AiaiuI

tre crengile copacilor . 'l'otui, in loc si fok seasca

un cio pentru lovirea scoarei, ai ai folosc te un
deget mijloc iu ()"'Os . drosehit de lung, pe care iI
toloseste si pentru a scornioni in lemnul moale.
Suhire ca un heiga, degetul se temtin~ ntr-o
gheani ncrligat, astfel fiind deosebit de util
Ix-ni u sc(xrterea lan'elor i a insectelor mature
din c u ipiturile si gurile trunchiurilor de copaci.
O alu tnlsiturl unicd a acestui animal sum
dinii si care, asemenea cetor ai roztoarelor,
cresc ncontinuu si se rennoiesc pentru a
compensa uzura puternic l implicatui de roaderea
lemnului si ronirea fructelor tari, fibroase, care
macina repede dinii .
Un animal unic
Acum s-a stahilit ci ai-ai este un lemurian, un
primai, si singurul membru suprtvietuitor al
familiei Iknrjxiitontiiciae. 0 specie mai mare a
existat in urm cu aproximativ 3.000 de ani, dar
nu mai exist<l acum rude apropiate.
Ai-ai se ntlne,te exclusiv pe insula
Madagascar, care este aezati la 200 de mile n
dreptul coastei tie est a Africii. Se crede ca un
numar cle leinurieni au reuit s ajunga pe insulU
cu ntilioane de ani in unn - poate deplasndu-

0 Ai-ai are urechi mari i sensibile, care Ii permit s perceap sunetele minuscule pe care le
fac insectele pe sub scoarta copacilor . Urechile
fac de asemenea ca animalul s afle din timp
dac exist prdtori prin apropiere .

0 nf%iarea bizar a ai-ai-ului, cu ochii holba%i, urechi supradimensionate, degete osoase i o coad lung i stufoas, este probabil
unul dintre motivele pentru care acest animal
nu a cucerit inimile stenilor locali .

Ai-ai este o creaturd ciudat4

deoarece n ciuda faptului ca
este un mamifer, i caut brana
asemenea unei ciocnitort ntcZlnit exclusiv pe insula Madagascar, acest primat timid i nocturn este aproape dispruz
u -ai este o creatur eu o nftitiare extrem
de stranie, care cu greu poate fi descrisi.
L'n hiolog a afitmat ca "Arat ca i cum
ar fi fost creat de catre un comitet! " . De fapt,
cnd a fost descoperit, oamenii de stiin3 nti
puteau s decidhi ce fel tie animal este.
Pentru nceput, a fost clasificat in familia
veveritei, datorit faptului ca are coada mare i
stufoas asemenea cozii unei veverie. insi
similaritatea se opreste aici . n mod ciudat, ai-ai
a dezvoltat mai multe caracteristici similare cu
ale pstilor.
Regimul de baza al ai-ai const3 (lin insecte ce
traiesc in pclurea tropical, pe care le prinde lo
vind i scomionind n scoatta copacilor asemenea unei ciocnitori, n timp ce caut luanl prin-

583

170

AI-Al-UL
se pe plute formate (fin vegeta(ie - i acestia au
devenit str.Ymosii acetor primate extra orclinare
ale Madagascanilui . Fi s-au dezvoltat n asa fel
nct s se potriveasr cu nonl for mediu,
producnd in timp mai multe specii moderne
care - asemenea ai-ai - sunt unice pentru aceast insul . Exist cel puin 30 de specii de lennrrieni ce cxup diferite nise ale pdurii, iar ai-ai
este cel mai straniu si unul dintre cei niai rari .

