatea: prea lipit de corp.
M.- Inteligent, blind, aseultator, u~or de dresat, eu sim-
F. - tul mirosului fin, iute, eu 0 vitalitate impresionanta :
pareurge zeci de kilometri Intr-o suflare.
Culoarea piirului : Este folosit la vinatoarea de iepuri ~i lupi ea un
Alb ; alb ~i portoealiu ; alb-eenu~iu ; alb ~i specialist neintreeut. Proprietarii de haite I-au folosit
ro~eat ; toate eulorile la vinatoarea de iepuri, de pe eai.

181 COPOIPENTRUIEPURI
Beagle Harrier
FRANTA
Beagle Harrier este de ongme englezeasea, fiind
rezultatul unor ineruei~ari Intre rasele Beagle ~i Har-
rier, efeetuate in Anglia In see6lul al 17-lea de vIna-
tori pentru a obtine un ciine eapabil sa Insoteasea galo-
pul eailor la vinatoare. In Franta, baronul Gerard a
folosit, primul, ciinele Beagle In haita sa. Citeva exem-
plare din aeeasta rasa au devenit, apoi, celebre prin
faptul ea au vinat 0 eaprioara intr-o padure deasa.
Datorita aeestei performante, care este deosebita pen-
tru ciini de marimea respectiva, s-a stabilit standardul
290 Clinelui Beagle-Harrier dupa tipul ciinilor din haita
baronului Gerard, dindu-i ea tara de origine, Franta.
Este un cline nobil, bine legat, armonios eonstruit,
eu eapul mai putin rotund, eu eraniul orizontal, botul
216
 182 COPOI SCIDLLER
Schillerstovare
SUEDIA

Rasa cunoscuta inca din secolul al 15-lea, stramo~;ii

fiind originari din Germania, Elvetia ~i Austria. Numele
i-a fost dat de crescatorul Per Schiller care I-a prezen-
tat pentru prima data la 0 expozitie.

Cline nobil, puternic $i suplu, cu capul oval, cu cra-

niul mai lat intre urechi ; ochii de culoare deschisa pina
la brun inchis- au expresie hotarita; urechile ata$ate
sus sint suple, plate ~i atirninde de-a lungul capului ;
131 trupul este viguros, spatele drept $i puternic, pieptul
adinc; picioarele musculoase sint puternice, drepte ~i
Greutatea: paralele ; coada prinsa sus in linie cu spatele, potrivit
Iniiltimea : de lunga, este purtata dreapta in sus sau u~or curbata ;
M. 50-60 cm M.- blana este formata dintr-un par exterior stufos ~i scurt
F. 46-57 cm F. -
care iarna devine mai moale, dublat de un puf des $i
Culoarea piirului : moale.
Negru : manta ~i partile superioare ale
corpului, parte a supel'ioara- a gitului, par- Este un dine robust, dinamic, elastic, iute, atent.
tile laterale ale pieptului, partea superioara
a cozii ; brun : capul, gitul (partea inferi- Este folosit la vinatoare de iepuri $i vulpi. Vineaza
oara), pieptul ~i virful cozii ; alb : 0 dunga in dmp deschis ~i, mai ales, se simte foarte bine in
pe piept ~i labe zapada.

Iniiltimea : destul de lung, nasul negru, bine dezvoltat, ochii mari,

M. 43-48 cm de culoare inchisa, foarte expresivi, urechile in forma
F. 43-48 cm de "V", aproape plane sau w;;or indoite, nu prea lungi,
prinse deasupra liniei ochilor, corpul puternic, cu piep-
Greutatea: tul bine lasat in jos, spatele scurt $i musculos ; picioa-
M. 14-15 kg rele drepte $i puternice, cu osatura solida; coada de
F. 14-15 kg lungime medie este purtata vesel, cu 0 u;;oara pede;
parul este neted, destul de des, nu prea scurt.
Culoarea piirului :
Tricolor; fond alb cu semne rO$u deschis
sau gri inch is Cline vioi, inteligent, curajos, ascultcltor, u;;or de
dresat, energic, foarte iute, cu miros deosebit ;;i latrat
placut.
Este utilizat la vinatoarea de iepuri, porci mistreti,
caprio are, vulpi ;;i fazani.

217
19 - 330 rase de ciini, in imagini
 183 BEAGLE
Beagle N ol'mal
ANGLIA

Rasa veche englezeasca, cunoscuta inca din secolul

al III-lea. Poetul scotian Ossian 11 aminte~te in clnte-
cele sale. A fost apreciat in secolul al 15-lea, mai ales
sub domnia reginei Elisabeta, datorita careia varieta-
tea Beagle pitic a fost numita cu numele ei. Mai tlrziu,
rasa a fost uitata. In secolul al 17-lea a fost ameliorata
prin incruci~are cu Harrier, obtinindu-se exemplarele
actuale, foarte raspindite in Anglia, Franta ~i in S.U.A.
Este un cline deosebit de simpatic ~i prietenos, eu
161 corpul proportion at ~i armonios. Capul este puternic
insa nu greoi, craniul lat ~i putin bombat, nasul negru,
bine deschis ; urechile, lungi, insa nu mai lungi dedt
Iniiltimea : botul, late ~i plane, sint rotunjite la marginea de jos ;
M. normal: 33-40 cm corpul este solid, pieptul lat ~i adinc, spatele drept ~i
pitic : 30-36 cm bine imbracat in mu~chi; picioarele sint puternice ~i
F. normal: 33-40 em musculoase; coada, scurta, prinsa sus, mai puternica
pitic : 30-36 cm la baza ~i fina la virf, este purtata in forma de sabie ;
Greutatea: parul este des. tare, potrivit de scurt ~i nu prea fin.
Este un dine energic, plin de sanatate, iute, zelos.
M. normal: circa 17 kg Beagle Normal cste folosit la vinatoarea de iepuri
F. circa 17 kg ~i alte animale. rn Australia vineaza canguri, fazani ~i
Culoarea piirului : vulpi ; in S.U.A. vineaza ur~i ~i vulpi. Este ~i un bun
Tricolor sau bicolor ; gri-albastrui cu pete insotitor. Beagle pitic este folosit numai la vinatoarea
negre ; alb ~i ro~u in toate nuantele de iepuri ~i ca un bun insotitor.

218
 184 COPOI PENTRU VIDRA
Otterhound
ANGLIA

Rasa englezeasca de ongme foarte veche, as,tazi

aproape disparuta. Se admite ca este rezultatul ineru-
ci~arii mai multor rase ~i anume : Bloodhound, Welsh
Harrier, Water Spaniel ~i Bulldog. Rasa a fost apre-
ciata in mod deosebit la curtile regale engleze. Regina
Elisabeta I-a a fost prima femeie care s-a ocupat, in mod
oficial, de rasele de clini.
Este un cline foarte rezistent, de 0 simetl'ie perfecta,
294 eu 0 eonstitutie solida, puternica. Corpul este mare,
Iniiltimea : botul destul de lung, nasul puternic, ochii vii, de cu-
M. 60-65 cm loare inchisa, urechile lungi, subtiri ~i flutudnde, cu
F. ceva mai midi franjuri pe margine; corpul este compact, spatele
drept, picioarele drepte ~i musculoase, eu osatura puter-
Greutatea: nica; coada, acoperita cu par des, este purtata in sus
M. 30-35 kg insa nu curbata ; parul, nu prea lung, este des ~i aspru.
F. ceva mai u~oara Cline rabdator, curajos, foarte rezistent la tempera-
turi aspre : poate lucra mult timp chiar in apa inghe-
Culoarea piirului : tam a rlurilor ~i lacurilor. Este dotat cu simt olfactiv
Cenu~iu sau galben ; ro~cat-negru remarcabil, putlnd urmari urma vinatului ~i in apa -
elementul sau natural - in care inoata la perfectie.
Simte de la distanta mirosul vidrei care a stat in apa
~i 0 poate urmari kilometri intregi, dovedind astfel 0
rezistenta deosebita. Are un latrat plaeut. Este devotat
~i iube~te mult copiii. Dupa cum n arata ~i numele, este
folosit la vinatoarea de vidre.

219
 ·185 COPOI GRECESC
Ellenikos Iehnilatis
GRECIA

Rasa autohtona, dine de vinatoare de prim ordin

in Grecia.

Puternic, viguros, plin de viata; are capul lung,

ochii castanii, urechile atirninde de-a lungul capului ;
corpul este solid, cu piept adinc ~i spate drept ; coada
lunga este bine prinsa ; parul este scurt ~i aspru.
,214
Vioi, inteligent, vineaza cu pasiune, singur sau in
haita, in orice terenuri de ~es ~i in munti. Este dotat cu
Iniiltimea : Greutatea: simt olfactiv remarcabil ~i are un latrat placut.
M. 47-55 cm M. 17-20 kg
F. 45-53 cm F. 17-20 kg Este folosit la vinatoare pentru orice fel de vinat,
Culoa1'ea piirului : in orice tel'en.
Negru ~i ro~u cu 0 pata midi alba pe piept

186 COPOI DE BOSNIA

Bosanski ostrodlaki gonie-barak
IUGOSLAVIA

Este 0 rasa autohtona iugoslava.

Cline puternic ~i robust, de talie mijlocie, cu capul
alungit, cu ochii mari, de culoare maron, cu sprincene
dese ~i marcate, privire inteligenta ~i severa; urechile
de lungime medie, mai late la baza, ingustindu-se la
virf, sint foarte mobile, fluturinde ; corpul este solid,
spatele lat, compact ~i musculos, sustinut de picioare
puternice, cu osatura bine dezvoltata; coada prinsa
Iniiltimea : sus, mai groasa la baza, subtiindu-se la virf, este bine
M. 45-56 cm; recomandabil: 52 cm acoperita cu par; parul este lung, tare, zbirlit, cu puf
F. ceva mai mica des ~i moale.
G1'eutatea : Este un dine curajos, lini~tit, indraznet, activ, neo-
M. 16-24 kg; recomandabil: 20 kg bosit la lucru, credincios, plin de temperament, adap-
F. 16-24 kg ; recomandabil : 20 kg tabil la orice teren de vinatoare. Are un latrat carac-
Culoarea piirului : teristic, modulat.
Galben-auriu; galben-ro~cat; negru-ce-
nu~iu inchis Este folosit la vinatoare pentru orice fel de vinat.

220
 187 COPOI ITALIAN CU pAR SCURT
Segugio italiano a pelo raso
ITALIA

Rasa este de ongme foarte veche, diversele tipuri

de copoi italieni tragindu-se din ogarii vechi egipteni
folositi la curse. Negustorii fenicieni i-au adus pe coasta
Mediteranei, initial in Grecia, de unde au ajuns in
curind in Halia, unde au fost folositi la vinatoare. Rasa
originara nu a ramas pura. In urma diverselor incru-
ci~ari cu ciinii italieni au rezultat exemplarele actuale.
Rasa a fost descrisa de Xenofon ~i Aristot. Se rega-
se~te in iconografiile printilor de Savoia ~i Sforza, care
ne sint infati~ati inconjurati de 0 haita de copoi i'ta-
lieni asemanatori tipurilor de astazi.
Este un ciine simetric, bine cladit, cu capul lungu-
iet, craniul putin boltit ~i botul destul de lung; ochii,
de culoare intunecata, au privire inteligenta ; urechile
sint lungi, pleo~tite, prinse sub linia ochilor; corpul
198 este robust, pieptul destul de adinc, spatele musculos,
bine cladit, picioarele drepte, inalte, cu osatura solida ;
Greutatea: coada este lunga, bine prins a ~i purtata atirnat ; parul
Iniiltimea : este scurt, des ~i bine culcat pe trup.
M. 52-58 cm M. 18-28 kg Prietenos, plin de temperament, vioi, cu pasiune
F. 48-56 cm F. 18-28 kg pentru viniUoare, neobosit in urmarirea vinatului -
Culoarea piirului : ore intregi -, in toate felurile de teren. Are un deo-
Unicolor: toate nuantele de ro~u sau sebit simt al mirosului.
negru; brun ro~cat; pete albe pe git ~i Este folosit la vinatoarea de mistreti, vulpi, iepuri,
labe in haita sau singur.

188 COPOI ITALIAN CU pAR ASPRU

Segugio italiano a pelo forte
ITALIA

Are aceea~i origine ca ~i Copoiul italian cu par scurt.

Caracterele morfologice ~i utilizarile sint identice cu
ale Copoiului italian cu par scurt, de care se deosebe~te
numai prin textura parului, care este aspru, des, cu
aspect linos.
Iniiltimea : Greutatea:
M. 52-58 cm M. 18-28 kg
F. 48-56 cm F. 18-28 kg
Culoarea piirului :
Toate nuantele de ro~u sau negru ; pete
albe pe git ~i labe
221
 189 DUNKER
NORVEGIA

Rasa autohtona norvegiana.

Este un dine puternie, insa nu greoi; eorpuJ de
forma dreptunghiular8 este destul de lung, eu 0 linie
fin a ; eapul este lunguiet 1?ibine eonturat, eraniul putin
bombat, botul lung, eu nas negru bine dezvoltat ; oehii
mari, de euloare inehisa, au privirea calma. Ureehile
de marime medie, prinse destul de jos, eatifelate, u~or
203 rotunjite pe margini, sint bine lipite de cap; trupul este
bine eonstruit, pieptul relativ adine ~i rotund, spa-
tele drept ~i puternie, nu pre a lung; picioarele au osa-
Iniiltimea : tura solida ; eoada, destul de lunga, mai puterniea
M. 47-55 em la baza, subtiindu-se spre virf, este purtata u1?oreurbata,
F. 47-55 em in linie eu spatele; parul este des, drept ~i nu prea
Greutatea: moale, mai bogat pe membrele posterioare ~i pe eoada.
M.- Rezistent la intemperii, adaptabil la toate terenurile
F. -
de vinatoare, devotat ~i prietenos, suporta bine frigul.
Culoarea piirului :
Negru sau albastru marmorat eu pete albe Este folosit la vinatoare pentru oriee fel de vinat ~i.
~i aramiu desehis in special, la vinatoarea de iepuri

/ 190
/
HALDENSTOVER
NORVEGIA
~-_.' --1 -

Rasa autohtona norvegiana.

Cline de talie medie, puternie, museulos, eu eorpul
lung, bine eladit; eapul este frumos eonturat, eu nas
267 negru ; oehii de marime mijlocie, de euloare brun-eas-
taniu, au privire calma ~i blinda ; ureehile sint ata~ate
Iniiltimea : destul de sus ~i adine, lungi pina la jumatatea nasului.
M. - 64 em Trupul este lung, pieptul adine ~i spatele drept, puter-
F. - 64 m nie; eoada prinsa destul de sus, nu prea lunga, este
Greutatea: purtata orizontal; pieioarele sint museuloase, eu osa-
M.- tura puterniea; parul este neted, foarte des, seurt l}i
F. - nu prea fin.

Culoarea piirului : Un dine blind, aetiv, devotat, rezistent.

Alb eu pete negre 1?ipete brun-inehis la
picioare Este folosit la vinatoare in spatH mari.
222
 191 HYGENHUND
Hygen Bracke
NORVEGIA

Rasa de origine destul de reeenta, rezultata din

ineruci~area, la mijloeul seeolului al 19-1ea, a un or
tipuri de dini Brack de Holstein eu alti braci.
Este un dine puternie, eu corp compact, eu eapul
potrivit de mare, mai mult lat dedt lung, nasul negru,
oehii de marime mijlocie, intuneeati, eu privire atenta
266 ~i calma; ureehile sint prinse sus ~i adine, destul de
seurte 1;)ilate, eonturate fin, eu marginile rotunjite;
Iniiltimea : trupul este bine eonstruit, pieptul nu prea lat dar
M. 47-55 em pina la 60 em adine, spatele seurt, drept ~i puiernie; eoada prinsa
F. eeva mai mica sus, in linie eu spatele, mai groasa la baza, subtiindu-se
spre virf, este u;;or eurbata, insa nieiodata purtata dea-
Greutatea: supra spatelui; pieioarele sint puierniee ;;i nervoase,
M.- museuloase, eu osatura solida ; parul este drept, aspru,
F. - des, lueios ;;i potrivit de seurt.
Culoarea pii1'ului :
Alb eu brun-ro~eat ; alb eu negru-ro~eat ; Este un tip de dine foarte rezistent, capabil sa
alb eu pete negre ~i ro~eate vineze 0 zi intreaga fara a fi prea obosit. Este inteli-
gent, devotat ~i prietenos.
Ciine polivalent de vinatoare.

192
COPOI IUGOSLAV TRICOLOR
Jugoslavenski drobojni gonic, trikolor
IUGOSLAVIA

Rasa autohtona iugoslava.

Cline armonios eonstruit, eu eapul de lungime me-

die, lunguiet ea forma, eu nasul negru ~i oehi intune-
eati, eu privire blajina ; ureehile, prinse sus in linie ell
229 oehii, rotunjite la virfuri, atlrna de-a lungul faleilor ;
Iniiltimea : Greutatea: trupul este solid, pieptul lat ~i adine, spatele destul de
M. 45-55 + 2 em M.- seurt, drept ~i museulos; pieioarele sint drepte, pu-
terniee, eu osatura bine dezvoltata ; eoada bine prins a,
F. 45-55 + 2 em F. -
destul de lunga, este dreapta sau u~or eurbata, mai lata
Culoareapiirului : la baza ; parul este seurt, des ~i lucios, fara puf.
Tricolor: negru-galben desehis pina la Cline voinie, puternic, inteligent, aetiv ~i devotat.
ro;;u viu; pete albe la glt, piept, burta,
picioare~i eoada Este folosit la vinatoare pentru oriee fel de vinat.
223
 193 COPOI PORTUGHEZ, TALIE MIJLOCIE
Podengo portugues medio
PORTUGALIA

Rasa autohtona portugheza.

Ciine sobru ~i rustic, de talie mijlocie, bine con-
struit, cu schelet puternic, musculos ; capul este us cat,
de forma unui trunchi de piramida patrata, cu baza
mare; botul este subt-ire ~i bont, inchis la culoare;
craniul este plat, cu sprincene bine conturate; ochii
sint vii, de culoare deschisa variind de la auriu la ma-
ron, oblici ~i mici ; urechile prinse oblic, drepte ~i foarte
94 mobile, ascutite, mai late la baza, de forma triunghiu-
lara, sint purtate vertical; trupul este solid, drept,
Iniiltimea : Greutatea : pieptul musculos, nu prea mare, spatele drept; pi-
M. 40-55 cm M. 16-20 kg cioarele sint puternice, uscate ~i musculoase; coada
F. 40-55 cm F. 16-20 kg prinsa sus, puternica, groasa ~i ascutita, de lungime
medie, in repaus atirna intre pulpe, in actiune este
Culoarea piirului : ridicata vertical ~i curbata in forma de secera.
Galben ~i aramiu; nuante de negru ~i Sint cunoscute doua varietati : Copoi portughez cu
cenu~iu; unicolor sau culori amestecate par scurt, neted ~i foarte des ; Copoi portughez cu par
lung ~i aspru, la bot parul fiind mai lung.
Ciine vioi ~i inteligent, pHn de viata, vigilent ~i
credincios.
Este folosit la vinatoarea de iepuri. Vineaza in haita
~i izolat. Este utilizat ~i ca paznic.
194
COPOI PORTUGHEZ, TALIE MICA
Podengo portugues pequenno
PORTUGALIA

Copoiul portughez de talie mica are acelea~i carac-

teristici morfologice ca ~i Copoiul portughez de talie
mijlocie, -eu urmatoarele deosebiri : talie mica, cap plat
sau u~or bomb at, trup mai lung decit inalt ; picioare
scurte, cele din fat a drepte sau putin curbate din afara
inauntru; parul scurt, neted ~i bine culcat pe corp.
Cline vioi, inteligent ~i devotat.
Este folosit la vinatoarea de iepuri ~i, in special,
pentru scoaterea lor din vizuini ~i din crapaturile stin-
Greutatea: cHor.
Iniiltimea :
M. 20-30 cm M. 4-5 kg
F. 20-30 cm F. 4-5 kg
Culoarea piirului :
Galberi ~i aramiu ; unicolor : aramiu
224
195 .COPOI SUEDEZ
Drever
SUEDIA

Copoiul suedez face parte din grupul bassetilor,

foarte raspinditi In Europa Centrala r;;iIn Tarile Scan-
dinave. Unii sustin ca vine din Germania r;;ica stra-
mor;;ullui ar fi Clinele Gonitor de Westfalia. Dar pentru
ca standardul rasei a fost definitivat oficial de-abia In
130 anul 1947, se consider a 0 rasa tlnadi, suedeza, cu toata
originea ei veche.
Este viguros, cu musculatura bine dezvoltata totw;;i
suplu r;;iiute ; forma trupului face impresia unui drep-
tunghi, Indesat r;;icompact; capul destul de mare este
putin alungit, craniul mai lat Intre urechi se subtiaza
spre partea din fata; nasul este negru, comic, ca de
clovn; ochii sint luminoi?i i?i expresivi; urechile de
marime medie sint late r;;irotunjite la margini ; corpul
este solid, spatele puternic r;;idrept; picioarele sint
drepte, viguroase ; coada lunga, puternica la baza, este
purtata atirnat ; dnd copoiul este In actiune, coada este
purtata vertical Insa niciodata curbata deasupra spate-
lui ; parul este aspru, scurt, neted, gros r;;ifoarte des,
mai lung r;;ibogat la glt, pe spate r;;icoapse.
Este un dine mic, vesel, Indraznet, cu simtul olfactiv
deosebit, pasion at In actiunea lui de vinator ; are un
latrat puternic.
Este folosit la vinatoarea de iepuri, vulpi r;;lmis-
treti.

Iniiltimea :
M. 32-40 cm; ideal : 36 cm
F. 30-38 cm; ideal: 34 cm
Greutatea:
M. 15-16 kg
F. 15-16 kg
Culoarea piirului :
Toate culorile clare, pure, cu pete albe In
forma de stea sau guler la piept, labe r;;i
virful cozii

225
 196 COPOI HAMILTON
HamiltonstOvare
SUEDIA

Este cea mai tinara dintre cele trei rase· de copoi

suedezi. De altfel, omologarea ei de catre F.C.I. este
foarte recenta. Este rezultatul incruci~arii a patru
rase: doua care nu mai exista in prezent - Holstein
~i Heidelbracke, ~i alte doua - Courlandais ~i Fox-
hound, destul de raspindite. Copoiul Hamilton a fost
obtinut de crescatorul Adolf Patrik Hamilton, care i-a
dat ~i numele, ~i care, mai tirziu, a fondat Svenska
Kennel klubben.
132
Este un dine bine consttuit care impresioneaza prin
forta ~i rezistenta. Capul este alungit, uscat, dreptun-
ghiular; craniul este u~or bombat, botul viguros, po-
trivit de lung, nasul negru ; ochii de culoare deschisa
pin a la brun inch is au privirea calma; urechile ata~ate
sus, suple ~i plane, atirna de-a lungul capului ; trupul
p.ste solid, spatele drept ~i puternic, pieptul adinc, pi-
cioarele musculoase, drepte ~i paralele; coada prinsa
sus in linie dreapta cu spatele, puternica la baza, sub-
tiindu-se spre virf, este purtata u~or curbata; parul
este format din doua straturi : un puf scurt, des ~i su-
plu ~i parul exterior ceva mai lung, des, tare ~i bine
culcat pe corp.
Ciine indraznet, rezistent, neobosit, afectuos ~i
curajos.
Este folosit la vinatoarea de caprioare $i mistreti in
terenuri grele.

lniiltimea :
M. 50-60 cm; ideal: 57 cm
F. 46-57 cm; ideal: 53 cm
Greutatea:
M.-
F. -

Culoarea parului :
Negru la git ~i pe spate; brun la cap ~i
picioare ; alb la piept, labe $i virful cozii
226
 197 COPOI SMALAND
Smalandsstovare
SUEDIA

Este cea mai veche dintre cele trei rase de copoi

suedezi, originarii din provincia Smaland din Sudul
Suediei, de unde a capatat ~i numele.
Mai mic dedt ceilalti copoi suedezi, mai scund, totu~i
suplu ~i viguros, cu infati~are nobila. Capul este uscat,
129 botul bine dezvoltat insa nu prea greoi; ochii de cu-
loare deschisa pin a la brun inchis au privirea calma,
Iniiltimea :
inteligentii; urechile frumos prinse sus, plate, atir-
M. 45-54 cm; ideal: 50 cm ninde, sint rotunjite la margine; trupul este scurt, drept
F. 45-50 cm; ideal : 46 cm ~i viguros, pieptul profund, spatele lung, destul de
musculos; picioarele puternice, cu osatura solida, sint
Greutatea: drepte ~i paralele ; coada, dnd este lunga este dreapta
M.- sau u~or curbata ca 0 sabie, iar dnd este scurtii din
F. - nascare este ata~ata sus ~i apare ca un ciot; parul
este format dintr-un puf scurt, des ~i moale ~i un par
Culoarea piirului : exterior, des, adesea aspru, scurt ~i lucios.
Negru cu pete maron la ochi, plClOare ~.i
eoadii : pete mici albe la piept ~i labe Ciine suplu ~i elegant, cu simtul olfactiv exceptio-
nal, calm, devotat ~i prietenos.
Este folosit la vinatoarea de iepuri $i vulpi. Este ~i un
bun insotitor.

227
 198 COPOI ELVETIAN
Schweizer Laufhund ; Chien courant Suisse
ELVETIA

Asupra originii Copoiului elvetian sint mai multe

pareri. Unii sustin ca stramo~ii rasei ar fi dinii de vina-
toare din regiunea Nilului, adu~i in insulele Meditera-
nei inaintea erei cre~tine de negustorii fenicieni ~igreci ;
de aici au fost du~i pe continent ~i in Elvetia de legiu-
nile romane. Altii sustin ca stramo~ii sint dinii albi de
vinatoare de St. Hubert. Aceasta teorie nu contrazice
ipoteza precedenta, deoarece ~i dinele alb de St. Hubert
se trage tot dintr-un dine asiatic adus in sudul Frantei
de legiunile romane. Copoii elvetieni sint cunoscuti inca
din secolul al 12-lea din picturile aflate la catedrala
59 din Zurich in care sint prezentati urmarind cerbi. Erau
cautati datorita vitezei, rezistentei ~i simtului lor olfac-
Inciltimea : tiv foarte dezvoltat. Incepind cu secolul al 15-lea, s-au
M. minim 40 cm; ideal: 45-55 cm efectuat mai multe incruci~ari cu diverse rase franceze :
F. minim 40 cm ideal 45-55 cm Petit bleu de Gascogne, Gascon de Saintongeois etc.
Greutatea:
Copoii elvetieni n-au primit niciodati:i aport de singe
englezesc, spre deosebire de dinii francezi ~i, probabil,
M. 27-30 kg datorita acestui fapt ~i-au conservat mai bine caracte-
F. 27-30 kg rele generale ale vechilor lor stramo~i.
Culoarea pcirului :
Alb ~i portocaliu ; fond alb cu pete porto- Cline de talie mijlocie, bine construit, VIOl, cu in-
calii, galbene sau ro~ii-galbene; manta fati~are nobila. Corpul este potrivit de lung ~i viguros,
ro~ie capul este uscat, lung, ingust ~i proportion at, botullung,
cu nas negru, bine dezvoltat ; ochii de culoare inchisa
sint blinzi ; urechile ata~ate jos ~i inspre spatele capu-
lui sint lungi ~i atirna in pliuri bine rotunjite la extre-
mitati, inguste, suple ~i acoperite cu par fin; corpul
este puternic, pieptul adinc, nu prea lat, spatele destul
de lung, compact ~i drept; picioarele sint drepte, cu
osatura puternica, cu tendoane bune; coada nu prea
lunga. este purtata orizontal sau u~or curbata, bine aco-
perita cu par; parul este des, foarte bogat, scurt ~i
aspru.

Cline VIOl, inteligent, pasionat pentru vinatoare.

Depisteaza ~i urmare~te vinatul cu mare siguranta dato-
rita simtului sau olfactiv deosebit.

Este folosit la vinatoarea de iepuri, caprioare ~imis-

treti in terenuri dificile.

228
 199 COPOI DE LUCERNA
Luzerner Lau!': ".md ; Chien courant de Lucerne
ELVErIA

Are aeeea~i ongme, earaetere morfologiee ~i utili-

zari ea ~i Copoiul obi~nuit elvetian de care se deose-
be~te numai prin structura ~i euloarea parului: la
aeeasta rasa parul este totdeauna seurt, lucios ~i bine
eulcat pe corp.

1naltimea :
M. minim 40 ; ideal 45-55 cm
F. minim 40 ; ideal 45-55 cm
Greutatea:
M. 12-16 kg
F. 12-16 kg
Culoarea piirului :
Albastru sau eenu~iu pestrit; pete ro~ii
sau brune, galbui pe cap, pe corp :;;ilabe

200 COPOI DE BERNA

Berner Laufhund; Chien courant bernois
ELVErIA

Ca ~i celelalte rase de eopoi elvetieni are acelea~i ori-

gini, earactere morfologiee ~i utilizari ea ~i Copoiul obi~-
nuit elvetian, de care se deosebe~te prin struetura ~l
culoarea parului : la Copoiul de Berna parul este potrivit
de seurt :;;ibine lipit de corp.

Inilltimea :
1\1minim 40 em ideal 45-55 em
F. minim 40 em ideal 45-55 cm
Greutatea:
M. 12-16 kg
F. 12-16 kg
Culoarea parului :
Tricolor : fond alb eu pete mari negre ,?i
pete ro~ii la cap ~i eoada

229
20 - 330 rase de c1inl. tn lmaglnl
 201 COPOI DE JURA - TIP BRUNO
Jura Laufhund; Chien courant de Jura type Bruno
ELVErIA
Rasa veehe elvetiana avind ea stramo? dinele de
Saint Hubert. La ineeputul erei noastre. exemplare de
dini Moloss, urmind legiunile romane, s-au raspindit in
sudul Frantei. Saint Hubert a adus la minas tire a sa din
Ardeni dtiva dini care, prin seleetionari repetate, au
devenit "Clinii Regelui" din care s-au format haite folo-
site la vinatoare numai de regii franeezi. De la minas-
tirea Saint Hubert dtiva dini au treeut in tinutul Jura
un de au dat na?tere raselor de dini tip Bruno.

Se disting doua tipuri - dine de Jura tip Bruno

Iniiltimea :
M. minim 40, ideal 45-55 em
F. minim 40, ideal 45-55 em
Greutatea:
M. 30 kg
F. 30 kg
Culoarea piirului :
Unieolor : brun-galbui ; brun-ro?eat sau eu
o manta neagra sau negru eu pete ro?ii la
oehi, la falci ?i pe partile inferioare ale
eorpului ; 0 pata alba pe piept
?i dine de Jura tip Saint Hubert. Cu timpul, tipul Saint
Hubert aproape a disparut?i a dimas numai tipul Bruno.
Ciinele tip Bruno este eel mai greu dintre toti eopoii
elvetieni. Masiv, are eraniul Iat ?i boltit, botul lung ?i
lat, oehii intuneeati, eu privirea melaneoliea ; ureehile
prinse mult in spate, sint foarte mari, grele, indoite ?i
sucite, rotunjite la margini; trupul este puternie, eu
salba la git, pieptul tare ?i adine, spate Ie lung ?i lat ;
pieioarele sint Iungi, eu osatura puterniea, museuloase ;
eoada prins a destul de sus, potrivit de lunga, aseutita la
virf, nu este purtata niciodata rulata deasupra spate-
lui ; parul este seurt, aspru ?i des.
Cline robust, puternie, ten ace, eu simt olfaetiv bine
dezvoltat. Poseda 0 extraordinara siguranta in urmari-
rea vinatului dupa urmele de singe. Are un Iiitrat pu-
tern ie, deosebit, lung ea un urlet.
Este folosit Ia vinatoarea de iepuri, vuIpi, eaprioare
~i mistreti.

230
 202 COPOI DE JURA TIP SAINT-HUBERT
Jura-Laufhund-tip Saint Hubert; Chien courant
de Jura-type Saint Hubert
ELVErIA
Rasa aproape disparuta. Are aceea~i origine ~i earae-
tere morfologice ~i utilizari ca i?i dinele Jura tip Bruno
de care se deosebe~te doar prin greutate, fiind putin
mai u~or dedt tipul Bruno. Ca ~i tipul Bruno are un
latrat deosebit, ea un urlet, fiind cunoscut la J:nceputul
secolului sub numele de "Urlatorul de Argovia".

Iniiltimea : F. sub 30 kg
M. minim 40 em M. sub 30 kg
F. minim 40 em Greutatea:
Culoarea piirului :
Unieolor : brun-galbui, brun-ro~eat sau eu
o manta neagra; negru eu pete ro~ii la
oehi, la falci ~i pe partile inferioare ale
eorpului ; 0 pata alba pe piept

203 COPOI ELVETIAN CU pAR ASPRU

Rauhaarlaufhund
ELVErIA
Are acelea~i origini, caraetere morfologice ~i utili-
zari. Se deosebe~te de eeilalti copoi doar prin culoarea
~i struetura parului care este aspru ~i des. Are un
latrat foarte sonor care se aude de la mare distanta,
fara sa fie strident.

Iniiltimea :
M. minim 40 em; ideal: 45-55 em
F. minim 40 em; ideal : 45-55 cm
Greutatea:
M.-
F. -
Culoarea piirului :
Toate culorile J:n afara de negru eomplet
~i brun-~ocolat

231
26*
 204 COPOI l\IIICDE BERNA CU PICIOARE SCURTE
~I pAR ASPRU
Berner Niederlaufhunde Rauhaar
ELVErIA

Ca ~i ceilalti copoi elvetieni, ~i acesta este descen-

dent al dinilor de vinatoare egipteni, din tinutul Nilu-
lui, adu~i in Europa de negustorii fenicieni ~i greci ~i,
mai tirziu, de legiunile romane. Aici, prin diferite incru-
ci~ari intre copoii elvetieni ~i basseti, s-au obtinut ace~ti
dini de talie mica care au toate calitiitHe eopoilor de
60 talie mare.
Copoiul mie de Berna este un dine gonitor, tipie, de
Iniiltimea : dimensiune mica, bine proportionat. Capul este u~or
M. 30-38 cm boltit, botul potrivit de lung, oehii de euloare inehisa,
F. 30-38 cm destul de mari, ureehile bine prinse, mari ~i lungi, ajun-
Greutatea: gind pina la virful nasului, sint rotunjite la margini ;
M.- trupul este potrivit de lung, spatele seurt, proportionat
F. - eu talia, pieptul potrivit de adinc; eoada de lungime
mijloeie, subtire la virf, este prinsa niei prea sus ~i niei
Culoarea piirului : prea jos ; picioarele sint seurte, drepte, useate ~i puter-
Fond alb cu pete negre, manta neagra; nice; parul este scurt, aspru ~i lueios.
pete ro~ii la cap ~i coadii Cline viguros, rezistent la intemperii, vioi, inteligent,
cu 0 infiitil?are nobila. Poseda un simt olfactiv bine dez-
voltat. Pasionat vinator in toate terenurile, este neobo-
sit in aetivitatea luL Are un latrat puternie ~i sonor.
Este folosit la vinatoare de animale mici.

205 COPOI MIC ELVE'fIAN CU PICIOARE SCURTE

Schweizer Niederlaufhunde
ELVErIA

Are aceea~i origine ~i aceleal?i caractere morfologice

~i utiliziiri ea ~i Copoiul mie bernez cu picioare seurte
I?ipar aspru. Se deosebe~te de acesta doar prin euloa-
rea parului care este asemanatoare eu aeeea a eopoilor
elvetieni de talie mai mare.

Iniiltimea : Greutatea:
M. 30-38 em M.-
F. 30-38 em F. -
Culoarea piirului :
Fond alb eu pete portoealii; galben
portocaliu sau ro~u galbui; manta ro~ie
232
 206 COPOI MIC DE BERNA CU PICIOARE SCURTE
~I pAR NETED
Berner NiederIaufhunde Glatthaar
ELVErIA
Copoiul mic de Berna eu picioare scurte :;;ipar neted
are aceea:;;i origine :;;iaeelea:;;i caractere morfologice :;;i
utilizari ea :;;iCopoiul mie de Berna cu picioare scurte
Iniiltimea : Greutatea : :;;ipar aspru, de care se deosebe:;;te doar prin structura
M. 30-38 ,em M. - parului - care este neted :;;ibine lip it de corp - :;;iprin
F. 30-38 em F. - euloarea acestuia.
Culoarea piirului :
Fond alb eu pete :;;ipieatele negre ; mant3
neagra ; pete ro:;;iila cap :;;ieoada COPOI MIC DE JURA CU PICIOARE SCURTE
207 Jura Niederlaufhunde
ELVErIA
Rasa face parte din marea familie a eopoilor
elvetieni de talie mica. Are aceea:;;i origine :;;iacelea:;;i
caractere morfologice :;;i utilizari ea :;;i eopoii mici de
Berna sau de Lucerna, de care se deosebef;te numai prin
euloarea parului, care se aseamana cu aceea a Copoiului
de Jura de talie mare.

~,
COPOI MIC DE LUCERNA CU PICIOARE
Iniiltimea : Greutatea : SCURTE
M. 30-38 em M. - Luzerner Niederlaufhunde
F. 30-38 em F. -
Culoarea piirului : ELVErIA
Albastru sau eenu:;;iupestrit ; albastru sau
negru ; pete ro:;;iisau brun-galbui la cap :;;i Copoiul mic de Lueerna eu picioare seurte are ace~
labe ea:;;iorigine :;;iaeelea:;;iearaetere morfologice :;;iutilizari
ca :;;iceilalti eopoi mici bernezi cu picioare scurte, de
208 care se deosebe:;;te prin euloarea parului, care este
asemanatoare cu aeeea a copoilor de Lucerna cu talie
mare.

Iniiltimea : Greutatea:
M. 30-38 em M.-
F. 30-38 em F. -
Culoarea piirului :
Unicolor : brun-galbui, brun-ro:;;cat ;
manta neagra, pata alba pe piept sau
negru cu pete ro:;;iila cap :;;ipicioare
233
 209 COPOI BASSET
Basset Hound
S.U.A.

De~i este inregistrat "american ", Basset Hound des-

cinde direct dintr-o veche rasa franceza - Basset de
Artois. Se presupune ca a fost cunoscut in timpul lui
Shakespeare care I-a descris exact in opera sa "Visul
unei nopti de vara". De asemenea, George Washing-
ton amintea intr-o scrisoare ca a primit in dar un basset
de la gen~ralul La Fayette. Cre~terea sistematica a rasei
a inceput abia in ultimul secol, in Anglia, unde Lordul
163 Onslow ~i Sir Everett Millais au importat din crescato-
riile franceze citeva exempIare de basseti, formind haite
Iniiltimea :
M. 35,5 cm ; maxim: 38 cm
F. 35,5 cm ; maxim : 38 cm
Greutatea:
M. circa 23 kg
F. circa 23 kg
Culoarea pii7'ului :
Toate culorile copoiului

234
pentru viniitoare. Insii alcl, m Anglia, dinele basset a
primit caracteristicile dinelui Bloodhound, prin apor-
tul de singe al acestuia. Abia in 1883 au fost importati
primii dini din Anglia in America, unde au servit la
constituirea unoI' cresciito'rii proprii. Mai tirziu, acest
basset a devenit unul dintre celebrii dini de lux 9i de
expozitie, nu numai in America, ci 9i in alte tari.
Ciine scund, cu osatura puternicii 9i grea fata de
talia lui, cu capul mare, bine proportionat, craniul bom-
bat, botul adinc 9i greu, nasul negru, "salbii" puternica
la git, ochii de culoare maron, urechile mari, lungi,
prinse adinc,· culcate in falduri libere, atirnind u90r in-
doite spre interior. Corpul este masiv, gitul puternic,
curb at, pieptul adinc 9i plin, cu un stern proeminent.
Picioarele sint scurte, cu osatura puternicii, musculoase.
Coada prinsa in linie cu spatele este u90r curbatii 9i
purtatii vesel. Parul este neted 9i destul de des pentru
a I ezista la intemperii.

Cjine lini~tit, prietenos, inteligent, devotat, iube~te

copiii. Posedii un simt olfactiv bine dezvoltat, 0 mare
5iguranta la urmarirea vinatului, este tenace 9i neobo-
sit in lucrul sau, de9i cam domol.

Este folosit la viniitoarea de iepuri, caprio are, vulpi,

fazani 9i mistreti. De asemenea, ca un delicios dine de
insotire.

235
 210 COPOI NEGRU CU PETE RO$CATE PENTRU
RATONI
Black and Tan Coonhound
S.U.A.

Copoiul are 0 origine antica, fiind descendent direct

al ciinelui Talbot din Evul Mediu, care a ajuns mai in-
tii in Anglia, odata cu Guillaume Cuceritorul 1?iapoi a
trecut in S.U.A. impreuna cu primii coloni1?tibritanici.
In America, dinele Talbot a fost incruci1?at cu Foxhound
de Virginia cu parul negru 1?i r01?u,rezultind astfel
Copoiul negru 1?ir01?u Coonhound, la care, intre timp,
s-a adaugat 1?iaportul de singe al rasei Bloodhound.
Astfel, adeseori, acest Coonhound este confundat cu
Foxhound sau cu Bloodhound.
300
Ciine puternic, musculos, cu capul purtat sus, cra-
Inaltimea : niul boltit, ochii intunecati 1?i proeminenti, urechile
M. 63-68 cm prinse jos, inguste, subtiri, moi 1?icatifelate atirnind in
F. 58-63 cm pliuri, botul patrat 1?ilung. Trupul este viguros, pieptul
adinc, potrivit de mare, spatele mai mult scurt, u1?or
Greutatea: bombat, puternic 1?imusculos. Picioarele sint puternice,
M. 22,5-27 kg cu osatura solida. Coada puternica, groasa la baza, sub-
F. 22,5-27 kg tiindu-se spre virf, este purtata in forma de sabie.
Culoarea parului : Parul este neted, striHucitor, destul de des pentru a
Negru de carbune ,cu pete r01?catela ochi, rezista la intemperii.
bot, piept 1?ipicioare ; pete negre pe labe
Este un vinator n')cturn deoarece ratonii se vineaza
numai noaptea. Poseda un simt olfactiv remarcabil.
Este folosit la viniHoare pentru orice fel de vinat 1?i,
in special, la vinato;lrea de ratoni.

236
 211 COPOI IUGOSLAV DE MUNTE
Jugoslayenski planinski gonic
IUGOSLAVIA

Ciine robust, de talie mijlocie, cu cap mare, lat dar

proportionat fata de corp, nasul negru, ochii intune-
cati, cu 0 privire inteligenta. Urechile subtiri ~i adinci,
destul de departate una de alta, cad in falduri pe ling a
cap, rotunjite la virf. Trupul este viguros, lung, cu
aspect simetric ~i armonios, pieptul adinc, spatele drept,
musculos. Coada in forma de sabie ata~ata in linie cu
279 spatele, atirna de-a lungul picioarelor pina la articu-
latie. Picioarele sint drepte, puternice, cu osatura solida.
F. 45-55 cm Greutatea: Parul este scurt, neted, destul de gros, cu un puf bogat.
M. 45-55 ,cm M.-
Iniiltimea : F. - Ciine calm, indraznet, afectuos, cu un simt olfactiv
Culoarea piirului :
deosebit, tenace ~i perseverent in urmarirea vinatului,
cu latrat puternic, armonios.
Fond negru cu pete ro~u inchis sau ru-
giniu; 0 pata alba sau cenu~ie pe piept Excelent dine de vinatoare, mai ales in munti.

212 COPOI BALCANIC

Balkanski gonic
IUGOSLAVIA

Copoiul balcanic face parte dintr-o rasa autohtona

iugoslava de inalta clasa.
Ciine de talie mijlocie, puternic, eu capul lung ~i
osos, ochii de euloare brun deschis, eu expresie inte-
ligenta. Urechile de lungime medie, nu prea late, prinse
sus, atlrna de-a lungul capului. Trupul este simetric,
150 potrivit de lung, spatele lat ~i lung, pieptul adinc. Coada
destul de scurta, prinsa nu prea sus, puternica la bail,
este purtata dreapta sau putin curbata. Picioarele sint
Iniiltimea : museuloase ~i puternice. Parul este scurt ~i des, eu puf
M. 46-54 cm moale.
F. 44-52 cm
Greutatea: Este un dine viguros, cumi~cari nervoase ~i vioaie,
M. circa 20 kg energic, rezistent la intemperii, tenace. Poseda un la-
F. circa 20 kg trat puternic.
Culoarea piirului : Fiind un bun vinator in toate formele de teren ~i
Ro~u-galbui sau brun-ruginiu; manta pe orice vreme, este folosit la vin'iitoarea de iepuri ~i
neagra ; 0 stea alba pe piept diprioare.
237
 213 COPOI ISTRIAN CU PAR ASPRU
Istrski Estrodlaki gonic
IUGOSLAVIA

Este una din rasele favorite a1e vinatorilor din

Jugoslavia.

