Sunteți pe pagina 1din 22

ALIMENTE UTILIZATE ÎN HRANA

CÂINILOR ŞI PISICILOR
1.CARNEA ŞI PRODUSELE DIN CARNE

Carnea şi produsele din carne reprezintă:


- componentul principal din meniul câinelui cu un conţinut proteic ridicat
Proteinele din carnea de mamifer sau de pasăre sunt de foarte bună
calitate,
diferenţele dintre cărnuri sunt cele referitoare la conţinutul în grăsimi.

Carnea de porc şi de curcan conţine mai multe grăsimi nesaturate faţă de


cea de vită sau de oaie, acest fapt nu are o influenţă deosebită asupra
digestibilităţii sau accesibiltăţiilor pentru câine sau pisică.
Organele de animal, precum ficatul, stomacul, rinichii, cordul au un
conţinut nutritiv similar indiferent de specia de la care provin.

Carnea conţine foarte puţine glucide, principala rezervă energetică o


constituie grăsimile;
Carnea şi organele sunt sărace în calciu; raportul Ca:P 1:15 > 1:26
Muşchii şi majoritatea organelor nu conţin vitamina A şi D în schimb sunt
bogate în grăsimi, Fe, vitaminele complexului B.
1.CARNEA ŞI PRODUSELE DIN CARNE

- ficatul şi parţial rinichii sunt o sursă importantă de vitamina A şi D


- carnea cea mai bună este cea de vită, de pasăre urmată de carnea de oaie
şi cea de cal (la care trebuie adăugat grăsimi), carnea de peşte (după
dezosare), iar cea mai puţin indicată este carnea de porc.

Cele mai apreciate sunt alimentele preparate din:


- burta de vită;
- cord;
- intestine (dacă sunt bine igienizate şi preparate termic);

Administrarea cărnii se poate face:


- sub formă crudă (fiind preferinţa câinilor şi pisicilor):
- înlesneşte asimilarea fosforului de către organism;
- menţine conţinutul ridicat de vitamine şi substanţe minerale;
- este mai digerabilă;
- la grătar în sânge
- friptă
- fiartă
Carnea trebuie să fie proaspătă, poate fi puţin fezandată şi tăiată în bucăţi
mărunte.
1.CARNEA ŞI PRODUSELE DIN CARNE

Când provenienţa cărnii nu este controlabilă, este de preferat să fie fiartă


pentru a elimina eventualele riscuri de îmbolnăvire.

Mezelurile (salamuri, crenvurşti, cabanos, parizer) şi afumaturile nu sunt


indicate sub nici o formă datorită conţinutului ridicat de conservanţi,
coloranţi, săruri, nitriţi.

Carnea devine o hrană bună dacă în dietă sunt incluse şi surse de Ca, P, I şi
vitaminele A şi D.
2.PEŞTELE

Peştii se impart în:


- pesti albi (codul, peştii oceanici) cu un conţinut sub 2% grăsimi;
- peşti graşi (macrou, hering, ton, somon) cu un conţinut de grăsimi
cuprins între 5 – 18%;

Carnea de peşte conţine: - proteine de bună calitate


- foarte mult iod
- raportul Ca: P este mult mai echilibrat
- vitaminele A şi D în cantitate redusă sau acestea
lipsesc

Carnea de peşte trebuie să fie prelucrată termic pentru:


- a se evita infestarea cu diverşi paraziţi
- a preveni distrugerea vitaminei B1 de către tiamiza, enzimă care se
găseşte în carnea anumitor peşti.
3.SÂNGELE

Sângele este parte a organismelor animale fiind bogat în:


- proteine
- fier
- vitamine

Poate fi administrat:

- în stare crudă
- sub formă de făină de sânge
- în prepararea unor produse specifice alimentaţiei câinilor precum
biscuiţii
4.OASELE

Consumul oaselor este un subiect delicat, existând păreri pro şi


contra pentru consumul acestora în special de către câini.

Consumul acestora:
- reprezintă o sursă importantă de Ca,
- ajută la întreţinerea dentiţiei
- constituie o plăcere deosebită
- menţine tonusul musculaturii maseterine

Dacă sunt consumate singure şi în cantităţi mari pot produce


coprostază.

Cele mai indicate oase sunt:


- de viţel
- de bovine adulte
- de oaie şi pasăre (coxalul,epifizele) administrate întotdeauna la
sfârşitul mesei obişnuite.
5.GRĂSIMILE

În această categorie sunt incluse:


untura, grăsimile vizibile din cărnuri, untul, margarina, uleiul,
grăsimile din nuci, alune
Diferenţa dintre aceste grăsimi o reprezintă acizii graşi pe care îi conţin.

Acestea sunt - preferatele câinilor şi pisicilor , în special cele de


origine animală,
- au o digestibilitate ridicată
- încetinesc evacuarea conţinutului stomacal
- sunt o excelentă sursă de energie, de vitamine în
special A şi D
- creează senzaţia de saţietate după mase

Toate grăsimile au o cantitate similară de energie, aproape de 2,25


ori mai mare decât cea obţinută din proteine sau glucide. Valoarea lor
nutritivă depinde în mare măsură de originea lor şi de conţinutul în vitamine.

