MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

CENTRUL PENTRU INSTRUIREA CONDUCTORILOR,

PRODUCEREA,CRESTEREA SI DRESAJUL CAINILOR
DE SERVICIU-CIORANI

NESECRET
Ex.nr.
Nr..
CIORANI,..

PROIECT DIDACTIC
LA BAZELE TEORETICE ALE DRESAJULUI

Tema: REGULI DE PRIM AJUTOR ACORDATE DE

CONDUCTORII SI INGRIJITORII CAINILOR DE
SERVICIU

REGULI DE PRIM AJUTOR ACORDATE DE CONDUCTORII SI

INGRIJITORII CAINILOR DE SERVICIU
1.Reguli de prim ajutor acordate la padocuri, la terenul de dresaj, pe timpul
temperaturilor ridicate si in alte situatii:
I.Importanta acordarii primului ajutor:
1. De foarte multe ori reusita in tratamentul cainilor bolnavi sau raniti depinde de
calitatea primului ajutor acordat de catre conductorii si ingrijitorii cainilor.
2. De aceea este necesar si obligatoriu ca acestia sa posede un minimum de
cunostinte de specialitate.
3. Sanatatea si in unele cazuri chiar viata cainelui depind de acest lucru.
II.COLAPSUL in caz de accidente(de strada) sau alte traumatisme
grave.
1. Prin colaps definim, in acest caz, lesinul (sau lipotimia).
2. In urma unui accident, a unei intoxicatii grave, traumatisme puternice, etc.
animalul isi pierde cunostinta. Respiratia, de regula, este superficiala, cu o
frecventa scazuta, iar pulsul este slab.
2.1.Pulsul la caine se ia cel mai usor la incizura mandibulei sau in capul
pieptului.
3. Animalului i se deschide gura si i se trage limba afara, iar daca are tendinta de a
o trage pe gat, este bine sa o legam cu un tifon si sa o tragem usor in exterior,
fara a forta.
4. Udati, mai ales vara, botul animalului cu apa rece, eventual spalati si gura daca
exista saliva in exces.
5. Este obligatoriu ca animalul sa fie tinut in decubit (intins) lateral sau ventral
(pe burta).
6. Este interzis decubitul dorsal (culcat pe spate), fiindca animalul se poate ineca
cu saliva.
7. Daca ochii sunt intredeschisi, verificati reflexul ocular.
8. In cazul in care colapsul s-a produs in urma unui tratament, cainele va fi mutat
cu grija pentru a nu i se forta coloana vertebrala, eventual lezionata.
9. In cazul in care exista plagi sau sangerari usoare, se va izola zona cu un bandaj.
10.Dupa aceasta, cainele va fi transportat la medicul veterinar, care ii va administra
reechilibrante, antihemoragice, hidro-electrolitice, antibiotice, etc.
III.OPRIREA HEMORAGIILOR
1. Se poate face prin aplicarea unui pansament cat mai strans pe locul respectiv.
2. Veti respecta regula ca intotdeauna peste rana sa se aseze mai intai o bucata de
tifon sau de panza curata, peste care se va pune vata, deasupra careia se va
aplica o alta fasa de tifon sau panza curata.