Ciine gonitor cu corpul svelt, capul lung, uscat ~i

ingust, nasul negru, botul -lung, bine dezvoltat, ochii
de culoare inchisa, cu privirea vioaie ~i atenta. Ure-
chile fine, ata~ate mai Sus de rrinia ochilor, atirna
plat de-a lungul faIcHor. Trupul este viguros, bine con-
struit, pieptul bombat, nu prea mare dar destul de
adinc, spatele mare ~i drept. Coada de lungime mijlo-
cie, prinsa sus, mai puternica la baza subtiindu-se spre
] 52 virf este purtata u~or curbat in sus insa niciodatcl dea-
supra spatclui. Picioarele sint drepte, solide ~i muscu-
Inaltimea: loase. Parul este scurt, des, aspru, lucios.
M. 46-58 cu; ideal: 52 em
F. ceva mai midi
Cu aspect sobru, inteligent, este un excelent dine
Greutatea: de lucru. Poseda un instinct de vinator inascut, vineaza
M. 16-24 kg; ideal: 20 kg pe orice vreme ~i in terenuri stincoase.
F. 16-24 kg ; ideal: 20 kg I

Culoarea parului : Este folosit la vinatoarea de iepuri, vulpi ~i capri-

oare.
Alb ea zapada ; masca galben-portocalie ;
stea alba pe frunte sau picatele portocalii
pe urechi

214 COPOI ISTRIAN CU pAR SCURT

Istrski Kratkodlaki gonic
IUGOSLAVIA

Are acelea~i caraetere morfologice ~i utilizari ca ~i

Copoiurristrian cu par aspru. Se deosebe~te numai prin
:"'j'
,
. '·f, structura parului, care este scurt, fin ~i des ~i prin
forma corpului, care este ceva maizvelt ~i mai u~or.

Inaltimea :
·.t~l
.;;.~
t;..}S 151
M. 46-58 cu ; ideal: 52 em
F. ceva mai mica
Greutatea:
M. 14-20 kg ; ideal: 18 kg
F. 14-20 kg ; ideal: 18 kg
Culoarea parului :
Alb ca zapada ; masca galben-portocalie ;
o stea alba sau portocalie pe frunte
238
 215 COPOI DE PE VALEA SAVEl
Sawe Bracke
IUGOSLAVIA

Rasa autohtona iugoslava" raspindita in Valea riu-

lui Sava.

Copoi de talie mijlocie, puternk, eu capul alungit

~i ingust, nasul negru, ochii de ewoare inchisa, cu pri-
vire vioaie. Urechile atirninde, rotunjite la margini, sint
destul de lungi. Trupul este puternic, cu schelet solid,
pieptul adinc ~i spatele lat, drept ~i puternic. Coada des-
tul de scurta prinsa nu prea sus, mai puternica la baza,
154 subtiindu-se spre virf, este purtata drept sau u~or
curbata insa niciodatii deasupra spate1ui. Picioarele sint
Iniiltimea : drepte, musculoase, cu osatura puternidL Parul este
M. 46-58 cm scurt, des ~i destul de aspru.
F. ceva mai mica
Greutatea: Ciine ascultator, robust, rezistent la intemperii, vi-
guros, cu aspect simpatic, vioi. cu mers u~or.
M. circa 18 kg
F. circa 18 kg Este folosit la vinatoarea de iepuri ~i caprioare.
Culoarea piirului :
Fond ro~cat, galben-auriu ; auriu sau ro!,m-
aramiu; peste albe pe cap, piept, burta,
labe ~i virful cozii

239
 216 COPOI ARDELENESC
Erdely Kopo
UNGARIA

Se disting doua varietati: Copoiul ardelenesc eu

241
In~ltimea :
M. eu picioare lungi : 55-65 em
M. eu pieioare seurte : 45-50 em
F. eu picioare lungi : 55-65 em
eu pieioare seurte : 45-50 em
Greutatea:
M. 30-35 kg
F. 30-35 kg
Culoarea parului :
Pentru varietatea cu picioare lungi : fond
negru eu 0 pata alba pe frunte, piept, pi-
eioare 1;>i
virful eozii
Pentru varietatea cu picioare scurte : fond
brun-ro~eat, masea neagra, 0 paUi alba pe
frunte, piept, picioare ~ivirful eozii
pieioare lungi :;;iCopoiul ardelenese eu p~cioare scurte.
Au. aeelea:;;i earactere morfologice deosebindu-se prin
taha lor - Copoiul eu picioare lungi fiind mai mare -
:;;iprin struetura parului - la Copoiul eu picioare lungi
parul estemailung.maides.maistrinspeeorp.mai
aspru :;;ilucios :;;ieu puf, in timp ee la Copoiul eu pi-
eioare seurte parul este seurt, tare :;;idrept.
Caraeterele morfologiee sint eomune la ambele va-
rietati.
Este un dine voinie, eu trup viguros, eu eapul mai
lung insa nu aseutit :;;ieraniul putin bombat ; oehii sint
de marime medie, ovali, puti'n oblici, de euloare brun
inehis. Ureehile plasate nu prea sus atirna far a falduri,
eu marginile rotunjite. Trupul es~e aproape patrat, piep-
tul mare :;;inu pre a adine, spatele drept. Coada prinsa
jos, eu virful putin eut'bat, atirna in jos ; la vinatoare
eoada este ridieata :;;isucita deasupra spatelui ; mem-
brele sint puterniee r;;idestul de museuloase.
Este un dine indraznet, eu simt olfactiv exeelent,
foarte .aseultator, u:;;orde dresat, eurajos, tenaee, eu simt
de orientare deosebit. Exeelent vinator ; in aetiune latra
aseutit. Foarte devotat stapinului pe care n apara eu
indirjire.

Copoiul eu pieioare lungi este utilizat, in special, la

vinatoarea de eerbi, mistreti :;;ivulpi.
Copoiul eu pieioare seurte este utilizat, eu predilee-
tie, la vinatoarea de iepuri :;;i vulpi.

240
 217 PREPELICAR SPANIOL
Sabueso Espanol
SPANIA

Are aceea~i ongme ca ~i ceilalti copoi europeni,

avind ca stramo~i dinii egipteni adu~i in Europa de
negustorii fenicieni ~i greei. Rasa este ins a raspindita in
Spania din timpuri aUt de indepartate indt este privita
ca 0 rasa autohtona. Se disting doua varietati de pre-
pelicar : de talie mare ~i de tcrlie mica. Ambele varie-
tati au acelea~i caractere morfologice ~i utilizari, deose-
bindu-se prin talie, culoarea parului ~i aspectul general.
Prepelicarul spaniol de talie mare este un dine
puternic, totu~i svelt, cu 0 expresie grava, serioasa.
Varietatea de talie mica este mai u~or, cu mi~cari mai
vioaie, cu aspect de dine sprinten ~i vesel. Capul este
lunguiet, craniul bombat, botul destul de lung ~i fin,
oehii eastanii, urechile ~ungi, fine ~i suple, cu marginile
rotunjite. Trupul este viguros, pieptul mare, lung ~i
204 adinc, spatele drept ~i orizontal. ~icioarele sint drepte,
musculoase, cu osatura puternica. Coada conica prinsa
jos atirna dnd ciinele este in repaus ~i este putin ri-
dicata, in forma de sabie insa niciodata rotunjita pe
spate, dnd dinele este in mi~care..Parul este scurt, fin,
neted ~i lucios.
Cline cu aspect impunator, curajos, energic, cu sim-
tul olfactiv bine dezvoltat. Are un liitrat placut.
Este folosit la vinatoare, pentru orice animal, in
orice teren.
Inaltimea :
M. talie mare: 51-56 em
talie miea : sub 51 em
F. talie mare: 49-52 em
talie midi: sub 49 em
Greutatea:
M.-
F. -

Culoarea parului :
La talie mare : fond alb, eu pete mari 1'0-
tunde, portoealii sau negre
La talie mica: fond alb cu pete ro~ii sau
negre
241
21 - 330 rase de ciinl, in imaginl
 218 COPOI SICILIAN DE ETNA
Cirnenco dell'Etna
ITALIA

Rasa de ongme foarte veche. Se pare ca stramo$ii

ar fi ogarii adu$i din Asia ~i Africa de negustorii feni-
cieni in arhipelagul grec€sc $i in Sicilia unde, ca ur-
mare a incruci~arilor cu ciinii indigeni, au rezultat
exemplarele actuale. Rasa autohtona siciliana. In
Adrano se afla un templu inchinat unei zeitati locale,

199

Iniiltimea :
M. 46-50 + 2 cm
F. 42-46 + 2 cm
Greutatea:
M. 12-14 kg
F. 10-12 kg
Culoarea piirului :
Unicolor: aramiu; aramiu ~i alb ; banda
alba pe cap ~i piept; pete albe pe burta,
picioare ~i virful cozii; manta alba uni-
colora sau cu pete portocalii

242
 templu care, dupa scriitorul Elianus, era pazit de ace~ti
ciini cunoscuti ca avind calitati supranaturale: erau
prieteno~i numai cu credincio~ii ; pe du~mani, pe necre-
dincio~i ii atacau necrutator.
Ciine cu linie clasica de ogar, cu trup armonios ce
se inscrie intr-un perfect patrat, cu osatura u~oara. Ca-
pul fin, delicocefal, cu bot lung, subtire, cu ochii mici,
putin ovali, de culoare cenu~ie, cu privire vioaie ; ure-
chile de forma triunghiulara ata~ate sus ~i purtate
drept in sus sint rigide. Trupul este svelt, de lungime
egala cu iniiltimea, pieptul destul de ingust, spatele lung
~i ingust. Coada prinsa jos, uniforma ca grosime pe
toatii lungimea ei, este purtata ca un iatagan in repaus,
iar in actiune este purtata deasupra spatelui ca 0 trom-
peta. Picioarele sint lungi, uscate, subtiri, cu osatura
fina. Parul este scurt pe cap, urechi ~i picioare, mai
lung, neted ~i bine aderent pe trunchi ~i coada.
Ciine svelt, cu 0 mare rezistenta la oboseala, inteli-
gent, credincios, lini~tit ~i gratios.
Este folosit la vinatoarea de iepuri in terenuri di-
ficile, stincoase.

COPOI NORVEGIAN PENTRU VINAT pASARI

Lundehund
NORVEGIA
219
Rasa veche norvegiana, raspinditii mai ales in nor-
dul tarii. Tip de ciine deosebit ce se caracterizeazii prin
citEva anomalii, ca urmare a unui stil de vinatoare fo-
losit in Nord: are cinci gheare, iar a ~asea este indoita ;
in timp ce alti ciini au patru gheare ~i a cincea indoitii ;
are 7 pina la 8 perinite la picioare, pe cind alti ciini au
numai cinci perinite. Datoritii acestor caracteristici ~i a
taliei mici, este un ciitarator versat : se strecoara intre
crapaturile stincilor de unde ia cu grija puii de pasare
din cuib ~i-i aduce, nevatamati, st'apinului. $i urechile
acestor ciini au 0 particularitate deosebitii: cartilajul
partii superioare se poate inchide, chiar dad urechile
sint purtate pe jumatate drepte. Probabil, ciinele se
apara astfel impotriva picaturilor de apa ce cad. in
265 grote.
243
21*
 220 BRAe RHODESIAN
Rhodesian Ridgeback
AFRICA DE SUD

Rasa veche africana, rezultat<l din incruci~area ve-

chilor dini de vinatoare din Rhodezia cu dini mai 1'0-
bu~ti, de tipul Bloodhound. Este putin cunoscuta ~i ras-
pindita in alte tari.
Cline solid, musculos, cu forme simetrice. Caracte-
146 ristica rasei este cresta de pe spate formata din par
ce cre~te in directie opusa de restul parului. Are capul
Iniiltimea : Greutatea: destul de lung, cu craniul plat, botul lung ~i puternic,
M. 63,5-68,5 cm M. 33,9 kg ochii rotunzi, stralucitori, plini de inteligenta. Urechile
F. 61-66 cm F. 29,4 kg ata~ate sus, de marime mijlocie, mai late la baza, in-
Culoarea piirului : gustlndu-se spre virfuri, sint purtate strins lipite de
Galben deschis; auriu pin a la ro~u cap. Trupul este vinjos, pieptul profund, cu 0 buna ca-
aramiu ; pete albe pe piept ~i labe pacitate, spatele drept. Coada, nu prea groasa, ata~ata
nici prea jos nici prea sus, este purtata putin curbata.
Picioarele sint perfect drepte, musculoase, cu osatura
puternica. Parul este scurt, des, fin ~i lucios.
Cline plin de vitalitate, vioi, iute, rezistent; su-
port'a foarte bine clima Africii rezistind ~i 24 de ore fara
sa bea apa.
Este folosit la vinatoarea de lei. Celebrul vinator
Cornelius yon Rooyn 11considera ca un dine deosebit
de dotat la vinatoarea regelui animalelor : el provoaca
leul prin latrat ~i 11atrage in biltaia pu~tii vinatorului.
Este ~i un excelent dine de paza.

Iniiltimea : Este un tip de spitz mic, vioi, cu trup viguros, capul

M. 32-36 cm de forma piramidala, botul subtire ~i fin, ochii eu pri-
F. 30-34 cm vire prietenoasa, de culoare bruna : urechile drepte ~i
Greutatea: ascutite la virf sint purtate vertical. Trupul este ar-
M. circa 6 kg monios construit, cu pieptul nu pre a lat insa musculos
F. circa 6 kg ~i cu spatele drept. Coada este ondulata pe spate. Pi-
cioarele puternice, cu osatura solida, sint drepte. Parul
Culoarea piirului : poate fi scurt sau lung, de grosime mijlocie ; este neted
Negru; cenu~iu; brun-diverse nuante; La exemplarele cu par scurt, aspru ~i linos la exem-
brun amestecat cu alb plarele cu par lung.
Cline vioi, atent, cu foarte mult temperament.
Este folosit la vlnatoarea de p'asari pe stinci.
244
 221 BRAe DE BALEARE
Podengo-Ibicenco
SPANIA

Este 0 rasa rustica ongmara din insula Ibira,

cunoscuta ~i raspindita in insulele Baleare, mai ales in
insula Majorca unde se gasesc cele mai frumoase exem-
plare. De asemenea, este raspindita ~i in regiunea Cata-
loniei ~i Valeneiei purtind diferite denumiri : Malorqui,
Xarnelo, Ciine de Baleare. Exista trei varietati : cu par
neted, cu par aspru ~i cu par lung; toate au acelea~i
caractere morfologice ~i utilizari.
89
Cline sprinten ~i vioi, cu schelet puternic, cap lung
Iniiltimea : ~i ingust de forma tronconica, craniu lung ~i turtit, bot
M. 60-66 cm pro eminent, ochi mici ~i oblici, de culoare maronie, cu
F. 57-63cm privire inteligenta. Urechile mobile, fine, mai mult
scurte, sint fara par in interior. Trupul este suplu, piep-
Greutatea: tul adinc, ingust ~i lung, spatele drept. Coada lunga ata-
M. circa 22,5 kg ~ata destul de jos este supla; in repaus atlrna in jos
F. circa 19 kg pe Hnga coapse ; in actiune este ridieata, dreapta sau in
Culoarea piirului : forma de secera. Picioarele sint lungi, uscate ~i puter-
Unicolor : alb, ro~;u sau adimiu ; bicolor : nice. Pal'lll este, dupa varietate, neted, aspru sau lung.
alb ~i ro~u ; alb ~i aramiu Parul lung este aspru ~i bogat, mai seurt pe cap ~i
urechi, ~imai lung la coapse ~i coada.
Este un dine ~iret, inteligent" dodl ~i retinut. La
alergare face salturi mari, vineaza condus mai mult de
miros ~i auz dedt de vedere. Ataca eu rapiditate ~i este
un excelent urmaritor ~i aportor al vinatului. Vineaza in
terenuri dificile, in tufi~uri de nepatruns, mai ales in
haite.

Este folosit la vinatoarea de iepuri ~i prepelite ; de

asemenea, la vinatoarea de animale mari de prada.

245
 222 BASENJI
Terrier du Congo
AFRICA DE SUD

Rasa foarte veche cunoscuta inca de acum 3000 de

ani, rezultata din vechii dini de vinatoare egipteni. Se
cunose doua tipuri: unul care se nume~te "Cline de
dmpie", de culoare ro~cat-deschis, cu un mare plastron
alb pe piept (care se intinde ~i la git formind un colier
alb) ~i pete albe la picioare. Celalalt, numit "Cline de
padure", are 0 talie ceva mai mica ~i este de culoare
ro~cat-inchis, aproape aramiu, cu mici pete albe.
Este un dine suplu ~i sprinten, bine cladit, cu capul
frumos conturat, de marime mijlocie, eu craniul plat,
botul destul de lung ~i subtire, nasul negru. Cind ure-

43

246
 chile se ridiea in sus se formeaza pe frunte ni~te eute-
riduri - caraeteristica rasei - care-i dau un aspect
vesel ~i eopilaros. Oehii miei, migdalati, de euloare eas-
taniu-inehis, sau mai deschis, ehiar galben, au 0 pri-
vire patrunzatoare. Ureehile seurte, aseutite, fine, sint
purtate drept. Trupul este scurt ~i drept, pieptul de
marime mijlocie, spatele drept. Coada plasata sus este
rulata deasupra spatelui formind unul sau doua inele.
Pieioarele sint drepte, museuloase, eu osatura solida.
Parul este seurt ~i matasos. Aeest dine nu latra nici-
odata ; tbtu~i nu este mut : seoate ni~te sunete care sea-
mana eu un jodler elvetian sau eu dnteeul eoeo~ului.
Este eel mai eurat dine, se eurata ea 0 pisica, este
inteligent, vioi, afeetuos ~i foarte devotat. Iube~te mult
copiiL
Expert in depistarea vinatului, este folosit la vma-
toarea de animale salbatice. Este ~i un exeelent inso-
Iniiltimea : titor.
M. 40 em
F. 40 em
Greutatea:
M. 9-10 kg
F. 7,5-8,5 kg
Culoarea piirului :
Negru; negru-cenu~iu sau brun-desehis
eu pete brun-ro~eat desehis; pete albe
pe piept ~i labe

247
 GRUPA a VIl-a PREPELICARI - PONTATORI
- fara rasele britanice -

a) eu probe de lucru 231. Prepeliear danez

Gammel Dansk Hosenhund
232. Brae de Burgos
223. Brae german eu par scurt
Perdiguero de Burgos
Deutscher Kurzhaariger V orstehhund 233. Brae de Ariege
224. Brae german eu par aspru Bmque de l'Ariege
Deutscher Drahthaariger V orstehhund 234. Brae de Auvergne
225. Brae german eu par lung Bmque d'Auvergne
Deutscher Langhaariger Vorstehhund 235. Brae de Bourbonnais
226. Brae german eu par 1epos Bmque du Bourbonnais
Deutscher Stichelhaariger V orstehhund 236. Brae Dupuy
227. Brae mare de MiinsterHinder Braque Dupu y
237. Brae francez - tip Pirinei, talie miea
Grosser Milnsterliinder
Braque Fmnc;ais - type Pyrenees, petite
228. Brae mie de MiinsterHinder taille
Kleiner Milnsterliinder 238. Brae francez tip Gascogne
229. Pudel-Pointer Bmque Fmnc;ais - type Gascogne
230. Prepeliear de Weimar 239. Brae Saint Germain
Weimaraner Braque Saint Germain
248
240. Prepeliear breton
Epagneul Breton
241. Prepeliear franeez
Epagneul Franc;ais
242. Prepeliear de Pont Audemere
Epagneul de Pont Audemere
243. Prepeliear Picard
Epagneul Picard
244. Griffon eu par linos - Boulet
Griffon a poil laineux
245. Griffon eu par aspru
Griffon d'Arret a poil dur
246. Prepeliear olandez
Drentsche Patrijshond
247. Staby Hond
Stabijhound
248. Spaniel olandez
Wette1'hound
249. Brae maghiar eu par seurt
Viszla
250. Brae maghiar eu par aspru
Viszla
251. Brae italian
Bracco Italiano
252. Griffon italian - Spinone
Spinone Italiano
253. Brae portughez
Perdigueiro Portugues
254. Prepeliear de Boemia, eu par aspru
Cesky Fousek
255. Prepeliear albastru de Pieardia
Epagneul bleu de Picardie
256. Barbet
249
GRUPA a VII-a
Prepelicari - Pontatori
fara rasele britanice -

Prepelicarii pontatori continentali (se numesc a$a pentru ca

s-au format in tarile Europei), sint caracterizati prin temperament
vioi, rezistenta marita la intemperii (mai redusa la oboseala $i cal-
dura), miros dezvoltat, pasiune deosebita pentru aport, cheta po-
trivit de larga. Au 0 utilitate multipla fiind intrebuintati, deopo-
t7'iva, la balta, la $es $i la munte. .
Xenofon vorbe$te in lucrarile sale despre ace$ti dini obi$nuiti
care, apropiindu-se de vinat, se opresc nemi$cati, tremurind de
excitare, zn loc sa urmareasca vinatul.
Ceea ce pe atunci era un defect, pe parcuTsul anilor $i, mai
ales, in perioada vinatorii cu pU$ca, a devenit 0 calitate.
Intr-adeviir, dinii pontatori sint instruiti pentru cercetarea
terenului. Ei se caracterizeaza prin faptul ca in momentul dnd
simt vinatul "il ponteaza", se 0pTesc $i "ramin in aree', adica in-
CTemenesc in pozitia in care au prins mirosul vinatului $i ramin
nemi$cati, "stana de piatra", cu 0 laba 7'idicata $i cu botul in vint.
Aceasta atitudine constituie semnalul caTe indica vinatorului ca
vinatul se gase$te la mica distanta, in diTectia indicata de botul
dinelui. Prepelicarii pontatori sint instruiti sa stlrneasca vinatul
numai la comanda vinatoTului $i, dupa focul de arma trebuie sa
a$tepte comanda de "aport" pentru a aduce vinatul ucis sau nu-
mai ranit. La ace$ti dini, auzul este foarte dezvoltat. Ei pot per-
cepe chiar ultrasunete, vibratii de inalta frecventa, pe caTe urechea
omeneasca nu le poate auzi. Dar mirosul este simtul cel mai dez-
voltat la prepelicarul pontato7'. Pentru el, lumea se compune din
zeci $i zeci de mirosuri $i adieri care se incruci$eaza, se amesteca
sau se transforma. Intr-o astfel de multitudine. de mi1'Osuri, bune
$i rele, puternice $i slabe, dinele recunoa$te perfect efluvii pe
care omul este incapabil sa le distinga.
250
 Prin eomporta'rea lor fatii de vinat, prepeliearii se impart in
pontatori (de aret) §i seotoeitori (st1.rnitori). Pe plan international
se folosese diferite clasifieiiri. In literatura franeezii de speciali-
tate, toti p7'epeliearii sint numiti "dini de aret", de§i unele rase
(spanielii, retrieverii), nu ponteazii. Federatia Chinologieii Inter-
nationalii 1.iimparte in prepelieari eontinentali §i prepelieari de
origine britanieii. Prepeliearii pontatori eontinentali sint repre-
zentati prin rasele : Brae german, Brae franeez, Brae Saint Ger-
main, Pudel Pointer, Miisterliinder, Grifon, Barbet, Viszla ma-
ghiarii, Braeul italian, Prepeliearul franeez, Prepeliearul german.
Prepeliearii se earaeterizeazii, in general, prin cap §i oehi ex-
presivi, ureehi mari §i blegi, nas foarte b'un §i deosebitii pasiune
pentru eiiutarea vinatului viu, in unele eazuri pentru eiiutarea $i
chiar aportarea (adueerea) vinatului viu, impu§eat. Prin tempe-
rament, prepeliearii pontatori sint aetivi, aseultiitori, fideli, bl1.nzi.
Apreciati pentru aeeste ealitiiti §i pentru eleganta l07', multi
au devenit dini insotitori.
251
 Nr.
curent
Nr. Denumirea rasei. Tara de origine. Istoric,
standardului descriere morfologica, utilizare
F.e.I.

223 BRAC GERMAN CU pAR SCURT

Deutscher Kurzhaariger Vorstehhund
GERMANIA

Ca toti ciinii continentali de aret cu par scurt ~i

acest brac german descinde din vochii brad spanioli
care in secolul al 17-lea au aparut in Germania, Franta
~i AngEa. Pentru ameliorarea rasei ~i obtinerea unui tip
de dine mai u~or s-,au efectuat mai multe incruci~ari cu
rasele engleze~ti Pointer ~i Foxhound. Dupa alte se-
lectionari au rezultat exemplarele actuale de braci ger-
mani cu par scurt, cunoscuti ~i apredati in America,
119 Franta, Anglia ~i, mai ales, in Germania.
Ciine cu constitutie puternica ~i proportii armonioa-
se. Aspectul sau general denota fort§. ~i tenacitate. Cor-
pul este solid, capul uscat, bine modelat, craniul lat,

Iniiltimea:
M. 62-64 cm
F. minim 58 cm
Greutatea:
M. 25-30 kg
F. 25-30 kg
Culoarea piirului :
Brun; crem cu alb la piept ~i plclOare ;
masca bruna : putin alb pe f.'ilci ; galben-
ro~cat ; roib-intunecat ; capul brun
252
 u$or bombat, nasul mare, de culoare maron, bine des-
chis, lat $i mobil ; botul este lung $i puternic, ochii mici,
nu prea proeminenti, cu privire vie, inteligenta $i bUnda.
Urechile netede, de lungime mijlocie, rotunjite la mar-
gini, sint prinse sus, bine lipite de cap $i atirnate. Trupul
este musculos, gitul foarte puternic, pieptul mai mult
adinc decit lat, spatele scurt, lat, bine impachetat cu
mU$chi. Coada prinsa sus, mai puternicii la baza, este
amputata cu ° treime sau jumatate. In repaus este pur-
tata atirnind, in mi$care este orizontala, insa nu ridi-
cata spre spate. Picioarele, eu osatura puternica, sint
drepte $i musculoase. Hirul este scurt, des $i tare, bine
lipit de corp.
Este un dine inteligent, lini$tit, nu prea iute, ele-
gant, cu simtul olfactiv excelent (cauta cu nasul ri-
dicat) $i aret ferm, este U$or de dresat, insa trebuie °
mina energica. Ata$at ~i credincios stapinului.
Pretutindeni este folosit cu preferinta la orice vinat,
in orice teren. Este $i un insotitor minunat.

253
22 - 330 rase de ciini, in imagini
 224 BRAC GERMAN CU pAR ASPRU
Deutscher Drahtaariger Vorstehhund
GERMANIA

Rasa de ongme destul de reeenta, rezultata la in-

eeputul seeolului nostru din mai multe inerud9ari ~i
seleetionari anevoioase, efeetuate de ereseatorii ger-
mani, franeezi 9i englezi Korthals, Contele Braunfels
~i Hagewald. Pentru obtinerea exemplarelor superbe de
astazi au fost ineruei~ate exemplare din rasele selee-
tionate de griffoni din Olanda, Germania, Elvetia 9i
98 Franta eu exemplare de braci germani 9i exemplare din
rasa Barbet. Ulterior, sub impulsul "Soeietatii germane
de rase eu par aspru" s-au efeetuat ineruci~ari intre
Iniiltimea : Greutatea: Braeul german 9i ciini din rasele Caniehe, Pointer 9i Ai-
M. 60-67 em M. 35-40 kg redale, obtinindu-se ni9te exmplare de braci eu par as-
F. 56-62 em F. 35-40 kg pru deosebit de dotati, ciini far a asemanare.
Culoarea parului : Ciine de aret eu infati~are distinsa, eu corp prop or-
Brun intuneeat; brun eenu~iu; negru tionat, cap model'at de lung, bot lat ~i lung, eu mustati,
eastaniu oehii vii, intuneeati, eu 0 expresie vioaie. Ureehile de
lungime medie, prinse sus, plane, rotunjite la margine,
sint pur tate atirnind. Trupul este solid, pieptul mode-
nit de lat ~i adine, spatele drept ~i lung. Coada prins a
sus. este amputata, insa nu pre a seurt. Picioarele sint
drepte 9i puterniee. Parul este aspru, de lungime mij-
locie, mai seurt pe pieioare, foarte des pe ureehi. Are
sprineene stufoase ~i barba.
Cline vioi, energie, inteligent, eurajos, elegant. Se
dreseaza u90r, insa are nevoie de 0 mina energiea. Este
devotat, eredincios, foarte aseultator.
Cline pontator 9i aportor al vinatului ideal in pa-
dure 9i mla~tini. Este ~i un exeelent ciine de insotire.

254
 225 BRAC GERMAN CU pAR LUNG
Deutscher Langhaariger Vorstehhund
GERMANIA

Se cunosc putine lucruri despre ongmea acestui

brae. Se presupune ca ar fi descendentul dinilor din
Evul Mediu folositi la vIni'itoarea cu uliu ~i la vinatoarea
de prepelite, care au fost Incruci~ati cu Prepelicarul
francez. In prezent este pe cale de disparitie, fiind I.n-
locuit de Bracul german cu par aspru, dinele multi-
lateral.
117 Cu conformatie robusta ~i corpul musculos are, to-
tu~i, 0 Infati~are eleganta, cu 0 expresie de inteligenta
Iniiltimea : ~i noblete. Capul este lunguiet, craniul u~or boltit, nasul
M. 63-70 em nu prea ascutit, de culoare bruna ; ochii de culoare cas-
F. 63-70 em tanie sint expresivi ~i vioi ; urechile late, lipite pe cap,
Greutatea: rotunjite la margini, sint acoperite cu par u~or ondulat.
Trupul este solid, pieptul adIne, spatele solid ~i scurt.
M. 30 kg Coada bine prinsa este purtata orizontal sau putin ri-
F. 30 kg dieata, Insa bine Intinsa. Picioarele sint drepte, museu-
Culoarea piirului : loase. Parul este tare, lucios, u~or ondulat, mai lung pe
Brun fara pete ; brun cu alb la piept $i git, piept ~i burta ; pe cap parul este mai scurt ~i neted ;
picioare; masca bruna; roib Intune cat, prezinta franjuri bogate pe picioare, coadii ~i urechi.
capul brun
Ciine vioi, inteligent, tenace, ascultator ~i blajin,
devotat li'ieredincios.
Este folosit la viniitoare pentru orice vinat, in orice
teren ~i In special pentru scotocirea In desi~ 1?imla~tini.
Este ~i un bun insotitor.

255
22*
 226 BRAC GERMAN CU pAR 'fEPOS
Deutscher Stichelhaariger Vorstehhund
GERMANIA

Este eonsiderat ea fiind eel mai veehi dintre braeii

germani. Totu$i, a fost seleetionat relativ de eurind In
Frankfurt pe Main. Este pe eale de disparitie, fiind pu-
tin eunoseut $i rasplndit. ehiar In Germania.

Cline de talie mijloeie, eu eonformatie puterniea,

insa nu greoi, eu lnfati$are mindra $i serioasa. Capul este
232 de marime medie, eu botul potrivit de lung, nasul mare,
museulos, de euloare bruna ; oehii u$or ovali, de euloare
maron, mai lnehis sau mai desehis dupa euloarea blanii,
Inaltimea: au sprineene bogate $i stufoase. Ureehile ata$ate sus
M. 60-66 em de lungime $i marime mijlocie, slnt rotunjite la margini
F. eeva mai mica $i atlrna de-a lungul eapului. Trupul este robust, pieptul
Greutatea : adIne, spatele drept $i mare; eoada, de lungime mij-
M. 30 kg locie, ata$ata nu prea jos, este dreapta sau u$or eurbata.
F. 30 kg Pieioarele slnt drepte $i museuloase. Parul, In general,
trebuie sa aiba lungimea de eea. 4 em, dispus In aeeea$i
Culoarea parului : direetie ; pe cap este mai seurt, aspru $i bine aderent ;
Brun si alb; eenu$iu; pete mari brune, are mustati $i barba bogata; sprineene puterniee $i stu-
izolate
foase ; la picioare parul formeaza franjuri ; eoada este
aeoperita eu par bogat $i mai lung.
Cline eurajos, inteligent, eu earacter ferm. Este
energie, vioi, aseultator $i devotat.

Bun pontator $i aportor in padure $1 m mla$tini,

este folosit la vinatoare pentru oriee animal $i In oriee
teren. Este si un bun lnsotitor.

256
227 BRAe MARE DE MUNSTERLXNDER
GI"OSSerMiinsterIander
GERMANIA

Este urma~ul "Ciinelui de uliu" al Evului Mediu ~i

o rudcl apropiata a Prepelicarului francez cu care se
aseamana foarte multo S-a dezvoltat mai ales in tinutul
Munster, de la care a primit ~i numele. Un timp a fost
pe eale de disparitie, pina cind ereseatorul Edmund
Lons s-a oeupat mai indeaproape de el. Prin seleetio-
nari dirijate, aeesta a obtinut exemplarele aetuale
apreeiate in Germania ~i, mai ales, in Elvetia.
Cline solid, pHieut la vedere, eu infati~are eleganta
~i conforma tie eehilibrata. Capul este lunguiet, eraniul
nu prea mare ~i putin rotunjit, botul potrivit de lung,
nasul de euloare bruna, oehii de euloare desehisa, vii
~i expresivi ; ureehile, ata~ate sus, triunghiulare, sint
lipite de cap. Trupul este viguros, pieptul potrivit de
adine, spatele drept. Picioarele sint drepte, solide ~i
museuloase ; eele din fata au franjuri. Coada, purtata
102 u~or atirnind este aeoperita eu par bogat. Pe tot eorpul,
parul este lung ~i plat, putin ondulat pe ureehi ~i pe
eoapse.
Ciine inteligent, istet, blind, devotat, aseultator. Un
exeelent pontator. Vineaza pe oriee teren, in cimpie,
in munti, in desi~ sau in mla~tini. Toate aeeste insu~iri
11fac sa fie un eiine de vinatoare multilateral. Vineaza
~i in haita.
Este folosit la vinatoare pentru oriee fel de vinat,
in oriee teren. Este ~i un exeelent ciine de insotire.

Iniiltimea :
M. 60-65 em
F. 58-63 em
Greutatea:
M. 20 kg
F. 20 kg
Culoarea piirului :
Alb eu pete mari sau pieatele negre ; ne-
gru-eenu~iu ; eapul negru ; pete mici albe

257
 228 BRAC MIC DE MUNSTERLANDER
Kleiner MUllsterHinder
GERMANIA

Are aceea~i ongme, acelea~i caractere morfologice

~i utilizari ca ~i Bracul mare de Munsterliinder, deose-
bindu-se numai prin marimea taliei ~i culorile parului.
Bracul mic de MunsterHinder este cel mai mic dine
german pontator.
Acest excelent ciine de vinatoare da satisfactie
celui mai pretentios vinator : are aret perfect, vineaza
pe orice fel de teren, scotoce~te maracini~urile ~i, ca
oricarui prepelicar, ii place sa inoate, nu se da inapoi
in fata mla~tinilor. Energia lui nu are egal dedt in
Iniiltimea : marea lui rezistenta.
M. 52-56 cm
F. 50-54 cm
Frumoasele lui urechi frematatoare, tinuta distinsa,
Greutatea: blana ingrijita ~i coada purtata vesel ii dau 0 alura
M. circa 16 kg deosebit de placuta. Toate acestea fac din el un dine
F. circa 16 kg de companie. foarte apreciat care ~tie sa ia parte, cu
Culoarea piirului : discretie, la viata de familie pe care 0 apreciaza multo
Brun deschis ; capul brun cu pete ; pete
albe deasupra ochilor ~i la bot

258
 229 PUDEL POINTER
GERMANIA
Dupa cum 11 aratii ~i numele, este rezultatul unei
ineruei~ari intre Pudelul german ~i Pointerul englezese.
Cline solid, eu eonstitutie puterniea. Capul de lun-
gime mijloeie este lat, eu sprineene stufoase ~i barM
ea un eioe; oehii sint mari, rotunzi, vii, de euloare
desehisa. Ureehile de marime mijloeie, sint plate, lipite
de cap, mai mult aseutite, bine aeoperite eu par. Trupul
216
este viguros, pieptul destul de mare ~i adine, spatele
drept ~i seurt. Coada eupata, purtata drept, fara fran-
juri, este aeoperita eu par aspru. Pieioarele sint drepte,
museuloase, eu tendoane bine dezvoltate. Parul este
aspru, des, de lungime mijlocie.
Ciine inteligent, energie, devotat ~i eredincios. Vi-
Iniiltimea : neaza in oriee teren - mla~tini, padure, cimpie - orice
M. 60-65 ; minim 56 em fel de vinat. Este un exeelent aportor. Are un miros
F. 60-65 ; minim 54 em deosebit.
Greutatea: Este folosit la vinatoare pentru oriee vinat ~l in
M. 25-30 kg oriee teren. Este ~i un bun· insotitor.
F. 25-30 kg
Culoarea piirului :
Brun sau ruginiu

259
 230 PREPELICAR DE WEIMAR
Weimaraner
GERMANIA

Apartine unei rase veehi de ciini brae formata din

ineruei~area Braeului german eu par seurt eu Limieri;
a fost ereat la mijloeul seeolului al 17-lea, fiind pro-
prietatea exclusiva a nobilimii din regiunea Sachs en-
Weimar din Germania. Mai tirziu, s-a raspindit ~i in
restul Germaniei, iar in 1929 ajunge ~i in America
unde este foarte mult apreciat.
99
Este un dine robust, ten ace, eu eonformatie sime-
trica ~i museulatura puterniea. Capul este de lungime
mijlocie, mai mare la mas cuI decit la femela ; botul este
lung ~i puternie, nasul de euloare inehisa. Oehii de
Iniiltimea : euloarea ehihlimbarului sint ovaIi, expresivi, inteli-
M. 59-70 em genti. Ureehile late, destul de lungi, rotunjite la mar-
F. 57-65 em gini, sint ata~ate sus. Trupul este solid, pieptul adine ~i
Greutatea : spatele destul de lung. Pieioarele sint useate, puterniee,
eu tendoane solide. Coada se amputeaza pin a la 0 lun-
M. 23-28 kg gime de 4 em la eateii In vlrsta de 2 zile ; la varietatea
F. 23-28 kg eu par lung se amputeza 2 pina la 3 vertebre cind eate-
Culoarea piirului : lul are virsta de 14 zile.
Gri-argintiu ; aramiu sau eenu~iu ; capul
~i ureehile au nuante mai desehise ; adese-
ori pe spate are a dunga de euloare mai
inehisa numita "linia tipar"

260
 231 PREPELICAR DANEZ
Gammel Dansk Honsehund
DANEMARCA
In eUl"sulseeolului al 17-lea, clteva exemplare de
elini de vinatoare au treeut din Spania in Danemarea,
unde s-au inmultit, devenind 0 rasa daneza bine eu-
noseuta ~i raspindita in toata tara.
Este un cline calm, atent, eu eorpul viguros a carui
281 lungime depa~e~te inaltimea ; eapul este mare, relativ
seurt ; eraniul lat ; botul nu pre a ingust ; oehii nu prea
mici, de euloare eastaniu desehis pina la eastaniu in-
chis au privirea vie, iseoditoare ; ureehile lungi ~i late,
ata~ate jos, eu marginile rotunjite, atlrna pe ling a cap;
trupul e~te solid, pieptul bine dezvoltat, lat ~i adine,
Iniiltimea : spatele museulos ~i drept. Coada de lungime mijloeie,
M. 52-58 em ; ideal peste 54 em mai groasa la baza, subtiindu-se spre virf, este fixata
F. 48-54 em ; ideal peste 50 em destul de sus ~i atirna aproape dreapta. Pieioarele sint
Greutatea : drepte, vinjoase ~i solide. Mi~earile ii sint lib ere, elas-
M.- tiee. Parul este seurt, des ~i bine lipit de corp.
F. -
Ciine rezistent la intemperii, inteligent ~i muncitor.
Culoarea piirului :
Alb eu pete aeaju desehis pina la aeaju Este folosit la vinatoare in clmpiile daneze pentru
inehis toate tipurile de vinat.

Existaf doua tipuri de clini Weimaraner: eu par

seurt ~i eu par lung. Parul seurt este fin, des ~i bine
lipit de corp. Parul lung este matasos ~i putin ondulat;
eatifelat pe ureehi, mai lung pe git ~i pe piept.

Ciine inteligent, eu un bun simt olfaetiv ~i aret si-

gur, devotat ~i aseultator. U~or de dresat. Perseverent
in urmarire, este un pontator ~i aportor exeelent. Vi-
neaza oriee vinat, in oriee fel de teren ~i in apa.

Este folosit la vinatoare pentru oriee vinat, in

oriee fel de teren. Este un foarte bun cline de insotire
~i un exeelent paznie.
261
 232 BRAe DE BURGOS
Perdiguero de Burgos
SPANIA

Este 0 rasa veche de viniHoare spaniola cu insu~m

deosebite : perseverenta, modestia f?istapinirea sint ca-
litatile de baza ale rasei.

Ciine bine construit, musculos, cu capul masiv, lat,

nasul de culoare intunecata, botul potrivit de lung,
ochi de culoare inchisa, cu privire inteligenta f?i me-
lancolica; urechile mari, lungi, prinse sus, atirna in
90 falduri pe ling a cap. Trupul este viguros, pieptul lat f?i
adinc, spatele drept f?i puternic; coada, mai groasa la
baw, se subtiaza spre virf ; este ataf?ata sus ~i purtatii
vesel; se amputeaza 0 treime din lungimea ei. Picioa-
rele sint puternice, drepte f?i musculoase. Parul este
Iniiltimea : scurt, des f?ibine aderent.
M. 65-75 cm
F. ceva mai midi Rezistent la intemperii, poate vina in orice teren.
Greutatea:
Este devotat f?i ascultator, uf?or de dresat. Cu simtul
olfactiv foarte dezvoltat, este un excelent aportor la
M. 25-30 kg vinatul cu pene.
F. ceva mai uf?oara
Culoarea piirului : Este folosit la vinatoarea de pasari ~i, in special, la
Alb cu picatele sau pete acaju fazani. De asemenea, la vinatoarea de veverite.

262
 233 BRAe DE ARIEGE
Braque de l'Ariege
FRANTA
Este urma$ul veehiului Brae franeez folosit in ex-
c1usivitate de regii Frantei. Pentru a-i da 0 forma mai
u$oara $i mai supla a fost ineruei$at eu Braeul St. Ger-
main obtinindu-se exemplarele aetuale care s-au dez-
voltat, mai ales, in regiunea Ariege.
Cline de talie mare, eu infati$are elegant<l, distinsa.
Co1'pul prezinta 0 eonstruetie solida; eapul este lun-
guiet, mai mult ingust dedt rotund; eraniul bine mo-
delat este u$or boltit ; botul este lung $i drept ; nasul
este 1'ozsau de euloare maron-eastaniu ; oehii de euloa-
117 rea ehihlimbarului-inehis sint expresivi $i vii; ure-
chile fine, lungi, indoite, sint prinse sus in linie eu
Iniiltimea : oehii. Trupul este viguros, pieptul lat $i adine, spatele
M. 60-67 em lung $i drept. Picioarele sint drepte, puternice $i mus-
F. 60-67 em euloase. Coada lunga, prins a adine, mai groasa la baza,
Greutatea: este purtata drept sau u$or indo ita ; deseori este am-
F. 25-30 kg putata. Parul este neted, seurt, bine eulcat pe corp,
M. 25-30 kg lueios, eu 0 tenta a1'gintie.
Culoarea piirului :
Alb patat eu pete sau pieatele ma1'on sau Este un exeelent pontator $i aportor, inteligent, eu
portoealii, nesimetriee multa pasiune pentru vinatoa1'e.
Este folosit la vinatoa1'e de pasari, in special la po-
tirniehi. Vineaza $i in munti.