Un animal solitar
Dei ai-ai sunt in general animale solitare, femela
este uneori nsoit de un mascul in timpul
perloadei de mperechere sau de un pui, mai
trziu n acelai an . Stint animale nocturne i nu
ies din cuihurile for (le dormit (construite in
punctul de rtmificaie al unui copac) dect la
cteva ore dup apusul soarelui . Ai ai se
deptaseazza n stil de patruped (adic n patrr
labe) de-a lungul crengilor, prnd c umbl pe
ncheieturile lalxaor in tintp ce si ridir degetele
alungite in aer pentru a preveni s tie vtmate .
Cnd este speriat. ai-ai scoate un strigt
extraordinar (le avertizare, tun sunet metalic,
ascnrantor cu zomiala unei tamburine .
n limp ce si caut hr na, ai ai-ul se
deplaseaz lent printre crengile copacilor, lovind
trunchiurile in cutare cfe insecte de lemn si
larvele for. Cnd ai ai-uI detecteaz liana
. el
atac lemnul cu din(ii sai ca o cfalt. sfrtecnd
sc o araa, care cade Ia pamnt ntr-o ploaie de
achii (le lemn . n anumite perioade ale anului
el mannc i esutul spongio s al galelor lemnului (untflturile de pe trunchiurile a)pacilor).
Ai-ai prefera mai ales frrctele precum mango
i nucile de cocos. Ihup cc gureste nveliul
fibros din ju-l cojii nucii de a cos, alai roacfe
cu dinii o gauri mic n nuci. Introducndu-si
degetul niijtociu lung n aceasta, el scoate camea
dufce si alb, precuni si laptefe. Cu o serie cle
misc ri rapide si nghiituri . Incisivii si putemici
si curlrti i pennit s road smburii fiuctelor,
precuni mango, pentru a scoate miezul .

secundare Si n pduri de loioase. Cel mai

adesea ai-ai este ntlnit la niarginea terenurifor
cultivate (n special plant.atii de cocotieri) i au
existat i cazuri in care a fost nt.=lnit in rnlatini
de mangrove . Totusi, ai-ai este una dintre cele
mai periclitate specii ale Madagasca-Iui .
Terenurile agricole s-au extins enonn in
ultimii ani, pe msur ce pdurea a fost tiat .
pent- crearea surselor de hran pentru populaia uman tot nlai mare a Madagascar lui.
Acest lucru poate s ofere Iui ai-ai un acces mai
bun la hran, dar n realitate crngurile de
cocotieri din sate sunt zone extrem de periculoase pentru el. In toat pdurea tropical, stenii din Madagascar triesc cu frica acestui animal, despre care cred dl este rencamarea unui
spirit ru extrem de periculos . Din acest motiv,
cnd un ai-ai este descoperit in apropierea unul
sat, ombiasul local este convocat imediat pentru

a reznlva prohlema . Desi este mpotriva legii, aiai este de ohicei omorit inir-un ritual pentru
protejarea stenilor de spiritele rele .

Ombiasul
Desi cirnt considerati v nu i in popor, memhriP
nmhiasului ar putea ti r> tor1,i impottant.1 a
binelui in consenarea mediului penclitat al
Madagascarului . n mod traditional, ei au fost
dintotdeauna preoc upati (le fertilitate i multi
dintre ei stint ngrijorai (le distrugerea pdurilor
i de eroziunea solului fragil al Madagascarului .
Departamentul Apelor si ldurilor (responsabil
cu consen'area Madagascarului) i Fundaia
Interna(ional pentru Natur sunt acum
interesate s implice ombiasul n programele for.
Avnd n vedere faptul c populatia de ai-ai s-ar
putea s fie deja format clin numai 200 de
anintale, nu este vrerne de pierciut.

Animal nocturn
Datorit obiceiurilor ,ale nocturne, ai ai este
doar mar vzut de oanrcni . SK- crede c el ar exista
ntr-un numr foarte rnic, rspncfit peste tot in
pdurile tropicale estice ale Madagasca-Iui,
precum i n padurile din nord i clin nord-vest .
El pare s fie adaptabil n ceea ce priveste
alegerea hahitatului su, deoarece a fost gsit nu
numai n pduri tropicale, ci i n cfesiuri
Degetele lungi i incisivii puternici i
0
permit ai-ai-ului s consume fructe mari
precum bananele i mango, care completeaz
hrana sa preferat - insectele .

Ai-ai (Daubentonia madagascariensis)

apartine familiei Daubentoniidae i ordinului
Primates, subordinul Prosimii. Este singurul
membru supravietuitor al familiei sale.
Greutatea : aproximativ 3 kg
Lungimea capului ;i a corpukit aprox . 40 cm
Lungimea eozfr. 40 cm
Perioada de imperecherv. de regul lunile
octombrie / noiembrie
Put unul
Reginut .fructe i insecte
Strigtuk un sunet metalic zomit

58-1
I iBI

IWAUAnituale

si

plante 94 - LEMURIENI SI GALA(3O