3. Daca hemoragia nu poate fi oprita printr-un simplu pansament, veti aplica o

dubla legatura cu o batista sau cu o fasa de panza (la nevoie si o sfoara)
deasupra si dedesubtul locului hemoragiei.
3.1.O astfel de legatura nu poate fi mentinuta mai mult de doua ore deoarece se
poate produce gangrenarea (moartea) tesuturilor mai jos de legatura, drept pentru
care, in acest timp este obligatoriu sa cereti ajutorul medical.
IV.RESPIRATIA ARTIFICIALA
1. In cazuri de asfixieri, inec sau insolatii, pentru a readuce cainele la viata este
necesar ca mai intai sa-l scoateti din mediul care a provocat accidentul (la aer
curat, la umbra, etc.) si sa-i faceti respiratie artificiala.
2. Pentru aceasta veti aseza cainele pe spate ii veti scoate limba afara din gura si o
veti tine in aceasta pozitie cu un prosop sau o panza curata.
3. Veti curata gura de spumozitati apoi un ajutor va apuca picioarele anterioare ale
cainelui de la coate si le va intinde inainte pe langa corpul cainelui, tinandu-le
in aceasta pozitie 1-2 secunde.
3.1.Dupa aceasta, le va duce catre inapoi, pe langa corpul cainelui si le va apasa
cu putere pe cavitatea toracica, pe piept, in ambele parti, astfel ca aerul din plamani
sa iasa cu putere pe gura si pe nas.
3.2.Aceasta miscare cu picioarele in sus si in jos se va face intr-un ritm de
15-20 ori pe minut.
3.3.Este bine ca in acelasi timp cel care tine limba cainelui sa o traga in afara
cand picioarele cainelui sunt langa corp si sa-i dea drumul inauntru in gura, cand
ajutorul apasa pe torace.
4. Pentru readucerea cainelui la viata, sunt necesare circa 15-20 min. de respiratie
artificiala, iar in unele cazuri chiar mai mult.
1.
2.
3.

4.

V.INSOLATIA
Expunerea cainelui la razele solare sau la temperaturi prea ridicate ale mediului
ambiant poate produce tulburari grave, care constituie sindromul de insolatie
sau soc termic.
Insolatia se manifesta prin: respiratie gafaitoare, pierderea cunostintei, rarirea
batailor inimii si aparitia de spumozitati pe nas si pe gura.
Primul ajutor consta in transportarea cainelui la umbra, executarea respiratiei
artificiale, stropirea cainelui cu apa rece si aplicarea unor comprese reci (gheata
sau apa rece) pe ceafa, dupa care se va transporta la cabinetul veterinar unde i
se va administra o medicatie reconfortanta (stimulente generale).
Preventiv se va evita lucrul cu cainele pe timp prea calduros.

VI.FRACTURILE OASELOR
1. Acestea sunt frecvente la caini, ca urmare a unor accidente sau traumatisme.
2. Simptomele in caz de fractura la caini sunt: durere mare, cainele nu se sprijina
in piciorul bolnav, piciorul fracturat se balanseaza in aer, are miscari anormale,
capetele osului rupt (cand se pipaie regiunea) fac un zgomot specific de frecare.

3. Primul ajutor consta in imobilizarea osului fracturat cu ajutorul unui bandaj fix
pentru ca oasele rupte sa nu raneasca tesuturile si sa rupa vasele de sange.
4. Se reda mai intai osului pozitia lui normala, se bandajeaza locul respectiv, apoi
se aplica o speteaza sau mai multe din lemn subtire, peste care se pune vata si
totul se infasoara cu ajutorul unei benzi de tifon sau panza.
4.1.Spetezele vor fi atat de lungi, astfel incat sa intreaca cu 5-10 cm locul
bolnav.
5. Cainele va fi prezentat apoi la medicul veterinar pentru aplicarea unui
pansament cu ghips.
VII.FRACTURA COLOANEI VERTEBRALE
1. Aceasta este o situatie extrem de grava ce apare de regula in accidentele de
strada, mai rar in cazul unor caderi.
2. Principalul sindrom este paralizia totala sau numai cea a trenului posterior.
2.1.In prima faza apare contractura musculara ce duce la extensia fortata a
membrelor, durere si imposibilitatea miscarii, apoi membrele devin atone (nu le
mai poate misca) si insensibile.
3. Cainele va fi pus in decubit lateral (culcat pe o parte), fara a fi prea mult
manevrat, se va improviza apoi o targa de care va fi legat, dupa care se va
transporta de urgenta la medicul veterinar, evitandu-se pe drum orice miscare
brusca a targii.
VIII. LUXATIILE (iesirea oaselor din articulatie)
1. Luxatiile se constata dupa urmatoarele semne: durere, umflatura anormala a
regiunii, imposibilitatea cainelui ca din articulatia respectiva sa execute vreo
miscare.
2. Primul ajutor consta in repunerea oaselor in pozitia lor normala, care se face
astfel: un ajutor tine cainele, iar celalalt intinde de oasele respective in sens
contrar pana cand se va auzi o usoara trasnitura, care marcheaza repunerea
osului in articulatie.
3. Dupa ce osul a fost repus, regiunea isi reia forma normala.
4. Cainele va fi lasat in repaus, aplicandu-i-se un pansament fix cateva zile.
5. Primul ajutor in cazul luxatiei maxilarului consta in punerea unui lemn de 3-5
cm in gura cainelui, dupa care se va apasa incet pentru inchiderea gurii. Capatul
maxilarului luxat aluneca astfel usor in articulatie.
5.1.Cainilor cu astfel de luxatii, timp de 5-6 zile, li se va da numai hrana
lichida pentru a nu forta miscarile maxilarului, iar luxatia sa recidiveze.
IX.AVULSIA (iesirea in afara orbitei a globului ocular)
1. Ranile ochiului cer o ingrijire speciala, deoarece tesuturile acestui organ sunt
foarte fine.
2. Cainii, in urma unor traumatisme sau muscaturi, pot ajunge cu un glob ocular in
afara orbitei.