263
 234 BRAe DE AUVERGNE
Braque d'Auvergne
FRANTA
Este parintele tuturor braeilor, fie franeezi, fie ger-
mani. Asupra originii sint mai multe pareri. Dupa unii,
aeest dine a fost adus in Auvergne in Evul Mediu de
eatre eavalerii templieri, numero~i in aeest tinut. Dupa
altii, provine de pe insula Malta de unde a fost adus in
Auvergne, in anul 1798, de eavalerii ordinului de Malta,
dnd insula a fost eedata imparatului Napoleon. Cert
este ea Braeul de Auvergne este urma~ul veehiului Brae
franeez. S-a ameliorat, eu timpul, prin aport de singe
al dinilor Pointer albi-negri.
Este eel mai iubit dine pontator al franeezilor, un
180 seotoeitor vioi, eu mi~eari foarte iuti. Ciine puternie
dar nu greoi, suplu, eu infati~are frumoasa datorita ~i
blanii sale admirabile ; eapul este lung, botul earn pa-
trat, nasul puternie ~i negru. Oehii mari, de euloare
eastaniu inch is, au privirea franca. Ureehile prinse
adine, in linie eu oehii, sint putin indoite ~i destul de
lungi. Trupul este viguros, pieptul adine, spatele seurt
~i drept. Picioarele sint bine impaehetate eu mu~ehi,
drepte ~i puterniee. Coada prinsa in linie eu spatele, nu
prea groasa, este purtata orizontal: se amputeaza la
15-20 em. Parul este seurt, lueios, nu pre a fin dar niei
aspru.
Este un dine inteligent, tenaee, doeil, afeetuos, re-
zistent, eu miros fin, devotat ~i eredincios. Este u~or
de dresat.

Exeelent dine de aret ; aduee vinatul in fata pu~tii ;

vineaza in oriee fel de teren. Este folosit, in special, la
vinatoarea de potirniehi. Este ~i un bun insotitor.

Iniiltimea:
M. ideal 57-63 em
F. ideal 55-60 em
Greutatea:
M. 22-25 kg
F. 22-25 kg
Culoarea piirului :
Alb eu pete mari negre ; eenu~iu ; cap ne-
gru eu 0 dunga alba sau albastra intre oehi
264
 235
179
Inaltimea : Greutatea:
M. 55 em M. 30 kg
F. 55 cm F. 30 kg
Culoarea parului :
Alb ~i maron deschis eu multe picatele in-
chise, u~or aramii, uniform pe tot corpul
Standardul. Pentru fiecare rasa de cunt s-a
stabilit un model ideal. Aceste modele ideale
sint numite standarde sau canoane. Prin mijlo-
cirea cifrelor .~icomparatiilor, fiecare tip de cline
este descris amanuntit. Standardul este intoc-
mit in a$a fel incit sa poata pune in evidenta,
sa dezvolte $i sa fixeze caracteristicile $i calita-
tile cerute de specializare in activitatea practica
a ciinelui.
Primul standard, intocmit in 1876, a fast con-
sacrat Bulldogului $i a servit ca model pentru
toate celelalte standarde britanice. (La omolo-
garea de Federatia Chinologicii Internationalii,
nr. 1 a fast atribuit standardului Pointerului).
Standardul fieciirei rase prezintii, de regulii,
la inceput, aspectul general al animalului ~i
principalele caracteristici morfologice $i de com-
23 - 330 rase de clini, in imaglnl
BRAe DE BOURBONNAIS
Braque de Bourbonnais
FRANTA
Foarte putin raspindit in afara regiunii sale de ori-
gine, aeest brae are 0 particularitate deosebita: este
singurul dine continental care se na$te cu coada extrem
de scurta, de 5-7 em. Asupra originii sale sint mai
multe pareri. Dupa unii, ar fi urma~ul direct al veehiu-
lui Brac franeez cu infuziuni de singe al Pointerului
englez. Dupa altii, ar fi 0 rasa pura, fara nici un ames-
tec de singe britanie.
Ciine robust, cu eapul mare, craniul bombat, botul
potrivit de lung, nasul tare ~i lat, oehii mari, vii, de eu-
loare eastanie, urechile de lungime mijlocie prinse
sus, putin indoite $i bine lipite de cap, trupul solid,
pieptul adine, bine lasat in jos, spatele destul de seurt
$i drept, picioarele osoase, eu musculatura puterniea,
eoada seurta, prinsa destul de jos, parul scurt, fin ~i des,
ceva mai lung $i mai gros pe spate.
Cline elegant, iute, ten ace, inteligent, eu simt 01-
factiv foarte bun, blind, aseUltator, u~or de dresat.
Exeelent pontator, este folosit la vinatoarea de pa-
sari, in special de sitari $i becatine.
portament, dupii aceea, regiunile corporale
- capul, trunchiul $i membrele - $i termina
cu blana, culoarea $i aspectul partilui, inaltimea
$i greutatea, $i, pe scurt, defectele.
Desigur, modul de intocmire a standardelor
nu este unitar, unele sint mai largi, altele suc-
cinte, in unele nu sint trecute inaltimea $i greu-
tatea sau alte date morfologice, terminologia nu
este identica etc. (In prezent, exista preocupare
din partea Federatiei Chinologice Internatio-
nale pentru unificarea modului de intocmire a
standardelor $i traducerea 'lor unitarii pentru
toate tarile).
Totu$i, a$a cum sint intocmite, standardele
actuale reprezinta modelul ideal spre care tre-
buie sa tinda toti cei interesati in cre$terea $i
selectia ciinilor de rasa, pentru imbuniitatirea
calitatti utilitare a acestora.
265
 236 BRAe. DUPUY
Braque Dupuy
FRANTA
Se presupune ea ar descinde dintr-o linie pura de
dini ereseuti, generatii intregi, de marehizul de la Ro-
ehelambert in tinutul Mayenne. Un ereseator, M. Dupuy,
a ameliorat rasa prin diverse seleetionari ~i i-a dat
numele sau. Dupa altii, ar fi rezultatul ineruci~arii intre
Braeul franeez ~i Greyhound.
Este un brae franeez tipic, mare, elegant, nobil
178 amestec de suplete ~i putere. Capul este fin, lung, in-
gust ~i uscat ; craniullung, drept ~i boltit, botul destul
Iniiltimea : Greutatea : de lung ~i ascutit, nasul u~or aseutit, de culoare maron-
M. 67-68 em M. 22 kg inchis. Oehii de culoare aurie sau bruni au privirea
F. 6~-66 em ~. 22 kg bUnda, melancolica. Urechile sint subtiri, inguste, fine ~i
suple, mai mult lungi dedt seurte, fluturinde ~i prinse
Culoarea piirului : in linie cu ochii. Trupul este solid, pieptul inalt ~i adinc,
Fond alb eu pete sau manta maron ; multe spatele bine construit. Picioarele sint lungi, drepte ~i
picatele brune pe membrele din fata. musculoase. Coada de marime mijlocie, destul de lunga,
ajungind pina la jaret, uneori acoperita eu par des,
este purtata drept sau u~or indoita. Parul este neted,
237 mai mult sau mai putin scurt, in afara de cap ~i urechi
unde este deosebit de fin ~i seurt, iar pe spate ~i coapse
este aspru.
Ciine inteligent, distins, cu miros fin.
Exeelent aportor, este folosit la vinatoarea de pasari.

134 BRAC FRANCEZ TIP PIRINEI DE TALIE MICA

Braque Fran«;ais type Pyrenees de petite taille
Iniiltimea : FRANTA
M. 47-56 em; ideal 50-55 em
F. 47-56; ideal 50-55 em Are aeelea~i caraetere morfologiee ~i utilizari ea ~i
Greutatea: Bracul francez tip Gascon, de care se deosebe~te in
M. 17-25 kg urmatoarele puncte: este un dine rustic, impetuos ~i
F. 17-25 kg foarte iute, cu talie mai mica, suficient de museulos,
Culoarea piirului : cu capul mai seurt, urechile ata~ate mai sus, putin mai
Fond alb eu pete maron ; eomplet maron scurte ~i far a falduri, spatele mai seurt, picioarele mai
sau maron eu alb pe cap ~i pe piept u~oare ~i useate, parul mai scurt ~i mai fin.
266
 238 BRAC FRANCEZ TIP GASCON
Braque Fran~ais - type Gascogne
FRANTA
Este stramo~ul tuturor ciinilor pontatori franeezi,
urma~ al ciinelui italian "Cane de Rete" (ciine de pIasa)
adus 'in Franta la sflr~itul seeolului al l6-lea odata eu
Pointerul spaniol, eu care s-a 'ineruci~at. Braeul fran-
eez a fost eunoseut ~i apreciat 'in seeolele al l7-lea i?i
al l8-lea fiind reprezentat 'in multe picturi i?ideseris 'in
cartile veehi de v'inatoare sub numele de Braque Charles.
In secolul al 19-1ea i?i 'ineeputul seeolului al 20-lea a
133 fost putin apreciat' de ereseatori; interesul pentru
aeeasta rasa a ereseut din nou la sflr~itul eelui de-al
M. 56-65 em doilea fazboi mondial.
F. 56-65 em
C'iine de eonstitutie puterniea 'insa nu greoi, eu 'in-
Greutatea:
fatii?are eleganta, nobila. Capul, asemanator eu al Poin-
M. 25-32 kg terului, nu este prea greu; eraniul este oval i?i putin
F. 25-32 kg bombat; botul drept, lat, dreptunghiular, eu eomisu-
Culoarea parului :
rile 'in cute atirn'inde; oehii s'int de euloare 'inehisa,
maron sau galben ; ureehile de lungime mijlocie prinse
Alb eu pete sau picatele maron ; pete ro~;u la 'inaltimea oehilor, eu v'irful rotunjit, atirna 'in fal-
desehis deasupra oehilor, pe bot ~i pe pi- duri. Trupul este solid i?i viguros, eu "salba" la glt,
cioare
pieptullat ~i ad'ine, spatele lung, drept ~i lat. Picioarele
s'int drepte i?imuseuloase. Coada, 'in general amputata,
este prinsa 'in linie eu eoapsa. Parul este aspru i?i bo-
gat, mai fin pe cap i?ipe ureehi.
Cline eu earaeter bllnd, inteligent, eu exeelente ea-
litati de v'inator pontator despre care se spune ca "a
venit pe lume gata dresat". Totui?i, este neeesar sa fie
instruit pentru a 'invata disciplina i?i a i se tempera
vioiciunea-i prea mare. Nu este sensibil la ealdura ~i
frig, suporta bine setea.
Folosit la v'inatoare de pasari, are un aret exeelent
~i un miros foarte fin. V'ineaza am 'in munti cit ~i 'in
dmpie.

267
23*
 239 BRAe SAINT GERMAIN
Braque Saint Germain
FRANTA
Este rezultatul incruci~arilor efectuate intre Bracul
francez ~i Pointerul englezesc.
Ciine bine proportionat, de talie mare, cu corp so-
lid, cap puternic, craniu boltit ~i u~or ascutit ; nas mare,
de culoare roz inchis, ochii mari, galben-auriu, cu ex-
presie blinda, dulce ~i franca; urechile, ata~ate in linie
cu ochii, departate de cap, sint subtiri ~i suple. Trupul
este puternic, musculos, pieptullat ~iadinc, spatele scurt
~i drept. Coada ata~ata sus, lunga ajungind pina la ja-
115 ret, este purtata orizonta1. Picioarele sint dr:epte, lungi
~i puternice. Parul este scurt, nu prea fin, insa nici-
odata aspru. Ciine elegant, de 0 mare finete. Sistemul
muscular este insa cam moale, osatura nu prea dezvol-
tam.

Este blind, inteligent, devotat ~i ascultator. Se dre-

seaza u~or, are simt olfactiv bun insa nu are energie
~i rezistenta.
Este folosit la vinatoare de pasari. Este ~i un bun
insotitor.

lniiltimea :
M. 50-62 cm
F. 54-59 cm
Greutatea:
M. 20-25 kg
F. 20-25 kg
Culoarea piirului :
Alb mat cu pete portocalii, viu colorate
268
 240 PREPELICAR BRETON
Epagneul Breton
FRANTA
Rasa foarte veche, ongmea ei putindu-se urmari
pin a in timpul cruciadelor dnd s-au efectuat schim-
buri intre dinii francezi :;;icei arabi. Acest prepelicar
a fost rezultatul incruci:;;arilor intre ogarul arab Slou-
ghi :;;i dinii gonitori ai cruciatilor, vechi prepelicari
spanioli proveniti din rasa Barbet. A aparut deseori in
picturile :;;itapiseriile franceze. In secolul al 16-lea s-a
raspindit in toata Franta sub denumirea de Prepelicar
jrancez. Mai tirziu s-a stabilit in Bretania unde a pri-
95 mit :;;iinfuzie de singe englezesc, irlandez :;;iscotian de
la rasele de setteri respective.
Cline elegant, cu infati:;;are inteligenta :;;imereu
treaza. Are un corp scurt :;;iindesat, capul rotund, cra-
Iniiltimea: niul de lungime mijlocie, botul destul de ascutit, nasul
M. 40-51 cm; ideal 48-50 cm maron sau roz, dupa culoarea bUinii ; ochii de euloarea
F. 40-51 cm; ideal 47-49 cm chihlimbarului inchis. sint vii :;;i expresivi; urechile
Greutatea: sint ata:;;ate sus, mai mult scurte dedt lungi, u:;;or 1'0-
tunjite, bine garnisite cu par ondulat. Trupul este vi-
M. 15 kg guros, pieptul adine, spatele drept, scurt :;;i compact;
F. 13 kg coada este foarte seurta din nascare - ciot - iar dnd
Culoarea piirului : este mai lunga se amputeaza la 10 cm. ; este purtata
Alb :;;iportocaliu ; alb :;;ibrun ; alb :;;inegru drept sau atirninda, deseori putin sucita; are in virf
un smoe de par. Picioarele sint drepte, eu franjuri,
musculoase :;;i osoase. Parul este fin, intins sau u:;;or
ondulat pe intregul corp, putin matasos, foarte des :;;i
cu franjuri ondulate pe git, pe burta :;;ipe partea poste-
rioara a picioarelor.
Este un dine plin de temperament, simtitor, duios,
ten ace, eu miros foarte dezvoltat, devotat, iube:;;te co-
piii. Se dreseaza u:;;or,cu blindete. Este unul din cei mai
prieteno:;;i :;;iascultatori dini.
Un excelent pontator :;;iaportor. Este folosit la vi-
natoarea de iepuri, potirnichi :;;isitari. Vineaza in pii-
dure :;;i desi:;;. Este :;;i un excelent insotitor :;;iun bun
paznic.

269
 241 PREPELICAR FRANCEZ
Epagneul Fran~ais
FRANTA
Urma~ direct al rasei "Chien d'Oysel", care a rezultat
din ineruei~area efectuata eu mult timp in urma intre
ogarul arab Sloughi, ~i Braeul Perdiguero spaniol;
este stramo~ul tuturor dinilor franeezi de aceea~i rasa.
Inca din seeolul al 16~lea s-a raspindit in toam Europa.
Reprezentari ale aeestui dine gasim in numeroase scene
de vinatoare ale i?eolii de pietura flamande ~i olandeze.
Pina la sfir~itul seeolului al 18-1ea a fost mult iubit
~i apreciat. !neepind insa din seeolul al 19-1ea, Prepe-
liearul franeez a fost aproape eomplet uitat, interesul
vinatorilor indreptindu-se eatre dinii englezi. Mai tir-
175 ziu, eatre seeolul al 20-1ea, a fost restabilit a~a cum
fusese initial, ~i prin seleetionari diferite, s-au obtinut
exemplarele aetuale.
Cline robust, cu infati~are nobila, -eu eonstitutie pu-
terniea dar supla ; capul foarte expresiv nu .este prea
mare, eraniul este rotund ~i u~or convex, botul mai
mult lung ~i destul de lat, nasul tare, bine desehis, oehii,
destul de mari, de euloarea ehihlimbarului inehis, ex-
prima inteligenta ~i bunatate; ureehHe lungi, prinse
destul de jos, in linie eu oehii, rotunjite la margine ~i
putin indoite, sint garnisite eu par lung matasos ~i on-
dulat. Trupul este atletie, pieptul adine, spatele destul
de lung. Picioarele sint museuloase ~i puterniee, eu labe
ovale ~i tari. Coada prinsa destul de jos, uneori lunga,
este purtata orizontal sau oblie, u~or eurbata in forma
de "S" ; este garnisim eu par lung mat asos formind un
pana~ minunat. Parul este lung, suplu, plat sau u~or on-
dulat, des ~i fin in special pe cap; are franjuri la
ureehi, la git, la pieioare ~ila eoada.
Este un dine inteligent, prietenos, aseultiHor, u~or
de dresat, devotat, foarte vioi ~i jucau~, eu caracter
fniiltimea : blind.
M. 55-60 + 2 em
F. 54-58 + 2 em Ciine polivalent, exeelent pontator ~i aportor, folo-
Greutatea : sit la vinatoare de pasari. Rezistent, vineaza in ter.e-
M. 25-30 kg nuri difieile, in mla~tini ~i in ape repezi. Este ~i un per-
F. 25-30 kg fect insotitor.
Culoarea piirului :
Fond alb eu pete maron, eu sau fara
pieatele

270
 242 PREPELICAR DE PONT AUDEMER
Epagneul de Pont Audemere
FRANTA
Este produsul ineruci~arii intre Spaniel Normand
~i Irish W.alter Spaniel. Putin raspindit, este folosit
mai ales de vinatorii din regiunile mla~tinoase din Nor-
mandia i?iPicardia.
Cline rustic, eu eonstitutie puperniea, eu osatura so-
lida ; capul este bine proportionat fara a fi pre a greu,
eraniul rotund, nasuJ de culoare bruna, destul de as-
eutit ; oehii de euloarea ehihlimbarului inehis sau eas-
114 tanii, destul de mici, au privire blinda; urechile de
marime medie, plane, prinse mai mult jos, sint acope-
Iniiltimea : Greutatea: rite de par lung matasos ~i foarte cret care, impreuna
M. 52-58 em M.- cu motU! de par bogat din virful capului, tot a~a de
F. 52-58 em F. - cret, formeaza 0 frumoasa peruca creatii care incadreaza
Culoarea piirului : minunat capul ciinelui. Trupul este viguros, pieptul pro-
Maron i?ieenui?iu-ro~eat eu reflexe ruginii fund i?ilat, spatele drept sau ui?or convex. Picioarele cu
musculatura puternica sint drepte. Coada prinsa aproxi-
mativ la ina1timea coapselor, amputata de obicei 1/3,
este purtata drept ; mai groasa la baza, este acoperita
eu par cret ; dnd este lunga, este putin curbata. Parul
243 este gros, aspru i?ieret, cu aparentii de hirsut, foarte bo-
gat pe urechi ~i motul din virful capului.
Cline vioi, inteligent, curajos, devotat. Iubei?te copiii,
fiind foarte afeetuos, blind ~i rabdator cu ei.
Exece:J.entpontator ~i aportor in stuf, mlai?tina i?iin
special in apa, mediul lui favorit ; este folosit la vina-
toare in orice teren i?i mai .ales in apa. De asemenea,
este un exeelent dine de insotire i?iun bun paznic.

108

Iniiltimea : PREPELICAR PICARD

M. 55-60 em; maxim 62 em
F. 55-60 cm Epagneul Picard
Greutatea:
FRANTA
M.- Este 0 varietate a Prepeliearului franeez. S-a dez-
F. -
voltat mai ales in Picardi a ~i valea rlului Somme, unde
Culoarea parului : este cunoscut de mult timp. Are acelea~i caractere mor-
Gri patat eu pete maron ; pete mici rOi?eate fologiee ~i utilizari ca ~i Prepeliearul francez de care
pe cap ~i pe labe se deosebe~te numai prin euloarea parului.
271
 244 GRIFFON CD pAR LINOS
Boulet; Griffon it poi! laineux
FRANTA
Aeest veehi Griffon franeez este urma~ul mult im-
bunatatit al rasei Bat'bet. A fost ereat de un eomerciant,
Boulet. In prezent aeeasta rasa este aproape eomplet
disparuta.
Ciine robust, inteligent, eu infati~are hirsuta, eu
capul potrivit de mare, botul lung ~i lat, garnisit eu 0
mustata puternici'i. Oehii de culoare galben-deschis, pre-
174 vazuti eu sprineene stufoase, au 0 privire inteligenta ~i
buna. Ureehile ata~ate destul de jos, atirnate, sint u~or
sueite ~i bine aeoperite eu par neted sau ondulat. Trupul
este viguros, pieptul adine ~i lat, spatele drept ~i
Iniiltimea : puternic. Pieioarele sint museuloase, drepte, aeoperite
M. 55-60 em eu par lung. Coada dreapta, bine purtata, este aeoperita
F. 50-55 em eu par ins a fara pana~. Parul este neted sau putin ondu-
Greutatea: lat, insa nu eret ~i nu pre a matasos.
M. 25 kg Este rezistent, energie, tenaee, aseultator, afectuos,
F. 25 kg inteligent. Are caracter bun, este devotat stapinului.
Exeelent vinfator, cu miros fin, este folosit la vina-
Culoarea piirului : toare in teren mla~tinos. De asemenea, este un bun dine
Maron-ruginiu eu sau fara pete albe insotitor.

Chinofilia, in sensul dragostei $i preoeupiirii folosesc expozitiile canine in vederea imbunii-

pentru dinele de rasa, care a condus la orga-
nizarea expozitiilor de frumusete, a concursu-
rilor de se'lectie, a campionatelor de lucru pen-
tru dinii utilitari, a manifestarilor sportive ca-
nine, este creatie britanicii.
Expozitiile canine de frumusete au ca scop
selectionarea reproducatorilor in vederea ame-
lioriirii calitatii rase lor existente. In expozitii,
arbitrul apreciaza nu frumusetea in sine (in
fond toti ciinii sint frumo$i), ci compara dinele
cu cerintele standardului, deci apreciazii carac-
teristicile lui morfologice $i de comportament,
corespunzator utilitatii practice. In expozitiile
canine se apreciazii continuitatea rasei $i se
atl'ibuie fiecarui dine 0 evaluare, cresdnda, pinii
la titlul de campion, decernat ace lor exemplare
menite sii participe la perpetuarea rasei.
Fiidnd proba unei activitiiti intense, califi-
cate $i perseverente, desjii,$uratii, adesea, timp
de ani $i ani de zile, cresciitorii de dini de rasii
tiitirii continue a calitatii produ$ilor $i adapta-
rea la cerintele sociale.
Prima expozitie de dini a avut loc la
28-29 iulie 1859, in localitatea Newcastle din
Anglia. Au fost prezenti peste 50 de dini de
aret, setteri $i pointeri. 14 ani mai ttrziu, la
1 aprilie 1873, a fost fondat, la Londra, English
Kennel Club - Clubul englez al crescatorilor
de dini. Exemplul a fost urmat $i de alte tiiri :
in 1884 a fost fondat American Kennel Club,
iar in 1898, Kennel Club italian.
In Statele Unite ale Americii, prima expozitie
caninii a fost organizata in 1875 $i, timp de
un secol au fost prezentati, intr-o expozitie, in
rnedie, cam 50 de dini, in timp ce astazi par-
ticipii mai mult de 7-000 de dini la aceia$i ma-
nifestatie.
Mai amintim cii primul club al ciinelui de
rasa a fost al Bulldogului, infiintat in 1875.

272
 245 GRIFFON CU PAR ASPRU
Griffon d'Arret a poil dur
FRANTA
Rasa veche eunoseuta inca din timpul lui Xenofon,
cu 400 de ani inaintea erei noastre, care I-a deseris in
operele sale. Exemplarele de azi provin din dinii eu
par aspru pontatori - prepeliearii europeni - ea re-
zultat al unei ere~teri ingrijite, efeetuata de eresditorul
E. K. Korthals care, printr-o seleetie anevoioasa a di-
nilor pontatori din Olanda, Elvetia, Germania ~i Franta
~i prin ineruei~are eu diferitele tipuri de dini din ra-
107 sele germane eu par aspru, a obtinut un dine omogen -
Griffonul ell par aspru. Raspindit ~i iubit in toatci lu-
mea, Griffonul este singurul dine pontator-prepeliear,
Iniiltimea :
continental, caruia nu is-a efeetuat infuzie de singe
M. 55-60 em englezese.
F. 50-55 em Tipic pentru aeest dine este soliditatea ~i severi-
Greutatea: tatea sa. Are eorpul alungit, eapul lung aeoperit de par
M. 25 kg aspru insa nu prea des, spr'ineene stufoase ~i 0 mustata
F. 25 kg pronuntata. Craniul de latime medie este mai mult
Culoarea pii1'ului :
rotund, botul la fel de lung ca ~i eraniul, de forma
patrata, nasul intotdeauna maron, bine desehis. Ochii
Cenu~iu-a,lbastrui ea otelul eu pete brune ; mari de culoare galbuie sau maronie au 0 expresie
brun eomplet ; alb ~i maron ; alb ~i porto- inteligent'ci. Ureehile de lungime mijlocie, plane, lipite
caliu
de cap, prinse nu prea adine, sint bine acoperite eu par
seurt, amestecat eu par lung, mai putin aspru dedt pe
restul eorpului. Trupul este viguros ~i lung, pieptul
adine ~i nu prea lat, spatele puternic, mai mult lung. Pi-
cioarele sint drepte ~i puterniee, aeoperite cu par mai
des pe pulpe, care poate fi sau latos, sau neted, sau
u~or zbirlit. Coada nu depa~e~te jaretul; este purtata:
orizontal, deseori ,eu virful putin ridieat ; amputata 1/3
sau 1/4, este acoperita cu un par bogat, fara pana~. Pa-
rul este tare ~i tepos, asem'anator eu al poreului mistret·
Unii dini au guler din par moale, linos ; sub parul tepos
care li aeopera eorpul se afla un puf fin ~i u~or. In
general, parul este bine lipit de piele formind un aco-
peramint impermeabil, eeea ee li eonfera dinelui 0 re-
zistenta remarcabila la intemperii, la vinatoarea in
mla1?tini~i in apa.
Cline robust, inteligent, vesel, devotat 1?icredincios.
Foarte afeetuos, iube~te mult copiii.
Exeelent vinator in toate terenurile ~i in oriee clima,
eu simtul olfaetiv deosebit. Este folosit la vinatoare
pentru oriee fel de vinat. Este ~i un minunat dine de
insotire ~i un exeelent paznie.
273
 246 PREPELICAR OLANDEZ
Drentsche Patrijshond
OLANDA
De 0 vechime considerabila ee urca mult inaintea
erei noastre, este original' din provincia neerlandeza
Drentsche, de la care a luat ~i numele.
Ciine bine proportionat, cu trupul putin mai lung
dedt inaltimea, capul :seurt, de forma dreptunghiulara,
eraniul mai mult lat ~i plat, eu bot tronconie ~i nas bine
dezvoltat, de culoare bruna. Ochii de euloarea chihlim-
barului au 0 expresie inteligenta. Ureehile ata~ate sus
atirna lipite de falci, fara falduri, mai late la baza, subti-
indu-se spre virfuri ; pe partea exterioara Sint aeope-
rite cu par bogat, ondulat, formind franjuri ; la partea
224 inferioara au un par mai scurt. Trupul solid, pieptul
adine ~i spatele puternie ii dau 0 Infati~are de forta,
de vigoare. Coada ata~ata mai mult sus este purtata In
Inaltimea: jos sau ca 0 sabie ; In mi~care e:ste purtata aproape ori-
M. 56-63 cm zontal. Nu se amputeaza. 0 earacteristica a acestei rase
F. 56-63 cm este ea atunei dnd prepeliearul mi~ea din coada, In
special dnd a depistat vinatul, coada are 0 mi~eare ro-
G1·eutatea :
M.- tunda, de cerc. Picioarele sint drepte ~i musculoase.
Parul este des, de lungime mijlocie ; prezinta franjuri
F. - bogate ~i frumoase pe ureehi, pe pieioare ~i pe eoada.
CuloaTea parului : Este un dine inteligent, afectuos.
Alb cu pete brune sau portocalii Exeelent pontator ~i aportor, cu miros deosebit, per-
severent In atacarea vinatului, este folosit la vinatoarea
de prepelite ~i mai ales la vinatoarea In apa. Este ~i un
minunat dine de Insotire.

247 STABY HOND

Stabijhound
OLAND A
Este 0 rasa autohtona olandeza.
Cline foarte puternic, mai mult lung dedt inalt, cu
cap us cat, proportionat f.at;ade ·corp, mai mult lung de-
dt lat, craniul u~or bomb at, nu prea ingust, bot puter-
nie care se subtiaza spre nas. Ochii rotunzi plasati ori-:
zontal, de marime mijlocie, au privirea blInda. Ureehile
ata~ate jos, de lungime mijloeie, in forma de spatula,
sint aeoperite eu 0 blana de par care constituie partieu-
222 laritatea acestei rase: un par destul de lung la baza
ureehii, care ins a se scurteaza din ce in ee, pina ajunge
sa fie seurt de tot la partea inferioara a urechii. Trupul
274
 248 SPANIEL OLANDEZ
Wetterhound
OLANDA
1_

Rasa autohtona olandeza.

Ciine modest, solid eonstruit fara a fi greoi. Are
capul puternic, uscat, proportionat fata de corp, craniul
u~or bombat, mai mult lat decit lung, botul puternic,
bine triunchiat, nasul drept, bine dezvoltat. Ochii de
221 marime mijlocie sint ovali, putin oblici, inteligenti ~i
expresivi. Urechile de lungime medie sint in forma de
spatula. Ca ~i la Staby Hond, 0 particularitate a rasei
Iniiltimea : o eonstituie faptul ca la baza urechii parul este lung ~i
M. circa 55 em ondulat, apoi se scurteaza tot mai mult pina ce la par-
F. 52 cm tea inferioara ajunge scurt de tot. Trupul este viguros,
Greutatea: pieptul mai mult lat dedt adinc, spatele scurt ~i drept.
M.- Picioarele sint puternice ~i drepte. Coada este rulatii in
F. - spirala, curbatii deasupra coapsei : aceasta spirala con-
stituie podoaba ciinelui. Parul ce acopera intregul corp
Culoarea piirului : este format din bucle dese, in afara de cap unde este
Negru ; brun-alb sau albastru-alb scurt ; parul buclelor este ferm, des ~i destul de gros,
putin gras la pipait.
Ciine puternic, voluntar, vioi ~i foarte curios, vrea sa
.;;tie .;;i sa vada totul. Este agresiv, curajos .;;i devotat.
Excelent vinator in apa, este folosit la vinatoarea de
vidre, In ultimul timp, este tot mai mult folosit ea un
foarte bun paznie.

este viguros, pieptul mai mult lat decit adinc, spatele

Iniiltimea : drept ~i lung. Picioarele sint puterniee, eu osatura so-
M. maxim 50 cm lida, drepte .;;i museuloase. Coada lunga pinel aproape
F. 48 em de ealcii este purtata cu 0 mica curbura la virf, acope-
Greutatea: rita eu par lung, neondulat .;;inici matasos. Pal'lll este
M.- lung ~i plat pe trup, u~or ondulat pe eoapse, scurt pe
F. - cap; par bogat pe picioare .;;ieoapse, insa nu matasos.
Este un dine inteligent, calm, blind, afectuos ~i de-
Culoarea piirului : votat, vigilent, aseultator, iube~te mult eopiii.
lVIultieolor : alb, negru, albastru, brun, por- Este folosit la vinatoare ~i ca un bun dine de in-
tocaliu sotire.
275
 249 BRAC MAGHIAR CU pAR SCURT
Viszla
UNGARIA

Rasa veche maghiara. Provine din Incruei~area In

seeolul al l8-lea a unui dine gonitor maghiar eu un
dine de vIn':Hoare ture. Mai tirziu, In seeolul al 19-1ea,
rasa se amelioreaza prin Ineruci~area cu alti dini de
vinatoare straini, mai ales cu Pointerul ~i Braeul ger-
man, obtinlndu-se exemplarele aetuale.
Cline eu infati~are nobila, musculatura ·puternica ~i
57 osatura fina, eu tendoane de otel, cap nobil, useat, era-
niullat, u~or bombat ~i musculos, nasw drept, botullat,
bine dezvoltat. Oehii nu prea mari, dar destul de pro-
Iniiltimea : Greutatea : eminenti, de euloare inehisa, au 0 privire vie ~i inteli-
M. 57-62 em M. 22-28 kg genta. Urechile rotunjite la margini ~i In forma de
F. 53-58 em F. 22-28 kg "V", atirnii pe llnga cap. Trupul este viguros, pieptul
Culoarea piirului : bombat, de Iniiltime medie, eu mu~ehi bogati ; spatele
Toate nuantele de galben Inehis eu reflexe drept, seurt ~i museulos. Pieioarele sint drepte, muscu-
ro~iatiee fara niei 0 pata ; se prefera tonu- loase, useate, ,eu tendoane puternice. Coada ata~ata pu-
rile Inehise tin mai jos, de grosime medie, amputata 2/3 din lungi-
me, este purtata orizontal dnd animalul se mi~ea. Parul
este scurt ~i neted, bine lipit de corp ~i fara puf.
Este un dine inteligent, calm dar eu temperament
viu. Afectuos, aseultator, u~or de dresat, aetiv.
250 Foarte bun dine de aret. Vineaza 'in oriee teren.
Aporteazii magistral. Luereaza ~i In apa. Este folosit
la oriee fel de vinatoare. Este ~i un bun dine 'insotitor.

BRAC MAGIDAR CU pAR ASPRU

Viszla
UNGARIA

239 Are aeeea~i origine ~i aeelea~i earaetere morfologke

~i utiliziiri ea ~i Braeul maghiar eu par seurt, deose-
Greutatea: bindu-se de aeesta numai la structura parului care este
Iniiltimea : aspru, tare ~i mat. Parul de pe £alci este seurt ; Ja b.ir-
M. 57-64 em M. 22-30 kg bie, p'arul lung de cea. 2 em. formeaza 0 barba ; parul
F. 53-60 em F. 22-30 kg de pe cap este seurt ~i aspru, neted ~i mat; eeva mai
Culoarea piirului : lung este parul de pe ureehi ; pe corp, parw seurt, aspru
Toate nuantele de galben inehis eu reflexe ~i mat este bine lipit de piele ; pe partile inferioare
ro~iatiee fara niei 0 pata parul este des, mai lung ~i bine aderent.

276
 251 BRAe ITALIAN
Bracco Italiano
ITALIA

Dupa opmla mai multor ehinologi, Braeul italian

este eel mai veehi dintre toti dinii de rasa brae din Eu-
ropa. Se gase~te pe efigiile egiptene de pe timpul farao-
nilor, se vorbe~te despre el In operele lui Pliniu ~i X2-
nofon. Dante n mentioneaza, de asemenea. Veehi mar-
more romane reprezinta dini foarte asemanatori eu
aeest brae. A devenit nemuritor prin seulptura luerata
de Benvenuto Cellini, aflata azi la Louvru. Braeul ita-
lian a eunoseut vlrsta de aurIn Evul Mediu ~i In epoea
Rena~terii. Se presupune ca ar proveni din lneruei~area
dinilor gonitori eu asirianul Mastiff. in seeolul al19-lea
a eunoseut un dedin, interesul vlnatorilor fiind In-
dreptat catre 1'asele engleze~ti. in seeolul al 20-lea rasa
reIn vie, se dezvolta iara~i ~i devine cunoseuta ~i 1'as-
plndita.

202 Cline vigu1'os, eu aspect armonios, eu eapul potrivit

Iniiltimea : Greutatea : de mare purtat sus, nasul ~i botul bine dezvoltate. Oehii
eu expresie inteligenta ~i serioasa slnt de euloare gal-
M. 55-67 em M. 25-40 kg buie sau erem, dupa euloarea parului. Ureehile prinse
F. 55-:-67 em F. 25-40 kg adIne, mari, fine, atlrn'a pe llnga cap, u~or sueite ~i pu-
Culoarea piirului : tin rotunjite la margini. Trupul este solid, pieptul adlne
Alb ; alb eu pete portoealii sau aurii ; alb ~i lung, spatele drept ~i museulos. Pieioarele slnt pu-
eu pete mari brune ; alb tareat eu brun ; terniee, drepte, eu osatura solida. Coada ata~ata adIne,
gri-albastru eu brun de grosime medie, amputata la 13-15 em., este purtata
orizontal sau u:;;or oblic. Parul este seurt, des ~i lucios.
Un dine calm, doeil, inteligent, eu mi~eari libere ~i
salturi lungi ~i rapide.
Bun dine de aret ~i excelent aporto1', este folosit la
orice fel de vlnatoare. Este ~i un admirabil paznic ~i
un bun dine de Insoti1'e.

277
 252 GRIFFON ITALIAN SPINONE
Spinone Italiano
ITALIA

Rasa foarte veehe a carei origine nu este prea clara.

Se presupune eelar fi eunoseuta inaintea erei cre~tine ;
unii sustin ca ar fi originara din Rusia, iar a:ltii ii atri-
buie ca tara de ba~tina Piemontul, de unde a emigrat
in Franta ~i ar fi devenit stramb~ul grifonilor franeezi.
Aceasta ultima opinie ar fi confirmata prin existenta
unui tablou de Mantegna, aflat la Palatul ducal din Man-
tua, unde este reprezentat un dine foarte asemanator
cu Griffonul italian.
165
Are 0 struetura ce se apropie de aceea a Bracurlui
italian, ceva mai greoi insa. Griffonul italian este un
dine puternie, cu cap greu ~i hirsut, craniul u~or bom-
bat, botul destul de lung ~i u~or rotunjit; ochii sint
lniiltimea : mari, de culoare bruna sau galbui deschis, eu privire
M. 60-70 em inteligenta ~i patrunzatoare ; urechile moderat de lungi
F. 58-65 em sint ata~ate in ilinie cu oehii. Trupul este destul de so-
Greutatea: lid, pieptul bine coborit, linia spatelui putin curbata;
M. 32-37 kg pieioarele sint robuste, drepte, nervoase ~i musculoase.
F. 28-32 kg Coada, amputata la 20 cm., este acoperita cu par seurt ;
parul este aspru ~i zbirlit, lung de eca 4 em. pe corp,
Culoarea piirului : mai scurt pe picioare ; este mai lung ~i ciufulit ia sprin-
Alb ; alb eu pete portoealii sau brune cene ~i la fa1ci, formind barM ~i mustata la bot. Un puf
lung, des, stufos, acopera intregul corp protejind ani-
malul de frig. -"--,
Este inteligent, aseultator, u~or de dresat, devotat.
Cu simtul olfactiv bine dezvoltat, este un bun dine
de aret ~iexeelent aportor. Foarte bun inotator, rezistent
la intemperii, este folosit la oriee fel de vinatoare : vi-
neaza in mla~tini, in paduri ~i desi~uri, in terenuri stln-
eoase. Este ~i un bun dine de insotire.

278
 253 BRAe PORTUGHEZ
Perdigueiro Portugues
PORTUGALIA

Rasa aut'ohtona portugheza a carei ongme foarte

veche este cunoscuta inca din primele decade ale seco-
lului al 14-lea.

Ciine de talie medie, tip bracoid, construit prop or-

tionat, eu aspect armonios, cu structura solida, dublata
de 0 mare suplete in mi~cari. Capul de forma patrata,
echilibrat fata de marimea corpului, este destul de
mare insa nu greoi; craniul este u~or bombat. Ochii
simetrici, mari, castanii sau intunecati, ovali, au privirea
vie ~i expresiva. Urechile de lungime mijlocie, subtiri,
187 suple, acoperite cu par fin ~i scurt, mai late la baza,
atirna de-a lungul capului. Trupul este viguros, pieptul
inalt ~i mare, destul de adinc, spatele scurt, lat ~i drept.
Picioarele sint puternice, elastice ~i musculoase. Coada
Iniiltimea :
M. 56 + 4 cm amputata un sfert din lungime, dreapta, puternica la
baza, subtiindu-se putin spre virf, atirna in ·lungul coap-
F. 52 cm + 4 cm selor; in mi~care este purtata orizontal sau ceva mai
Greutatea: sus· insa niciodata vertical sau deasupra spatelui. Parul
M. 20-27 kg este scurt, tare ~i des ; mai scurt ~i mai fin pe cap ~i
F. 16-22 kg in special pe urechi, unde este foarte moale la pipait,
Culoarea piirului :
catifelat.
Galben ~i maron ; unicolor sau pi'itat
Cline tenace, neobosit la lucru, afectuos, subtil, as-
cultator, sociabil, gratios ~i calm. Placerea lui este sa
aduca vinatul.

Excelent la aret, cu 0 atitudine spectacu~oasa, este

folosit la orice fel de vinatoare. Este ~i un foarte bun
dine de insotire.

279
24*
 254 PREPELICAR DE BOEMIA CU pAR ASPRU
Cesky Fousek
CEHOSLOV ACIA

Prepelicarul de Boemia este considerat ea un dine

de vinatoare national. A' avut timpul sau de glorie la
mijlocul seeolului al 19-1ea pina la ineeputul seeolului
al 20-lea, dnd a suferit un declin fiind pe eale de dis-
paritie. Dupa primul razboi mondial, prin ameliorare
eu aport de singe de la Braeul german, incepe sa reinvie
:;;i,prin seleetie, se obtin exemplare de dini adaptati mai
bine la vinatoarea moderna.
245
Cline viguros, proportion at, eu eapul osos, ingust
~i lung, botul 'lat, nasul de euloare inchisa. Oehii de eu-
loare eastanie pina la intuneeat au privirea blajina ~i
calma. Ureehile prinse foarte sus, mai late la baza, in-
gustlndu-se spre vlrfuri, sint rotunjite la margini ; lun-
Iniiltimea : • gimea lor ajunge la 2/3 din falei. Trupul este puternic,
M. 60-66 em pieptul oval ~i potrivit de lung, spatele seurt ~i solid.
F. 58-62 em Pieioarele slnt drepte, museuloase, eu osatura puterniea.
Greutatea: Coada prins a in linie eu spatele este amputata 3/5 din
M. 28-34 kg lungimea ei. Parul este de trei feluri : un puf moale ~i
F. 22-28 kg des, lung de 1,5 em. ; parul de proteetie, lung de 3-4
em., tare ~i aspru ; parullung de 5-7 em., dur ~i neted,
Culoarea piinLlui : aeopera pieptul, burta, linia spatelui ~i umerii ; la bot
Cenu~iu intuneeat eu sau fara pete brune ; formeaza barba.
brun eu pete pe piept ~i pieioare; brun Este un dine de lueru neobosit, vineaza in oriee te-
fara pete ren, luereaza eu vigoare, intr-un mod aristocratic.

PREPELICAR ALBASTRU DE PICARDIA

Epagneul bleu de Picardie
FRANTA
255
Provincia lui de ba~tina este Pi cardia.
Ciine foarte frumos, elegant, eu infati~are distins!L
Corpul este proportionat, eapul impunator, purtat vesel,
eraniul rotund ~i mare; ochii slnt de culoarea chihlim-
barului inchis, privirea franca ~i expresiva. Urechile
lungi, destul de joase, acoperite cu par lung, suplu ~i
matasos, incadreaza minunat capul. Trupul este viguros,
pieptul adlne ~i destul de lat, spatele de lungime mij-
locie este solid. Picioal'ele slnt drepte, museuloase,
106 aeoperite cu par lung, in franjul'i. Coada nu prea lunga
230
 256 BARBET
FRANTA:.

Este 0 veche rasa franceza a carei ongme nu este

prea clara. Acest dine a contribuit prin aport de singe
la imbunatatirea multoI' rase - Griffon, Caniche, pre-
pelicari, ciobane~ti, Briand etc. La toate aceste rase se
regasesc calitatile sale deosebite: echilibru, vigoare,
temperament viu.
105
Cline viguros, in desat, puternic, cu capul micut, cra-
niul rotund :;;i destul de lat, botul relativ scurt, de
forma patrata, nasul de culoare bruna sau neagra. Ochli
siut rocun?.i, acoperi;-i de sprincene lungi, dese :;;istu-
fr,(l:;e.Urechile ata:;;ate jos, lungi, plate, sint impodobite
Iniiltimea : cu un par lung :;;icret, formind :;;uvite.Trupul este lung,
M. 45-55 cm pieptul adinc, lat, destul de dezvoltat, spatele u:;;orcon-
F. 45-55 cm vex. Picioarele sint drepte, puternice :;;imusculoase, cu
osatura solida : cele din fata sint acoperite cu par lung.
Greutatea: Coada ata:;;ata jos are virful putin ridicat in forma de
M. 20-25 kg drliont· Parul este lung, ondulat :;;ichiar cret, formind
F. 20-25 kg :;;uvite care adesea sint unite. Blana bogata, moale :;;i
Culoarea piirului : creata este caracteristica rasei Barbet.
Gri ; negru ; cafeniu deschi:; ; alb murdaI' ;
alb :;;imaron ; alb :;;inegru Este un dine inteligent, curajos, insensibil la frig,
excelent inotator, bun vinator in apa. Foarte afectuos
:;;idevotat stapinului, iube:;;temult copiii.
Este folosit la orice fel de vinatoare. De asemenea,
este un minunat dine de insotire.

formind doua curbe convexe :;;i concave este impodo-

Inaltimea: bita eu par bogat, matasos ; este purtata cu distinctie.
M. 57-60 cm Piirul este fin :;;iscurt pe cap, mai lung :;;i u:;;or ondulat
F. ceva mai mica pe restul corpului. .
Greutatea:
M.- Cline vesel, inteligent, blind, u:;;or de condus, foarte
F. - rezistent Laintemperii.
Culoarea piirului : Avind nas fin :;;i fiind un excelent dine de aret,
Gri-negru patat cu pete mari maron cu este folosit la vinatoare de animale mici :;;imari, dar
reflexe albastrii; pete ro:;;cate pe cap :;;i in special la iepuri :;;irate salbatice. Lucreaza in orice
pe picioare teren.