Majoritatea grăsimilor conţin acizi graşi saturaţi şi acizi graşi


nesaturaţi sau esenţiali (linoleic şi arahidonic) ultimii neputând fi sintetizaţi
de câini şi pisici.
5.GRĂSIMILE

Uleiul şi grăsimile folosite în mod repetat pentru pregătirea diverselor


alimente nu trebuie administrate timp îndelungat în hrana câinilor ş pisicilor
deoarece conţin oxizi, peroxizi şi substanţe toxice.

IMPORTANT !
Administrarea grăsimilor în hrana câinilor şi pisicilor trebuie făcută
cu discernământ în cantităţi moderate şi la anumite categorii.
6.OUĂLE

Ouăle reprezintă importante surse de:


- proteine
- aminoacizi
- numeroase elemente nutritive
- riboflavină
- acid folic
- vitamina A şi D

- Sunt sărace în vitamina C şi glucide

Ouăle vor fi fierte înainte de consum deoarece în albuş se


găseşte o proteină, avidina, care leagă biotina, facând-o inaccesibilă
pentru câini şi pisici. Acest neajuns este diminuat prin fierberea ouălor.

Administrarea unui ou crud pe zi la câinele adult nu produce


efecte adverse.
7.LAPTELE ŞI PRODUSELE LACTATE

Laptele reprezintă o bună sursă de energie, proteine, grăsimi,


glucide, calciu, fosfor, oligoelemente, vitamina A şi vitaminele din
complexul B.

Laptele integral pasteurizat conţine aproximativ 65kcal/100g


- 3,3 g proteine
- 3,8 g grăsimi
- 4,7 g lactoză
- 0,12 g calciu
- 0,095 g fosfor
Laptele conţine majoritatea elementelor nutritive necesare câinilor şi
pisicilor dar este o sursă săracă în fier şi vitamina D, iar riboflavina şi
vitamina C sunt distruse în cazul expunerii la lumină (peste două ore).
Intoleranţă la unii câini şi pisici manifestată prin diaree
7.LAPTELE ŞI PRODUSELE LACTATE

Iaurtul,laptele bătut,sana,brânza,untul – digestibilitate crescută

Brânza –prin coagularea proteinelor din lapte


Ca+ Vit A sunt reţinute
Lactoza + vit.complexului B sunt eliminate

Laptele poate fi administrat : singur


amestec
8.PASTELE FĂINOASE

Nu sunt alimente de bază doar în combinaţie cu carnea

Au valoare nutritivă redusă,greu asimilabile,dar uşor de preparat

Administrate timp îndelungat şi în cantitate mare :


- scăderea rezistenţei generale
- scaderea capacităţii de efort
- indici de reproducţie scăzuţi
9.PÂINEA

Conţine :
-8-9% proteine
-2% grăsimi
-40-50% glucide
- minerale ,vitamine

Administrarea se face sub formă de coajă sau prăjită

NU PROASPĂTĂ
10. OREZUL
Glutenul din orez- pt.tratamentul alergiilor alimentare
- pt. tratamentul enteropatiei produsă de glutenul din grâu
Orezul are digestibilitate buna ,rol în reglarea tranzitului intestinal
Indicat ca şi garnitura tainurilor.

11.BISCUITII
Continut ridicat de glucide,sunt preferaţi de caini.

12.FULGII DE PORUMB ŞI DE OVĂZ

Pot intra în componenţa amestecurilor tainurilor.


13.DULCIURILE

BOMBOANELE,
PRĂJITURILE,
CIOCOLATA,

Nu trebuie să faca parte din alimantaţia curentă deoarece :

-favorizează apariţia bolilor dentare


-predispun organismul la obezitate
14.LEGUMELE

Majoritea legumelor conţin glucide rezistente la acţiunea enzimelor digestive .


Nu sunt digerate ,ajung în intestinul gros ,fermentează ….flatulenţă
Salata,stevia,varza pot fi folosite ca legume fierte

Legumele sunt sursa de vitamine A,complexul B(se distrug prin fierbere)

Morccovii au valoare energetică bună,vit.A

Soia sub formă de srot sau turte


15.CONSERVELE

Hrana din conserve conţine produse din carne şi peşte + cereale


Avantaje:
-accesibilă
-lipsită de toxine
-este digestibilă
-este palatabilă
- continut balansat de energie,AA,vitamine,minerale
- sunt diversificate pt câini şi pisici.

Cele mai gustoase sunt cele care conţin cereale +bucăti de carne + gelatină

Se combină cu biscuiţi,legume fierte,reziduuri de soia.


16.HRANA USCATĂ

Nutriţionişti o clasifică în :
-hrana uscată completă
-hrană uscată incompletă
- hrană uscată dietetică

Hrana uscată completă


-poate fi folosită ca hrană unică
-satisface nevoile nutritive pe stadii de dezvolare
-nu permite dezvoltarea bacteriilor şi fungilor
-are valabilitate mai lungă,păstrată la rece.
-obţinută din concentrate proteice animale,vegetale,produse cerealiere,
făina de oase,peşte,carne,soia,vitamine,minerale.
-se găseşte ambalată pe categorii de vârstă şi stare fiziologică.

Hrana uscată incompletă se va administra in combinaţie cu hrană proteică


16.HRANA USCATĂ

Hrana uscată pentru pisici are o concentrţie mai mare în proteine şi grăsimi
de origine animală, datorită nevoilor mai crescute decât câini

Sunt necesare cantităţi mai mici din aceste sortimente

În cazul hrănirii cu hrană uscată este necesară apa la discreţie

Dezavantajul mare ------- palatabilitatea mai redusă