3. In momentul in care s-a produs avulsia, din cauza ingreunarii circulatiei de

intoarcere a sangelui, ochiul se edematizeaza (se dilata) si aparent nu mai
incape in orbita.
3.1.Daca ramane in aceasta stare mai mult de 30 minute, ochiul isi va pierde
functionalitatea si,in consecinta, va trebui incercata imediat reintroducerea globului
ocular in orbita.
4. Cu degetul mare umzit, se apasa constant si nu foarte puternic pe globul ocular,
presandu-l pentru a reintra in orbita. Dupa cateva zeci de secunde, de apasare
constanta, perioada in care edemul si diametrul ochiului se reduc, se va simti
cum ochiul va reintra relativ brusc in orbita.
4.1.Dupa aceasta, vom aplica un tampon umed pe ochi, incercand sa-i
inchidem pleoapa si vom transporta cainele de urgenta la medicul veterinar
X.INECAREA CU UN OS SAU ALT CORP STRAIN
1. Cainele care are un corp strain in gat se zbate, tuseste si respira agitat incercand
sa-si introduca laba in gura.
2. Daca nu se intervine de urgenta si daca respectivul corp are dimensiuni mari, se
poate produce asfixia cainelui.
3. Interventia in astfel de cazuri consta in gura cainelui a doua degete (uneori chiar
3-4 degete, functie de talia si varsta cainelui) rapid si destul de adanc,
inspectand zona faringiana, incercandu-se demobilizarea corpului strain (care se
detecteaza in general relativ usor), fara a leza mucoasa.
3.1.Aceasta interventie nu este periculoasa, neexistand pericolul muscaturii,
decat in cazul cainilor agresivi sau speriati.
3.2.Cainele poate musca mana aflata in afara botului sau introdusa in gura
acestuia.
4. Chiar daca s-a reusit extragerea corpului strain respectiv, cainele tot va fi
prezentat la medicul veterinar, care ii va inspecta mucoasa orofaringiana si va
aplica un tratament de protectie de 3-7 zile.
XI.INGESTIA (inghitirea) accidentala a unui corp strain
1. Acest tip de ingestie constituie un accident relativ frecvent la cateii tineri,
deoarece la aceasta varsta exista o decalibrare, care se atenueaza odata cu
cresterea si anume: ce trece prin faringe nu trece si prin pilor (orificiul de golire
a stomacului).
2. Corpul strain respectiv poate fi eliminat prin voma, cu doua exceptii: prima, in
cazul in care corpul strain este contondent, raneste stomacul, produce durere,
spasm si in consecinta imposibilitatea vomei; a doua exceptie, in cazul in care o
parte a corpului strain a ramas blocata la iesirea din stomac (exemplu un
cordon, un ciorap, etc.).
3. Cel mai bine ar fi ca ingrijitorul (conductorul) sa stie natura corpului strain,
avand obligatia de a prezenta cat mai repede cainele la medicul veterinar, care,
dupa un examen palpatoriu (eventual radiologic sau ecografic), va decide daca