281
GRUPA a VIII-a CilNI DE ViNATOARE

Pontatori - Aportori - Scotocitori

- Rase britanice -

a) eu probe de lucru 266. Clumber spaniel

Epagneul Clumber
257. Pointer 267. Cocker spaniel
258. Setter englez English Cocke?' Spaniel
English Setter 268. Field spaniel
259. Setter ro~u irlandez Epagneul Field
Irish Red Setter 269. Spaniel de apa, irlandez
260. Setter Gordon Irish Water Spaniel
Gordon Setter 270. Spaniel saritor englez
261. Retriever cu blana buclata English Springer Spaniel
CU?'ly Coated Retriever 271. Spaniel Sussex
262. Retriever cu blana neteda 272. Spaniel de apa, american
Flat Coated Retriever American Water Spaniel
263. Retriever auriu 273. Welsh spaniel saritor
Golden Retriever Welsh Springer Spaniel
264. Labrador Retriever b) Fara probe de lucru
265. Cline de aport din ChesapeatktBay 274. Cocker spaniel american
Chesapeackillay Retriever American Cocker Spaniel

282
 Aceasta grupa cuprinde dinii de vinatoare insulari (formati
in Anglia, Scotia, Irlanda $i Tara Galilor), cu exceptia terrieri-
lor din grupa a 3-a $i a dinilor de vinatoare obi$nuiti din grupele
a 5-a $i a 6-a. In cadrul grupei se gasesc prepelicarii pontatori
specializafi la vinatul mic de $es, caracterizati printr-un tempe-
rament foarte vioi, cheta larga $i mi1"osexcelent, pasionati pentru
a ciiuta, blinzi $i ata$ati, reprezentati prin rasele : Pointer, Setter
alb (Setter englez), Setter Gordon (Setter scotian) $i Setter rO$u
(Setter irlandez) $i dinii care cauta dar nu ramin in aret ci stir-
nesc vinatul simtit, dini de utilitate multipla, caracterizati prin
temperament vioi, cheta strinsa, rezistenti la oboseala, la caldura
$i intemperii, miros bun $i pasiune pent7"Uaportare, reprezentati
de Springer-spanieli $i Cocke7"spanieli, folositi pentru vinatul mic
din desi$uri, balti, terenuri mlii$tinoase.
Instruirea in materie de vinatoare a dezvoltat considerabil,
la diferite rase de dini, capacitatile latente ale stramo$ilor. Cres-
catorii englezi au excelat in aceasta directie. Ei au considerat $i
considera ca dupa ce dinele a asimilat un anumit nivel de antre-
nament pentru' vinatoare, a devenit necesara specializarea. Con-
servatori, britanicii au mers pe linia creerii de rase "profilate" pe
putine specii de vinat, rase carora Ii se cereau putine moduri de a
actiona, dar de 0 maniera perfecta.
Din instinct, orice bun dine de vinatoare ajuns in teren este
gata sa caute $i sa doboare salbaticiunile. In comparatie cu o7"icare
alt animal din preajma omului, dinele este capabil sa fie modelat
$i adaptat. Mai mult, el a fost intotdeauna apt nu numai sa asculte
$i sa invete, ci $i sa transmita p7"Ogeniturii sale, generatie dupii
generatie, ceea ce a invatat.
Dar acest lucru nu era de ajuns $i omul I-a invatat $i altele :
astfel, a fost creat dinele de aret care, atit prin aptitudini dt $i
prin instruire, trebuie sa se opreasca in momentul dnd a gasit
vl,natul. Crescatorii englezi au creat, cu un secol $i jumatate in
urma, Pointerul, care a devenit repede celebru in toata lumea. In
secolele al 17 -lea $i al 18-lea, dnd vinatoarea s-a tranSf07"mat in
eveniment monden, cu ampla $i fastuoasa punere in scena, s-a
dezvoltat in Anglia, pentru vinatorile de cerbi $i vulpi, mari $i
nobile rase, apte sa lucreze in haite, acompaniate, in sunetele cor-
nului, de vinatori. Pictura a ilustrat, cu precadere, dragostea pe
care omul a purtat-o dinelui sau $i, toto data, ne-a oferit imaginea
calitatilor pe care Ie aveau rasele preferate in acele vremuri.
283
 Nr.
curent
Nr. Denumirea rasei. Tara de ongme. Istoric,
standardului descriere morfologica, utilizare
F.e.I.

257 POINTER
ANGLIA

Asupra originii Pointerului parerile ehinologilor nu

1 in Anglia in anul1713 de ofiterii englezi. Prin mai multe
Inaltimea : Greutatea : printr-o seleetie atenta, severa ;;i ingrijita, s-a format
M. 63-68 em M. 20-30 kg
F. 61-66 em F. 20-30 kg ; ideal 25 kg
Culoarea parului :
Galben ~i alb ; portoealiu ~i alb ; maroniu
~i alb ; alb-negru; negru-ro~eat; alb eu
pete eastanii, negre sau galbene, mai mici
sau mai mari, tipiee fiind eele a~ezate pe
cap ~ila baza eozii
sint unitare. Baiindu-se pe unele indieatii ale natura-
li~tilor Xenofon ~i Pliniu eel Batrin ~i pe asemanarea
Pointerului de astazi eu unele seulpturi anterioare erei
noastre, unii sustin ea ar fi fost eunoseut inca din anti-
ehitate ; altii ea ar fi fost format mult mai recent prin
ineruei~ari intre Braeul franeez ~i ogarii englezi. Cert
este ea stramo~ul aeestei rase a fost Braeul spaniol adus
ineruei~ari eu ciinii din rasele Brae franeez ;;i Brae ita-
lian eu Copoiul pentru vulpi, eu Buldogul ~i eu Ogarul,
Pointerul de astazi. Marele ehinolog William Arkwright
a eontribuit mult la fixarea omogenitatii aeestei rase;
a seris ~i 0 biografie a Pointerului. Numele ciinelui pro-
vine de la "Pero de punta" - "Ciine pontator" care, in
engleza a devenit "Pointer". Prin aportul sau de singe
a eontribuit foarte mult la imbunatatirea altor rase de
ciini.

284
 Este eel mai frumos dine pontator eu par seurt :
mindru, elegant, zvelt, eu museulatura puterniea - un
adevarat dine nobil. Are eorpul bine eonstruit, foarte
simetrie, eu 0 infati~are ee da impresia de forta, rezis-
tenta ~i iuteala. Capul este proportion at fata de mari-
mea eorpului, patrat ~i useativ ; eraniul de latime potri-
vita; stopul bine pronuntat; nasul lat, eu narile bine
dezvoltate ~i desehise ; botul de forma dreptunghiulara
este in vint (pointerin) ~i te~it. Oehii, de euloare brun sau
eastaniu, dupa euloarea blanii, eu privire stralueitoare
~i bEnda, sint mari, rotunzi, u~or bulbueati. Ureehile
prinse normal atirna pe Enga cap lipite, de lungime
mijlocie ~i putin aseutite la virfuri insa subtiri ~i moi.
Trupul este solid, pieptul larg ~i adine, gitullung, mus-
eulos, u~or curb at, umerii lungi, obliei, spatele perfect
drept ~i puternie. Pieioarele din fata sint drepte, ferme,
eu osatura ovala, de buna textura ; pieioarele din spate
elastiee, puterniee ~i museuloase ; jaretul bine dezvol-
tat, pulpele lungi ~i museuloase. Coada, de lungime mij-
locie, mai lata la baza, subtiindu-se spre virf, este pur-
tata la inaltimea spatelui, dreapta sau in forma de sabie,
w~or curbata. Parul este seurt, fin, neted, lueios ~i bine
lipit de corp.
Este eel mai bun dine pontator de dmpie, poate vina
insa ~i in padure ~i in mla~tini, eu 0 pasiune extraor-
dinara pentru vinatoare, in special pentru vinatul mie,
viu. Are un temperament foarte vioi, mobilitate, viteza,
rezistenta la oboseala ~i ciildura, aret bun, ferm, nas
exeelent, adulmeea urmele vinatului la 0 distanta de
500 m., este blajin ~i aseultator.

285
 ,
258 SETTER ENGLEZ
English Setter
ANGLIA

Rasa foarte veehe. Asupra originii Setterului alb en-

glezese nu exista date precise. Se presupune ea este
urma~ul dinelui Pointers Perdigueros ~i al Spanielului
eu par lung. Este eunoseut de foarte mult timp In
Anglia : In 1570 a fost amintit de Dr.!. Cajus In serie-
rile sale; a fost reprezentat pe numeroase gravuri en-
gleze~ti din seeolul al 16-lea. Denumirea de "seter"
(~ezator) i se trage, probabil, de la rolul atribuit la vIna-
torile din vremurile vechi : dnd simtea prezenta vlnatu-
iui mie trebuia sa se a~eze, sa se cuke ~i sa fie aeoperit
odata eu vinatul de pIasa eu care se vlna pe atunei.
Cunoseutul ereseator ~i selectioner englez, Sir Edward
Laweraek, folosind Incruei~area dirijata ~i 0 severa
2 selectie a reu~it, In deeurs de mai multe deeenii, sa
ereeze, pornind de la un exemplar deosebit de valoros,
Inaltim~a : Greutatea: o varietate eu caraetere foarte utile, varietatea "lavrese"
M. 65-~8 cm M. 27-30 kg a Setterului alb englez.
F. 61-65 cm F. 25-28 kg
Prin aspeetul sau, aeest dine pontator une~te puterea
Culoarea parului : cu eleganta forme lor iar prin stilul sau de avIna, carae-
Alb cu pete ~i pigmentatii galbene, porto- terizat printr-un galop suplu ~i razant, face ea lucrul
calii, maronii, ro~u-castaniu, negre; uni- cu el sa fie placut ~i spectaculos. Este elegant, puternic
color: alb, negru, ro~u-eastaniu, galben ; Insa nu greoi. Capul este potrivit de lung ~i u~or ; cra-
tricolor: alb-negru, brun-giHbui, ro~u- niul este putin lat ~i de forma ovala ; stopul pronuntat,
castaniu
botul potrivit de lung, drept ~i u~or te~it la vIrf;
nasul are narile largi. Oehii sint relativ mari, ex-
presivi, stralucitori, bHnzi, inteligenti, de culoare gal-
ben-Inchis sau castaniu. Urechile de lungime medie,
prinse jos, atirna In falduri regulate pe Hnga falei ; au
vlrfurile rotunjite, catifelate; pe partea superioara
sint aeoperite cu par fin, matasos. Trupul este viguros,
de lungime medie, spatele drept, puternic, seurt, piep-
tul adinc ~i largo Picioarele sint drepte, solide, mus-
culoase, elastice. Coada prinsa In linie cu spatele, de
lungime mijlocie, u~or curbata sau In forma de sabie,
este acoperita eu par lung, moale, putin ondulat ~i
lucios formind franjuri care Incep nu de la baza cozii
ci putin mai jos ; este purtata orizontal In mi~care, 10
jos In repaus ~i oblic In sus, la emotii puternice. Parul,
pe tot corpul, cu exeeptia capului, este lung, des, semi-
aspru, neincretit sau u~or ondulat formiod franjuri
bogate ~i luogi pe partea posterioara a membrelor, pe
partea inferioara a cozii ~ipe urechi.
286
 Cline inteligent, calm, vesel, credincios, adaptabil,
asculti'itor. Are temperament vioi, mare mobilitate, vi-
teza ~i rezistenta la oboseala ~i caldura.
Cu nas foarte fin, cheta larga ~i aret ferm, este un
excelent dine pontator. Vineaza in orice teren, mai cu
seama la dmp deschis, in special la sitari. Este ~i un
splendid ciine insotitor.

287
 259 SETTER RO~U IRLANDEZ
Irish Red Setter
ANGLIA
Setterul irlandez este unul din cei mai frumo~i ~i
eleganti dini engleze~ti de vinatoare. Provine din Spa-
niel continental care in secolul al 19-1ea a fost incru-
ci~at, printr-o selectie dirijata, atenta, cu Setterul engle-
zesc ~i cu Pointerul, in Irlanda, de unde s-a raspindit in
toate tarile europene ~i in America.
Este un atlet distins dind impresia unui dine pur
120 singe, suplu, svelt ~i cursiv in mi~cari. Tinuta mindra
~i nobila; cap fin, lung, us cat ~i u~or, bine modelat, carac-
terizat printr-un paralelism perfect intre falci ~i cra-
niu ; craniul oval, nasul negru cu narile bine deschise,
botul aproape dreptunghiular, u~or ascutit; ochii de
culoare castanie, brun inchis sau negru, de marime mij-
Iniiltimea : locie, expresivi, au 0 privire inteligenta ~i vie; urechile
M. 56-64 cm de marime mijlocie, fine, ata~ate destul de jos ~i mai
F. 54-62 cm inspre spate, cu virfurile rotunjite, atirna ca un fald
net, strinse pe linga obraji. Trupul este de constructie
Greutatea: armonioasa, pieptul adinc dar nu suficient de larg, spa-
M. 20-30 kg tele destul de lat, drept ~i puternic, coapsele muscu-
F. 20-30 kg loase, u~or boltite, umerii oblici ~i lungi, membrele din
Culoarea piirului :
Ro~u-acaju, inch is pina la nuanta mahonu-
lui ; castaniu stralucitor ; ro~u viu ; se to-
lereaza inspicarile u~oare, albe, pe frunte,
pe piept ~i pe labe ; nu sint admise petele
albe pe cap, pe membre sau pe coada.

288
 fata drepte ~i nervoase, elastiee, eu osatura puternica ;
eele din spate lungi ~i museuloase ; jaretul ~i articula-
tiile bine dezvoltate ; labele mici ~i puterniee. Coada
de marime mijlocie, prinsa adine, mai groasa la baza,
fina la virf, este purtata la inaltimea liniei spatelui sau
putin mai jos, u~or eurbata insa niciodata ridicata.
Parul este scurt ~i fin pe cap; pe partea din fata a
pieioarelor ~i la virful urechilor este de lungime mij-
locie ; neted ~i nu ondulat sau buclat pe restul corpu-
lui; are franjuri bogate, lungi ~i matasoase pe partea
superioara a ureehilor, pe partea posterioara a picioare-
lor, pe burta, pe piept ~i pe glt. La fel ea la Setterul
alb englezese, coada este impodobita eu franjuri de lun-
gime mijlocie, mai scurte spre virf.
Este un dine inteligent, energie, duios, devotat, eu
temperament vioi, eu mare mobilitate, viteza ~i rezis-
tenta la oboseala ~i ealdura. Galopul sau este suplu ~i
aerian, extraordinar de u~or.
Avind simtul mirosului foarte dezvoltat, vineaza in
orice fel de teren, fiind ~i un exeelent inotator. Este
folosit la vinatoarea de pasari, in special la sitari, ea ~i
pentru alte speeii de vinat; dar adevaratele aptitudini
ale Setterului ro~u irlandez sint valorificate utilizindu-l
ea pontator la vinatul mie de ~es, la dmp deschis. Dato-
rita infati~arii sale elegante, a blanii ro~ii, exeelente, a
caliHitilor lui fire~ti, Setterul irlandez este folosit tot
mai mult ea un rlvnit dine insotitor.

289
25 - 330 rase de ciini. in imai:lni
 260 SETTER GORDON
Gordon Setter
. ANGLIA

. De origine scotiana, provine, ca ~i ceilalti settefi,

dl!1 Sl?an.ielul continental ~i Pointerul englezesc. a con-
tnbut1e Importanta la crearea Setterului negru 0 are
ducele de Gordon, care i-a dat ~i numele. Mai t1rziu,
prin incruci~ari ~i selectii dirijate intre Setterul cu par
negru, Bloodhound, Collie ~i Irish Setter s-au obtinut
exemplarele actuale.

Este un dine elegant, construit pentru galop de~i

este mai putin iute dedt ceilalti setteri. Bine dezvoltat,
cu conformatie simetrica, are capul puternic destul de
masiv, craniul u~or boltit, bine dezvoltat, bbtul drept,
6 destul de lung ~i cu linii paralele, nasul mare ~i lat, cu
narile foarte largi de culoare neagra. Ochii sint mari,
Inaltimea: de culoare brun-inchis, expresivi, cu 0 privire vie ~i
M. 66 cm inteligenta. Urechile de marime mijlocie ata~ate jos,
F. 62 cm fine ~i subtiri, cu virfurile rotunjite, atirna pe 11ngacap.
Trupul este de lungime potrivita, puternic, pieptul
Greutatea: adinc ~i lat, spatele drept ~i puternic. Picioarele din fata
M. 29,4 kg sint viguroase, drepte, nu prea lungi, cu osatura plata,
F. 25 kg acoperite Cu franjuri bogate ; picioarele din spate sint
Culoarea parului : potrivit de lungi, elastice, puternice ~i musculoase.
Negru stralucitor ; pete ro~ii acaju-inchis Coada destul de scurta, dreapta sau U~Orcurbata ca
la ochi, bot, git ~i picioare ; se tolereaza un iatagan, purtata orizontal sau mai jos de linia spa-
o pata mica alba pe piept telui, mai groasa la baza, subtiindu-se Spre virf este

290
 impodobita cu franjuri bogate, lungi ~i netede care se
scurteaza uniform spre virf. Parul este fin ~i scurt pe
cap, virful urechilor ~i pe partile anterioare ale picioa-
relor ; este potrivit de lung ~i neted ~i nu ondulat sau
·buclat pe restul corpului ; franjuri bogate, netede, fine
~i matasoase pe parte a superioara a urechilor, pe burta,
pe piept, pe git ~i pe partea posterioara a picioarelor.
Este un dine placut, duios, inteligent, ascultator,
devotat, iube~te copiii. Se dreseaza u~or, este curajos,
este un indraznet inotator.
Vioi, avind a mare mobilitate ~i viteza, suficienta
rezistenta la abase ala ~i caldura, nas bun, cheta larga
~i aret ferm, este folosit la vinatoarea de pasari, in
special la sitari, dar ~i a altar specii de vinat. Este mai
larg intrebuintat in campara tie cu ceilalti setteri, spe-
cializati. Este ~i un bun insotitor ~i un paznic excelent.

291
 261 RETRIEVER CU BLANA BUCLATA
Curly Coated Retriever
ANGLIA

Este rezultatul incruci1?arii intre Terra-Nova, Ca-

niche 1?iIrish Water Spaniel.
Cline puternic, de talie mare, bine construit, VIOl,
foarte activ, inteligent 1?ide mare rezistenta. Capul este
potrivit de masiv, craniul lung :;;i bine proportion at,
nasul negru, cu narile bine dezvoltate. Ochii sint negri
sau bruni, destul de mari, expresivi. Urechile mai mici,
ata1?ate jos, acoperite cu bucle scurte, atirna pe linga
110 cap. Trupul este viguros, pieptul lat 1?iadinc, spatele
drept 1?iputernic, umerii oblici 1?imusculo1?i.Picioarele
sint drepte, puternice 1?imusculoase, labele rotunde 1?i
Iniiltimea : compacte. Coada potrivit de scurta, purtata destul de
M. 66 cm drept, este acoperita cu bucle. Parul bine aderent for-
F. 66 cm meaza 0 blana deasa de bucle crete pe tot corpul.
Greutatea:
M. 31,5-36,2 kg Este rezistent, adaptabil la orice clima, inteligent,
F. 31,5-36,2 kg credincios, afectuos, ascultator, u1?or de dresat.
\

Culoarea piirului : Pasion at pentru vinatoare, este folosit in orice teren.

Negru sau brun maroniu Este 1?iun bun dine de paza. .

292
 262 RETRIEVER CD BLANA NETEDA
Flat Coated Retriever
ANGLIA .

Ca :;;i ceila}ti ciini retriever este urma:;;ul ciinelui

Terra-Nova ad us in Anglia in secolul al 19-1ea :;;iincru-
ci:;;at cu Irish Setter. Este putin raspindit i;>icunoscut
in alte tari.
De talie mijlocie, VlOl, cu 0 expresie inteligenta,
121 este bine proportion at, puternic. Capul este lung :;;ifru-
mos modelat, craniul plat i;>ilat, cu cute u:;;oare 'intre
ochi, nasul mare, eu narile bine dezvoltate, urechile mid
Inii1timea : :;;ibine ata:;;ate, lipite de cap. Trupul este viguros, piep-
M. 65 cm
F. 65 cm tul adinc i;>idestul de lat, spatele scurt i;>ipatrat. Picioa-
rele din fata sint perfect drepte, cu 0 buna osatura, bine
Gretatea : acoperite Cu franjuri ; cele din spate sint musculoase
M. 27-31,5 kg :;;i,de asemenea, bine acoperite cu franjuri ; labele sint
F. 27-31,5 kg rotunde :;;iputernice. Coada scurta i;>idreapta, bine prin-
sa, este purtata vesel insa niciodata deasupra liniei spa-
Culoarea piirului :
Negru sau brun marOnlU telui. Parul este des, finca textura i;>ineted ; parul pro-
tector este ceva mai lung :;;ilucios. Are franjuri pe pi-
cioare, pe piept :;;ipe coada.
Este Un dine inteligent, agel', activ, blajin, prieten
cu copiii, ascultator. Se dreseaza repede.
Excelent aportor cu nas fin, e~te folosit la vinatoare
in cimpie i;>iin paduri. Este :;;iun bun ciine de insotire.

293
 263 RETRIEVER AURIU
Golden Retriever
ANGLIA

Provine din dinii de hartuiaHi ruse~ti din Caueaz,

eumparati de lordul Tweedmonth in 1858 de la un circ
instal at la Brighton ~i pe care, mai apoi, i-a incruci~at
cu dinii de raSa Bloodhound :;;ialti retrieveri obtinind
exemplarele aetuale. Este raspindit mai ales in Ame-
rica unde este foarte apreciat.
Cel mai frumos ~i mai nobil dine dintre rasele
retriever. Are 0 construetie armonioasa, simetrica, este
puternie insa cu mi~cari u~oare. Capul este proportionat
fata de corp, craniullat, gltul musculos fara salba, botul
puternic ~i lat. Ochii de culoare inehisa au expresie
blinda. Urechile proportionate, de marime mijloeie, sint
bine prinse ~i lipite de cap. Trupul este eehilibrat, scurt,
pieptul adine ~i bine coborit, spatele drept. Picioarele
111 din fata sint drepte, eu osatura puternica; cele din
spate sint puternice ~i museuloase. Coada dreapta este
purtata nu pre a vesel. Parul este lung, neted sau u~or
ondulat, puful des $i impermeabil.
Ciine vioi, inteligent, credincios, cu memorie buna,
u~or de dresat, devotat ~i tenace. Iube~te eopiii.
Foarte rezistent la apa rece, este folosit in specialla
balta, la vinatul cu pene. Este un bun cJine insotitor
~i un paznie excelent.

Indltimea:
M. 56-61 em
F. 51-56 em
Greutatea:
M. 29-31,5 kg
F. 25-27 kg
Culoarea parului :
Toate nuantel~ de auriu sau crem ; putin
alb pe piept ; nasul negru
294
264 LABRADOR RETRIEVER
ANGLIA

De creatie relativ recenta - mijlocul secolului al

19-1ea - i~i trage numele de la provincia canadiana
Labrador de unde a fost adus in Anglia de pescarii de
moruni care il foloseau la recuperarea pe~tilor cazuti
din plase in apiL Mai tlrziu, prin diverse lncruci~ari ~i
selectii serioase cu Terra-Nova ~i Pointerul englezesc
s-au obtinut exemplarele exceptionale de retrevier, ex-
celentii aportori de astazi.
Solid, scurt, cu 0 constitutie puternica, cu forme
masive, are capul potrivit de mare, craniullat ~i rotund,
nasul lat ~i narile bine deschise. Ochii de marime mij-
locie, de culoare maron-castaniu, au 0 privire inteli-
genta. Urechile nu prea mari ~i nici prea grele, lipite
de cap, slnt pUl'tate lnspre spate. Trupul este viguros,
pieptul adlnc ~i destul de lat, spatele scurt ~i solid.
Picioarele din fata slnt drepte, cu osatura puternica,
122 cele din spate puternic dezvoltate ~i musculoase ; labele
rotunde ~i compacte. Coada este caracteristica rasei :
mai groasa la baza, subtiindu-se spre vlrf, de lungime
mijlocie, fara franjuri, este acoperita cu par scurt,
aspru, des ~i strins lipit de piele dlndu-i astfel 0 forma
particulara, rotunjita, asemanatoare cu a vidrei. Cu aju-
torul acestei cozi, dinele poate lnota perfect In apa.
Parul, 0 alta caracteristica a rasei, este scurt, neted ~i
foarte des, fara ondulatii, cu puf rezistent la apa, ex-
trem de aspru ~i tare.
Cline inteligent, vioi, foarte rezistent. Excelent lno-
tat or, cu simtul olfactiv exceptional. Iube~te copiii.
Se dreseaza u~or, este ascultator ~i devotat.
Excelent aportor, este folosit la vinatoare In orice fel
de teren ~i In toate conditiile de clima. Este ~i un bun
lnsotitor.

Inaltimea : Greutatea:
M. 55-57 cm M. 25-30 kg
F. 54-56 cm F. 25-30 kg
Culoarea parului :
Negru-maroniu sau galben; 0 mica pata
alba pe piept
295
 265 ClINE DE APORT DIN CHESAPEAK BAY
Chesapeake-Bay Retriever
S.U.A.

Este provenit din incrucil?area ciinilor de Terra-Nova

eu Irish Water Spaniel. S-a dezvoltat mai ales in golful
Chesapeak in Maryland un de este folosit pentru aportul
vinatului, mai ales al ratelor salbatice.
Ciine de talie mare cu conformatie puternic'a. Ca-
pul este proportionat fata de corp, craniul masiv l?iro-
263 tund, nasul mijlociu, botul scurt, ingust dar nu ascutit.
Ochii sint de marime mijlocie, de culoare deschisa, cu
privire blinda. Urechile mici, bine atal?ate pe cap, atirna
de-a lungul obrajHor. Trupul este viguros, pieptul pu-
Indltimea :
ternic, adinc l?ilat, spatele scurt, solid l?i bine propor-
M. 58-66 cm tionat. Picioarele din fata sint drepte, eu osatura
F. 53-61 cm puternica; cele din spate foarte musculoase l?i vigu-
roase pentru a avea puterea necesara Ia inot. La-
Grentatea: beIe, ca cele de iepure, bine palmate, cu pielite intre
M. 29-34 kg degete, sint destul de mari. Coada de Iungime medie,
F. 25-29 kg groasa la baza, este acoperita cu franjuri. Parul este
Culoarea pdrului : scurt, des l?i drept pe picioare l?i pe cap; pe restul
Toate nuantele de la brun la ro~;u inchis corpului este des, eu 0 Iungime nu mai mare de 3-4 em.,
sau galben deschis ; ruginiu pina la rOl?U cu puf bogat l?imoale ; parul de pe umeri, git l?ispate
este ul?or ondulat l?i, in general, are un aspect uleios.
Este un dine robust, foarte rezistent, vioi, inteligent,
ascultator. Se dreseaza ul?or. Excelent aportor, foarte
harnic, poate aduce 200-300 gil?te salbatice intr-o zi.
Vineaza in apa, pe gheata l?i zapada.

296
 266 CLUMBER SPANIEL
Epagneul Clumber
ANGLIA

In legatura cu ongmea acestui dine parerile sint

impartite ; unii sustin ,ca ar fi 0 rasa foarte ve<:he en-
gleza, cunoscuta de secole ; ehinologul englez Stonehenge
afirma, in carte a "Clinii Islandei", ca este de origine
franceza. In secolul a'l 18-lea, ducele de Noailles a fa-
cut cadou dueelui de Newcastle dteva exemplare de
ciini din crescatoria sa, dini ce proveneau indirect din
rasa St. Hubertus. Iar dueele de Newcastle a fond at 0
1<:9 crescatorie eanina 1a castelul sau din Clumber, de unde
vine ~i numele acestei rase. Iubit ~i apreciat .Ja curtile
regale britanice ~i mai ales in timpul reginei Victoria
~i a regilor Eduard al VII-lea ~i George al V-lea, astazi
Iniil~imea : Clumber-spanielul este foarte rar.
M. 30-35 cm
F. 30-35 cm Ciine greu, masiv, CUi picioare seunde ~i blana fru-
Greutatea: moasa, matasoasa. Corpul este lung ~i greu, capul mare,
piHrat ~i masiv, eraniul lat, botul cu comisurile atir-
M. 25-32 kg nind in falduri, nasul p'atrat, de culoare deschisa. Oehii
F. 20-27 kg de culoarea chihlimbaruilui inchis sint expresivi. Ure-
Culoarea piirului : chile mari, late, acoperite bine eu par drept, destul de
Alb curat cu pete galbene ca lamiia ; por- lung, in franjuri, atlrna pe linga cap. Trupul este vi-
tocaliul este permis dar nu-i dorit ; pete guros, gitul gros ~i putemiccu guler frumos, pieptul
ro~cate pe cap ~i pe bot - adinc si lat, spatele drept, lat ~i lung, coapsele puter-
nice. Picioarele anterioare sint scurte ~i drepte, eele
posterioare puternice ~i musculoase, labele late ~i 1'0-
tunde. Coada prins a adinc, purtata in linie cu spatele,
este bogata in franjuri. Parul este lung, bogat, moale
Si neted, eu franjuri gratioase pe urechi, pe glt, pe par-
tea inferioara a trupului, pe picioare ~i pe coada.
Ciine aristocrat prin Hnia nobHa a capului, inteli-
gent, curajos, adiv, blind, afectuos, devotat, tenace.
Rasa este insa sensibila, dificila 1a cre~tere.
Cu simtul mirosului bine dezvoltat, vineaza in orice
tel'en ; este folosit la vinatoarea de pasari ~i ca un bun
insotitor.

297
 267 COCKER SPANIEL
English Cocker Spaniel
ANGLIA:

Ace$ti mici Cockeri nu sint de origine engleza, dupa

cum ii arata numele, ci au fost creatiin alte tari. Unii
dintre ei au fost utilizati la vinatoare in Irlanda inca
din secolul al10-lea. In secolul al14-lea, Gaston Phoebus
face mentiune despre ei in lucrarea sa "Tratatul de vi-
natoare" numindu-i "Ciini d'Oysel ~i Espainholz'" ~i
dind explicatii interesante asupra utilizarii 161'; in acele
vremuri, vinatorii nobili posedau haite numeroase de
dini puternici folositi la vinatoarea cu $oimi ; dinii aju-
tau aceste pasari sa urmareasca vinatul pe pamint ; de
aici $i denumirea de "Ciine d'Oysel". Iar denumirea de
"Espainholz" ar proveni de la originea acestor dini ve-
niti din Spania. Dupa un dresaj serios, ace$ti Espainholz
au invatat sa ponteze $i, in momentullansarii vinatului
sa se cuke automat la pamint. Astfel, nu riscau sa fie
raniti de gloantele PU$tilor.
Cockerul spaniel este urma$ul direct al acestor dini
d'Oyse1. Timp de secole au fost utilizati atit in Anglia
cit $i in Franta la vinatul pe apa. Dovada aprecierii lor
se gase$te in numeroasele lucrari care Ie-au fost con-
5 sacrate, ca $i in frecventa lor mention are in diferite
opere ale unor mari scriitori. Inca din secolul al 18-lea
existau dincolo de Canalul Minecii doua varietati de
cockeri mici $i anume: Spinger-spaniel, folosit mai
ales la vinatul de apa, pe care n facea sa sara intre tres-
tii, $i Cocker-spaniel, folosit mai ales la vinatoarea de
gi~te salbatice. Mai ti1'ziu, prin diverse incruci~ari Cll
alte rase, s-au obtinut exemplare variate. Astfel, ducii
de Malborough au ,obtinut un exemplar de cocker pitic,

Iniiltimea :
M. 39,5-41 cm
F. 38-39,5 cm
Greutatea:
M. 12,7-14,5 kg
F. 12,7-14,5 kg
Culoarea piirului :
Unicolor negru far a nici 0 pata ; castaniu,
galben, ro~u-acaju, oranj. Se admite 0 mica
pata alba pe piept; multicolor: alb cu
i
pete mari din culorile mention ate toate
culorile

298
 pe care I-au numit "Cocker Malborough", din incruci-
~area unui prepelicar mare de vinatoare cu un Toy
spaniel care rezultase, la rindul sau, din incruci~area
unui King-Charles cu un Blenheim. Exemplarele ac-
tuale de Cocker spaniel sint foarte apreciate nu numai
in Anglia ci ~i in alte tari ~i, in special, in S.U.A.
Cockerul spaniel este cel mai vesel, mai sprinten ~i
mai mic prepelicar de vinatoare. Cu toata tali a lui mica
are 0 energie ~i 0 rezistenta remarcabila. De marime mij-
locie, este un dine puternic. Capul este destul de u~or,
bine modelat, stopu~ putin marcat, craniul rotund, lat
intre urechi ~i bine dezvoltat, botul patrat, comisurile
lipite ~i subpri, nasul bine dezvoltat ~i lat. Ochii sint
mari, bine deschi~i, de culoare maron inchis sau cas-
taniu, expresivi ~i vioi, eu privire prietenoasa, inteli-
genta ~i vesela. UrechBe prinse 'destul de adinc, eu
lungimea nedepa~ind virful nasului, sint fine, suple ~i
mari, foarte rotunjite, ineadrind bine fizionomia ciine-
lui ; sint ata~ate in prelungirea liniei orizontale a ochilor
~i acoperite cu par lung, matasos ~i des, u~or ondulat
insa nu buclat sau cret ; ele atirna lipite de obraji, con-
ferind ciinelui 0 frumusete deosebita. Gitul este lung ~i
musculos. Corpul este compact, robust; dind 0 impresie
de forta ~i de activitate neobosita; spatele este scurt,
drept ~i puternie, pieptul mare, adinc, bine coborit.
Coapsele sint puternice, musculoase ~i compacte. Ume-
rii foarte lungi ~i oblici. Greabanul, ingust. Membrele
anterioare drepte, elastice ~i solide, sint acoperite cu
franjuri bogate: membrele posterioare sint solide,
scurte, elastice ; pulpele, musculoase. J ~retul este lung,
. bine dezvoltat, aproape de pamint. Labele sint ferme,
rotunde, nu prea mari. Coada este caracteristica rasei :
ata~ata destul de jos, purtata in linie eu spatele, este
amputata 2/3 din lungime ; neastimparul ei, fiind ve~-
nic in mi~care, constituie 0 caracteristica a rasei. Parul
neted, des, fin, matasos, adesea ondulat, este scurt pe
cap, nu prea lung pe corp; are franjuri bogate pe urechi,
pe piept, burta 9i pe picioare.
Este un ciine plin de viata, rezistent, viguros, inte-
ligent, blind ~i ascultator. Cel mai vesel ciine de vina-
toare. Afectuo3, devotat, iube~te copiii.
Excelent pontator ~i aportor. Are un temperament
vioi, mobilitate buna, rezistenta la oboseala ~i caldura,
la intemperii, nas bun, eheta strinsa, cu alura vioaie ~i
frumoasa. Este utilizat multilateral la vinatoare. Lu-
creaza cu mare pIacere la balta, in stufari~uri. Este ~i
un foarte bun dine insotitor ~i de apartament.
299
 268 FIELD SPANIEL
Epagneul Field
ANGLIA

Are aceea!i'iorigine ca !i'iceHalti spanieli.

Ciine Cll 0 conformatie puternica, eonstruit pentru
activitate ~i rezistentiL 0 combinatie de frumusete ~i de
utilitate. Corp puternic, cu cap caracteristic ce da impre-
sia unui dine de rasa cu personalitate, plin de noblete.
Craniul este bine dezvoltat, botullung, uscat !i'inu prea
lat; nasul cu narile bine deschise. Ochii nu prea mici,
de euloare castaniu-inehis sau brun, au 0 expresie grava.
123 UrechHe potrivit de lungi !i'ilate, aeoperite eu franjuri
frumoase, cad in falduri gratioase de-a lungul eapului ;
par-tile inferioare sint putin indoite spre interior ~i
spate. Gitul este lung, puternie !i'imusculos. Trupul de
Iniiltimea : lungime mijlocie este drept sau u!i'0r cUt"bat, pieptul
M. circa 46 cm adine, nu prea lat, spatele robust !i'imuseulos. Pieioa-
F. circa 46 cm rele anterioare sint puternice, cu osatura solida; eele
posterioare musculoase !i'i elastice. Coada bine prinsa,
G1"eutatea : purtata in jos :sub linia spatelui, dreapt8. sau u~or
M. 16-22,5 kg eUt'bata in jos, niciodatii ridic.at8. deasupra spatelui, este
F. 16-22,5 kg bine acoperit8. eu franjuri ondulate ~i mat8.soase. Parul
Culoarea piirului : este neted sau u~or ondulat, destul de des, rezistent la
Unicolor: negru, maroniu-auriu, acaju- intemperii, nu prea scurt, cu 0 textura matasoasa,
ro~cat; cenu~iu cu pete galbui la ochi ~i lueioasa !i'ifina are franjuri bogate pe piept, pe burta !i'i
la picioare pe partHe posterioare ale picioarelor.
Este un dine inteligent, abil, perseverent, lini!i'tit,
afectuos, foarte rezistent, sprinten ~i adiv.
Este folosit la vinatoare in dmpie ~i ea un bun 'in-
sotitor.

300
 269 SPANIEL DE AP.A. IRLANDEZ
Irish Water Spaniel
AN.GLIA

Are 0 origine foarte veche : se presupune ca in timpul

revolutiei franeeze emigrantii au adus in Irlanda ciini
Caniehe de talie mare, iar aici, prin ineruci~are eu Set-
terul irlandez, s-au obtinut exemplarele aetuale. Nu a
fost reeunoseut de Kennel Club decit in anul 1862 :;;ide
abia in 1890 a luat fiinta primul club Irish Water Spa-
niel.

Prin blana sa buclata, ce aminte:;;te de blana unei oi,

eu eorpul armonios ~i robust, se deosebe:;;te eomplet de
ceilalti spanieli engleze:;;ti. Are 0 infati:;;are eu totul
partieulara, la care se adauga aspeetul capului, aeope-
rit eu par seurt ~i bine lipit de piele ; pina la frunte ~i
in virfuleapului are un mot bogat de par buclat. Bo-
tul este puternie, bine dezvoltat, nasul mare :;;ilat, de
culoar,e maron-eastaniu. Ochii sint destul de mici, de
euloare maron-inchis, vii ~i stralucitori. Urechile foarte
lungi, de forma lobata, ca frunza, prinse jos, aeoperite
de bude lungi de p'ar, atirna pe linga obraji. Corpul este
bine eonstruit, compact, robust, piepml adine, spatele
scurt ~i lat. Picioarele anterioare sint drepte, eu 0 buna
osatura, eele posterioare puternice :;;imusculoase. Coada,
earaeteristiea rasei, se aseamana eu coada ~obolanului ;
124 este scurta :;;idreapta, mai groasa la baza, subtiindu-se
la virf, prinsa jos ~i purtata sub linia spatelui ; este aco-
perita cu bucle strinse care se opresc brusc la 8-10
cm de la baza, iar restul cozii este fara par sau eu un
par fin, drept. Parul, in bucle dese, strinse, scurte ~i
crete, formind 0 blana caracteristici'i rasei, este uleios ;
prezinta franjuri bogate, in bucle, pe picioarele din
fata ~i pe partile posterioare ale picioarelor din spate.
Este un exeelent inotator, perseverent, foarte rezis-
tent la frig ; lucreaza in mla:;;tini ~i chiar in apa marii.
Indltimea : tndraznet, energic, activo
M. 53-58 em
F. 51-56 em Este folosit la vinatoare de pasari, in special a gi~-
Greutatea: telor saIbatice.
M. 25-29,5 kg
F. 20,5-26 kg
Culoarea pClrului :
Caraeteristie rasei: maroniu inch is eu
nuante violaeee numita culoarea purecelui
301
 270 SPANIEL SARITOR ENGLEZ
English Springer Spaniel
ANGLIA
Rasa veehe englezeasea eunoseuta de seeole: este
deseendentul veehiului Field spaniel care astazi aproape
ea nu mai exista. Despre Springer spaniel a seris eu
mare talent Jacqueline de Bargede care poseda 0 mi-
nunata er,eseatorie eu aee!?ti dini la Ternay. Denumi-
rea de Springer (sari tor) i se trage de la insu!?irea de a
face vinatul sa sara, din loeul unde a fost gasit.
Este un dine solid, puternie !?i aetiv, eonstruit pen-
tru rezistenta !?ilueru. Capul este mare dar proportionat,
eraniul de lungime mijlocie, destul de lat !?i u!?or bol-
tit, botullat !?iadine, u!?or te~it, nasul bine dezvoltat, eu
nari largi; ochii de marime mijlocie, expresivi, de eu-
loare eastaniu inehis, au 0 privire bEnda ;;i vie; ureehile
de forma lobata ea frunza, lungi, sint ata~ate adine, la
inaltimea oehilor. Gitul este viguros, museulos, potri-
vit de gros ;;i de ineareat. Trupul este puternie, relativ
lung, pieptul adlne ~i bine dezvoltat, spatele drept,
lung ~i puternk, umerii lungi ~i oblici ; pieioarele an-
terioare sint drepte !?iputerniee, impodobite eu franjuri ;
125 au glezne puterniee ;;i flexibile ; eele posterioare, bine
lasate in jos pin a la jaret, slnt u~or eurbate. Mersul
aeestui dine este earaeteristie : i~i lanseaza pieioarele
anterioare in linie dreapt8., din umeri. Coada prinsa
adine, purtata vesel in jos, nieiodata deasupra spatelui,
este potrivit de lunga. Prin mi~earea ei vioaie, dinele
indica stapinului tot ee se intimpla eu vinatul ; printr-o
mi~care mai mult sau mai putin rapida, indica vinato-
rului daea vinatul este gata sa zboare sau sta aseuns.
Parul este des, neted, impermeabil, dar nu aspru.
Este un dine ten ace, rezistent, vesel, aetiv, afeetuos,
devotat, eu simtul olfaetiv bine dezvoltat.
Exeelent seotoeitor ~i aportor. Vineaza in padure Si
de:3i~. Este folosit la. vinatoarea de pasari, mai ales la
sitari, dar luereaza eu aeeea~i mare plaeere ~i la balta.

Inaltimea : Greutatea:
M. 51 em M. 22-2-1 kg
F. 50 em F. 22,5 kg
Culoarea parului :
Toate eulorile admise spanielilor; sint pre-
ferate eulot'ile : maroniu 1;>ialb ; negru Si
alb sau aeeste eulot'i ames tecate, eu in-
semne ro~ii

302
 271 SPANIEL SUSSEX
S.U.A.

Aceasta rasa ~i-a facut aparitia in Anglia la mijlocul

secolului al 18-lea in timpul domniei regelui George
al III-lea. Dupa unii, ar proveni din Clumber spaniel de
care se deosebe~te numai prin talia putin mai mica ~i
prin felul de a latra - 1.lncheunit deosebit - latrat
127 mO$tenit, probabil, de la dinii gonitori $i de har-
tuiala cu care s-a incruci~at. Primul crescator al acestei
rase a fost dr. Fuller din Brightling, 0 localitate mica
din Sussex, regiune din Anglia. De aici a primit $i denu-
mirea.
Iniiltimea :
M. 38-40 em Este un dine masiv ~i puternic construit, a carui mi$-
F. 38-40 em care caracteristica este 0 balansare pronuntati'i care nu
Greutatea: se intilne~te la nici un alt spaniel. Capul este prop or-
tionat fat.§.de corp, craniul lat ~i lung, cu 0 cuta pe
M. 20 kg frunte, botul patrat, nasul de culoare deschisa, cu narile
F. 18 kg bine dezvoltate. Ochii foarte mari, de culoare' castanie,
Culoarea piirului : au expresie blinda. Urechile, de forma lobata $i moi,
Brun-ro~cat-auriu ; predomina auriul groase, destul de mari, ata$ate mai jos de linia ochilor,
pur tate pe linga cap, sint acoperite cu par moale ondu-
lat, nu pre a bogat. Corpul este viguros, gitul destul de
lung ~i putin curbat, cu 0 u~oara salba ~i guler pronuntat,
pieptul adinc $i lat, spatele $i coapsele lungi $i muscu-
loase. Picioarele anterioare scurte $i puternice sint
impodobite cu franjuri; cele posterioare, cu osatura
puternica $i musculoase, au franjuri bogate deasupra
jaretului ; labele sint late $i rotunde. Coada prinsa jos,
amputata la 12-17 em., este purtata drept, in linie cu
spatele ~i acoperita bine cu par. Parul este bogat, neted
sau u~or ondulat, niciodata in bucle, cu puf abundent,
rezistent la intemperii, formind 0 blana frumoasa, aurie.