este necesara fortarea vomei, va indrepta animalul catre chirurgie sau va tine
animalul sub supraveghere pana la eliminarea prin scaun a corpului respectiv.
XII.MUSCATURILE de serpi si intepaturile de albine, viespi, etc.
1. Muscaturile de serpi pot provoca la caine intoxicatii speciale, uneori chiar
mortale.
2. Cand se observa muscatura, se cauta sa se elimine otrava sau sa fie impiedicata
patrunderea ei in organism.
2.1.In acest scop, se va aplica o legatura deasupra locului muscaturii, iar
rana se va stoarce cu putere.
3. Dupa aceasta, ingrijitorul (conductorul) va prezenta cainele la medicul
veterinar, care va spala rana cat mai profund cu o solutie de permanganat de
potasiu sau cu tinctura de iod in prima faza, dupa care va aplica un tratament
specific unor astfel de cazuri.
4. Intepaturile de albine sau viespi se trateaza cu comprese reci dintr-o solutie de
amoniac sau se aplica comprese reci cu apa sarata, dupa care cainele va fi
prezentat la medicul veterinar.
1.

2.
3.
4.

XIII.RAUL DE AUTOMOBIL
Raul de transport in vehicule se observa in mod frecvent la cainii tineri, care
merg prima oara intr-un automobil (sau alt mijloc de transport auto) din cauza
fricii si a emotiei, dar si la cainii adulti care sunt transportati imediat dupa
hranire.
Animalul isi pierde vioiciunea, saliveaza, gafaie, face miscari dese de deglutitie,
apoi apar eructatii si vomitari violente.
Dupa terminarea transportului, cainii adulti raman un timp abatuti si refuza
hrana.
Tratamentul consta in obisnuirea cainelui cu transportul in autovehicule,
suprimarea hranei inainte de transport, administrarea de antihistaminice sau
tranchilizante.

2.Reguli de lucru pe timpul controlului sanitar-veterinar

1. Majoritatea cainilor asociaza durerea cu cabinetul veterinar, datorita
tratamentelor la care sunt supusi.
2. Prin urmare, un caine poate deveni agresiv iar comportamentul sau in astfel de
situatii poate fi imprevizibil.
3. De aceea, conductorul (ingrijitorul) trebuie sa fie foarte atent si sa-si
controleze strict cainele in asemenea cazuri.
4. In general, conductorul (ingrijitorul) poate mentine starea de calm a cainelui,
vorbindu-i pe un ton bland si linistitor.
5. In orice situatie aparuta, conductorul (ingrijitorul) este obligat sa fie in masura
sa-si stapaneasca cainele, limitandu-i miscarile si eliminand astfel posibilitatea
oricarui pericol.

6. Pe timpul controlului sanitar-veterinar sau efectuarii tratamentului cainilor

bolnavi, acestia vor fi asigurati cu zgarda si lesa.
7. Cainii agresivi vor fi asigurati si cu botnita si vor fi prezentati la cabinetul
veterinar numai de catre conductorii (ingrijitorii) care ii au in primire.
8. Este obligatoriu ca pe timpul controlului sanitar-veterinar sa se pastreze o
distanta suficienta intre caini, astfel incat sa nu se produca incaierari intre
acestia.
9. Conductorul (ingrijitorul) are obligatia de a respecta indicatiile personalului
veterinar cu privire la contentia cainilor pe timpul efectuarii controlului
sanitar-veterinar (sau a tratamentului),precum si privind supravegherea cainilor
post-tratament.

RC 322/1641-2005; ML/PM; 1 EX