Cline vioi, activ, inteligent, devotat, ascultator $i

ata$at, jucau$ $i certaret·
Fiind un scotocitor neobosit, este folosit la viniltoarea
de pasari; vineaza in padure ~i in maracini$' Este ~i
un bun insotitor.

303
 272 SPANIEL DE APA AMERICAN
American Water Spaniel
S.U.A.

Are 0 origine deosebWi ; expertii cred ca s-a format

in America pe la mijlocul secolului trecut ~i ca provine
din incruci~area dintre Spaniel de apa irlandez ~i Retrie-
ver cu blana buclata. Clubul Kennel American I-a re-
cunoscut oficial de-abia in anul 1940.

Este de talie mijlocie, robust - un dine tipic spaniel.

301 Are capul de lungime mijlocie, craniul lat ~i compact,
fruntea acoperita cu par scurt ~i neted, botul de lungime
mijlocie de forma patrata, nasul destul de lat, cu narile
bine dezvoltate. Ochii sint bruni sau de culoare inchisa,
dupa culoarea blanii, cu 0 privire inteligenta ~i vioaie.
Urechile lungi ~i late, in forma de para, ata~ate in linie
Iniiltimea : cu ochii, acoperite cu bucle dese de par, atirna pe ling a
M. 38-45 cm cap. Gitul este rotund, de lungime medie, puternic ~i
F. 38-45 cm musculos. Trupul este viguros, pieptul adinc dar nu
prea lat, spatele drept ~i puternic. Ficioarele ':mterioare
Greutatea: sint puternice ~i perfect drepte, cele posterioare 1'0-
M. 13-20 kg buste ~i musculoase. Coada de lungime mijlocie, u~or
F. 12-18 kg curbata, purtata vesel, ceva mai jos de linia spatelui, este
Culom'ea piirului : acoperita complet cu par des. Farul formeaza 0 blana
Brun-ro~cat sau brun-cafeniu ; putin alb bogata ~i deasa, din bucle, care permite dinelui sa reziste
pe piept ~i pe labe in apa ~i la intemperii.

Ciine activ, cu temperament pronuntat, inteligent,

vioi, devotat ~iafectuos. Se dreseaza u~or.

Cu simtul olfactiv bine dezvoltat, este un excelent

dine de vinat, polivalent, utilizat la vinatoare in orice
fel de teren, un perfect dine aportor, mai ales in apa.
Este ~i un excelent insotitor ~i un bun paznic.

304
 273 WELS SPANIEL SAIUTOR
Welsh Springer Spaniel
ANGLIA

Este descendent direct al dinelui Field spaniel

~i ruda apropiata eu English springer spaniel, eu care
este asemanator. Cunoseut In Tara Galilor sub denumirea
de "Starter", are 0 origine foarte veehe.
Ciine cu 0 constitutie simetriea, compacta, puternica
~i armonioasa. Capul este proportionat, eraniul potrivit
de lung ~i putin bombat, botul de lungime medie,
126 drept ~i patrat. Oehii de marime mijloeie, de culoare
maron-castaniu sau maron-inchis, sint expresivi ~i vii.
Urechile ata~ate destul de jos, mici, de forma lobata
Iniiltimea : ca frunza, acoperite de franjuri, atlrna de-a lungul obra-
M. 48 em jilor. Gitul este lung ~i musculos; trupul viguros, nu
F. 46 em prea lung, musculos, pieptul adine, spatele drept. Picioa-
Greutatea: rele anterioare, de lungime medie, drepte, sint dotate
eu osatura puternica ~i cu putine franjuri ; eele poste-
M. 15,75-20,25 kg rioare, musculoase, bine dezvoltate, sint impodobite cu
F. 15,75-20,25 kg multe franjuri. Labele sint rotunde, cu pernite tari.
Culoarea piirului : Coada ata~ata jos, purtata vesel, este aeoperita u~or eu
Ro~;uviu ~i alb franjuri. Parul este neted ~i des, cu 0 textura matasoara,
nu insa aspru ~i nici buclat.
Ciine blajin, plaeut, activ, rezistent, devotat ~i cre-
dincios. Iube~te copiii.
Exeelent scotocitor ~i aportor, este folosit la vma-
toarea de pasari; vineaza ~i in ape inghetate. Este ~i
un bun Insotitor.

305
 274 COKER SPANIEL AMERICAN
American Cocker Spaniel
S.U.A.

Rasa autohtona amerieana. $i-a faeut apari~ia in

Europa in anu11956.
Este un dine sedueator prin elegan~a ~i mersul sau
deosebit dar mai ales prin blana lui splendida. Are un
corp robust ~i compact, cap fin, eizelat, eraniu rotund
fara exagerare, bot lat ~i adine, eu falei patrate ~i re-
gulate, nas propor~ionat fa~a de bot, eu narile bine dez-
voltate. Oehii sint u~or migdala~i, de euloare brun inehis,
eu 0 expresie inteligen ta, vie ~i bEnda. Ureehile de
167 forma lobata ~i moi, lungi, eu 0 piele fin a, bine aeo-
perite eu par matasos, sint ata~ate nu mai sus de
Iniiltimea : linia oehilor. Gitul este destul de lung ~i museulos,
M. maxim 39,7 em ; ideal 38,1 em umerii obliei, bine d€zvolta~i. Trupul s<:urt, compact,
da 0 impresie de for~a ; spatele robust eoboara u~or ~i
F. maxim 36,8 em ; ideal 35,6 em pogresiv de la umeri pina la baza eozii ; pieptul este
Greutatea adine ~i destul de lat. Coada este at~~ata ~i purtata in
M. 10-12 kg prelungire eu linia spatelui sau eeva mai sus ; in ae~iune
F. 10-12 kg nu ineeteaza sa se mi~te. Pieioarele anterioare sint
Culoarea piirului :
Negru ea smoala ; pete albe pe piept sau
pe git ; negru ~i ro~u ; multieolor, eu semne
ro~ii

306
drepte, paralele, musculoase, cu osatura puternica;
cele din spate sint musculoase ~i osoase ; jaretul puter-
nic ~i bine coborlt, labele compacte ~i rotunde. Parul
este matasos, neted sau u~or ondulat ~i foarte fin; pe cap
este scurt ~i fin, pe corp este de lungime mijlocie, cu puf
des care asigura protectia dinelui; prezinta franjuri
bogate insa nu exagerate pe urechi, pe piept, pe burta
~i pe picioare.
Ciine foarte elegant, cu mers nobil; totu~i alearga
cu 0 viteza exceptionala. Rezistent, activ, vesel, inteli~
gent ~i prietenos, devotat ~i ata~abil, iube~te mult
copiii.
Este un bun dine de vinatoare ~i un excelent inso-
titor.

307
 GRUPA a IX-a • cilNI .
iNSOTITORI - ,DE AGREMENT

275. Pinscher tip maimuta 288. Caniche mare

Affenpinsche7' Grand Caniche
276. PINSCHER ARLECHIN 289. Caniche mijlociu
Harlekinpinsche7' Caniche Moyen
277. KromfohrHinder
290. Caniche pitic
278. Spitz mic german Caniche Nain
Deutscher Kleinspitz
279. Pinscher pitic 291. Spaniel pitic continental
Zwergpinscher Epagneul Nain Continental-PhaUme
280. Schnauzer pitic Epagneul Nain Continental-Papillon
Zwergschnauzer 292. Ciine japonez mic
281. Schipperke Shiba Inu
282. Griffon belgian 293. Coton de Tulear
Griffon Belge 294. Spitz japonez
283. Griffon Braban~on mic, cu par scurt Japanese Spitz
Petit Brabanc;on 295. Bichon bolognez
284. Griffon bruxellez
Bichon Bolognais
Griffon B7'uxellois 296. Bichon maltez
285. Bichon cu par cre! Bichon Maltais
Bichon a poil frise
297. Chihuahua
286. Bichon mic, tip leu
Bichon - Petit Chien Lion Terrier Mexicain
287. Buldog francez 298. Spitz mic italian, tip vulpe
Bouldogue Franc;ais Volpino Italiano

308
 313. Mops-Pugg-Carlin
312. Boston Terrier
299. Terrier
Eurasier
Chow-Chow
Pekinez
Biehon
Shih-Tsu
Toy dede
Terrier
gola~
Lhassa-Apso
Spitz
Spaniel
Dalmatian
Ciine Yorkshire
deBoston
King
mijlociu
pitie Tibet
havanez
negru
Cavaler
Mops-Pug-Carlin
ehinezese eu
motpete
King
Charles
Tibet
german
german
japonez euTehin
mexican de foe
Charles 311.
310.
316.
318. Epagneul
309.
317.
315. Deutscher Cavalier
King King Charl£s
Mittelspitz
Chinese Crested Dog
Charles
Zwergspitz
314. Yorkshire Terrier
Black and Tan Toy Terrier
309
GRUPA a IX-a Ciini .inso!itori, de agrement

Ciinii din aceastii grupii formeazii 0 paletii foarte variatii. Ei

apartin unui numiir mare de rase pe care omul le-a creat din do-
rinta de a-i avea ca tovarii$i in cadrul familiei sale.
Unele rase au 0 talie mare, impozantii, de exemplu Dalma-
tianul, Chow-Chow, Caniche mare, Spitul german de talie mare;
altele reprezintii forma piticii a unor rase de talie ma1'e sau mij-
locie $i reproduc, in mic, conformatia, caracte'tul $i personalitatea
acestora: Schnauzerul pitic, Pinscherul pitic, Spitzul pitic etc.
Multi dini de companie de astiizi sint proveniti din rase uti-
litare. Sint dini "exu, p7'ecum Barbet, ex-dine de aret, Dalma-
tianul, ex-dine de viniitoare $i paz ii, Terrierul, ex-dine de vi-
niitoare etc.
Altii sint produsul imaginatiei $i fanteziei cresciitorilor $i au
un format caracteristic, pTOp7'iUscopului pentru care au fost
create: Pechinezul, Maltezul etc.
o foarte mare fantezie domne$te $i in aspectul lor exterior
$i al coloritului : unii dintre ei au piirul foarte cret, altii sint aco-
periti complet de piir des, altii, dimpotrivii, sint adevii7'ati
nudi$ti care nu au dedt un mic mot de piir pe virful capului, sau
nict atit.
Unii cresciitori, in dorinta de a obtine exemplare mai gra-
tioase (Toys - dini juciirie), au redus excesiv talia $i greutatea
lor ajungind la produ$i foarte mici, ce dntiiresc un kilogram sau
chiar mai putin, cu conformatie delicatii $i nevTOticii. Asemenea
practici au fost condamnate.
310
 Inca din antichitatea greaca ~i romana, dar mai ales in pragul
Rena~terii, a poseda ciini foarte fru'T'[Lo~a devenit un fel de sno-
bism. Femeile, ~ in special cele din aristocratie, carora le era in-
diferenta vinatoarea, ~-au revarsat afectiunea asupra raselor de
ii
ciini mici, ciini insotitori, de agrement, pe care rasfiitau, ii ga-
teau <;:u panglici, creind astfel moda ciinilor de lux.
Revolutiile, consolidarea democratiei au transformat pretu-
tindeni viata ciinilor, a~a cum au transformat ~i viata oamenilor.
In zilele noastre, urbanizarea crescinda, indepartarea omu-
lui de natura, instrainarea ~ insingurarea lui, stresul au dus,
intr-o masura tot mai ma7'e, la nevoia de a avea un ciine insotitor.
Fiind, in general, vioi, veseli, ageri, inteligenti ~i foarte devotati,
ciinii insotitori umplu astazi un gol resimtit in foarte multe ca-
mine. Omul ii datoreaza 0 vie recuno~tinta in domeniul afectiv.
Cite persoane singure nu au fost' insufletite de prezenta unui
catelu~, in cite familii cu necazuri nu a adus el caldura, cHor
deznadajduiti nu le-a 'redat gustul de viata datorita prezentei lui
vii, afectiunii ~i devotamentului pina la sacrificiu ?
Mare sau mic, de rasa pura sau bastard, ciinele a fost ~i 'va
fi, intotdeauna, tova7'a~ul bun, cordial ~i onest al omului de pre-
tutindeni.
311
 Nr.
curent
Nr. Denumirea rasei. Tara de origine. Istoric,
standardului descriere morfologicii, utilizare
F.e.I.

275 PINSCHER TIP MAIMUTA

Affenpinscher .
GERlVIANIA

Face parte din familia Pinscher-Schnauzer ~i pro-

vine din incruci~area Schnauzerului cu Griffonul pitic
belgian. Denumirea de Affenpinscher (affen=maimuta)
nu vine de la faptul ca ar avea vreo rudenie cu maimuta,
ci de la asemanarea cu ea datorita aspectului sau ciufu-
lit, a fizionomiei extrem de vioaie, a neastimparului
~i, mai ales, a mi$carilor sale cornice, pozna~e.
Mic ~i indesat, cu capul rotund ~i ciufulit, cu craniul
boltit ~i botul scurt insa nu ridicat in sus ca la Griffo-
nul pitic ; nasul este negru, ochii sint rotunzi, proemi-
nenti, de culoare inchisa ; sprincenele sint stufoase, in
smocuri, incilcite ~i zburlite ; urechile drepte, purtate
in sus ~i ascutite, in forma de "V", pot fi sau nu ampu-
186 tate. Trupul este compact ~i indesat, gitul scurt ~i curbat,
pieptul adinc, spatele drept. Picioarele anterioare sint
drepte, cu osatura buna, cele posterioare sint destul de
drepte ~i puternice; labele mici ~i rotunde. Coada
amputata scurt, cu par mai scurt dedt pe restul corpu-
lui, este purtata in sus. Parul de pe corp este aspru ~i
des, pe cap este mai putin aspru $i in ~uvite formind
o podoaba deosebita ; are 0 coronita de par aspru in
jurul ochilor, 0 barba tepoasa, mot pe frunte, obra-
jii plini cu par in smocuri. Toate acestea contribuie la
asemanarea cu 0 maimuta.
Ciine istet, inteligent, plin de viata. Este cel mai
iute din familia Pinscher. Delicat, mofturos, indraznet,
curajos, devotat ~i jucaw;;, un dine pozna~.
Este folosit la vinatoarea de ~obolani. Este ~i un
excelent dine de insotire ~i un paznic sigur al c.asei.

Iniiltimea : Greutatea:
M. 25-28 cm M. maxim 4 kg
F. 25-28 cm F. maxim 4 kg
Culoarea piirului :
Negru curat ; negru-cenu~iu; cenu~iu-al-
bastrui ; galben-ro$cat ~i alte nuante

312
 276 PINSCHER ARLECHIN
Harlekinpinscher
GERMANIA

Originea aeestei rase este aeeea~i eu a Pinseheru-

lui eu par seurt : 0 rasa veehe germana inrudita eu rasa
Schnauzer. Numai ca Harlekinpinseherul are inaltimea
mai mica.

Are eorpul indesat, de forma patratica, puternic ~i

museulos, eapul ingust ~i moderat alungit, nasul negru,
botul proportional eu eapul. Oehii potriviti ea marime,
210 de euloare inehisa, dupa euloarea blanii, sint expresivi
~i vioL Ureehile mici ~i aseutite sint purtate drept.
Gitul este useat ~i museulos; Trupul este viguros, piep-
tul destul de robust ~i adine, spatele tare ~i drept. Coada
amputata scurt este purtata in sus. Pieioarele din
fata sint drepte ~i paralele, eu osatura puterniea ; eele
din spate sint museuloase ~i puternice ; labele sint mici
~i robuste. Parul este seurt, lucios, aspru ~i bine lipit
de corp.
Este un dine euminte, eredineios, ate nt, ager,
afeetuos.

Este folosit la prinderea ~oareeilor ~i ~obolanilor.

Poate fi ~i un agreabil insotitor ~i un bun paznie al
easeL

lniiltimea :
M. ideal 30-35 em
F. ideal 30-35 em
Greutatea:
M.-
F. -
Culoarea parului :
Pestrit eu alb sau eulori desehise ; eenu~iu
eu negru; vargat eu sau fara semne ro~ii
313
27 - 330 rase de c1lnl, I. Imaglal
 277 KROMFOHRLANDER
GERMANIA

Provine din lncruci~area intre Griffonul ro~cat de

Bretania ~i Fox Terrierul cu par aspru, care a avut loc
In Germania dupa cel de-al 2-lea razboi mondial, In
regiunea Kromfohrland, de la care a primit ~i numele.
Cline elegant, de talie mijlocie, cu corp puternic,
cap alungit, de latime mijlocie, aspect armonios, craniul
rotunjit ~i plat, botul drept, de marime mijlocie, nasul
negru, ochii ovali i?i putin oblici, de marime medie, de
culoare lnchisa. Urechile ata~ate sus au forma triun-
ghiulara, cu vlrfurile rotunjite ~i plate; gltul este mus-
culos ~i putin curbat. Trupul este u~or alungit, sime-
tric, pieptul adlnc, de latime mijlocie, spatele puternic ~i
192 musculos. Coada, de lungime mijlocie, u~or curbata,
mai groasa la baza ~i subtiindu-se spre vlrf, este aco-
perita bine cu par. Picioarele anterioare slnt drepte ~i
vertic ale, umerii potrivit de lungi ~i musculo~i; pi-
cioarele din spate slnt musculoase, cu osatura puter-
Iniiltimea :
M. 38-46 cm nica ; labele scurte ~i rotunde. Slnt cunoscute trei va-
F. 38-46 cm rietati : cu par scurt ~i aspru ; cu par lung ~i aspru ;
cu par aspru. Tipul prefer at : cu par aspru ~i compact.
Greutatea: Este un dine inteligent, vioi, ascultator, afectuos
M.- ~i credincios.
F. -
Utilizat pentru paza ~i aparare, este ~i un excelent
Culoarea piirului : dine de lnsotire.
Fond alb cu pete brun-deschis plna la
brun-Inchis

314
 278 SPITZ MIC GERMAN
Deutscher Kleinspitz
GERMANIA

Exista mai multe varietati de spitz ~i anume : Spitz

mic german, Spitz mijloeiu german 9i Spitz pitie ger-
man. Toate au aeelea~i earaetere morfologice. De fapt,
sint forme mic~orate ale Spitzului mare german. Au
aceea~i origine veehe, din epoca de piatra ~i lacustra,
provenind din Canis familiaris palustris. Fosilele ne-
97 olitiee gasite au acelea~i caraetere cu spitzii actuali.
Varietiitile de spitz mic ~i pitie au fost identificate in
Iniiltimea : imaginile egiptene din epoca faraonilor. Este raspindit
M. 22-28 ; maxim 28 em in toate tarile. Adeseori, spitzul mic ~i pitie a fost
F. 22-28 ; maxim 28 cm numit "Loulou de Pomerania" deoareee in aeeasta re-
giune rasa s-a ameliorat prin seleetii atente, obtinin-
Greutatea: du-se exemplarele de astazi.
M. ideal 3,75 kg
F. ideal 3,75 kg Spitzul mic german este un dine de lux, eu par
Culoarea piirului : lung, cu corpul seurt ~i indesat, capul asemanator eu eel
Negru ; alb curat ; brun ; portoealiu ; ee- al. vulpii - mic ~i de forma triunghiulara -, eu cra-
nu~iu ca lupul niul aproape plat, botul nu prea lung, in proportie eu
eraniul, nasul mie, negru ~i rotund. Ochii sint de ma-
rime mijlocie, alungiti, putin oblici ~i de culoare in-
chisa. Urechile sint mici, scurte, drepte, de forma triun-
ghiulara. Gitul, potrivit de lung. Trupul este compact
~i patrat, pieptul inalt, spatele seurt 9i orizontal. Picioa-
rele sint drepte 9i verticale; labele mici ~i rotunde.
Coada, caracteristiea pentru rasa, este prinsa sus ~i
purtata eurbat, in inel, deasupra spatelui. Parul este
lung ~i moale, cu puf des; pe pulpe ~i eoada parul este
deosebit de bogat; prezinta guler bogat la git ; pe cap,
parul este scurt ~i neted.
Cline vesel, vioi, inteligent, ·aseultiHor, jucau~, u~or
de dresat, mai ales pentru eire. Ata~at, credincios,
vigilent ; nu este sensibilia gel' 9i zapada.
Exeelent insotitor ~i paznie al casei, agreat dine de
salon.

315
27*
 279 PINSCHER PITIC
Zwergpinscher
GERMANIA

De origine germana, cu 0 vechime de peste 300 de ani,

rasa apartine familiei "Pinscher-Schnauzer". Este
apreciatcl 9i raspindita In toate tarile, cu deosebire In
Germania, Anglia, Franta 9i, mai ales, America, unde
s-a fondat 9i un club "Miniature Pinscher Club of Ame-
rica".
185
Pinscherul pititc este copia mic90rata a Pinscheru-
lui. Cline mic, vioi, elegant 9i armonios, cu muscula-
Iniiltimea : tura bine distribuita. Capul este lunguiet, robust 9i
M. 25-30 cm drept, craniul plat, botul potrivit de lung, Insa nu ascu-
F. 25-30 cm tit, nasul rotund 9i negru. Ochii ovali, de marime mij-
Greutatea: locie 9i culoare Inchisa, sint vii 9i expresivi. Urechile
M. circa 4 kg ascutite sint ata9ate 9i purtate drept In sus ; ele sint
F. circa 4 kg amputate. Trupul este viguros, lungimea este egaIa cu
Inaltimea ; spatele scurt coboara u90r spre baza cozii,
Culoarea piirului : pieptul este adinc 9i puternic. Coada prinsa sus, purtata
Unicolor: r09u-ruginiu; galben; rO$cat. vesel, este amputata pInel la 3 vertebre. Picioarele sint
Bicolor : negru cu semne brune sau r09ii ; fine Insa cu osatura puternica : cele din fata sint per-
brun, gri 9i albastrui fect drepte, cele din spate oblice 9i musculoase ; labele
sint scurte 9i rotunde. Parul este scurt, des, lucios, bine
lipit de corp.
Un dine mindru, inteligent, istet, placut, activ, as-
cultator, devotat. Se dreseaza u$or. Latra cu orice
ocazie.

Folosit la prinderea 90arecilor 9i 90bolanilor, este 9i

un excelent paznic al casei 9i un foarte bun Insotitor.

316
 SCHNAUZER PITIC
Zwergschnauzer
GERMANIA

Sehnauzerul pitic este eopia miqorata a Sehnauze-

rului de talie mare avind aeelea~i earacteristici : pro-
portie armonioasa, mi~eari eehilibrate, inteligenta, per-
severenta, vigilenta. In 1977, la Herning, F.C.!. a mo-
difieat standardul aeestei rase imbogatindu-l eu 0 noua
varietate, deosebita de eelelalte prin culoarea parului
- negru-argintiu : parul de protectie, aspru, ~i puful
sint negre, iar petele de la oehi, bot, git, piept ~i pi-
cioare sint de culoare argintie pina la alb.
Cu toata tali a mica are un corp masiv, eapul robust
~i lung, de forma triunghiulara, botul proportionat eu
Iniiltimea : capul, nasul rotund ~i negru. Oehii sint ovali, proemi-
M. 30-35 em nenti, de euloare inchisa. Ureehile aseutite, purtate
F. 30-35 em drept in sus, sint amputate. Gitul arcuit eu noblete nu
este niei prea scurt ~i nici prea mare. Trupul este
Greutatea: solid, de lungime egala eu inaltimea, pieptul putin lat,
M. 5-6 kg spatele seurt eoboara u~or spre baza eozii. Coada prinsa
F. 5-6 kg sus, amputata pina la 3 vertebre, este purtata drept.
Culoarea piirului : Picioarele din fata sint drepte, bine dezvoltate; eele
Negru eurat ~i eenu~iu ; gri-fer pina la gri- din spate sint foarte musculoase ; labele sint seurte ~i
argintiu ; negru-argintiu rotunde. Parul este ciufulit, aspru ~i des : pe corp este
ceva mai lung, hirsut ~i cu puf; pe frunte ~i urechi
este putin mai scurt ; la bot formeaza 0 barba aspra ~i
zbirlita, caraeteristiea rasei ; sprineenele stufoase um-
brese 'U~orochii.
Ciine rezistent, cu un euraj exceptional, perseverent
~i vigilent, inteligent ~i devotat. Iube~te eopiii, iube~te
mi~carea, latra intens cu orice ocazie.
Este un exeelent paznic al casei ~i al fermelor, un
foarte bun insotitor. Distruge eu pasiune insectele.

317
 281 SCHIPPERKE
BELGIA

Numele acestei rase vine de la cuvintul "sche-

perke" care, in flamanda, inseamna "ciine ciobanesc
mic'·. Este de origine belgiana ~i provine din incru-
ci~ari intre spitzul lup Keeshond ~i ciinii ciobane~ti
belgieni, urma~i ai dinelui Leuvenaar, 0 rasa foarte
veche belgiana, ciini cu par negru ~i urechile ridicate,
asemanatoare cu ale vulpii. Prima mentiune despre Schi-
perke 0 avem din anul 1690 : a fost favoritul pantofa-
rilor din Bruxelles care organizau intreceri pentru con-
fectionarea de zgarde din cupru cizelat pentru gitul di-
83 nilor. S-a numit ~i Spitz al navigatorilor, fiind folosit
de ace~tia la prinderea ~obolanilor de pe ~lepuri ~i
Inaltimea: vapoare.
M. talie mica: 25-35 cm
F. talie midi : 25-35 cm Este cunoscut in trei varietati : Schipperke de talie
Greutatea: mica, de talie mijlocie ~i de talie mare.
M. I : 3-4 kg ; II : 4-5 kg III : 5-9 kg
F. I : 3-4 kg ; II : 4-5 kg ; III : 5-9 kg Ca aspect seamana cu lupul : corpul scurt, de con-
Culoarea parului :
stitutie armonioasa, capul asemanator cu al vulpii, cra-
Negru curat niul u~or rotunjit, fruntea lata, botul ascutit, nu prea
lung, nasul mic ~i negru. Ochii mici, ovali, de culoare
maron inchis, au 0 privire vioaie ~i patrunzatoare. Ure-
chile mici, drepte, triunghiulare, foarte mobile, sint
ata~ate sus. Trupul este viguros, gitul puternic, purtat
drept, pieptul lat ~i adinc, spatele drept ~i orizonta1.
Picioarele sint drepte, cu osatura fina, pulpele late,
lungi ~i puternice, jaretul bine lasat in jos, labele mici
~i rotunde. Coada lipse~te ; daca apar cozi-ciot, se am-
puteaza. Parul este bogat ~i tare; la urechi este neted,
pe cap, pe partea din fata a picioarelor ~i pe jaret este
mai scurt ; pe git, un de formeaza un guler bogat ce se
prelunge~te pina la picioarele din fata, este mai lung;
este, de asemenea, mai lung pe partea din spate a coap-
selor.

Cline iute, vioi, neobosit, curajos, foarte curios, ata-

sat, credincios. Se impaca bine cu caii; latra strident;
iube~te copiii.
Un foarte bun insotitor, un excelent paznic al casei
~i al fermelor. Vineaza cirtite ~i iepuri.

318
 282 GRIFFON BELGIAN
Griffon BeIge
BELGIA

Rasa griffonilor de origine belgiana cuprinde trei

tipuri de dini :
GriRon belgian de talie mica 9i talie mare ;
Griffon brabanc;on mic cu par scurt ;
Griffon bruxellez de talie mica 9i talie mare.
Toate aceste tipuri au aceea9i origine 9i acelea9i ca-
ractere morfologice 9i utilizari. Se deosebesc numai prin
structura 9i culoarea parului 9i taliile respective.
Griffonul este dinele national al Belgiei. Originea
81 lui este foarte veche. Astfel, pe un tablou din anul1434
al pictorului flam and Jan van Eyck este reprezentat un
dine mic care seamana perfect cu Griffonul bruxellez.
Inaltimea : Greutatea : Deci, rasa este cunoscut inca din secolul al 15-lea. To-
M. mica 21-28 cm M. mica: 3 kg ; mare: 3-5 kg tU9i, de abia in 1880 s-a inceput prelucrarea ei prin se-
F. mica 21-28 cm F. mica: 3 kg ; mare: 3-4,5 kg lectionari 9i incruci9ari cu King-Charles 9i Carlin, obti-
Culoarea parului : nindu-se exemplarele actuale. A. fost apreciat la curtea
Negru ; negru-roi7cat sau negru i7i r09u reginei Marie Henriette, care poseda mai multe exem-
ames tecate plare.

Este un dine mic, indesat ca forma, cu alura 9i

structura eleganta : atrage atentia prin expresia figurii,
caracteristica: capul este lat 9i rotund, fruntea
bine boltita este acoperita cu par aspru 9i zbirlit, mai
lung in jurul ochilor, nasului, falcilor 9i biirbiei for-
mind barba 9i mustata ; nasul este negru 9i scurt, ma-
xilarele puternice; ochii mari, negri, rotunzi, proemi-
nenti 9i bine distantati sint vioi 9i foarte expresivi ; ure-
chile drepte 9i ascutite sint amputate. Trupul este des-
tul de viguros 9i scurt, pieptullat 9i adinc, spatele drept.
Picioarele sint drepte 9i puternice, de lungime mijlo-
cie, labele scurte, rotunde 9i compacte. Coada purtata
in sus este amputatii la 3/5 din lungime. Parul este aspru,
zburlit 9i des, de lungime mijlocie.

Este un dine inteligent, vioi, afectuos, foarte vesel,

ascultiitor : 0 rasa de elita.

Este un excelent dine de insotire 9i un foarte bun

paznic.

319
 283 GRIFFON BRABAN(:ON MIC CU pAR
SCURT
Petit Braban<;on; Kleine Brabander
BELGIA

Are aceea~i origine ~i acelea~i caractere morfolo-

gice ~i utilizari ca ~i Griffonul belgian. Se deosebe~te
de aceasta prin structura parului, care este scurt, ~i prin
culoare: ro~cat sau negru cu ro~u. Nu are barba ~i
mustati.

Iniiltimea:
M. 21-28 em
F. 21-28 em
Greutatea:
M. maxim 3 kg
F. maxim 3 kg
Culoarea piirului :
Ro~cat ; negru cu ro~u
82

284 GRIFFON BRUXELLEZ

Griffon Bruxellois

Are aceea~i origine ~i acelea~i caractere morfolo-

gice ~i utilizari ca ~i Griffonul belgian. Se deosebe~te
numai prin culoarea parului - care este ro~u sau ro~u-
ruginiu, cu putin negru la mustata ~i barbie.
Se prezintii in doua varietati : Griffonul bruxellez
de talie mica ~i Griffonul bruxellez de talie mare.

Iniiltimea:
M. mica 21-28
80 F. mica 21-28
Greutatea:
M. I. max. 3 ; II. 3-5
F. I. max. 3 ; II. 3-4,5
Culoarea piirului :
Ro~u sau ro~u-ruginiu cu putin negru la
mustata ~i barbie
320
 285 BICHON CD pAR CRET
Bichon a poil frise
FRANrA-BELGIA

Rasa franeo-belgiana, eu ongme destul de veehe,

provenind din inerucii?area dintre Maltez i?iPudel-pitie.
Adus din insulele Baleare de catre navigatorii spanioli,
a ajuns apoi in Franta in seeolul al 15-lea, sub denu-
mirea de "Teneriffe". A devenit, datorita gingai?iei i?i
farmeeului lui, un favorit al doamnelor franeeze ~i ita-
liene din epociL Rasfatatul saloanelor, frizat ~i impodo-
bit eu panglici, a fost ineonjurat de atita atentie ineit
a primit numele de "Biehonner" (ferehezuit). A fost
apreeiat la eurtile regale din timpul lui Ludovie al
215 XIV-lea ~i Ludovic al XV-lea. Pietorii Boucher ~i Fra-
gonard I-au imortalizat in picturile lor. Astazi, insa, nu
este prea raspindit.
Iniiltimea : Este un dine mie, vesel ~l JUcau~, eu infatii?are
M. maxim 28-30 em
F. maxim 28-30 em vioaie. Corpul este aeoperit de par lung ~i rasucit in
bucle alungite. Capul este proportionat fata de corp,
Greutatea: eraniul mai lung dedt botul ~i ui?or boltit, nasul rotund
M. maxim 5 kg r;;inegru, eomisurile fine, pigment ate eu negru. Oehii
F. maxim 5 kg nu prea mari r;;iniei proeminenti, rotunzi, de euloare
Culoarea piirului : inehisa, sint expresivi ~i vioi. Ureehile destul de lungi,
Alb eurat ; uneori prezinta pete eafenii la cap. Trupul este robust, gitul destul de lung, purtat
ureehi fine, bine aeoperite eu par lung, buclat, atirna pe linga
ridieat in sus r;;imindru, pieptul bine dezvoltat r;;i
adine ; ~alele sint late r;;iputerniee, u~or eurbate, ume-
rii oblici, spatele drept. Picioarele sint drepte, eu osa-
tura fina, nervoase ; pulpele late r;;ibine aeoperite eu
mUi?ehi. Coada este purtata in sus, eurbata gra-
tios, insa nu rulata pe spate; parul care 0 aeopera
este lung ~i eade deasupra spatelui ; nu se amputeaza.
Parul este fin, matasos, rasucit in bucle alungite, largi,
eu 0 lungime de 5-7 em; se aseamana eu blana eaprei
de Mongolia.
Este un dine vioi i?ivesel, devotat, afeetuos, banui-
tor fata de straini.
Exeelent dine insotitor.

321
 286 BICHON MIC TIP LEU
Biehon-Petit Chien Lion
FRANTA
Ca toti ceilal ti dini bichon, ~i acesta are ongme
mediteraneana - Insulele Baleare. Ca rasa, a fost de-
finitivat In secolul al 16-lea. A cunoscut 0 mare faima
In Belgia. Astazi este raspindit mai ales In Franta, In
celelalte tari fiind putin cunoscut.

Este un dine de talie mica, vioi, cu corpul propor-

tionat, capul scurt, craniul destul de lat, nasul negru
~i bine dezvoltat. Ochii sint rotunzi, mari, de culoare
Inchisa, cu privire inteligenta. Urechile lungi, bine
233 acoperite cu franjuri, atirna de-a lungul capului. Tru-
pul este scurt, armonios, bine construit, pieptul adInc,
spatele drept. Coada de lungime mijlocie are la virf un
smoc de par lung In forma de pana~. Picioarele sint
drepte ~i fine, labele mici ~i rotunde. Parul este destul
de lung ~i ondulat. Partea posterioara a corpului ~i coada
se tund. Blana, formata din par scurt pe partea din
spate a corpul'Ui ~i 0 parte a cozii, este, In schimb, foarte
bogata pe cap, pe umeri, pe picioare ~i virful cozii, dIn-
du-i astfel un aspect de mic leu.
Este un dine inteligent, vioi, vesel, afectuos.
Excelent dine de Insotire.

Inaltimea:
M. 20-35 cm
F. 20-35 cm
Greutatea:
M. 2-4 kg
F. 2-4 kg
Culoarea parului :
Toate culorile, unicolor sau patat ; alb, ne-
gru ~i galben sint cele mai cautate
322
 287 BULDOG FRANCEZ
Bouldogue Fran~ais
FRANTA
Rasa cunoscuta de peste 100 de ani. Tipul actual a
• fost fixat la inceputul acestui seco!. Buldogul francez
se inrude~te cu toate tipurile de dogi - de Bordeaux,
de Burgos, cu Dogul german dar, mai ales, cu Buldogul
englez. Toate aceste rase au ca stramo~ Dogul de Tibet
adus in Europa de navigatorii fenicieni. In secolul al
19-1ea, rasele canine nu erau pre a bine stabilite. Bul-
101 dogul englez, favoritul macelarilor, era crescut mai ales
pentru lupte cu taurii sau cu alti ciini. Avea un curaj
nebun, lupta pin a la moarte, era aproape fioros. Astfel
Iniiltimea : de exemplare au patruns in Franta ~i in Belgia, aduse,
M. 25-34 cm in special, de lucratorii din sectorul manufacturier
F. 25-34 cm rama~i ~omeri in urma modernizarii productiei indus-
Greutatea: triale. Aici, prin diverse incruci~ari cu alte tipuri de
M. 8-14 kg dini s-au obtinut exemplarele actuale.
F. 8-14 kg Ciine de talie mica, puternic, cu corpul scurt ~i osa-
tura compacta, cu capul puternic, lat ~i patrat, craniul
Culoarea piirului : lat, aproape plat, fruntea u~or boltita, cu 0 cuta intre
Vargat : negru ~i ro~u cu putin alb la cap sprincene, nasul lat, scurt ~i turtit, negru, cu narile
~i piept; pestrit : fond alb cu pete var- bine deschise, comisurile groase ~i negre, maxilarele
gate late ~i foarte puternice. Ochii de culoare inchisa, des-
tul de mari, rotunzi, u~or proeminenti, au privirea
vioaie. Urechile de marime mijlocie, ata~ate sus, purtate
drept, mai late la baza ~i rotunjite la virfuri, seamana
cu urechile liliacului. Gitul este scurt, u~or curbat.
Trupul este robust, pieptul cilindric ca forma ~i destul
de adine, spatele lat ~i musculos, ~alele scurte ~i inde-
sate, umerii proeminenti ~i putin mobili. Membrele
anterioare, scurte ~i distantate mult intre ele, sint drepte
~i musculoase; cele posterioare, puternice ~i muscu-
loase, sint ceva mai lungi dedt membrele anterioare ;
jaretul este bine coborit, labele mici $i compacte, cu
pernite tari ~i negre. Coada este scurta, prinsa jos, li-
pita de pulpe, groasa la baza, subtiindu-se la virf, ra-
hitica. Parul este fin, scurt, ludos ~i moale.
Este un dine inteligent, extrem de curajos ~i activ,
disciplinat, afectuos ~i gelos pe alti dini preferati de
stapin, cu care lupta pina la moarte. In ciuda infati-
~arii sale este, totu~i, un dine duios ~i blajin. Iube~te
mult copiii. Este sensibilIa caldura.
Bun dine insotitor, bun paznic ~i bun vinator de
~oareci.
323
 288 CANICHE MARE
Grand Caniche
FRANTA
Rasa foarte veche. De~i astazi este un excelent ciine
insotitor, de agrement, in trecut a fost folosit la vina-
toarea la balta. Chiar denumirea de "caniche" deriva
de la aptitudinile ciinelui de inotator ~i vinator. Asu-
pra acestei denumiri sint mai multe pareri : unii sustin
ca. acest cuvint, "caniche", ar fi radacina latina de la
"canis", inca 0 dovada ca acest ciine este descendentul
primilor ciini domestici. (S-au gasit basoreliefuri egip-
tene care pre zentau ciini tun~i tip leu, asemanatori
Canicheului de azi). Altii sustin ca numele de "caniche"
,
deriva de la "canichon", care inseamna boboci de rata,
vinati cu prediledie de Caniche. Denumirea lui
in germana - Pudel - provine de la cuvintul
"puden" care inseamna a se juca in apa. Toate ilceste
diferite denumiri arata ca acest ciine iube~te apa ~i
vinatoarea, de unde ~i utilizarea lui in timpurile vechi
172 la vinatoarea in mla~tini. Originea sa se contope~te cu
Inaltimea: aceea a Barbetului, stramo~ul mai multor rase de ciini
M. 45-55 cm de vinatoare. Caniche-ul are origine africana: s-a
F. 45-55 cm nascut in Nord-Estul Africii, unde triburile nomade
Greutatea: de ciobani il foloseau la paza turmelor. Din Africa a
M. 20-25 kg trecut in Spania, odata eu triburile arabe, iar aici a
F. 20-25 kg fost incruci~at cu diferite rase indigene, mai ales cu
Culoarea parului : Cao de Aqua, ciinele pescarilor portughezi, care era
Negru, alb, maron, portocaliu, argintiu tuns tip leu pentru a fi mai u~or la vinatul in apa. Mai

324
 tlrziu, tot cu triburile arabe a trecut muntii Pirinei $i
a ajuns in Franta. Ulterior s-a raspindit in toata Eu-
ropa. In Franta a fost foarte apreciat. Prin imbunata-
tiri sucesive a ajuns sa fie un dine national, folosit
mai ales la vinatoare. In aceasta situatie a ramas pina
la mijlocul secolului al 18-lea dnd, in timpul domniei
regelui Ludovic al XV-lea a devenit un dine de salon.
Dupa mai multe selectiuni atente ~i severe, in timpul
regelui Ludovic al XVI-lea au aparut ~i Caniche pitic
~i mijlociu, faima lor cresdnd mereu la toate curtile
regale ~i in familiile nobile. In Anglia ~i America ca-
litatea lui de vinator de rate in mla~tini este ~i astazi
apreciata ~i utilizata.
Cline de constructie armonioasa, cu blana creata,
caracteristica, buclata sau ~nur, tunsa tip leu, care-i
da 0 infati~are eleganm ~i mindra, sau, in ultima
vreme, tuns a modern. Capul este distins, drept, pro-
portion at fata de corp, craniul bine modelat, nasul bine
dezvoltat, cu narile deschise ; botul are culoarea blanii.
Ochii cu expresie arzatoare, de culoare inchisa, dupa
culoarea blanii, sint vii, u~or oblici, migdalati. Urechile
destul de lungi, atlrnind de-a lungul obrajilor, mai
late la baza ~i rotunjite la margini, sint acoperite cu
par foarte lung, ondulat. Gitul solid, uscat, u~or curb at,
este de lungime me die. Trupul este robust, prop 01'-
tionat, lungimea depa~ind inaltimea, pieptul ce ajunge
pina la coate este destul de lat, spatele scurt ~i drept,
foarte armonios ; ~alele ferme ~i musculoase. Picioa-
rele din fata sint perfect drepte ~i paralele, elegante,
museuloase, eu osatura puternica ; eele din spate robuste
~i musculoase ; labele mici, ferme ~i ovale. Coada este
ata~ata destul de sus, la inaltime cu linia ~alelor ; tre-
buie amputata 0 treime din lungime; totu~i, 0 eoada
lunga ~i bine purtata nu este un defect; dnd animalul
este in mi~care, eoada se ridica oblic. In privinta pa-
rului, exista doua varietati : Caniehe cu par buclat ~i
Caniche eu par ~nur. La Caniche cu par buclat acesta
este bogat, cu t.extura fina, linos, cret, elastic, rezis-
tent ~i des, de lungime uniforma, formind bucle egale.

325
28 - 330 rase de elinl, In Irnaglnl
 La Caniehe eu par ~nur aeesta este bogat, eu textura
fina, linoasa ~i strinsa, formind un fel de ~nururi (~u-
vite) earaeteristiee, de lungime egala : eel putin 20 em.,
eu dt mai lungi eu atit mai apreciate. Tunsoarea, la
ambele varietati, este obligatorie. Sint admise la expo-
ziti! doua modele: tunsoarea clasica - tip leu; tun-
soarea moderna - model 1960.

Caniehe este un dine eu aspect frumos $i mindru.

Este inteligent, indri:iznet, vioi, sensibil, devotat, u~or
de dresat.

Exeelent dine de insotire.

289 CANICHE MIJLOCIU

Caniche l\'Ioyen
FRANTA
Are a·eeea9i ongme, aeelea9i earactere morfologice
9i utilizari ea $i Caniehe mare, deosebindu-se de aeesta
numai prin talia ~i greutatea sa.
Nu a fost folosit la vinatoare, fiind numai un exce-
lent dine de insotire.

Iniiltimea :
M. 35-45 em
F. 35-45 em
G1'eutatea :
M. 10-15 kg
F. 10-15 kg
CuloaTea piirului :
Negru, alb, maron, argintiu 91 portoealiu
326
 290 CANICHE PITIC
Caniche Nain
FRANTA
Este varianta mica a Caniche-ului. Animal gingai?,
alintat, cu mi~cari foarte gratioase. In general, carac-
terele morfologice sint asemanatoare cu ale celorlalte
varietati de Caniche, de care se diferentiaza numai
prin marime.
Este dresat !?ifolosit in special pentru reprezentatii .
de eirc.

Iniiltimea :
M. maxim 35 cm
F. maxim 35 cm
Greutatea:
M. 4-6 kg
F. 4-6 kg
Culoarea piir1Llui :
Negru, alb, maron, argintiu 91 portocaliu

327
28*

lniiltimea :
M. maxim 28 cm
F. maxim 28 cm
Greutatea:
Sint doua categorii :
M. I : maxim 2,5 kg
F. 1. : maxim 2,5 kg
M. II : 2,5-4,5 kg
F. II : 2,5-4,5 kg
M. minim 1,5 kg
F. minim 1,5 kg
Culoarea piirului :
Toate culorile ; botul, buzele
sint foarte pigmentate
328
291 SPANIEL PITIC CONTINENTAL
Epagneul Nain Continental a oreille tombantes-
Phalime
Epagneul Nain Cotinental a oreilles droites -
Papillon
FRANTA-BELGIA
La aceasta rasa se disting doua tipuri : Spaniel pitie
77 continental eu urechi drepte - Papillon ~i Spaniel pi-
tic continental eu urechi eaz'Ute PhalEme. Au
aceea~i origine ~i aeelea~i earaetere morfologiee ~i utili-
zari. Se deosebesc numai prin modul de a purta ure-
chile. La Papillon, urechile sint ata~ate sus pe cap ~i mai
ciitre spate, distantate intre ele, lasind sa se vada era-
niul putin boltit; pavilionul urechii este eomplet des-
chis ~i indoit lateral; ureehile nu stau drepte in sus, ci
aruncate inapoi ; partea interioara a pavilionului este
aeoperita cu par fin, ondulat, nu prea lung; in schimb,
pe partea exterioara a pavilionului parul este lung ~i
formeaza franjuri bogate ~i ondulate ee incadreaza ea-
pul dindu-i 0 infati~are atragatoare. Ureehile seamana
eu aripile unui fluture, de aici ~i denumirea de "CaJ
telu~ fluture".
Rasa este foarte veehe : pinzele lui Titian ~i Van
Dyek, ea ~i seulpturi datlnd din secolul al XV-lea
atesta existenta aeestor dini, foarte apreciati mai ales
la eurtile regale din Franta ~i Anglia. Regele franeez
Henrie III, mare amator de ciini din aeeasta rasa, purta
eu sine, intr-un eo~ulet impodobit eu panglid, Spanieli
~l pleoapele pitici, nu mai mari decit un pumn. Aee~ti Spanieli-pi-
tici eontinentali sint considerati de origine franeeza.
Ei provin insa din ciinii ehineze~ti ~i tibetani adu~i in
ltalia ~i Anglia in secolul aI15-lea. Dup'a mai multe in-
eruei~ari eu Spitzul mic ~i eu Chihuahua s-au obtinut
tipurile de dini eu ureehile ridicate, Papillon, car.e s-au
bucurat de 0 mare faima.
Este un dine de eonstitutie armonioasa ~i gratioasa,
eu tinuta mindra ~i mers elegant. Totu~i, are un corp
destul de robust, mai lung decit inalt, eu Tapul u~or ~i
scurt, proportionat fata de corp, eu craniul u~or boltit,
botul mai scurt decit craniul, fin ~i subtire, nasul mic,
negru 1;)irotunjit, eomisurile fine, strinse ~i foarte pig-
mentate. Ochii destul de mari, migdalati, de culoare in-
chisa, cu pleoapele pigmentate, sint foarte expresivi.
Ureohile cu 0 textura fina insa. rezistenta atlrna. pe
llnga cap; ata$ate mai sus de linia ochilor ~i mai mult
spre spatele capuIui, destul de distantate intre ele pentru
 ca sa apara forma rotunjita a craniului, sint acoperite eu
franjuri lungi. Trupul este destul de lung ~i bine for-
mat, gitul u~or curbat, de lungime mijlocie, pieptullat,
destul de adIne, ~alele puternice, umerii bine dezvoltati,
spatele drept. Picioarele sint drepte, ferme ~i fine, ja-
retul bine dezvoltat, labele relativ lungi labe de
iepure. Coada ata~ata sus, potrivit de lunga, mindru ri-
dicata in sus, este acoperitii cu franjuri bogate formind
un frumos pana~. Parul este abundent, lucios, u~or ondu-
lat, matasos ; pe cap, pe bot, pe latura anterioara a pi-
cioarelor ~i mai jos de j aret este scurt ; pe corp parul
este de lungime mijlocie, mai lung pe git, unde formeaza
guler ~i jabot; pe urechi, pe picioare ~i pe pulpe are
franjuri lungi ~i bogate.
Cline foarte vioi, jucau~ ~i neastimparat, inteligent,
devotat, curajos : nu ezita sa atace dinii marL
Este un excelent dine de apartament, un dine de
elita, de salon.

329
 292 ClINE JAPONEZ MIC
Shiba Inu
JAPONIA

Rasa foarte raspindita in Japonia, eu ongme veehe.

Ciine de talie mica (Shiba Inu in japoneza inseamn'a
dine mie), bine eonstruit, robust ~i museulos. Capul
este mic, proportionat fata de corp, botul aseutit, niei
prea gros ~i nici prea lung, nasul de euloare inehisa,
faleile puterniee, fruntea lata, oehii miei, triunghiulari,
de euloare inehisa ~i expresivi, ureehile mici, de forma
triunghiulara, drepte ; gitul gros ~i robust; trupul vi-
257 guros, pieptul adine, spatele drept ~i seurt ; picioarele
anterioare drepte ~i paralele, eu osatura puterniea;
eele din spate museuloase ~i viguroase; jaretul bine
Iniiltimea : Greutatea : dezvoltat ; labele tari ~i rotunde ; eoada groasa ~i pu-
M. 37,9-40,9 em M. - ternica, rulata inel deasupra spatelui, aeoperita bine
F. 34,9-37,9 em F. - eu par; parul tare ~i drept, ,eu puf moale.
Culoarea piirului : Ciine energie, vioi, aseultator, sensibil ~i afeetuos.
Ro~u; eafeniu-desehis; eenu~iu-ro~eat; Este utilizat la vinatoare de animale miei vatama-
negru ; maron, vargat sau alb
toare. Este bun paznie ~i exeelent eiine de insotire.

293 COTON DE TULEAR

MADAGASCAR

Este un ciine de talie mica, aeoperit eu par lung,

pufos ea bumbaeul. Corpul este mai mult lung decit
inalt, eapul seurt, de forma triunghiulara, proportionat
fatii de corp, eraniul destul de lat, eu 0 u~oara euta fron-
tala, stopul putin aeeentuat, botul destul de lung ~i lat,
faleile drepte, nasul mie, de euloare inehisa, eu narile
putin desehise. Oehii sint intuneeati, vioi, bine distan-
tati intre ei. Ureehile subtiri, triunghiulare, ata~ate sus
pe cap, acoperite eu par, sint destul de lungi ~i late.
Gitul este drept, u~or curb at, trupul destul de viguros,
pieptul lung, lat ~i adine, spatele foarte u~or, areuit,
283 museulos. Picioarele anterioare, vertieale, au osatura
puterniea, eele posterioare sint museuloase, jaretul in
Iniiltimea : Greutatea: unghi ; labele rotunde. Coada ata~ata la inaltimea liniei
M. maxim 32 em M. 4 kg ~alelor, fin a, lunga, mai groasa la baza, subtiindu-se
F. maxim 28 em F. 3,5 kg spre virf, este purtata ridieat. Parul fin, lung, u~or
Culoarea piirului : ondulat, eu 0 textura pufoasa, formeaza 0 blana bogata,
Alb, citeva pete galbene mai mult sau mai foarte atragatoare. Pielea este fina, fara pigmentatie.
putin inehise, in special la ureehi Este un eatelu~ inteligent, vioi, vigilent.
330
 294 SPITZ JAPONEZ
Japanese Spitz
JAPONIA

Are aceea~i origine ca Spitzul ce traie~te la Polul

Nord. Dupa ce a fost adusa in Japonia, rasa a fost
imbunatatita prin selectii atente. S-a adapt at la clima
Japoniei ~i s-a raspindit foarte repede in toata tara,
devenind foarte apreciata. Numele sau deriva de la
cuvintul "spitz" care, in german a, inseamna ascutit,
denumire pe care 0 datoreaza botului ascutit, in forma
de '"colt".
Corpul viguros ~i armonios al Spitului japonez
262 este acoperit cu blana bogata de par alb curat care Ii
da 0 infati~are eleganta, este fin, destul de lat ~i u~or
Inaltimea : rotunjit ; botul ascutit, nici prea gros ~i nici pre a lung,
M. 30-40 cm bine proportionat fata de frunte ; nasul mic, rotund ~i
F. 25-35 cm negru; ochii destul de mari, in forma ovala ~i putin
Greutatea: oblici, de culoare inchisa, au privirea inteligenta. Ure-
M.- chile sint mici, ridicate in sus, drepte, ascutite, ata~ate
F. - sus pe cap. Gltul de lungime mijlocie este musculos
~i robust, totu~i suplu, pieptul lat ~i adine, spatele
Culoarea pa'rului : drept ~i seurt. Coada de lungime mijlocie, ata~ata sus
Alb curat ~i rulata deasupra spatelui, este acoperita cu par lung,
bogat. Picioarele anteriore sint drepte, cele posterioare
paralele ~i musculoase ; labele mici ~i rotunde - labe
de pisiea. Parul drept ~i u~or ridicat este dublat de
puf scurt, moale ~i bogat; este mai scurt pe cap,
urechi, pe partea din fata a picioarelor ~i sub jaret;
eelelalte parti ale corpului sint acoperite eu 0 blana
bogata de par foarte lung; eel mai lung par se gase~te
in jurul gltului, la piept ~i la umeri.
Ciine inteligent, vesel, iute, indraznet, eu infati-
~are mindra ~i eleganta.
Exeelent dine de insotire.

331
 295 BICHON BOLOGNEZ
Bichon Bolognais
ITALIA

Acest dine este catalogat ca 0 varietate a Bicho-

nului cu par cret. Ca ~i acesta, a fost ad~s In Italia
In secolul al 15-lea de navigatorii spanioli ~i s-a dez-
voltat mai ales In regiunea Bologna, de unde a luat
~i numele. Datorita gratiei ~i frumusetii lui a fost
foarte multe apreciat, mai ales la curtile regale din
Italia, Spania ~i Rusia. Familia Medicis a triml,s opt
196 exemplare din aceasta rasa In Belgia, pentru a fi ofe-
rite notabililor bruxelezi, fapt ce <confirma marea
valoare ~i apreciere atribuita acestor dini. Multe
tablouri ale Rena~terii, In Fran~a, Italia ~i Spania
lniiltimea : reprezinta dini foarte asemanatori cu Bichonul
M. 27-30 cm bolognez.
F. 25-28 cm
Greutatea : Cline gra~ios, cu corpul compact acoperit de par
M. 2,5-4 kg lung, dufulit, In smocuri ; are capul potrivit de lung;
F. 2,5-4 kg craniul lat ~i u~or bolt~t pare, datorita urechilor foarte
Culoarea piirului : distan~ate Intre ele, mai mare dedt este ; stopul este
Alb curat bine marcat, botul scurt ~i puternic, nasul negru. Ochii
rotunzi ~i mari, de culoare Inchisa, au privirea vie ~i
inteligenta. Urechile lungi, ata~ate sus atlrna
de-a lungul capului ; la baza, urechea este putin rigid a
astfel ca partea ei superioara ramine u~or departata
de craniu dlnd capului 0 aparen~a de la~ime; Slnt
acoperite cu par lung, In smocuri. Trupul este propor-
~ionat, pieptul adlnc ~i bine dezvoltat, spatele drept,
coastele bine rotunjite. Picioarele slnt scurte, drepte,
cu osatura buna, labele rotunde. Coada ata~ata sus,
cu par bogat ill smocuri, este purtata In rulou pe
spate. Parul este lung, u~or departat de corp, In
smocuri bogate, moale ~i 11nos, mai scurt pe bot.
Este un dine intellgent, gra~ios, ginga~, blind, lini~-
tit ~i devotat.
Un foarte bun dine Inso~itor ~i de apartament.

332
 296 BICHON MALTEZ
Bichon Maltais
ITALIA'

Intre rasele bichon, Maltezul este cel mai vechi.

Exista in epoca faraonilor. Urme ale acestor dini s-au
gasit in Egipt ~i Grecia cu 350 de ani inaintea erei
noastre. In mormintul lui Ramses al II-lea s-au gasit
statuete care reprezentau acest tip de dine. Sint ates-
tari din care rezulta ca era cunoscut in ltalia in epoca
imparatului Claudius, in anul -45 inaintea erei noas-
tre. Aristotel il numea "favoritul doamnelor". In pri-
vinta originii sint mai multe pareri. Astfel, catre anul
150 inaintea erei noastre, Strabon descria acest dine
65 sub numele de "Ciine de Melita" (Melita fiind numele
latin al insulei Malta). Multi speciali~ti sustin ca Mal-
tezul actual ar fi descendentul dinelui descris de Stra-
Inaltimea: bon. Un tablou al lui Titian, pictat in 1576, reprezinta
M. 21-25 cm un Bichon maltez foarte asemanator, atit cu dinele des-
F. 20-23 cm cris de Strabon, cit ~i cu Maltezul de astazi. A fost di-
nele cel mai indragit in Evul Mediu, in epoca Rena~terii
Greutatea: ~i continua sa fie ~i astazi.
M. 3-4 kg
F. 3-4 kg Ciine extr,em de elegant, avind intregul corp, capul,
Culoarea parului : coada ~i picioarele pina la labe acoperite cu par lung.
Alb curat sau sidefiu Capul este proportionat fat a de corp, craniullat ~i plat,
stopul marcat, botul destul de lung, proportionat fata
de cap, acoperit cu par lung, nasul negru, bine dezvoltat,
cu narile deschise. Ochii sint foarte expresivi ~i inte-
ligenti, rotunzi ~i mari, de culoare inchisa, Urechile de
forma aproape triunghiulara, ata~ate sus, de lungime
mijlocie, atirna lateral, acoperite cu par lung, ondulat,
care ajunge pin a la umeri. Trupul este de forma patrata,
pieptul adinc, ajungind pina la coate, spatele drept.
Picioarele anterioare sint drepte ~i scurte, cu osatura
fina, cele posterioare puternice, musculoase, cu jaretul
in unghi ; labele rotunde. Coada este destul de lunga,
purtata rulat deasupra spatelui, acoperita cu franjuri
bogate. Parullung, fin, matasos, des, stralueitor ~i foarte
bogat este, uneori, ondulat.
'.'
••••~. j

Ciine inteligent, vioi, istet, ata~at, vigilent.

Un excelent dine de apartament ~i un bun insoti-

tor. Se poate dresa pentru reprezentatii de eirc.
333
 CHIHUAHUA
Terrier Mexicain
MEXIC

Recunoscut de toata lumea ca fiind cel mai mic

dine dintre toate rasele existente, asupra originii Iui
slnt mai multe pareri. Astfel, American Kennel Club
sustine ca leaganul acestei rase este Mexic, $i ca actua-
Iul Chihuahua ar proveni din Incruci$area Intre micul
Cline gola$ chinezesc $i Techichi, 0 varietate locala
de dine indigen. In secolul al 16-lea, preotul franciscan
Sahagun mentioneaza In scrierile sale despre azteci,
printre rasele de dini domestici $i existenta unui mic
dine galben, foarte asemanator cu Chihuahua. Nume-
roase oseminte $i statuete reprezentlnd ace$ti dini,
gasite In morminte, atesta di ei jucau un 1'01important
In viata religioasa a aztecilor. Se pare ca ace$ti dini
erau sacrificati de preotii azteci pentru ca ei sa con-
duca sufletele mortHor In lumea cealalta. Chihuahua a
patruns In America de-abia In secolul al 19-1ea, adus
de turi$tii americani. In 1923 a fost fondat Clubul Ame-
rican "Chihuahua" datorita crescatorilor americani
care, prin selectii severe $i Ingrijite, au obtinut exem-
plarele actuale, cu normele stabilite de American Ken-
nel Club. De$i mai putin cunoscut In Europa, Chihuahua
apartine uneia dintre cele mai interesante $i atragatoare
rase. Este un dine de apartament, prin excelenta.
Totu$i, sub aspectul lui delicat se ascunde 0 mare rezis-
tenta $i 0 mare u$urintii de adaptare la c1imatele cele
mai extreme.

Cline de talie foarte mica; are corpul bine modelat

$i destul de solid. Capulli da acestui dine 0 Infati$are cu
totul deosebita. Frumusetea lui se bazeaza pe corectitu-
dinea formei : rotund ca un mar, cu falei fine ~i stop
fniiltimea : accentuat, cu nasul scurt ~i putin ascutit, pigmentat In
M. 15-23 cm concordanta cu blana, botul de lungime mijlocie, ochii
F. 15-23 cm foarte stralucitori, mari, bine distantati, putin proe-
Greutatea: minenti, de culoarea blanii respective, urechile mari ~i
foarte depart ate, de forma ,,Iiliac", purtate drept dnd
M. 1,3-1,8 kg animalul este In mi~care $i aplecate U$orlateral dnd ani-
F. 1,3-1,8 kg malul este In repaus, maxilarele subtiri cu dinti
Exista exemplare cu 0 greutate de 0,500 kg regulati, glt mai lung dedt Inalt, de forma cilindrica, da
Culoarea piirului : dinelui 0 alura zvelta $i gratioasa. Pieptul este bine dez-
Toate culorile $i orice amestec de culori : voltat, Inalt $i rotund, spatele drept, umerii fini. Picioa-
aramiu, cafeniu, vargat, aIb, crem, argintiu rele slnt delicate, cele din fata, de InaWme medie $i
negru-ro$u, negru drepte, se admit a fi putin curbate, cele din spate mus-

334
297 euloase, eu jaretii distantati intre ei. Coada de lungime
mijlocie, purtata rulat pe spate sau u~or lateral, este
aeoperita eu par la fel de des ~i seurt ea pe restul eor-
pului.
Sint doua varietati: eu par lung ~i eu par seurt.
Varietatea eu par lung ~i ondulat este foarte rara ; mai
numeroasa este varietatea eu par seurt ~i lueios, bine
lipit de corp. Aeeasta are la git un mie guler din par
putin mai rar dedt pe restul eorpului. La varietatea
eu par lung, aeesta este moale, plat sau ondulat, eu
puf moale, mai lung pe eoapse ~i pe git unde formeaza
un guler mare; are franjuri bogate pe ureehi ~ipe eoada.
218 Este un dine foarte inteligent, eu mi~diri iuti, deo-
sebit de eurajos ~i agresiv eu dinii mai mari ea el ~i
eu oriee intrus, foarte ata~at de stiipin ~i easa, ere-
dineios, vioi ~i energie, foarte vigilent. Rezistent, se
aeomodeaza pretutindeni ~i suporta elimatul eel mai
aspru.
Este prin exeelenta un dine de apartament, un
vigilent paznie.

335
 298 SPITZ MIC ITALIAN TIP VULPE
Volpino Italiano
ITALIA

Rasa veehe autohtona italiana. Se aseamana eu

mieul Spitz german - Loulou de Pomerania - numai
ea are oehii eeva mai mari, ureehile putin mai lungi 9i
eraniul U90r bomb at. Spitzul mie italian s-a dezvoltat
maiales in regiunea Toscana, unde era eunoseut sub
numele de "Spitz de Florenta". Mai tirziu, la Roma, a
fost cunoseut, 0 lunga perioada, ea un dine al Palatului
Quirinal 9i favorit al saloanelor.
Este un dine mie, zburdalnie 9i vesel, al earui corp
se ineadreaza perfect intr-un patrat, eu infati9area
armonioasa, eu eapul de marime sub mijloeiu, de forma
piramidala, eraniul potrivit de mare ~i lat, nasul negru,
eu narile bine desehise, faleile dezvoltate, botul scurt,
proportion at fat a de marimea eapului. Oehii de marime
normala, de euloare inehisa, eu privire vie ~i inteli-
genta, eu pleoapele bine pigmentate eu negru, ea 9i na-
suI. Ureehile seurte, de forma triunghiulara, drepte,
195 sint aeoperite eu par fin ~i scurt. Trupul de lungime
egala eu inaltimea este robust, pieptul destul de adine,
spatele drept 9i puternie. Pieioarele anterioare sint
drepte, eu osatura bine dezvoltata, eele din spate mus-
euloase 9i puterniee. Coada ata$ata in linie eu eoapsele,
lung a, rulata 9i purtata mereu deasupra spatelui (virful
atinge gitul), este aeoperita eu par bogat 9i lung. Pa-
rul este des, lung 9i de eele mai multe ori neted 9i drept ;
pe glt $i pe intregul corp este a$a de lung 9i des incH
face impresia unui man$on.
Cline vioi, inteligent, gratios $i elegant, afeetuos $i
devotat fata de stapin.
Vigilent 9i nervos eu strainii, este un exeelent dine
pentru paza apartamentului 9i un bun insotitor.

tniiltimea :
M. 27-30 em
F. 25-28 em
Greutatea:
M. maxim 3,5 kg
F. maxim 3,5 kg
Culoare'CLpiirului :
Unieolor : alb sau r09u ; alb-galben.
336
 299 ClINE GOLA~ MEXICAN
Xoloitzcuintle
MEXIC

Se deosebe~te de toti ceilalti dini prin faptul ca nu

are par, este gola~. Inainte de sosirea spaniolilor In
Mexic, indienii ace3tui tinut n foloseau drept hrana,
dinele gola;; fiind foarte apreciat din aeest punet de
,·edere. Unele triburi indiene n considerau ca un repre-
zentant al zeului Xolote, care eonducea sufletele eelor
morti la loeul destinat pc lumea eealaIta. Astazi, prin-
tre loeuitorii Mexieului modern el are reputatia de a
preveni ;;i chiar a tamaclui diferite boli, Inceplnd eu
obi~nuita raceala, pina la astm sau friguri. 0 particula-
ritate earacteristiea a rasei este temperatura, constanta,
de aproape 40° Celsius.

Este un dine vesel ~i inteligent, eu corp armonios ~i

mi~ci:'irigratioase. Capul este proportionat, eraniul des-
234 tul de lat, botul lung ~i subtire, stopul mie, nasul de
culoarea pielii. Ochii de marime mijlocie, migdalati, de
euloare Inehisa, au privirea vie !,?iinteligenta. Ureehile
Iniiltim:;a : GTeutatea: mari, de circa 10 em lungime, cu 0 textura fina, delicata,
M. 30-50 em M.- asemanatoare ea forma cu ureehea liliacului, slnt ata~ate
F. 30-50 cm F. putin lateral ~i pUt"tate drept. Gltul este destul de lung,
flexibil, u~or curbat. gratios. Trupul mai lung dedt
CuloaTea piirului : InaIt, este viguros, pieptul adinc Insa destul de Ingust,
Uniform: auriu Inchis, cenu~iu-Inehis ce- spatele drept ~i suplu, coapsele bine rotunjite ~i mus-
nu~iu-negru ; slnt admise pete maron sau culoase. Coada prins a jos, neteda, potrivit de lunga, se
ro~cate subtiaza la virf ~i este rulata inel deasupra spatelui. Pi-
cioarele drepte, proportionate ~i relativ lungi permit
un mers elegant. Pielea este neteda ~i moale la pipait.
De obicei, pe cap are un smoe de par scurt, drept ~i nu
pre a des; de asemenea, extremitatea cozii are dteva
fire de par scurt ~i cret.
Cline eu aspect armonios, timid, atent, rezervat,
inteligen t.
Este un foarte bun dine de Insotirc.

337
29 - 330 rase de ciini, in imagini
 300 DALMATIAN
Dalmatinae
IUGOSLAVIA

Dupa clasifiearea marelui naturalist Buffon, aeest

ciine ar descinde din Braeul de Bengal, rasa care apar-
~ine grupului de dini gonitori. Altii sustin ca Dalma-
~ianul ar fi de origine relativ reeenta. Totu~i s-au ga-
sit in mormintele egiptene din Teba reprezent8.ri ale
aeestui eiine, ceea ee dovede~te veehimea originii lui.
In genere, seadmite ea Dalmatianul ar proveni din in-
153 cruei~area intre Braeul de Bengal ~i Bull-Terrierul sau
Pointerul englez. Toate aces tea nu expliea, totu~i, de-
numirea de Dalmatian, deoareee in Dalmatia nu a exis-
tat nieiodat8. un ~tramo~ al acestei rase. Se presupune
ea denumirea lui provine din faptul ea a fost folosit,
datorita rezistentei ~i vitezei sale, ea un ciine de raz-
boi in Balcani 1?imai ales in Dalmatia. In seeolul al17-lea
aeest ciine a reprezentat, in Italia, simbolul papal, iar
in secolele al 18-lea 1?ial 19-1ea a deveni t, in Franta 1?i
in Anglia, ciine de insotire a doamnelor elegante, a carol'
trasuri se plimbau in Bois de Boulogne. Aparitia auto-
mobilului a mareat declinul ~l apoi disparitia aproape
totala a aeestei rase. In urma prezentarii filmului de
desene animate ,,101 Dalmatieni", eelebrul Walt Dis-
ney a renaseut interesul pentru aeest ciine, dindu-i
loeul ee i se euvine.

Este un dine eehilibrat, puternie, musculo:s, eu li-

nii simetrice, robust, fara a fi greoi, eu eapul destul de
lung, eraniul plat ~i mai lat intre m'eehi, botul lung ~i
puternic, nasul bine dezvoltat, de euloarea petelor res-
pective ale blanii - negru sau bruno Oehii rotunzi, de

r niiltimea :
M. 55-60 cm
F. 50-55 em
GTeutatea:
M. 25 kg
F. 22,5 kg
Culoarea piirului :
Fond alb eurat eu pete clare ~i rotunde
negre sau brun-eafenii

338
 manme mijlocie, vii ~i stralucitori au, de asemenea,
culoarea petelor bli'mii. Urechile, cu textura fina, ata-
~ate sus, de marime mijlocie, mai late la baza, subtiin-
du-se la vir£uri, au marginile rotunjite ~i atirna pe
linga cap. Gitul este suplu, u;;or curbat, trupul
vigurpsl,pieptul adinc, mare, nu prea lat, spatele solid,
~alere··puternice ~i musculoase, u~or curbate, umerii
oblk' cu musculatura bun~. Picioarele anterioare sint
drepte, puternice, cu osatura solida ; cele posterioare,
bine impachetate cu mu~chi ; jaretul este Hisat in jos,
labele sint rotunde ~i compacte, degetele viguros indoite,
pernitele groase. Coada de lungime medie, mai puter-
nica la baza, ascutindu-se intr-un virf fin, este purtata
orizontal cu 0 u$oara curbura in sus insa niciodata ru-
lata in inel pe spate. Parul este scurt, neted, fin, des,
tare ~i lucios.
Este un dine inteligent, calm, blajin, activ, iute,
disciplinat, vigilent, rezistent.
Cu aspectul lui nobil, cu blana splendida, unica, este
un animal de lux, dar ~i foarte bun insotitor 1?iun bun
paznic al casei ; in America este folosit ca un excelent
dine de politie.

339
~9*
 301 CHOW -CHOW
CHINA

Acest dine descinde din lupul Nordului ~i apaqine

familiei spitzilor. Este 0 rasa ve·che chinezeasca, cunos-
cuta de peste 2 000 de ani, fapt dovedit de basoreliefu-
rile chineze~ti care prezinta scene de vinatoare eu aee~ti
dini. Chow-Chow traia in temple ~i era investit cu mi-
siuni religiose, pentru alungarea spiritelor rele.
Carau~ii chinezi n foloseau la paza 1?lepurilor 1?ia ca-
l·utelor. Numero~i chinezi faceau comert cu blana lui
bogata, pe care a vindeau pe pietele europene, sub di-
ferite denumiri fanteziste, iar ,carnea a consumau, fiind
considerata a delicatesa. in Europa a aparut in anul
1880, in Anglia, unde a fost apoi crescut ~i selection at,
devenind repede un dine de lux foarte apreciat in in-
treaga Europa dt $i in S.U.A.
205 Chow-Chow, impreuna cu Shar-Pei, un dine de
lupta, ciudat ca infati~are, cu corpul plin de cute, veche
rasa de origine chineza a'Stazi aproape disparuta, sint
Inaltimea : GTentatea : singurele r.ase de dini din lumc cu limba de culoare
M. minim 45,5 em M. 20-25 kg albastru-violet. Chow-Chow se diferentiaza de ceilalti
F. minim 45,5 em F. 13-20 kg dini prin forma labelor membrelor din spate care sint
Culoarea piirnlu i : asemanatoare cu acelea ale pisicii - labe rotunde.
Negru complet; rO$cat-albastrui-aramiu; Este un dine de tipul spitz, de marime mijlocie, no-
alb sau crem bil, cu constitutie robusta, compacta, cu capul foarte
puternic, craniul larg ~i plat, nasul intotdeauna negru,
mare $i lat, botul nu pre a ascutit, potrivit de lung.
Ochii sint mici, migdalati, de culoare inchisa. Are a cuta
verticala pe frunte. Urechile sint mici, ascutite, u1?or
rotunjite, purtate drept ~i prinse in fata, in dreptul ochi-
lor. Gltul este puternic, plin ~i putin curbat, trupul vi-
guros, pieptul adinc ~i lat, spatele scurt, drept $i puter-
nk, $alele solide. Picioarele din fata sint perfect drepte,
de lungime medie, cu 0 buna osatura ; cele posterioare
sint musculoase ~i puternice, cu jaretul bine coborit ~i
perfect drept. Coada este ata$ata su's $i purtata rulat
deasupra spatelui, acoperita cu un par bogat. Parul este
abundent, des $i drept, cu puf moale $i lucios. Are 0
coama bogata, blana foarte £rumoasa, stufoasa.
Exista $i 0 varietate de Chow-Chow, numit Smooth
Chow, cu par scurt. Este mai putin raspindit.
Chow-Chow es1e un dine nu prell sociabil, demn,
can~ aminte$te. prin comportare:l lui, de un mand:lrin
chinez. Este devotat stapinului $i agresiv cu strainii.
Excelent dine de insotire, un foarte bun paznic. Estc
folosit ~i la viniHoarea de samur.
340
 302 PECHINEZ
Pekinois
CHINA

Acesc micut dine este rezu.ltatul illcruci~arii inire

Lhassa-Apso ~i dinele chinezesc de rasa foarte veche
"Micul dine leu de Pekin" sau "Pai". Pechinezul este
cunoscut de peste 2000 de ani inaintea erei noastre. Pic-
tori ~i sculptori din acea epoca I-au reprezentat in ope-
rele lor a~a cum este ~i astazi. In China straveche a fost
rezervat in exc1usivitate palatului imparatesc, exportul
lui fiind interzis iar furtul pedepsit cu moartea. In Eu-
207 ropa a ajuns catre sfir~itul secolului al 19-1ea ; ni~te ofi-
teri englezi au adus in tara, dupa razboiul din China
Iniiltimea : din 1860, dteva exemplare pe care Ie-au daruit reginei
M. 15-25 cm Victoria. Citiva ani mai tlrziu apare la expozitii ~i se
F. 15-25 cm raspinde~te repede in toata Europa.
GTeutatea: Este un dine mic, bine construit, demn ~i curajos ;
corpul este compact ~i acoperit cu par bogat ; capul este
M. 2-8 kg solid, craniul lat intre ochi ~i plat intre urechi, u~or
F. 2-8 kg bombat ; nasul foarte scurt, lat, turtit, de culoare nea-
CuloaTea piirului : gra, cu narile bine deschise, plasat intre ochi ; botul este
Toate culorile in afara de albinos ~i cafe- lat ~i foarte cutat, stopul adine, maxilarul inferior lat
niu ; de dorit, masca neagra. ~i puternic. Ochii mari, rotunzi, proeminenti, stra-
lucitori, de culoare inchisa au privirea vie ~i inteligenta.
Urechile de forma unei inimi, ata:;;ate la nivelul craniu-
lui, garnisite cu franjuri bogate, sint purtate lip it de
cap. Gitul este scurt, trupul solid, nu prea lat; in schimb,
pieptul este de'stul de lat, spatele drept. Picioarele sint
s'Curte, cele anterioare sint strimbe din umeri, scurte ~i
groase, cu os&tura solida ; cele din spate sint mai putin
groase, verticale. Labele sin t plate, bine proptite pe
dcgete. Celc anterioare au deseori vir£urile orientate
sprE: exterior. Coada atasatil sus, purtata ferm ;;i u~or
curban deasupra spatelui, e'ste g:lrnisita 'Cu par foarte
lung, formlnd un pana~. Parul este lung, drept, neted,
rara ondula~ie sau bude, m~i mult aspru dedt moale, cu
puE des; la git fo!'meaza 0 CO:lmabogata care se in-
tmde dincolo de umeri, sub forma unui guler in jurul
gitului ; are franjuri bogate pe urechi, pe picioare, pe
coapsc, pe degete ~i pe coada.
Este un dine inieligen t, vioi, cu 0 mare doza de inca-
patinare, rezervat ~i rautacios eu strain ii, credincios
stapinului, curajos ~i vigilent.
Excelent dine de apartament ~i un bun vinator de
~oared.
341
 303 SHIH-TSU
Chih-Tzou
TIBET

Ca ;;i Pekinezul, deseinde din Lhassa Apso ;;i este

original' din China. Preotii budi;;ti din Tibet anltau
aeestui dine 0 eonsideratie religioasa deosebita, dato-
rita asemaniirii lui eu un leu - animal sHnt la ei. (Nu-
mele de Shih-Tzu, In limb a ehineza, Inseamna "leu").
$i-a faeut aparitia In Anglia In jurul anului 1930 ; de
aiei s-a rasplndit apoi In toam Europa.
Ciine eu atitudine mlndra, eu eorpul viguros, de
eonstitutie armonioasa, eu eapul larg ;;i rotund, eraniul
lat Intre oehi, eu par zblrlit, mustati, barb'§. ;;i favoriti
foarte bogati ; piirul ee ere;;te pe nas este Indreptat In
sus dlndu-i un aspect asemanator florii de erizantema ;
botul este patrat ;;i seurt, plat ;;i paros ; nasul negru.
Oehii slnt mari, rotunzi, de euloare Inehisa, nu proemi-
nenti, privirea vie. Ureehile mari sint strins lipite de
cap; slnt aeoperite aUt de abundent eu par bogat IncH
par a se uni eu paml de pe git. Trupul este mai mult lung
208 dedt Inalt, bine eonstruit, pieptul adlne ~i lat, umerii
fermi, spatele drept. Pieioarele anterioare slnt seurte,
museuloase, eu 0 buna osatur'§.; eele posterioare sint
drepie ;;i puterniee, eoapsele rotunde ;;i musculoase,
labele ferme. Coada prinsa sus, purtata vesel ;;i ru-
lat deasupra spatelui, este bogata In par lung. Parul este
lung ;;i des dar nu buc1at, eu puf moale.
Este un dine bEnd, plaeut, devotat, rezistent, foarte
aetiv, eu Infati;;are gratioasa ;;i mindra.

Un exeelent dine de Insotire.

Iniiltimea :
M. maxim 27 em
F. maxim 27 em
Greutatea:
M. 4,1-7,2 ; maxim 8 kg
F. 4,1-7,2 ; maxim 8 kg
Culoarea piirului :
Toate eulorile,eu 0 dunga alba pe frunte
~i putin alb la vldul eozii
342
304 TERRIER DE TIBET
Tibetan Terl'ier
TIBET

Se inrude;;tecu Lhassa Apso, fiind original' din Ti-

bet. A aparut in Anglia in jurulanului 1930 datorita
unei doctorite, Grieg care, vindednd 0 printesa tibe-
tana, aceasta i-a daruit, drept recuno~tinta, dteva exem-
plare din aceasta rasa.

Ciine vioi, de talie mijlocie, eu corpul robust, capul

proportionat fata de marimea corpului, craniul de ma-
rime mijlocie, nu prea lat ; capul este acoperit cu par
209 lung ce cade in fata peste ochi ; 0 mka barbii este ata-
;;ata la maxilarul inferior; nasul este negru ; ochii
mari, de culoare inch is a, sint destul de distantati in-
tre ei ; urechile in forma de "V", nu prea mari, atirna
ins a nu lipite de cap; sint acoperite cu franjuri bogate.
Trupul este compact ~i viguros, ~alele u~or curb ate,
pieptul destul de adinc ~i lat. Picioarele anterioare sint
drepte ~i bine acoperite cu par; cele posterioare sint
puternice complet acoperite cu par bog at, jaretul este
coborit. Coada de lungime me die, ata~ata destul de
sus, purtata intr-o bucla vesela deasupra spatelui, este
acoperita cu franjuri bogate. Parul abundent, fin, nici
matasos ~i nici linos, este lung, drept sau ondulat.

Ciine inteligent, vioi, afectuos, blind, devotat.

In tara de origine este folosit la paza turmelor de oi.

In Europa este folosit ca un bun dine de insotire.

Iniiltimea :
M. 35-40 em
F. ceva mai mica
Greutatea:
M.-
F. -
Culoarea piirului :
Alb, auriu, crem, gri, negru, tricolor, multi-
color; toate culorile in afara de cafeniu

343
 305 LHASSA APSO
TIBET

Este eea mai veche rasa iibetana : de la ea provin

rei mai multi ciini miei din Orient ~i cei mai multi
terrieri din Europa. Lhassa Apso este eunoseut de peste
2000 de ani. Creseut de preotii lui Lama in minastirile
lor din "Valea pierduta", este considerat animal sa-
cru, fiind privit ea reincarnarea lui Lama. A~e$ti ciini
pazeau tezaurul lui Budha $i partieipau la ceremoniile
religioase. Populatia tibetana i-a numit "ciini leu", da-
torita blanii lor care aminte$te blana leului. In Europa,
primii dini din aceasta rasa au aparut in jurul anului
227 1922, adu$i de citiva exploratori in urrna trecerii lor
prin Lhassa, ora$ul sfint al Tibetului.
Iniiltimea : Este un ciine robust: nascut la 3 500 m. altitudine,
M. 22,5-25 em poate trai u$or $i la 6 000 m. altitudine. Cunoscutul
F. eeva mai mica specialist in ascensiuni pe Himalaia, Sherpa Tensing,
a fO'st intotdeauna intovara$it in ascensiunile sale de 0
Greutatea: pereehe de ciini Lhassa, eaei aee$ti ciini, ve$nie atenti
M.·6-7 kg $i vigilenti, simt pericolele muntelui $i mai ales ava-
F. 6-7 kg lan$ele.
Culoarea piirului :
Auriu, erem-galbui, eenu~iu, caramiziu, Ciine puternic, cu blana bogata din par lung; ure-
vargat, negru-alb sau brun chile $i franjurile ce Ie acopera confera capului aspedul
unei frumoase flori de ~rizantema. Capul este destul
de mare, cu barba $i mustati abundente, eraniul drept,
potrivit de ingust, stopul putin marcat, nasul mare, as-
cutit, botul lung; ochii de marime mijloeie, de culoare
nuron inchis, sint expresivi $i vii; urechile ata$ate
adine, atirna, largi, pe linga cap; au franjuri grele $i
bogate. Trupul e'3te lunguiet, gitul destul de scurt, spa-
te1e U$or cUI'bat deasupra $alelor. Pieioarele anterioare
sint drepte $i destul de scurte, cele posterioare sint pu-
terni,ce $i bine dezvoltate ; jaretul adinc, labele rotunde,
acoperite eu par lung. Coada lunga, ata$ati'i sus, este
purtata rulat de3.supra sp3telui sau lateral; este aeo-
perita cu franjuri bogate. Parul este abundent, lung $i
des, foarte bogat pe cap, un de se desfaee printr-o ca-
rare; pieioarele sint imbracate cu par abundent; pe
corp parul este foarte lung, atinge pamintul, este moale,
drept insa nu matasos.

Este un ciine c1elieat, vioi $i dragala$, mindru, li-

ni$tit, devotat ; iube$te eopiii ; este agresiv cu strainii.

Excelent ciine de insotire.

344
 306 SPANIEL DE TIBET
Tibetan Spaniel
TIBET

Rasa veche tibetana. Provine din incruci~ari in-

tre Lhassa Apso ~i peckinezii daruiti tibetanilor de
curtea imperiali'i din China. Desene $i picturi vechi re-
prezinta acest dine crescut In minastiri $i folosit in
scopuri religioase. Inca din secolul al 8-lea era cunoscut
in regatul lui Silla, care avea legaturi cu Japonia ~i a
oferit in dar imparatului japonez dteva exemplare de
Sp?niel tibetan. Se gasesc, de asemenea, multe obieete
de arta medievala 9i picturi chineze9ti vechi, din secolul
231 al XV-lea, care reprezinta acest Spaniel. In Europa ~i-a
facut apari tia in anul 1905, in Angli3, Insa interesul
crescatorilor pentru aceasta rasa s-a manifestat mult
mai tlrziu. Acum. in Europa este putin raspludit.

Inaltimea: Este un dine mic, robust, cu capul de marime mij-

M. 27 cm locie, craniul boltit, botul drept, stopul nu pre a accen-
F. 24 cm tuat, fata scurta, nasul negru, ochii migdalati, de cu-
Greutatea : loare maron, nu proeminenti, urechile atlrninde, aco-
M. 2,5-6 kg perite cu par bogat, purtate lateral, aproape de cap;
F. 2,5-6 kg trupul este mai mult lung dedt inalt, gltul acoperit cu
par Dogat, pieptul potrivit de lat, ~alele curbate,
C1/loarea piirului : crupa plina ~i rotunda, picioarele anterioare egale ~i u~or
Auriu, crem, galbui, negru, alb, brun, curbate acoperite cu mult par; cele posterioare drepte ;
negl'u-ro~cat toate nuantele labele de marime mijlocie ; coada ata~ata sus, purtata
vesel ~i rulat deasupra spatelui, este acoperita cu par
bogat ; parul abundent formeaza 0 coama pronuntata
pe umeri ~i git ; are franjuri bogate pe parte a posteri-
oara a picioarelor ~i par scurt pe cap, in afara de urechi
care sint acoperite cu par lung, in franjuri.

Ciine micut ~i dragala9, vioi, mindru, inteligent, li-

ni~tit ; iube9te copiii ; este agresiv cu strainii.

Este un foarte bun dine de apartament.

345
 307 BICHON HA V ANEZ
Bichon Havanais
CUBA

Nu este prea raspindit. A'Supra originii sale nu se

~tie prea multo Se presupune ca, eu mult timp in urma,
dtiva tarani au adus in Argentina dini de rasa bolo-
neza care, incruci~ati eu un mic Caniche, au dat na~-
tere unui nou tip de bichon. Ajuns in Cuba, sub domi-
natia spaniola, acesta a luat numele de havanez. 0 aWi
250 ipoteza este c'li Bichonul havanez ar proveni dintr-un
maltez adus in Antile de spanioli. In anumite tari, Bi-
chonul havanez este numit "Ciine de matase din Ha-
Iniiltimea : vana".
M. 28-32 em
F. 28-32 em Ciine de talie mica, cu corpul potrivit de robust, capul
Greutatea: proportionat, botul destul de subtire, nasul negru, obrajii
M. maxim 6 kg plati, ctaniul plat, fruntea putin ridicata : ochii destul
F. maxim 6 kg de mari, de preferint.§. negri, u~or migdalati, sint foarte
expresivi; urechile ascutite atirna pe linga cap for-
Culoarea piirului : mind un fald u~or, putin ridicat. Trupul este mult mai
Crem deschis sau inch is ; gri sau alb cu lung dedt inalt, pieptul adine, spatele drept. Coada este
pete din aceste culori ; culoarea havanei ; ridicata, purtatii in forma de crosa, garnisita cu par lung
rar, alb curat matasos. Picioarele sint drepte ~i uscate, labele destul
de alungite. Parul neted, potrivit de moale, se pre-
zinta in smocuri care tind sa se uneasca la extremitati.
Este un dine inteligent, vioi, cu mers gratios, ata~at
~i credincios. Este eel mai popular dine din Havana.
Excelent dine de apartament ~i Insotire.

346
 308 SPANIEL JAPONEZ TCHIN
Japan Tchin
JAPONIA
Din antichitate, japonezii au avut 0 mare pasiune
pentru clinii mici. Japan Tchin are provenienta co-
reeana. In anul 1732, un demnitar; Seimu, a oferit im-
paratului japonez, ca tribut din partea lui Shiragni
206 - Coreea de astazi - un exemplar din aceasta rasa,
provenind din incruci~area Spanielului pitic din Tibet cu
Pechinez. In J aponia, prin selectii severe ~i atente,
s-au obtinut exemplare foarte mici, inclt puteau fi pur-
tate in mineca kimonoului, foarte apreciate la curtile
regale ~i in casele marilor demnitari. Pe eontinentul
nostru a fost adus in 1853 de un ~ef de escadra brita-
Iniiltimea : nie ~i oferit in dar reginei Victoria. In Anglia a fost
M. 30 cm repede apreciat ~i in eurind i -s-a 'fixat ~i standardul
F. ceva mai mica respeetiv. De aiei s-a raspindit in toata Europa. Este
Greutatea: singura rasa japoneza raspinditii pe continentul nos-
M. 2-6 kg tru.
F. 2-6 kg Cline micut, plaeut ~i dragala~, aeoperit eu 0 blana
Culoarea piirului : bogata, care li da 0 infati~are elegant a ~i de mare dis-
Alb cu pete negre sau ro~ii tinetie. Capul este relativ mare in eomparatie cu corpul,
eraniul lat ~i rotunjit in fata, stopul bine pronuntat,
nasullarg ~i plat, botul foarte seurt, puternie ~i lat, den-
titia puternica, eu prognatism inferior, faleile late ~i
seurte, alungite; oehii sint foarte mari, migdalati, cu
distanta mare intre ei, proeminenti, de culoare inehisa,
foarte expresivi; urechile destul de mici, departate
intre ele, atlrna pe linga cap; sint aeoperite cu par
lung. Trupul, a earui lungime este egala eu inaltimea,
~ste compact ~i musculos insa suplu; gitul ridicat
gratios este acoperit eu par bogat ; pieptul este lat ~i
adinc, spatele scurt ~i drept, ~alele late ~i u~or rotun-
jite. Picioarele sint drepte, subtiri, eu osatura fina;
labele mici, lunguiete - labe de iepure - sint aeope-
rite cu mult par. Coada de lungime mijloeie, purtatii
rulat pe spate, este acoperita eu par bogat formind un
pana~. Parul este drept, lung, moale, des ~i matiisos ;
tot corpul este acoperit cu par bogat ~i lung; pe cap
parul este seurt ; gltul, eoapsele ~i coada sint acoperite
cu par foarte bogat ~i lung.
Este un cline inteligent, vesel ~i vioi, blajin, devo-
tat, elegant ~i distins, credineios stapinului. Cu strihnii
este rautacios.
Este un excelent cline de apartament.
347
 309 SPANIEL KING CHARLES
Epagneul King Charles
ANGLIA

Dupa euloarea parului, exista patru varietati grupate

in prezent intr-o singudi rasa, sub denumirca de Spa-
niel King Charles. Numele ii vine de la regele englez
Charles II Stuart care, in muIte tablouri, este repre-
zentat ineonjurat de ace~ti dini. Rasa a fost mult apre-
ciata la eurtile regale. In secolul al 17-lea, celebrul
portretist Van Dick 11reprezinta pe regele Charles I in-
conjurat de un grup de dini Spaniel King Charles. In
decursul secolelor, prin diverse selectionari, s-au ob-
tinut patru varietati din ace~ti dini, care se deosebeau
numai prin culoarea parului ~i denumirile ce Ie aveau.
Astfel, la inceput a fost 0 varietate, selectionata de
128 catre Ducele de Norfolk, de culoare neagra cu pete
ro~ii, numit King Charles. Apoi s-a obtinut 0 varietate
de culoare ro~u-castaniu ~i alb, numita Blenheim. Mai
tirziu au aparut inca doua varietati : Ruby, de culoare
Iniiltimea : Greu1:atea: ro~u-castaniu uniform ~i Printul Charles, tricolor: alb,
M. 26-32 em M. 3,6-6,3 kg crem cu pete ro~ii. Originea acestor dini este foarte
F. 26-32 em F. 3,6-6,3 kg veche. Se presupune ca provin din incruci~area intre
Spaniel japonez cu Bichon, Carlin ~i alte rase mici.
Culoarea pdrului :
Sint patru varietati : Este un catelu~ gratios ~i placut, cu corpul compact
King Charles: negru eu pete aeaju ~i viguros, dar cu contur fin; capul ute masiv ~i ro-
Ruby : ro~u-castaniu uniform tund, craniul bombat, botul patrat ~i bine ridicat in
Printul Charles: tricolor: alb, crem eu ro~u sus, nasul negru, cu narile deschise, foarte scurt ~i
Blenheim: fond alb eu pete ro~u castaniu turtit, stopul este profund, maxilarul inferior lat ; ochii
foarte mari ~i intunecati, departati bine intre ei, au
expresie placuta, vie ~i inteligenta. Urechile ata~ate
jos, foarte lungi, atirna pe ling.§. cap; sint acoperite cu
franjuri bogate. Trupul este destul de viguros, pieptul
proeminent, spatele drept, picioarele scurte ~i dreptc.
Coada destul de lunga, bine acoperita cu franjuri,
atirna pe linga coapse. Parul este lung, matasos ~i ne-
ted; 0 u~oara ondulatie este admisa insa fara bucle ;
are franjuri bog ate pe picioare, pe urechi ~i pe coada.

Este un catelu~ timid, blind, dornic de a fi mingiiat.

fO.:lrte gratios, dev,)tat.

Excelent dine de apmtament.

34l:l
 310 SPANIEL CAVALER KING CHARLES
Epagnet 1 Cavali r King Charles
1 NGLIA
Este 0 varietate a lui King Charles de care se dis-
ti!'lgC prin onorifkul l1'Jme .,ea 'aIel"'. De creatje 1'ela-
tiv recenta, aceasta rasa a fost recunoscutft de Kennel
Club dc-abia in anul 1945, de~i e"ista inca din timpul
lui Charles II Stuart care a dat numele sau acestor
rase. Foarte popular in Anglia.
Este un dine vioi, gratios, binE' construit, vesel,
libel' in mi~cari ; capul este apl'oape plat intre urechi ;
nu este de loc boltit ; stopul este putin profund, n:1sul
este negru, cu narile bine dezvoltate ; botul are forma
conica. Ochii mari, roLui'1zi,intuneca"[i, fara sa fie pro-
eminenti, binc distantati intre oi, au 0 expresie vie
~i inteligenta. Urechile lungi, ata~ate sus, sint acope-
rite cu franjuri bogate. Gitul de lungime medie este
u:;;or curbat. Trupul este solid, scurt. bine proportion at,
spatele drept, pieptul potrivit de lat. Picioarele sint
drepte, cu osatura potrivWi, labele compacte i?i eu
multe franjuri. Coada amputata - amputarea este
facultativa - insa nu mai mult de un sfert din lun-
gime. Parul este lung, miitasos, fara a fi buclat; este
admisa 0 u~oara ondulatie ; are franjuri bogate pe coada,
pe labe ~i pe urechi.
136 Cline cu instinct de vinatol', vioi, vesel ~i activ, de-
votat. Iube~te copiii.
Un foarte apreciat dine de apal'tament.

i'nhlt'imea :
M. 25 em
1:'. 25 em
G7"r.',ttatea :
M. '1,5-8.3 kg
F. 4,5-8.8 kg
CaZoarea pUTulni :
Negru Cllsemne ,'o-;:iiFO C:1p,picpt si ].:.;1:.; ;
ro~;uuniform; alb cu pete castanii la cap;
negru $i alb ell pete l'c'~~i

349
30 - 330 rase de ciin.i, in iIn:lgini
 311 TERRIER DE BOSTON
Boston Terrier
S.U,A.-ANGLIA

Rasa nu prea veche. A fost creata in ultimul secol,

la Boston, din incruci~area intre Bull Terrier ~i Bull-
dogul englez. Mai tirziu, s-au amestecat ~i alte rase
de dini americani care au adus aportul lor de singe
obtinindu-se exemplarele actuale. Foarte raspindit in
S.U.A., unde s-a infiintat ~i Clubul Boston Terrier of
America, a fost recunoscut oficial de Kennel Clubul
American in 1893. In Europa a aparut numai in anul
1927. Este destul de putin raspindit pe continentul nos-
tru. In pofida numelui sau de "terrier", nu este cores-
punzator pentru lucru la vizuina. Nu are pasiune pen-
tru vinatoare.

Este un dine care da impresia de forta ~i rezistenta.

Are corpul compact ~i destul de scund, capul propor-
tionat, craniul lat, plat, de forma piHrata, fara riduri,
fruntea dreapta, stopul bine marc at, nasul negru ~i lat,
botul scurt, patrat, lat I?i adinc, fara riduri, comisurile
late I?iadinci, maxilarele late I?ipatrate. Ochii sint mari,
rotunzi, destul de distantati intre ei, de culoare inchisa,
cu 0 expresie vioaie, placuta I?i inteligenta. Urechile
de obicei amputate, sint mid, fine, subtiri I?i ascutite,
purtate erect. Trupul este destul de scurt, totul?i so-
lid, gitul fara salM, ul?or curbat, pieptul lat, spatele
scurt I?i drept, I?alele puternice, crupa musculoasa. Pi-
cioarele anterioare sint drepte, uscate, musculoase;
cele posterioare sint tari, puternice, cu pulpele bine
imbracate in mUl?chi, labele mid I?i rotunde. Coada
410 prinsa jos, scurta, nu prea groasa, este dreapta sau in-
drligata ~i purtata orizonta1. Parul este scurt, stralu-
Iniiltimea : Greutatea: citor, cu textura fina. Semne caracteristice : 0 ~uvita
M. 35-38 cm M. maxim 11,3kg de par alb pe frunte I?icraniu, falcile acoperite cu par
F. 35-33 cm F. maxim 11,3kg alb, un guler alb ~i semne albe la pidoare I?ilabe.
Sint 3 varietiiti :
M. mica sub 6,75 kg Este un dine inteligent, vioi, cm'at, vigilent, prie-
mijlocie 6,75-9 kg tenos, devota t.
mare 9-11,3 kg
F. mica sub 6,75 kg Excelent dine de apartament, un bun insotitor ~i
mijlocie 6,75--9 kg un foarte bun paznic.
mare 9-11,3 ko'
Culoa1'ea pr'irului :
Negru vargat cu alb sau negru cu pete
albe

350
 312 MOPS-PUG-CARLIN
Mops-Pugg-Carlin
DIVERSE TARI
Rasa veche, de provenienta chineza, urma~a a lui
"Pai", dinele mic al imparatilor chinezi. A fost adus in
Europa de negustorii olandezi din Compania Indiiler.
S-a riispindit repede, devenind preferatul nobililor ~i
cm"tilor regale din Anglia, Olanda, Franta ~i Italia.
Faima lui a devenit ~i mai mare dupa ce, in razboiul
cu spaniolii, a sciipat viata regelui Wilhelm Taciturnul,
dind alarm a la apropierea dw,;manului. Numele de
"Carlin" i-a fost dat de Carlino, un artist de la "Co-
media dell'Arte" care interpreta rolul lui Arlequino,
purtlnd pe fata 0 masca neagra, care seman a exact cu
Inaltimca: Greutatea: capul lui Carlin. Germanii l-au numit Mops, iar engle-
M. 30-35 em M. 6,3-8 kg zii Pugg :;;i,astfel, a devenit ./Mops-Pugg-Carlin.
F. 30-35 em F. 6,3-8 kg
Culoarea piirului : Este un dine cu figura urita, adesea supadicios, insa
Argintiu, portoealiu, galben, negru ; masca foarte duios. Nu cere dedt putina dragoste de la sta-
neagra, pete negre pe cap ~i urechi, semne pinul sau fatiJ.,de care este extrem de afectuos. Are
negre intense pe frunte ; alunite negre pe corpul robust, bine legat, de forma patrata, capul
falei foarte mare ~i rotund. Craniul este plat, fara riduri,
botul scurt ~i patrat dar nu ridicat in sus, putin tur-
tit, fruntea foarte lata, cu cute adinci :;;i mari. Ochii
de culoare inchisa, sint mari, proeminenti, rotunzi, cu
o expresie bUnda, stralucitoare dar focoasa dnd di-
nele este excitat. Masca neagra. Urechile de textura
253 fina sint mici, moi la pipait, catifelate ; sint de doua
feluri: in forma de "trandafir" :;;i de "nasture" ; ele
sint ata~ate sus pe cap ~i atirninde. Trupul este scurt :;;i
compact, lat ~i indesat, de forma patrata, pieptul lat,
gitul scurt ~i gros, ~alele puternice. Picioarele sint
drepte ~i viguroase, bine ata~ate, labele nu prea mari
~i nici prea rotunde. Coada dublu inelata - "goarna
de po~ta" - este purtata pe spate. Parul este neted,
scurt, des, moale ~i lucios.
Este foarte prietenos, expansiv, devotat, I~i iube~te
mult stapinul, Insa este agresiv cu striiinii. Respira greu
~i zgomotos, ca un astmatic. Naturalistul Brehm spunea
despre el ca "este dinele tipic pentru fetele batrine".
Un bun dine de paza :;;ide Insotire.

351
30*
 313 TOY TERRIEi~ NEGRU eu PETE DE .FOe
Black and Tan Toy Terrier
ANGLIA

Este forma mici?orata a Terrierului de Manchester,

redus de crescatori la proportii inferioare limitei. Ai?a
de redus, ca bietele animale, fiind foarte delicate ~i
friguroase, sufereau. In secolul al 19-1ea, epoca lor de
glode, erau purtati de doamnele nobile in man$oane.
Atunci s-au luat masuri ~i s-a hotarit sa nu se mai ac-
cepte la expozitii prezentari de "miniaturi de terrieri"
cu 0 greutate,mai mica de 2,5 kg. Datorita acestor ma-
suri, rasa s-a imbunatatit obtinindu-se exemplare de
ciini cu dimensiunile stabilite de standard.

Este un catelui? de talie mica, armonios, Cll capul

ingust, fin cizelat, cu pielea intinsa, fara cute;
craniul este plat ~i ingust, botul lung, fin, de forma
conica, nasul negru. Ochii mici, negri, stralucitori, nu
sint proeminen'~i. Urechile mad, drepte, sint purtate
in sus. Gitul este u:;;or, gratios, umerii oblici, nu prea
musculo;;i, pieptul adinc dar nu prea lat, spatele scurt,
coastele plate, nu rotunjite, ~alele puternice ~i muscu-
loase. Picioarele sint drepte, cu osatura fin a, neta, la-
bele rotunde. Coada lunga, dreapta, sub tire, este purtata
in jos sau u~or curbata, ca sabia. Parul este neted,
scurt, stralucitor ~i des.
12 Mic, ca 0 jucarie ("toy" in engleza inseamna "ju-
carie"), inteligent, vioi, duios f?i afectuos, cu ochii stra-
lucitori ca nii;>te paiete.

Este un excelent ciine de apartament $i un vinato1'

pasionat al i?oa1'ecilor : unde Ii simte ii cauta cu perse-
verenta $i ii ataca cu ferocitate.

Iniiltimea :
M. 25--30 cm
F. 25-30 em
Greutatea:
M. 2,7-3,6 kg
F. 2,7-3,6 kg
Culoarea parnIlli :
Neg1'u, 1'o:;;u:;;iacaju

352
 :n! TERRIER DE YORKSHIRE
Yorkshire Terrier
ANGLIA

Este 0 rasa veche englezeasca. Provine din incruci-

~area Manchester Terrier-ului cu Skye Terrier, eu aport
de singe al ciinelui Dandie Dinmont Teerier. A fost
86 creseut mai ales de minerii din ducatul York care avcau
o deosebita dragoste 9i grija pentru acest mic animal.
Mai tIrziu, prin diverse selectii, cresciitorii au imbuna-
tatit i"aSa 9i au obtinut exemplarele actuale, foarte
apreciate in Anglia ~i in alte 1iiri. Este un exemplar
miniatura a lui Skye Terrier, de la care a m09tenit
InaltirncCl : blana de par minunata care-l imbraca, de 1a nas pina
M. 19-22 cm la coada, intr-o manta de par lung ~i matasos. Parul
F. 19-2~ cm de pe cap ~i mai ales de pe frunte este a~a de bogat $i
Culoarea: lung, incit se impune sa fie strins 9i legat cu 0 panglica
M. 3-5 kg deasupra capului pentru a-i putea degaja ochii.
F. 3-5 kg
De constructie compacta 9i foarte proportionat, in
Culoarea pdrului : pofida taliei sale mici, da impresia unui dine puternic.
Albastru inchis ca otelul, ro~;u intens pe Are capul mic ~i plat, craniul nu foarte dezvoltat, botul
piept relativ lung, lat, acoperit cu par foarte lung, de culoare
ro~u-inchis, nasul negru, comisurile subtiri, maxilarele
puternice. Ochii de culoare inchisft, de marime mijlocie,
stralucitori, au 0 privire vie fli inteligentii. Urechile
mici, in forma de "V" purtate drept, nu pre a distantate,
sint acoperite cu par scurt, de culoare ro~u viu. Trupul
este robust, ~alele puternice, pieptul proportionat,
spatele drept ~i tare. Picioarele sint drepte, musculoase
$i bine acoperite cu par, labele potrivit de i'otunde.
Coada, amputata la jumatate din lungime, este purtata
putin mai sus de linia spatelui ; este acoperita cu par
bogat, de culoare albastru, mai inch is decit pe restul
corpului, mai ales spre vir£. Parul este lung, drept,
perfect neted, matasos, lucios, cu texturil foarte fina.

Este un catelu? mic, indntator, foarte inddigit, mai

ales de stelele de cinema, vesel ~i extrem de vioi, ne-
obosit, inteligent. Este foarte sensibil, trebuie tratat
cu multa blindete. Este devotat ?i ascultator. Sufera
de frig ; iarna trebuie sa aib[l 0 mica haina de protectie.

Excelent dine de apartament, un foarte bun paznic

~i admirabil insotitor; pasionat vinator al ?oarecilor
~i ?obolanilor.
353
 31i SPITZ MIJLOCIU GERMAN
Deutscher Mittelspitz
GERMANIA

Familia ciinilor spitz cuprinde patru varietati:

Spitz mare, Spitz mijlociu, Spitz mic ~i Spitz pitic.
Toate au aceea~i origine ~i acelea~i caractere morfolo-
gice, deosebindu-se numai prin marimea taliei. Spitzul
mare face parte din grupa a II-a - dine de paza,
aparare ~i serviciu. Celelalte trei tipuri fac parte din
grupa a IX-a - ciini insotitori, de .agrement. Stramo~ul
lor este "Canis familiaris palustris" din epaca de piatriL
97 Scheletele neolitice gasite in Asia septentrionalii, me-
ridionala ~i orientala, pina in insulele Oceanului Paci-
fic, in Madagascar ~i chiar in Africa, prezinta acelea~i
Iniiltimea : caracteristici cu ale Spitzului actual. Ace~ti dini au
M. 28-36 ; ideal 32 cm fost reprezentati ~i in picturile egiptene din epoca fara-
F. 28-36 ; ideal 32 cm onilor. La inceput, s-a dezvoltat mai muIt in Germania
Greutatea: ~i in V.R.S.S. Se crede ca provine din Pomerania, de
M.- unde a fost adus cu secole in urma in Germania, de
F. - unde ~i denumirea de "Loulou de Pomerania". Apoi
Culoarea pii1'ului : Spitzul s-a raspindit repede fiind foarte apreciat in
Negru, alb, brun, portocaliu, cenw;du ca toate tarile. A fost insotitorul marelui pictor ~i sculptor
lupul italian Michelangelo ~i prietenul devotat al marelui
muzician Mozart. "Laika", un Spitz pitic, a calatorit
prima in lume, in cosmos, devenind dinele national
al V.R.S.S. Clinii Spitz de talie mica nu sint dedt copia
fidela, mic~orata ca proportie, a dinilor Spitz de talie
mare. Sint foarte iubiti ;;i apreciati in toate tarile.

Cline de statura scunda ~i compacta, cu capul asema-

natoI' cu cel al vulpii, proportionat, purtat mindru, cu
craniul putin bombat, botul nu pre a lung, nasul rotund
~i mic, negru sau brun, comisurile regulate, fara cute.
Ochii de marime mijlocie, de forma lunguiata, u~or
oblici, de culoare inchisa, sint vioi ~i expresivi. Urechile
sint mici, triunghiulare, apropiate intre ele, ata;;ate
foarte sus, pUl'tate erect in sus, rigide. Gitul de lungime
medie este drept, trupul viguros, pieptul inalt ~i u~or
bomb at, spatele drept, coastele rotunde. Picioarele sint
de lungime mijlocie, perfect drepte ~i musculoase,
labele foarte mici, rotunde, cu degetele arcuite - "labe
de pisica". Coada este de lungime mijlocie, ata~ata sus ;
plecind de la baza, este cUl"batain sus deasupra pulpei,
purtata spre dreapta sau spre stinga ~i rulata circu-
354
 la1' ; este bogat aeoperitbi eu par lung. Parul este seurt
~i bine lipit de piele pe falei, pe ureehi ~i pe picioa1'e ;
este lung, neted ~i bogat pe restul eorpului. 0 parti-
cularitate a rasei este parul de pe glt ~i umeri, foa1'te
suplu, raspindit de la radaeina in toate direetiile, £01'-
mind un guler ea 0 eoama de leu, des ~i bogat. Parul eel
mai lung este sub git ~i pe eoada.

Este un catelu~ eu tinuta mindra, serios ~i banu-

itor, vigilent ~i eredineios ; iubei;>temult eopiii.

Este un exeelent insotitor ~i un foarte bun paznie.

316 SPITZ PITIC GERMAN

Deutscher Zwerg-spitz
GERMANIA

Face parte din rasa spitzilor mici, germani, numiti

i;>i"Loulou de Pomerania". Au aeeea~i o1'igine ~i aee-
lea$i ca1'aetere morfologice ~i utiliza1'i ca ~i eeilalti
spitzi mai mari, deosebindu-se numai p1'in marimea
taliei.

Inaltimea:
maxim 22 em
lV1.
F. maxim 22 em
Greutatea:
M.-
F. -
CUlOaT:2apiirului :
Negru, alb, brun, portoealiu, eenu~iu ea
lupul

355
 317 EVRASIER
GERMANIA

Este 0 rasa veche germana provenita din ineruei~a·

rea Chow-Chow i?i Wolf-Spitz. Prin se1eetii severe ~i
atente s-a ajuns, in deeUl"sul ~milor, sa se obtina exem-
p1arele de astazi, apreeiate nu numai in Europa, ei ~i
in America 1;>iU.R.S.S.

Ciine de talie mijloeie, foarte asemiiniHor Spitzului,

eu un eontur mai lung decit patrat, eu osatUl'a solida.
Capu1 este puternie, asemanator cu' eel al lupului, de
forma eonidi, eu eraniul plat, eu 0 euta frontala ; nasu1
este drept i?i negru, botul destul de lung, eu maxilare1c
puterniee, in forma de foarfeee. Oehii sint intuneeati,
ui?or migdalati, eu expresie serioasa. Ureehile de marime
291 mijloeie sint purtate in sus, drepte ~i aseutite, nu prea
distantate intre ele; gitul este destul de museulos,
trupul viguros, lunguiet, spatele drept ~i solid, pieptul
bine eonturat ~i adine, de marime mijlocie. Picioarele
sint drepte, puterniee, museuloase, eu osatura solida,
labele destul de mari, eu degetele eurbate ~i stril1se,
eoapsele museuloase ~i putin obliee. Coada atlrna pina
la jaret cind animalul se odihne~te, iar cind este in
mi~eare 0 poarta rulat pe spate sau lateral. Parul este
neted 1;>idrept. Gura, maxilarele ~i partile inferioare
ale eorpului sint aeoperite eu par seurt; pe eoada si
pe pieioarele anterioare parul este lung ~i formeaza
fanion la eoada ~i, respeetiv, un fel de man~on in jurul
picioarelo1'; pe git, parul este mai lung dar nu fo1'-
meaza eoama ; pe restul eorpului este semi-lung.

Cline bine proportion at, eu aspect elegant, calm,

eutezator, inteligent, sensibil, banuitor, devotat, vigi-
lent ~i atent.

Inaltimea : Estc un foarte bun insotitor ~i un bun paznie a1

M. 52-GO em casei.
F. 48-56 ern
Greutatea:
M. 25-30 kg
F. 20-26 kg
Culoarea piirului :
Ro~u pina la erem sau galben desehis:
gri-negru; negru eu pete gri-brune 1a
oehi, pieioare ~i eoadii

356
 318 ClINE CHINEZESC CD MOT
Chinese Crested Dog ,
ANGLIA

Este un dine gola~, fara par. Se inrude~te eu ciinele

ple~uv - Naekthund. Rasa veehe, ereata ~i dezvoltata
in Africa Centrala, de unde a ajuns apoi ~i in alte tari eu
clima ealda.

Mie, zvelt, eu osatura fina, aetiv ~i gratios, eu eorpul

neted, fara par, eu exeeptia eapului, ~abelor ~i eozii.
Capul este gratios, proportionat fata de marimea eorpu-
288 lui, neted ~i fara riduri, eraniul u~or alungit ~i rotunjit,
stopul mareat dar nu prea aeeentuat ; botul neted, se
subtiaza spre virf tara a Ii aseutit, nasul ingust, in
Inaltimea: Greutatea: aeeea~i linie eu botul. Oehii proeminenti, de euloare
M. 28-33 em M. 4,5 kg inehisa, migdalati ~i foarte distantati intre ei, au expre-
F. 23-30 em F. 4,5 kg sie vioaie ~i inteligenta. Ureehile sint mari, fine, pur-
Cu,loaTea pie Iii : tate in sus, eu franjuri. Gltul este fin, fara fanion,
Toate eulorile eu par numai pe eap- lung ~i elegant. Trupul este suplu, neted, gola~, eu piele
ereasta, pe labe ~i pe virful cozii neteda, ealda la pipait, umerii fini ~i ingu~ti, pieptul
destul de lat ~i adine, spatele drept. Lungimea eorpului
este eu putin superioara inaltimii. Pieioarele sint lungi
~i fine, eu osatura solida, jaretul bine eoborit. Coada
ata~ata sus este lunga ~i subtire ; dnd animalul este in
mi~eare, este purtata in sus sau orizontal iar dnd
animalul este in repaus atirna intre eoapse. Pielea este
supla, netedii, lueioasiL Parul este astfel distribuit:
ereasta sau motul de par ineepe de la depresiunea fron-
tala (stop) pina la baza eraniului ~i este din par lung
~i suplu, formind a eoama ; textura este moale ~i ma-
tasoasa ; ~osete din par la labe ; franjuri rare pe ureehi,
mai lungi ~i suple pe eoada, mai ales spre virful ei.

Este un eatelu~ vioi, zvelt, inteligent, vesel, afeetuos,

mindru, vigilent, niciodata agresiv.

Un bun insotitor ~i un admirabil paznie.

357
GRUPA a X-a OGARI

319. Ogar afgan 325. Whippet

Afghan Hound; Levrier Afgan 326. Ogar persian
320. Ogar rusesc Saluki
Barzoi; Psowaya Barsaya 326. Ogar Maghiar
321. Cline scotian pentru cerbi, cu par aspru Magyar Agar
Deerhound
328. Ogar arab
322. Ogar englez cenu~iu
Greyhound Sloughi
323. Ogar irlandez 329. Ogar pitic italian
Pieolo levriero italiano
Iris Wolfhound
324. Ogar spaniol 330. PharaoH Hound; Levrier de Pharaon
Galgo Espaiiol Levri er de Baleare

358
 Reprezinta aristocratia raseloT canine. Indiferent de rasa,
toti levrierii se aseamana foarte mult zntre ei : toti au confor-
matia corporala adaptata vitezei - capul strzmt ?i ascutit, corpul
alungit, svelt, picioare znalte ?i subtiri, mUfichi puternici.
Sznt primii dini pe care omul i-a c'reat pentru vznatoa7'e, dupa
o tehnica cu totul deosebita fata de ceilalti dini, deoarece ogarii
vineaza exclusiv dupa vedere, fara sa depisteze urma vznatului.
Pentru cre?te7'ea eficientei vznatorii, ogarii au fost pu?i sa
lucreze zmpreuna cu dinii obi?nuiti (copoii) caci ace$tia stzrnesc
vznatul $i Zlzmping zn dmp deschis. Ajuns zn teren deschis, vznatul
este p?'eluat de catre ogari, care Zl hartuiesc pzna la epuizare. In
acest fel se practica, de exemplu, vznatoarea lupilor. Astazi, ogarii,
de orice marime $i greutate, slnt folositi foarte putin la vznatoare ;
zn schimb, sznt folositi foarte mult la curse. Cursele de dini au
devenit un sport nobil ?i civilizat. Ele erau organizate, deja, zn
Galia preromana. In timpurile moderne, primele curse de dini
au fost auto7'izate, cu peste 400 de ani zn urma, sub domnia lui
Henric al VIII-lea, dar numai zn Anglia elisabetana au fost nor-
malizate regulamentele de curs a, au fost fondate asociatii, au fost
construite piste $i c7'escuti dini specializati pentru alergari.
In trecut, dinii alergau dupa un iepure viu (cursing) $i pri-
mul dine care Zl captura era socotit znvingator. In 1876 au fost
construiti primii iepuri mecanici (racing). Pe la 1900 ingine-
rul american Owen Smith a perfectionat iepurele mecanic.
Dupa aceasta data au aparut, concomitent, zn Anglia ?i
Statele Unite, primele cinodromuri. Pe aceste cinodromuri,
ciinii pornesc din bloc-starturi anume construite $i alearga
pe piste de nisip; distanta variaza zntre 400 ?i 1000 m;
greutatea dinelui nu trebuie sa depa$easca 30 kg ?i trebuie sa fie
capabil sa alerge 400 de m zn 22 de secunde. Dar un bun levrier
poate atinge 70-80 km pe ora. Greyhoundul $i Sloughi sznt cei
mai iuti dintre ogari, dar cel mai bun sprinter este Whippetul,
imbatabil pzna la 180-200 de metri. Pe distante medii, de 4-500
metri, cel mai bun este Greyhoundul, iar zn regim de efort, pe
distante de peste 600 de metri, zn frunte ramzne, singu?', Sloughi.
Datorita siluetei I07' elegante, zn zilele noastre, de multe ori
znsa levrierii z$i trec zilele mai mult zn apartamente unde, este
adevarat, creeaza un decor deosebit, dar strain de menirea lor
reala.

359
 Nr.
curent
Nr. Denumirea rasei. Tara de origine. Ist:Jric,
standardullli descriere morfologica, lItilizare
F.e.I.

319 OGAR AFGAN

Levrie:r Afgan; Afghan Hound
AFGANISTAN

Rasa de 0 suprema ~i perfecta 'frumusete In care

i[:rmccul fascinant al Orientului se imbina cu l'Oman-
tismul originii sale mistel'ioase :~i atit de veehi. Oi"!gi-
nar din Afganistan, este un descendent al marelui Ogar
egiptean : pe peretii unOr grote din regiunea Balk, din
nord-est1.1l Afganistanului, s-au gasit diferite inscriptii
~i desene reprezentlnd Ogari afgani ce exist au cu 4000
288 de un! Inaintea e•.ei 110~1~.:'.tt"e.
Dup[\ legcnda, este dinele
luat de Noe inarca sa. Cele mai b1.1ne exemplare ale
[niiltimca : Grt?li taLca : ra~ci se gasesc pe mun'~ii inalti din Afganistan unde.
M. 68,5-73,G em M. 25-30 kg datoritcl conditiilor climaterice, pentl'U a fi protejati Im-
F. 62,5-66,1 cm F. :25-30 kg potriva frigului ~i ger1.1lui, blana lor tl'ebuie sa fie bo-
CuZOClrea purulni : gata :;;i deasa. Exemplarele ce cresc in dmpie sint mai
Toate culOl'ile; sint preferatc culol'ile slabe; blana lor nu mai estc a$a de bogata.
crem ~i galben Guriu Dupa regiunile in care S-Cl dezvoltat, Ogarul afgan
a primit diferite c1en1.1mh'i: Levl'ier Balle, dupa regiu-
nea Balk unde s-au gasit desenele din grote atestind ori-
ginea lui foarte veche; Levrier de Kaboul, dupa denu-
mire a capitalei domnitorilor afgani unde se gasesc
multc cxemplarc din accasEi rasa; LeVTie'( Baruky din
KurrCl7n Valley, dup[t numclc vilii ce constituie una
din pl'incipalele rute ale caravanelol' de comert intre
Asia ~i India uncle, de asemenca, se gaseau multi Ogari
afgani ce Intovarageau caravanele.
Este foarte aprec:iat In tara s<:; exportul Ogarului
afgan a fast intel'zis mult timp, sub pedeapsa cu moar-
tea. Abia in 1888 maion:l JVIacKensie a reu~lt sa aducil,
prin contrabanda, in Anglia, 0 perechc de Afgani dar
prczentarea 1a expozi1;ii canine nu s··a ff(cut dec'it in
1907, la Lonc1ra, unde a facut senza~ie. Primul club a
fost infiintat 111Anglia 111192G. As'dz! esee iubit ~i ras-
pinclit atH In Europa cit ~i in America. 0 document are
bogata ~i interesanta asupra Ogarului afgan a fost fa-
cuta de scriitorul eng1ez M. Clifford L,B. Hubbard in
cartea sa "The Afghan Hound".

360
 Ogarul afgan este un dine deosebit, cu infati~are
trufa~a, eu tinuta demna, cu 0 anumita mindrie teme-
rara. Corpul armonios da impresia de forta ~i demni-
tate. Expresia exotica ~i mersul suplu, elastic ~i maies-
tuos, de un stil aparte, constituie caracteristica rasei.
Capul proportion at fata de marimea corpului este pur-
tat sus f;>imindru ; craniul este lung dar nu pre a ingust,
acoperit cu bogate ~uvite de par lung, de forma unei
bonete; botul este lung, cu maxilare puternice ; nasul,
de preferinta negru, poate fi ~i brun ; ochii de culoare
inchisa, de forma triunghiulara, u~or oblici, au privirea
melancolica ; urechile ata~ate jos ~i indarat sint purtate
lipite de cap, acoperite cu par lung, matasos ; gitul este
lung ~i puternic, trupul viguros, pieptul adine, spatele
plat, de lungime mijlocie, musculos ~i inclinat putin
spre coapse ; umerii lungi, oblici ~i puternici, coastele
bine dezvoltate, pieptul adinc; picioarele anterioare
sint drepte, uscate, cu osatura buna, cele posterioare
puternice, bine dezvoltate, cu 0 mare distanta Intre
~old ~i jaret; labele sint ovale, put ern ice, lungi ~i late,
acoperite cu par lung ~i des; degetele bine curb ate,
ghearele bine sprijinite de pamint; eoada nu prea
scurtii, terminata la virf intr-o spirala, este aco-
perita, in general, cu par putin, lung la virful cozii, cu
fanionul rar. Parul foarte lung ~i matasos, cu 0 textura
fina, caracteristic Afganului, acopera ~alele, picioarele,
pieptul, capul ~i urechile ; spatele, incepind de la umeri
pin a la baza eozii, este acoperit cu par scurt ~i bine
lipit de corp; partea superioara a botului este acope-
rita cu par scurt ~i bine- aderent; pe frunte parul
este mai lung, cu un mot abundent, matiisos, pe cre~tet.
Este un dine foarte inteligent, eurajos, puternic,
iute, rezistent la intemperii, devotat, afectuo'S !'nsa nu
expansiv, banuitor cu strainii, Iube~te spatiile largi ~i,
deci, nu este indicat pentru locuinta.

Ogarul afgan este un dine sportiv. In tara sa de

origine este folosit nu numai la intovara~irea trans-
portului marfurilor, ci ~i ca un admirabil dine de vina-
toare, mai ales la vinarea leoparzilor, a gazelelor, a cer-
bilor, a ~acalilor ~i a lupilor. De asemenea, in unele regi-
uni este folosit ~i la paza turmelor, mai ales a turmelor
de capre, renumitele capre de Afganistan, cunoscute
prin coada lor enorma ~i grasa, din care locuitorii pre-
para un fel de unto
In Europa este folosit ca un admirabil dine de inso-
tire ~i la cursele de alergare a ogarilor.
361
31 - 330 rase de ellnl, In Imaglnl
 320 OGAR RUSESC
Barzoi ; Psowaya Barsaya
U.R.S.S.

Rasa veche, selectionata de nobilii rw;;i care posedau

echipaje intregi cu astfel de ciini pentru a vina lupi,
vulpi ~i iepuri. Originea lor este foarte veche : peste
4000 de ani inaintea erei noastre. Dupa unii speciali~ti
ru~i, Barzoiul ar rezulta din incruci~area unui dine nor-
dic, lapon, cu un levrier din Tartania, venit in Rusia
cu sute de ani inainte. Alti experti sustin ca in cursu 1
secolului al 17-lea un mare duce rus a importat citeva
exemplare de levrier Salouki din Arabia ~i i-a incruci-
~at cu ciini de tip Collie. Mai tirziu, rasa a prim it modi-
ficari ~i imbunatatiri in urma incruci~arilor efectuate
cu ciinele de sanie lapon ~i cu ogarii din Crimeea ~i
Caucaz. Barzoiul a fost dinele preferat al tarilor. Au
existat mai multe varietati de ogari care aveau ace-
la~i stramo~, deosebindu-se numai prin textura parului:
Ogari cu par aspru, par linos, par neted, par ondulat
~i matasos. Dupa mai multe selectionari s-a ajuns sa
se obtina un tip mai definit. Cea mai renumita cresca-
193 torie a acestei rase a fost crescatoria din Perchino a
marelui duce Nicolae al Rusiei, care avea peste 200 de
ogari Barzoi, exemplare deosebit de frumoase. In
Europa occidentala, Barzoiul a aparut de-abia la juma-
tatea secolului al 19-1ea. Regina Victoria a Angliei a
fost prima care a posedat un exemplar. Mai apoi,
a devenit foarte popular ~i s-a raspindit ~i in Franta,
Germania, Belgia, Olanda ~i in alte tari unde a fost
crescut ca un dine de insotire, punindu-i-se in evi-
denta caracterul aristocratic, armonia mi~carilor, fru-
musetea sculpturala ~i blindetea. Prin incomparabila lui
distinctie ~i prin inHiti~area atragatoare, ogarul Barzoi
se situeaza in prima linie a tuturor raselor canine.

Aspedul sau general se caracterizeaza prin talia

impozanta, bogatia blanii ~i frumusetea culorilor ei,
echilibrul proportiilor, eleganta mi~carilor ~i armonia
formelor. Toate acestea ii confera 0 distinctie deosebita,
o incontestabila noblete. Caracterul sau se distinge prin-
tr-un calm deosebit, printr-o mare siguranta ~i stapinire
de sine. La curse este rapid ~i foarte rezistent ; la lupta
este un adversar temut, ciki in ciuda elegantei ~i apa-
rentei somnolente, este un dine puternic, curajos,
362
 necrutator ; la vinatoare se c1istinge prin iuteala ;;i vaz
patrunzator, prin asprimea lui fata de vinat. Corpul
foarte puternic se inserie intr-un dreptunghi u~or alun-
git: lungimea este superioara inaltimii cu circa 1-
2 em ; capul este lung, ingust, uscat ;;i fin cizelat, ingus-
tindu-se spre virful nasului; eraniul este plat, u~or
alungit ~i pare foarte ingust din eauza pometilor slab
dezvoltati; osul occipital este foarte accentuat, botul
puternie, drept, lung, ingust, useat, putin adine, nasul
relativ mare, intotdeauna negru, indiferent de euloarea
blanii; oehii mari, migdalati, destul de apropiatL de
euloare bruna, eu pleoapele putin oblice $i marginite
eu negru, au expresia vie ;;i blind a ; ui"eehile ata$ate
sus inspre spate sint relativ mici. fine, subtiri, ascutite
la virf ; dnd animalul se odihne:;;te stau deasupra gitu-
lui sub forma de trandafir, iar dnd animalul este in
aetiune sint purtate drept cu virful indreptat in fata.
Gitul este lung, musculos eu partea superioara U$or
eurbata, acoperit eu par bogat ;;i lung. Trupul este vigu-
Iniiltimea : ros, pieptul relativ lung $i foarte adine, proportionat de
M. 70-82 em ingust ;;i plat, eu eoaste u;;or rotunjite; spatele este
F. eu aproximativ 5 em mai miei destul de seurt, museulos :;;iin eurba lunga $i plaeuta,
Greutatea : rotunjindu-se spre parte a $alelor; la femele spatele
M. 35-45 kg este mai putin cUl"bat,$alele lungi, foarte musculoase ;;i
F. 35-45 kg curbate. Picioarele anterioare sint drepte, lungL useate,
Culoarea piirului : musculoase ; cele posterioare sint drepte, paralele, lungi
Alb, auriu, auriu-argintiu, ro~eat eu $i mai musculoase ca eele din fata, cu osatura puter-
reflexe negre; eenu~iu-argintiu, vargat, niea ; labele inguste ;;i ovale ; umerii lungi :;;iingu$tL
auriu, ro~cat, negru ro~cat, cu toate nuan- Coada ata$ata jos este in forma de seeera sau sabie,
tele lor intermediare. foarte lunga ; dnd animalul este in repaus, eoada atirna
intre eoapse ; dnd animalul este in aetiune, este pur-
tata ridicat insa nu deasupra spateluL Parul este lung,
matasos, ondulat sau eu bucle mari ; este foarte abun-
dent in jurul gitului, pe partea inferioara a pieptului,
pe partea posterioara a picioarelor ;;i pe eoada ; este
scurt pe cap, pe urechi :;;ipe partea anterioara a pi-
cioarelor.

Barzoiul este un dine eu earacter blind, rezervat,

lini~tit ; inteligent, devotat, curajos :;;ienergie ; pa:;;e$te
lung :;;idegajat, atit la pas dt:;;i la trap. La vinatoare
este foarte rapid, eu un galop tipic, in salturi marL

Este folosit la vinatoare de lupi, vulpi :;;iiepuri. De

asemenea, este un foarte rapid dine de curse, un foarte
bun insotitor ~i un exeelent paznic al caseL
363
31*
 321 OGAR SCO'fIAN PENTRU CERBI, CU PAR
ASPRU
Deerhound
ANGLIA

Dupa un ii, aceasta rasa ar fi veche de peste 1000

de ani; pe baza siluetelor reprezentind ace~ti dini.
gasite pe unele pietre sculptate din Scotia, se presupune
ca ar avea 0 vechime de peste 2000 de ani ~i chiar mai
multo Rezultat din incruci~area intre Wolfhound-ul ir-
landez ~i Greyhound, de la care a mo~tenit marimea
164 taliei, a fost folosit, datorita iutelii sale, la vinatoare de
cerbi, de unde ii vine ~i numele de Deer-cerb. Din epoca
Evului Mediu pin a in secolul al l8-lea, a fost insotitorul
credincios al nobililor scotieni. Celebrul scriitor Walter
Iniiltim'2a : Greutatea: Scott, posedind 0 catelu~a, "Moida", din aceasta rasa, a
M. 76 cm maxim M. 38,5-48 kg imortalizat-o prin celebrul epitaf pe care I-a scris pe
F. 71 cm maxim F. 30-36 kg mormintul ei. In secolul al l6-lea, printul Eduard II de
CuZoarea parului :
York a scris 0 carte de poezii in care a dntat ~i laud at
Cenu~iu-albastru, calitatile acestor dini. Deerhound-ul a fost foarte apre-
galbui, crem-ro~cat, ciat mai ales in Canada ~i Australia, unde sint spa-
ro~u viu cu puncte negre; putin alb pe tii vaste pentru organizarea de vinatori de cerbi ~i
piept ~i pe labe
coyoti. Mai tirziu a suferit un declin, iar prin aportul
de singe al Fox Terrierului ~i al Bull Terrierului, exem-
plarele obtinute ne mai posedind pasiunea de vinator au
devenit simpli dini de insotire.

Deerhound este un dine frumos, cu par aspru, incil-

cit, cu sprincene pronuntate, cu privire inteligenta, mln-
dra ~i sigura. Cline puternic, cu capul lung, destul de
lat intre urechi, ascutindu-se u~or spre bot; craniul re-
lativ plat, este acoperit cu par potrivit de lung ~i mai
moale dedt cel de pe restul corpului ; botul este ascutit
~i impodobit cu mustata accentuata ~i 0 frumoasa barba
maUisoasa; nasul este negru, la cei cenu~ii poate fi
albastru ; ochii de culoare inchisa, bruni sau de culoarea
alunelor, de marime mijlocie, au privirea vie ~i pa-
trunzatoare; urechile slnt ata~ate sus, moi, lucioase,
dt mai mici, catifelate, negre sau de 0 nuanta cit mai
Inchisa; dnd animalul este in repaus, sint Indoite eu
un pliu u~or spre spate iar dnd animalul este In ac-
tiune slnt ridicate deasupra capului, fara a-~i pierde
pliul. Gitul este lung ~i puternic, trupul viguros, piep-
tul adinc, nu prea ingust ~i plat, spatele u~or curbat,
~alele puternice ~i cUl'bate, umerii oblici. Membrele an-
364
 terioare slnt late ~i plate, cele posterioare puternice,
musculoase ~i lungi; jaretul lat ~i plat; labele com-
pacte ~i solide, cu degetele bine strinse. Coada este
lunga, mai groasa la baza; clnd ogarul este lini~tit,
atirna dreapta sau curbata ; in mi~care este u~or ridi-
cata insa nu rulata. deasupra spatelui; este acoperita
bine cu par aspru ~i mici franjuri la virf. Parul este
des, strins, in elIcit, aspru ~i dur la pipait ; lung pe corp
pe git ~i pe picioare ; mai lung ~i mai putin aspru pe
cap, pe piept ~i pe burta.

Cline rezistent, puternic, energie, neobosit, sprinten,

mindru, inteligent, afectuos, devotat, blind, iube~te
eopiii.

Folosit la vinatoare de cerbi ~i antilope ; este, de ase-

menea, un excelent cline de insotire.

Cursele de ogari au devenit in multe tiiri la
fel de populare ca ~i cursele de cai.
In principiu, la CU7'sesint admise to ate rasele
de ogari. Virsta minimii pentru rasele mari este
de 18 luni, pentru Whippet $i Ogarul pitic ita-
lian de 15 luni. La aceste doua rase sint pre-
viizute $i restrictii de iniiltime : pentru Whippet
f.niiltimec. admisii este de 50 cm., pentru Ogarul
pitic italian de 28 cm. 1/irsta maximii pentru
toate rasele este de 8 ani..
Pentru organizarea unei competitii de ogari
numiirul minim de inscri$i pe rase este de 6,
numarul minim de participanti pe cursii este
de 3, iar numiirul maxim este de 4 la cursele
cu obstacole $i de 6 la cursele plat. Dacii la 0
Tasii sint inscri~i minimum 8 dini de acela$i
sex, atunci masculii $i femelele aleargii in curse
dife7"ite; dacii sint inscri$i mai putin de 8 dini
de acela$i sex, masculii $i femelele aleargii im-
preunii.
o competitie de ogari presupune curse pre-
liminarii - care constau din cursa de recalifi-
care, sfertul semifinale $i cursa .tinalii. Fiecare
dine trebuie sii participe la cel putin doua
C-<oLrse.Fi1jali$tii se stabilesc fie pe baza locului
obtinut in cursele preliminare, fie a timpului
individual (daca exista ins talatie automatii de
C7'onometrare pentru fieca7'e participant in
cursele preliminare).
Startul se dii din boxe de pornire, ale ciiror
u~i trebuie sa se deschidii concomitent.
Distanta de alergare pentru rasele mari este
de 350-900 m, pentru Whippet $i Ogarul pitic
italian de 300-550 m.
Competitiile internationale de ogari pot fi
organizate numai pe piste cu gazon irepro$abil
sau pe piste de nisip, cu liitimea minima de 6 m.
Iepurele artificial (mecanic) trebuie sii fie
din blanii de iepure sau un inlocuitor, de cu-
loare deschisii, $i sii fie tras pe pista, in mod
constant, la 0 distantii de circa 20 de m. fatii de
primul dine.
In tara noastrii, Ogar Club roman, infiintat
in 1970 la Arad, cu sediul actual la Timi~oara,
format din membrii Asociatiei Chinologice din
R.S. Romania, cu caracter sportiv, $tiintijic $i
social, are ca scop protejarea, promovarea ~i
ameliorarea raselor de ogari prin selectia $i
cre$terea dirijatii, pre cum $i organizarea acti-
vitcltii cu ace~ti dini.

365
 322 OGAR ENGLEZ CENU~IU
Greyhound
ANGLIA

Are aceeafi'i vechime ca fi'i Ogarul afgan. Morminte

egiptene fi'imonumente asiriene ne fac cunoscut faptul
ca Ogarul englez exista de mai bine de 4000 de ani. In
hieroglifel~ egiptene, un ogar cu coada ridicata inseamna
"curaj fi'ivictorie" ; un ogar cu coada atirnind inseamna
"infringere ~i teama". Regele David a afirmat ca "mi~-
dirile ogarului sint la fel de frumoase .ca mifi'carile unui
cal sau ale unei femei". Greyhoundul este un urmafi' al
Ogarului egiptean fi'i al Ogarului arab Sloughi. $i-a
facut aparitia in Europa de-abia in Evul Mediu, fiind
anus din Tara Sflnta de catre regele Ludovic cel Sflnt.
158 In aceasta epoca erau folositi la vinatoarea de cerbi,
tniiltimea : Greutatea: lupi, vulpi fi'i iepuri. De-abia in Anglia, dupa selectii
M. 71-76 cm M. 25-30 kg ingrijite, Greyhoundul ifi'i capata nobletea.
F. 68,5-71 cm F. 25-30 kg
Greyhoundul este privit ca prototipul fi'iidealul oga-
CulouTea piirului : rului. Daca pe distante mari nu este cel mai tenace, este,
Negru, alb, rOfi'cat-albastru, cenw;;iu, brun, totufi'i, cel mai iute. Forma sa aerodinamica, in care
aramiu, brun-galbui, vargat sau una din umerii sint culcati atit de oblic incH membrele ante-
aceste culori pe fond alb rioare pot cuprinde, in alergare, spatii destul de mari
- permite Greyhoundului 0 viteza fi'i0 rezistenta remar-
cabilii. De constructie simetrica fi'iviguroasa, cu 0 mus-
culatura formidabila, are corpul proportionat, simetric.
bine echilibrat, capul lung, potrivit de lat, craniul
plat, stopul ufi'or, botul lung ~i uscat, nasul ascutit fi'i
negru, maxilarele puternice ~i musculoase ; ochii sint
stralucitori fi'iinteligenti, de culoare inchisa, focofi'i;
urechile mici, cu textura fina, a~a-zise "urechi de tran-
dafir", atafi'ate mult in spatele capului, de forma unul
tranda£ir, sint impaturite fi'iculcate pe ceafa. GHul este
musculos, lung fi'isuplu, bine cUl"bat,corpullung fi'imus-
culos, umerii foarte oblici pentru ca membrele antc-
rioare sa aiba 0 mare mobilitate, pieptul adinc ~i spa-
tios, spatele puternic, bine dezvoltat, u~or incovoiat,
~alele late, adinci fi'iviguroase. Picioarele anterioare sint
lungi, sigure, cu osatura puternicil, cele posterioare mai
lungi ca cele anterioare, foarte musculoase, destul de
distantate intre ele ; jaretul este puternic, bine dezvol-
tat ~i destul de lung, pulpele musculoase fi'i ferme,
labele lungi fi'iinchise, solide, cu degetele compacte, bine
apropiate. Coada lung a, fin a, atafi'atii destul de jos, mai
groasa la baza, ::>ubtiindu-se spre virf, este purtata in
366
jos, u~or eurbati'i, eu un drlig la virf. Piirul este fin, des
~i bine aderent pe corp.

Este un dine inteligent, cu 0 iuteaUi exceptionali'i, de

o mare vioiciune, cu 0 remarcabili'i forta de rezistenti'i
~i persevcrenta, suplu, curajos, mindru, rezcrvat. De~i
este devotat stapinului, nu cste corespunzator pentru
copii, fiind nervos.
Este £olosit la vinatoare de cerbi ~i lupi ~i, in special,
la concursurile de alergari, datorita vitezei lui excep-
tionale.

367
 /

323 OGAR IRLANDEZ

Irish Wolfhound
ANGLIA

Rasa veche ; Ogarii irlandezi au ajuns in Irlanda ~i

Anglia adu~i de Celti, care ii foloseau la vinatoarea de
lupi ; au jucat un 1'01 important in evolutia civilizatiei
engleze. Oliver Cromwell a adunat toti dinii din aceasta
rasa 9i a organizat vinatori gigantice pentru distrugerea
lupilor care napadiser':i Anglia ~i decimau populatia.
Dupa disparitia lupilor, ace~ti dini, pe mai fiind folosi-
160 tori, au inceput sii decada 9i aproape au disparut. De
abia in secolul al 19-1ea, datoritii capitanului englez
Graham, care s-a ocupat intens cu dezvoltarea 9i per-
fectionarea rasei, dupa mai multe selectionari atente 9i
Inaltimea: prin aport de singe al unor dini din rasele Levrier irlan-
M. minim 79 cm ; ideal 81-86 cm dez 9i danez, s-au obtinut ni9te exemplare puternice,
F. minim 72 cm. apte pentru vinatoarea animalelor mari.
Greutatea: Ciine de talie foarte mare, mas iv, ce inspira respect,
M. minim 45 kg construit puternic, totu~i suplu in mi~cari : capul lung
F. minim 40 kg este purtat sus 9i mindru, cu 0 mica cutii intre ochi ;
Culoarea parului : craniul nu este pre a lat, botul este lung, potrivit de as-
Cenu~iu, pestrit ro~cat, negru, alb curat, cutit, maxilarele deosebit de lungi 9i putin ascutite, nasul
brun, aramiu negru ; ochii de culoare inchisa, cu par aspru deasupra,
sint vioi 9i expresivi ; urechile sint mici, in forma de
trandafir, cu textura fina. Gitul destul de lung este
puternic 9i musculos, bine curbat, far a fanon ; corpul
este viguros 9i puternic, pieptul foarte adinc ~i lat, spa-
tele destul de lung, 9alele curbate, burta bine ridieata.
Picioarele sint lungi, puternice, musculoase ; labele po-
trivit de lungi 9i rotunde, cu degete bine curb ate ~i
inehise; jaretul coborit. Coada este lunga 9i u~or
curbata, de grosime potrivita, acoperita bine de par.
Parul este aspru 9i lung pe corp 9i pe labe ; foarte aspru
9i mai lung pe cap un de formeaza sprincene stufoase
~i barba sub maxilarul inferior.
Este un dine deosebit de inteligent, eu simtul miro-
sului foarte dezvoltat pentru un levrier, curajos, ener-
gic, iute, puternic. sensibil 9i devotat : moare de tris-
tete daca este separat de stapinul sau. Iube9te mult
copiii.
Este folosit la vlnatoare de lupi - dupa cum 11arata
~i numele - ~i la vinatoarea de animale mari, cerbi,
porci mistreti. De asemenea, este folosit ca un exeelent
paznic, dine de insotire I?ide aparare.
368
 324 OGAR SPANIOL
Galgo Espafiol
SPANIA

Acest Galgo este de origine araba ; in Evul Mediu,

dnd maurii, in expansiunea lor, au ocupat Spania, au
adus un levrier arab Sloughi care, incruci~indu-se cu
dinii de vinatoare indigeni, a dat na~tere acestui Levrier
spaniol, folosit pe atunci la vinatoarea de iepuri. Mai
tirziu, prin diverse selectionari ~i prin aport de singe al
ogarului Greyhound, rasa s-a imbunatatit, Levrierul
spaniol a capatat un alt caracter, fiind' folosit in mod
285 special la curse de alergari cu ogarii. A fost favoritul
regilor spanioli ~i a avut 0 perioada de glorie aristocra-
Iniiltimea : tica, fiind folosit la vinatoare in haite. In prezent, rasa
M. 65 cm este putin raspindita, exemplarele sint rare.
F. 60 cm
Greutatea : Este un dine mare, frumos, elegant ~i nobil. Are 0
M. 25-30 kg constitutie puternica, capul destul de lung, stopul putin
F. 20-25 kg marcat, craniul ingust intre urechi, botul lung ~i ascu-
tit, nasul negru, maxilarele inguste ~i lungi, dentitia
Culoarea parului : puternica ~i alba, in foarfeca. Ochii de culoare inchisa
Ro~cat cu masca neagra ; alb-negru ; cas- sint foarte stralucitori ~i vii, mari ~i patrunzatori. Ure-
taniu ; vargat cu ro~u pe bot, pe burta ~i chile subtiri, fine, ata~ate sus, sint purtate apropiat ~i
pe picioare atirnind pe jumatate. Gltul este zvelt, lung ~i musculos,
aproape drept, trupul viguros, pieptul ingust, adinc ~i
spatios, spatele tare, musculos ~i u~or curbat, ~ale]e
puternice ~i u~or arcuite. Picioarele anterioare sint
lungi, uscate, paralele, drepte ~i viguroase, cele pos-
terioare, ca ~i coapsele, sint foarte musculoase, cu osa-
tura solida ; labele sint rotunde ~i inchise, cu degetele
bine indoite - laba de pisica. Coada lunga, uneori
aproape pina la pamint, este, in general, dreapta ~i
atlrna intre coapse; uneori este indrligata - coada
tirbu~on. Parul este scurt, fin, des ~i lucios.
Ciine puternic, nobil, rezistent, inteligent, cu galop
iute ~i suplu.

Este folosit la vinatoarea de animale mici ~i la

cursele de alergari ; este ~i un bun dine de insotire.

369
 325 WHIPPET
ANGLIA

Rasa veche englezeasea, rezultata din ineruei~ar('a

Greyhoundului eu Fox Terrierul, eu aportul de singe al
Bull Terrierului.

Este un dine de talie mica, extrem de apreciat in

Anglia pentru eursele de ogari. Are 0 viteza extraordi-
nara : poate atinge 65 km. pe ora. Distanta de 183 m.
pe pista dreapta, folosita la eursele de ogari, 0 poate
]62 strabate in 12 seeunde. Este dinele eel mai rapid din
lume, 0 bijuterie a artei de ere~tere ~i seleetie engleze.
Cu infati~are distinsa ~i gratioasa, are 0 forta museu-
lara deosebita. In Anglia se spune ea trebuie sa aib§.
eapul unui ~arpe, gitul de lebildii, spatele de pe~te, lab a
de pisica ~i eoada de ~obolan. Totu~i, este extrem de
Indltimea: armonios ~i simetrie, eu mi~cari vioaie ~i mindre, aler-
M. ideal 47 em gind in galop sarit eu pas mare - aces tea sint earae-
F. ideal 44 em teristieile sale prineipale. Capul este lung ~i useat, era-
Greutatea: niul plat, destul de lat intre ureehi, ingustindu-se spre
bot, maxilarele uscate $i solide, botul ascutit, de forma
M. 10 kg eoniea, oehii stralueitori, eu expresie foarte vie, ure-
F. 9 kg chile miei, eu textura fina, subtiri, in forma de tran-
Culoarea pdrului : dafir; gituJ este lung, museu los, gratios areuit, trupul
Toate eulorile sau combinatii de eulori

370
viguros, pieptul foarte adinc ;;i bine marcat, spatele lat
;:;iputernic, mai mult lung, u;:;or curbat deasupra ;:;ale-
lor, labele puternice ;:;itari, picioarele anterioare drepte
;:;ilungi, cu osatura puternica, umerii oblici ;:;imuscu-
lo;:;i; cele posterioare sint mari, late ;:;i puternice la
pulpe, articulatia genunchilor este bine curbata, jaretul
puternic, labele rotunde ;;i inchise, cu pernite tari;
coada lunga ;:;isubtire este curbata elegant; parul este
fin, scurt, bine culcat pe corp.
Este un ciine foarte vioi, curajos, inteligent, cu me-
morie buna, blind, afectuos, ascultator,' u;;or de dresat,
indraznet, jucau;:;. Iube;:;te copiii. Sufera de frig ;:;iare
nevoie sa fie protejat iarna. Altfel, este rezistent la orice
boala.

In Anglia este folosit in specialla cursele de alergari.

In cel.elalte tari ale Europei ;:;iin America este utilizat
ca un excelent ciine de insotire.

371
 326 OGAR PERSAN
Saluki
PERSIA

Este 0 rasa foarte veche ~i pura cunoscuta de mii de

ani, 0 rasa foarte curata, fara incruci~ari, care ~i-a pas-
trat de secole aceea~i infati~are. Ogarul persan descinde
din Ogarul egiptean. Inscriptii ~i sculpturi ce impoda-
besc mormintul lui Rachimice, un vizir al faraonului
Thutmosis ce a domnit in secalul al 15-lea inaintea erei
noastre, reprezinta exemplare de dini din aceasm rasa.
A fost dinele preferat al faraonilot~ favoritul padi~a-
hului Mahomed, al reginei Cleopatra ~i al regelui So-
269 lomon ; a Insotit triburile nomade arabe In peregrinarile
lor ; astfel a fost cunascut In Siria Mesopotamia in
Egipt ~i In Persia. Numele de Saluki Ii vine de l~ ce-
tatea araba, numita Saluk, astazi disparuta. In Europa
~i-a facut aparitia cu circa 100 de ani In urma, in An-
Iniiltimea : glia, unde abia in 1900 a aparut la prima expozitie ca-
M. 58-71 cm
F. minim 54 cm nina. Pe continentul european s-a facut cunoscut da-
torita contelui van Schullemberg de la ambasada ger-
Greutatea: mana din Teheran care a reu~it sa aduca dteva exem-
M. 13-30 kg plare ~i sa Ie prezinte la expozitia organizata In 1926 la
F. 13-30 kg Amsterdam.
Culoarea piirului : Este un dine suplu, elegant ~i gratios, totu~i cu a
Toate culorile cu exceptia albului 1;>i
negru- musculatura foarte salida. Corpul este perfect simetric,
lui curat, ; unicolor sau patat ; tricolor: capul lung ~i ingust, craniul potrivit de lat Intre urechi
alb-negru-ro1;>cat; albastru-cenu1;>iucu pete fara sa fie boltit, stopul nu pre a accentuat, botul lung,
deschise; brun; ro~cat cu masca neagra spatele nasului u~or curb at, nasul negru sau bruno Ochii
de culoare Inchisa, castanie slnt stralucitori, mari ~i

372
ovaIi insa nu proeminenti, garnisiti eu ni~te gene
extraordinar de lungi - earaeteristiea rasei. Ureehile
foarte lungi ~i mobile sint aeoperite eu pal' bogat lung
$i mi'ltasos dind impresia unor ~uvite de par feminin
ee atirna pe ling a cap. Gitul este lung, suplu $i mus-
eulos, trupul lung, pieptul adine ~i potrivit de ingust,
spatele destul de lat ~i u~or areuit deasupra ~alelor
museuloase, abdomenul U$or ridieat, umerii obliei ~i
viguro~i. Pieioarele sint lungi ~i drepte, puterniee
$i museuloase, eu osatura solida ; pulpele put ern ice ~i
museuloase; jaretul in unghi bine eoborit, labele po-
trivit de lungi, eu degetele indoite, garnisite eu mult
par. Coada este lunga, prinsa jos ~i purtatii areuit, la
virf eu franjuri lungi de par miHasos. Piirul este neted,
matasos ~i lueios ; pe corp este seurt : are franjuri lungi
pe ureehi $i pe eoada ; uneori, are franjuri u~oare pe
picioare $i pe partea posterioarii a eoapselor.
Este un dine inteligent, vioi, energie, eu infati~are
de mare noblete, eu simtul mirosului foarte dezvoltat,
blind, prietenos, devotat, foarte eurat, afeetuos $i de-
lieat.

Este folosit la vinatoare de antilope ~i gazele ~i la

eursele de alergari eu ogari ; este ~i un bun dine in-
sotitor.

373
 327 OGAR MAGHIAR
Magyar Agar
UNGARIA

Acest dine este de ongme asiatica: ·a venit In

Europa In secolul al IX-lea odata cu primii maghiari.
In decursul secolelor a fost Incruci~at cu Greyhound,
ceea ce a dus la pierderea unor caractere tipice; In
schimb, silueta lui a devenit mai distinsa. Este putin
raspindit.
Ogarul maghiar este un dine tenace, rezistent ~i
neobosit la vinatoare. Corpul este viguros, totu~i zvelt,
suplu, de forma dreptunghiulara; capul este lung, In
forma de triunghi alungit, craniul relativ lat, cu falci
240 puternice, botul lung, puternic, dar nu pre a ascutit,
nasul ~i comisurile bine pigmentate, de culoare Inchisa ;
Inaltimea: Greutatea: ochii de marime mijlocie, de culoare bruna, au 0 pri-
M. ideal 65-70 cm M. 27-30 kg vire deschisa, vie ~i inteligenta; urechile de marime
F. ceva mai mica F. 22-25 kg mijlocie, .nu pre a fine, ata~ate destul de sus, sint pur-
tate atlrnind pe jumatate. In forma de "V" sau In forma
Culoarea piirului : de "trandafir", niciodata drepte. Gltul, suplu, lung,
Toate culorile, uniforme, patate sau var- este musculos, totu~i elegant; trupul este lung ~i muscu-
gate los, pieptul adinc ~i nu prea plat, destul de spatios, ab-
domenul u~or ridicat, "burta de ogar", spatele ferm dar
elastic, destul de lat, relativ drept sau u~or curbat
spre ~ale, coapsa lata, putin cazuta. Picioarele Sint lungi,
uscate, puternice, cu osatura solid a ~i articulatiile bine
marcate, labele ferme, bine sprijinite pe pamInt,
degetele potrivi't de lungi, pulpele lungi ~i late, muscu-
loase ~i puternice, jaretul lung ~i uscat, mersul calm ~i
elastic; coada lunga ~i subtire, nu prea fina, cu virful
putin arcuit, atlrna pina la jaret ; In stare de agitatie
este ridicata deasupra liniei orizontale dar niciodata
deasupra spatelui; In viteza, la schimbarea directiei,
coada este folosita ~i ca frIna. Parul este scurt ~i neted,
bine aderent ; In perioadele friguroase cre~te mai lung.
Este un dine inteligent, deschis, fidel, amabil, mo-
dest, rezervat Insa prietenos, credincios, vigilent, cu-
rajos, sensibilIa frig ; este ambitios, dinamic ~i neobosit
pe pista de alergare.
Este folosit la vinatoarea de iepuri ~i, uneori, la VIna-
toarea de vulpi. In compara tie cu alti dini, nu are
simtul mirosului dezvoltat ne fiindu-i necesar caci
vineaza la vedere : prinde iepurele din fuga. In prezent
este folosit mai mult la cursele de ogari, la paza casei
sau ca un bun dine Insotitor.
374
 328 OGAR ARAB
Sloughi
ARABIA-MAROC

Provine din Africa de Nord. Este urma~ul marelui

ogar egiptean Aboker, asemanator lupului, care a exis-
tat in Egipt cu mii de ani in urma. Este reprez€ntat pe
mormintullui Antef, regele T€bei, care a domnit in se-
colu] al 17-lea inaintea erei noastre. In comparatie cu
alti ciini care sint priviti ca fiind "impuri", dinele
Slough este pentru arabi animalul eel mai nobil $i mai
pretios. Este ingrijit cu aceea$i atentie ca $i caii de rasa
$i copiiL Era favoritul demnitarilor arabi care il folo-
seau la vinatoare de gazele, porci mistreti ~i iepuri. In
Europa ~i-a facut aparitia cu circa 50 de ani in urma,
in Franta, fiind adus din Algeria. Nu s-a raspindit ~i nici
azi nu este pre a cunoscut.
Ciine elegant, energic ~i iute, cu mi~cari aristo-
cratice. Totul la el este armonie, noblete ~i frumusete ;
in plina cursa parca zboara. Are corpul viguros, capu]
lung, asemanator cu al ~acalului, craniul plat, intre
urechi mai lat, u~or rotunjit la partea posterioara; stopu]
este u~or marcat ; botul are forma unui colt alungit, as-
cutit spre virf, nasul este n€gru sau brun inch is ; ochii
mari, intunecati, au privir€a blind a, amabila, trista, nos-
talgica. Urechile nu prea mari, plate, de forma triun-
ghiulara, u~or rotunjite la margini, atirna lipit€ bine de
cap. Gitul este uscat ~i puternic, pielea face citeva cute.
Trupul gratios este puternic, de marime mijlocie, ume-
rii sint plati, uscati, u~or oblici, pieptul dezvoltat 1?i
adine, spatele scurt ~i u~or arcuit, toracele mult ri-
dicat, $alele late, cu musculatura puternica. Picioarele
sint drepte, lungi, uscate ~i viguroase, jaretul bine cobo-
188 rit, labele lunguiete ~i ovale, deget€le indoite $i inchise.
Coada foarte lunga - atinge jaretul - este subtire, fara
franjuri sau par lung, foarte arcuita la virf ; dnd ani-
Iniiltimea : malul est€ in mi~care este purtata ridicat dar nu mai
M. 60-70 em; de preferat 68 em sus de linia spatelui. Pal'lll este scurt, des ~i moale.
F. 55-68 em; de preferat 65 em
Greutatea: Esre un dine inteligent, fin, armonios, foarte delicat;
M. 32 kg are nevoie de multa afectiune; foarte rapid, dinamic,
F. 30 kg devotat stapinului, banuitor fata de straini ; uneori €ste
violent ~i chiar salbatec ; nu este prea u~or de dr€sat ;
Culoarea piirului : nu este corespunzator p€ntru insotirea copiilor.
Toate nuantele de crem sau aramiu cu sau
fara masca neagra ; alb-cenu~iu ; negrlUcu Este folosit la vinatoarea de gazele, porci mistreti ~i
semne ro~ii pe cap, pe piept ~i pe labe iepuri, in orice teren. Est€ 1?ibun paznic.
375
32*
 329 OGAR PITIC ITALIAN
Picolo Ievriero italiano ; Levrette
ITALIA

Originea lui foarte veche se pierde in negura vre-

murilor. In epoca bronzului exista un levrier de talie
mica, fapt dovedit prin scheletul gasit intr-un mormint
egiptean vechi de peste 5000 de ani inaintea erei noas-
tre. A fost adus din Egipt in Grecia de fenicieni ~i de
200 aici in Halia un de a devenit favoritul frumoaselor pa-
triciene. In Evul Mediu a ajuns in FrC\nta ; incepind din
Iniiltimea : Greutatea : secolul al 14-lea s-a raspindit in toata Europa devenind
M. 32-38 cm M. maxim 5 kg dinele preferat al curtilor regale. Astfel, n gasim la
F. 31-38 cm F. maxim 5 kg curtile lui Francisc I, Caterina de Medicis, Henric IV,
Culoarea piirului : Frederic cel Mare, care aveau haite intregi de dini din
Uniform: negru ; gri ; caramiziu . cafeniu aceasta rasa. A fost adesea reprezentat in pietura de
in Watteau, Van Eyck, Veronese ~i alti mari virtuo~i ai
labe toate nuantele; alb pe piept ~i pe penelului.
Foarte gratios ~i elegant, este cel mai mic dintre
levrieri. Poseda in miniatura toate caracteristicile mari-
lor ogari Greyhound ~i Sloughi. Are eleganta ~i armo-
nie deosebite, model de finete ~i distinctie. Trupul se
inscri'e intr-un patrat cu contururi clare, capul este
lung ingustlndu-se spre nas, craniul plat ~i drept, sto-
pul putin marcat, botul ascutit, nasul negru, comisurile
uscate. Ochii sint mari ~i rotunzi, de culoare inchisa,
castanie, expresivi. Urechile ata~ate sus, mici, fine ~i
moi, sint indoite ~i purtate spre spate. Gitul este uscat,
lung, maleabil ~i ridicat gratios. Corpul este viguros,
lungimea lui fiind mai mica dedt inaltimea, pieptul
drept ~i adinc, destul de ingust ; spatele se intinde in-
tr-o curba lunga de la greaban pina la crupa. Picioarele
sint fine, uscate, eu osatura delicata, umerii destul de
oblici ~i musculo~i, labele mici, uscate, ovale, cu degete
bine indoite ~i acoperite cu par des ~i foarte scurt,
pulpele musculoase ~i bine modelate, jaretul dez-
voltat ~i inalt. Coada de lungime mijlocie, subtire, ata-
~ata jos, acoperita de par scurt, este purtata atirnind in
jos ~i arcuita la virf. Parul scurt, fin, moale, mata-
sos acopera uniform intregul corp.
Ciine delicat, fin, totu~i foarte rezistent, vioi, vesel,
inteligent, devotat ~i ata~at stipinului. lute la cursele de
alergari. Are nevoie sa fie protejat iarna impotriva
frigului.
Este folosit la vinatoarea de potirnichi ~i la curse Ie
de alergari. Este ~i un excelent dine de insotire.
376
 330 PHARAON -HOUND
Leviier de Baleare
SPANIA

Rasa foarte veche cunoscuta inca de acum 3 000 de

ani. Faraonul este tipul clasic al ogarilor: seamana
surprinzator de bine cu acei ogari cu urechile drepte
reprezentati in desene ~i sculpturi de vechii egipteni.
Dupa inscriptiile !?ibasoreliefurile gasite in mormin-
tele egiptene rezulta ca era favoritul faraonilor. De
aici ii vine !?inumele. Cu prilejul diferitelor invazii a
248 fost adus in insulele Baleare !?iin Spania. Prin repetate
incruci!?ari a dat na!?tere la alte rase de dini spanioli.
Iniiltimea :
M. 63-70 cm U!?or, cu mu!?chii lungi, uscativi, de ° extrema ele-
F. 57-66 cm ganta, este un saritor remarcabil. Datorita formei sale
Greutatea: alungite, musculaturii!?i articulatiilor de la picioare,
dezvolta ° viteza exceptionala la curse. Corpul este de
M. 22,5 kg forma aproape patrata, capul triunghiular, craniul plat
F. 19 kg !?ipotrivit de lat, falcile puternice, botul destul de lung
Culoarea piirului : !?i ingust, trufa de culoare galben-ro!?cata cu puncte
Alb cu pete sau puncte ro!?u viu, ro~cat roze ; ochii potrivit de mici, de culoare brun-deschis sint
uniform; ro!?cat-galbui lumino!?i !?i expresivi ; urechile mari, late, ata!?ate sus,
sint purtate drept in sus. Gitul este fin, destul de lung
!?imusculos. Trupul este subtire, musculos !?iplat, piep-
tul ingust !?inu prea adinc, coastele fine, u!?or curbate,
spatele drept !?iuscat, 1?alelelungi !?imusculoase, coapsa
relativ lunga ~i u!?or cazuta. Membrele anterioare sint
lungi, uscate 1?i musculoase; cele posterioare sint
paralele, puternice, bine conturate, cu osatura solida ;
jaretul este destul de scurt, pulpele lungi 1?isolide, la-
bele viguroase, cu degetele bine strinse. Coada lunga 1?i
curbata atirna peste picioarele posterioare; in actiune
este purtata ridicat. Parul este scurt, lucios !?ifin.

Este un dine inteligent, curajos, devotat, activ, un

saritor extraordinar, cu ° foarte mare mobilitate !?ivi-
teza.

Este folosit la curse de alergari cu ogari. Este !?iun

bun dine insotitor. Vinator pasionat de iepuri, a fost
dresat !?ipentru vinatoarea de pasari.

377
 BIBLIOGRAFIE
Die grosse Enzyklopadie der Hunderassen, Flens-
burg, R F. Germania
The Complete Dog-Book - The American Kenpel
Club, New York, 1977
Nemezetkozi Kutya-Enciklopedia, Dr. Sarkany Pill,
Budapesta, 1976
Le Grand Livre d'Or - Revue "Chienes 2000", Paris,
1978
Das grosse Hundcbuch, Weisbaden, 1974
Ana Gonderxon : Hunderassen del' Welt, Munchen,
1976
Dr. E. Schneider-Leycr: Die Hundc der Welt, Zu-
rich, 1960
Novotny and J. Najman : Dogs, Praga, 1977
Cani, Instituto Geografico Agostini, Novara, 1976
Gino Pugnetti - Melina Napoli: Guida ai Cani del
Mondo, Milano, 1976
R Thenlot: Guide International du Chien, Paris,
1979
S. M. Lampson: Dogs, Londra, 1974
Leni Fiedelmeir : Dar Familicnhund
Leni Fiedelmeir : Hunderassen
Hans-J oachin Swarocsky : Bi-Lexikon Hunderassen,
Vele Bibliographisches Institut, Leipzig, 1985
Ulrich Klever: Knaurus Hundebuch, Munchen, 1959
Walter Busack: Das Neue Hundebuch, Weisbaden,
1970
Kurt Strohmeyer: Das Kleine Hundebuch, RF. Ger-
mana, 1960
Kurt Kellner: Dem Hunde Wenn er Gut Gezogen,
Stuttgart, 1973
R Menzel: Hunde Ausbildung, Wiesbaden, 1974
Dr. A. Fink: Welcher Hund Past zu Mir ?
A. von Creutz : Die Dressur des Hundes, 1921
David Gibbon: Hunde, Stuttgart
Eugen Seiferle, Willy E. Bar: Unsere Hunde, Zurich,
1975
Graf Wolf Bandissin : Ein Hundebuch, Munchen, 1941
Radu Ciubuc : Indreptar de Arbitrare a ciinilor· de
vinatoare, Bucure~ti, 1976
378
Dr. Ruxandra Niculescu, dr. Dumitru Dumitrescu,
ing. Virgil Popa : Ciinii, pisicile !;)inoi, Bucure~ti, 1978
E .Carnatiu, D. Stoenescu: Clinii !iliutilitatea lor,
Editura Ceres, Bucure~ti, 1979
Coriolan Neamtu: Ciinele, prietenul nostru, Bucu-
re~ti, 1979
Aristide Popescu: Semper Fidelis, Bucure~ti, 1981
N. A. Stravoiu, N. N. Stravoiu, 1. Manoiu, 1. Bratu :
Ciinii de vinatoare, Editura Ceres, Bucure~ti, 1976
REVISTE:
Revista "Carpati", 1936
Ciinii nO!iltri,Buletin documental', 1980-1985
Revue "Chiens 2000" - Franta; 1977, 1978 ; 1979 ;
1980 ; 1981 ; 1982
Amico Cane - Italia, 1979 ; 1980
I Nostri Cani - Italia, 1978 ; 1979
4 Zampe - ltalia, 1977
Dogs - Canada, 1978
Der Hund - RD. Germana, 1977
Hund - Suedia, 1977
Hunden - Danemarca, 1977
Pes - R S. Cehoslovacia, 1977 ; 1978
Kennel Gazette - Londra, 1977
Schweizer Hundesport - Elvetia, 1976 ; 1977
Unsere Hunde - Austria, 1976 ; 1977
Koiramme vara Hundar - Finlanda, 1972; 1973;
1975; 1978; 1979
Pies - R P. Polona, 1977; 1978 .
A. Kutya - R. P. Ungara, 1975 ; 1976 ; 1977 ; 1978
Terre-Neuve Magazin - Franta, 1973; 1974; 1978
Le Griffon Vendeen - Franta, 1970 ; 1970 ; 1979
Spaniels - Franta, 1974; 1975 ; 1976 ; 1978
Spaniels Retrievers - Franta, 1980
Revue du Berger Allemand - Franta, 1981
Bulletin Saint-Bernard - Franta, 1979, 1980 ; 1981 ;
1982
Revue Setter Gordon - Franta, 1981 ; 1982
Club Fran<;ais du Bergers d'Ecosse - Franta, 1978 ;
1979
Club des Amateurs de Collies - Franta, 1977
Deutsche Dogge - R. F. Germana, 1980
 6-a
3-a
7-a
2-a
9-a
5-a
par
7-q. 215
214
281
211
267
209
245
a123
212
266
218
143
327
332
255
254
321
262
264
247
263
155
322
177
333
133
4378
268
244
202
138
277
257
256
326
265
346
portoea-
negru,
tepos121
279
258
323
150
139
128
334
135
132
340
130
134
276
324 3Brae
eu
561grupei
agerman
210 214
213
6-a
3-a
252
135
276 Brae
C
Buldog
Cairn
Abruzi
C Saint-Germain
rhodesian
mare
iobanese
Ciobanese
3401277-a
Groenendael
110 deKarst
de
englez
portughez
Terrier
226maghiar
Caniehe
Chihuahua
Chow-Chow marede Miinsterlander
englez
eu
talie
Staffordshire
iobanesemijloeiu
pitie
Pag.
Ciobanese belgian-
belgian
~i
belgian Bobteil
2 2par
Marammem-
talie
Beauee-BeaueeronBrae
aspru225
224
222
178
177
172
173
171
174
237
183
102
295
223
25
26
285
235
238
232
234
233
286
133
296
307
116-Brae
Viszla
1--- Tervueren
Ciobanese
44
164
176
175
38
221
33
24
32
34
din
288
289
290
297
301
239
220
236
83
287
253
228'
Bullmastiff
84
96
251
227
98
Lakenois
249'
250
Malinois
mic
maghiar
1745326Brae Dupuy
german par seurtBull
- Terrier
deeuMiinsterlander
Viszla
Bull
Ciobanese
N/',
Ciobanese norvegian
Terrier
de de
Brie
belgian
Bergam
croat -
de Charplanina C
Briard OPIS
379
5-a
6-a
9-aAlpi
8-a
2-a 197
117
110
23-4
237
229
189
357
116
120
228
188
104
196
296
102
203
200
191
220
239
179
178
215
aa105
106
337
170
330
171
a112
108
109
136
137
34
107 88
95
99
98
56722-a
4bursucar231
3240
2-a
5490621184
13Ciine
Copoi
Ciine
Cline 190
6-a
198
103
297
306
298din154
8183
5-a
8-a
Copoi 1de dode
finlandez
de
degerman
Saint- cu
Saint-Bernard
stina Hubert-Blood-
Berna 158
151
212
200
318
148
198
153
150
203
51
78
265
216
186
134
165
179
126
74
157
185
209
149
156
162
68
215
22picioare 266159
161
135
136
66
61
63
274
142
267
299
292
141
30
39
37
12
79
62
7089 a a
67
31
18
127
17
10
16
69
76
72
73
42
28
27
14
13
35
36
11
71
15
82
inalte Copoi
hound
Gos grecesc
1986-ad'Atura
It
Copoi
Clumber
Cocker Copoi
Coopi
pentru
Cocker
Copoi
la din
Griihund turma
Rafeiro-Valea
turma
portughez
mare
pentru
de turma
balcanic
bavarez
basset
austriac
cenu~iu,
munti
spaniel
spaniel
spaniel
bursucar
iepuride Bosnia
vinatoare
pe de
din
- stina
pentru
inalti
Hanovracu
vulpi Ardeni
Flandra
Estrella
Catalan
Alentejo
Vale
vulpi-Foxhound
Appenzeller
Basset
cu
suedez
american
englez
de
Valea
Moderner par
par --aHound
munte
aspruAire~
elvetian
neted
american
Westfalia
inSavei
haita,
Harrier Ciine
Copoi stina
Berna de
cireada
de turma
de
ardelenesc Entlebuch
australian
lapon (conlinual'e OPIS)
Copoi Copoi elvetian
elvetian cu par aspru
 5-a a216
9-a
8-a
3-a
2-a
6-a
7-a 238
140
226
230
a199
222
125
229
338
221
190
330
223
237
187
231
185
273
224
272
208
278
205
186
243
219
320
300
133
132 Fila
Griffon
80
D
r.38298andie
242
185
225
233
2-a
232
126
222
356
96
223
6-a
236
217
224
186
5-a
9-a
Fox
319
216 Brasileiro
Dobermann
Coton
227
87 de 1Tulear
Dinmont
99
Terrier
739 Terrier eu par2 neted H
Braban<;:onmic~ 317
207
208
210
143
219
184
300
204
205
189
87
56
293
52
60
146
181
45
160
190
46
152
206
147
59
191
252
170
145
182
194
193
~i
180
92seurt
144
195
218
86
268
50
245
244
284
167
91
283
214
187
213
201
196
211
202
197
282 a Eurasier
FieldTerrier
Fox
Dunker G
F
spanieleu par sirmosE
"-
Copoi
Dalmatian
Hygenhund
Griffon
Husky
Hovawart
Dog tirolez
nivernez
argentinian
de Tibet
german
de siberian
italian
Haldenstover
Griffon Bordeaux
ro1?eatde
Griffon
eu
eu par
par 188
199
192
D
Bretania
bruxellez
seurt
linos Dog spaniol
Griffon
Griffon italian
eu - Spinone
par aspru (conlinuare OP IS)
tip St. Hubert belgian 6-a
381
 Pudel-Pointer Prepelicar
agar rusesc -spaniol
Pharaon-Hound Barzoi IrishdeWolfhound
- Levrier
a .. 2-a
8-a
8-a
5-a
6-a
3-a
7-a
2-a
9-a
10-a
5-a
3-a
6-a
9-a
7-a 3..92
a127
aaa-10-a
175
344
295
136
294
172
174
204
124
284
180
280
181
176
241
260
259
119
316
271
274
182
261
196
270
206
139
269
351
201 41510-a
375
362
360
94
376
93 101a
142P par
agar
Galgo
6793-a
341
314
Prepelicar
313
2-a
111
182
207
312173
5-a368
372
u374
9-a
377
c364 aspru
spaniol
Pinscher
Porcelaine
Pointer
oitevin
inscher
repelicar
10Retriever
6-a366
369
Prepelicar
levriero par aspru-picard
Espanol -maimut;8.
auriu
de
de Deerhound
austriac
tipolandez
italiano 1~2Magyar
albastru
Boemia,
german
danez cudepar R 23
scurt
263
128
Picardia
229
230
22
254
326
302
330
88
321
320
322
276
319
132
130
166
257
255
163
217
75
324
329
279
55
246
138
155
241
243
242
231
240
169
168
312
21
97 Pinscier arlechin
Rastreador
Pinscher
Prepelicar Brasileiro
pitic
breton
francez
[, agar P echinez
agar persian
maghiar
pitic -Pont -cu
Audemere
- Saluki
italian p 137
Piccolo85
57
327
323
328
131
139
140
129
305
277
Pumi
264
94
81
20
54
275
19
Agar
agar Irlandez (continI/are OPIS)
Baleare
a 4-a
2-a
8-a
3-a
7-a
10-a
9-a
8-a
4-a
8-a
,a .
a1a32292
Retriever128
274
336
305
70
343
141
83
93
353
158
61
163
84
164
145
144
151
354
318
165
146
100
118
153
101
149
152
115
148
147
129 eu
75Teekel
348
154
350
347
302
275
303
137
331
162
352
342
301
304
317
155
290
288
286
349
Corgi315
355
eu
Teekel
Terrier
Welsh
din
T
Toy 6pete
erra
e3710Teekel
12-a
328
3-a
345
9-a
aCardigan
91 2-a
Terrier
eu blana
8uerrier dinfoe
alb
Corgi
Vestul de
de
Nova
german
de
eu
Terrier
Wolfspitz
Terrier
par
par
Whippet
Terrier aspru
iepurar
seurt
Welsh
Boston
Pembroke
Tarii
buclata
-par
40 de Sus
standard,
vlnatoare
Tibetmatasos
Yorkshire
deTerrier
iepurar
eeh
seurt
german
lung
pitie
pitic negru
Norwich
euEx-Keeshound
blana
din
eu Boemia
moale,
standard,
Norfolk
scotian 262
german
111
117
119
313
43
261
325
273
311
291
105
106
309
114
103
308
270
304
248
271
104
100
41
948
281
125
47
314
272
280
80
65
303
259
269
77
115
310
109
107
260
258
122
306
278
247
315
316
49
294
121
113
108
124
112
120
123
298 50 german standard,
118
53
89
64
29
Teekel
aurie
australian
par
par seurt
aspru
lung 'V
eu par lungaspru
 SUMAR'

Pag.
Cuvint inainte 3-':" 4
Introducere 5- 6
Exteriorul ciinelui 7- 15
Ciobanesc romanesc Carpatin 16- 19
Ciobanesc romanesc Mioritic 20..L23
Grupa I : Ciini ciobane~ti, de paza, de protectie !ji utilitari 24- 73
Grupa a II-a: Ciini de paza ~i aparare 74-129
Grupa a III-a: Terrieri - ciini de vizuina 130-155
Grupa a IV-a: Teckeli 156:-165
Grupa a V-a: Ciini gonitori pentru vinat mare, ciini pontatori
~i de hartuiala 166-191
Grupa a VI-a: Ciini gonitori pentru vinat unic, ciini pen-
tru hati~uri 192-247
Grupa a VII-a: Prepelicari - pontatori ; fiira rasele britanice 248-281
Grupa a VIII-a: Ciini de viniitoare, pontatori-aportori, scoto-
citori ; rase britanice 282-307
i
Grupa a IX-a: Ciini lsotitori de agrement 308-357
Grupa a X-a: Ogari 358-377
Bibliografie 378
Opis 379-383

Nr. colilor de tipar : 32

Bun de tipar : l.JX.1986
Com. nr. 50460
Combinatul Poligrafic
"CASA SCINTEII"
Bucure~ti - R.S.R.