~

In citiva ani, cel putin un sfert

din populatia Europei a
disparut de pe suprafata
pamiintului. Multi dintre cei
care au trait pe vremea ciind
Moartea Neagra a biintuit
Europa, au crezut ca a venit
sfiir~itullumii.
B

Oala numit:1 candva "Moartea Neagra"

sau "Ciuma" a creat mare panica In
Europa, ~i nimeni nu se putea simti In
siguranta. Durerile lngrozitoare de cap, transpiratia ~i frisoanele erau principalele simptome. Totu~i mai era ceva ce li deosebea pe
cei care sufereau de ciuma, de cei care aveau
doar febra rnare: In zona axilara, pe glt, ~i
eventual In zona inghinal;l ap;lreau niste
umfl;lturi pline cu puroi, a~a zise buboane; la
lnceput erau de culoare roz, apoi purpurii, iar
In final negre, putand ajunge la dimensiunea
unor portocale. Victimele mureau In chinuri
groaznice.
Ciuma
ajunge
in Europa
Primele semnal;lri despre aparitia ciumei 1n
Europadateaz;l din 1347. in octombrie 1n acel
an s-au 1ntors 12 cornbii italiene pe Marea
Neagrn, debarcand in portul sicilian Messina.
Echipajul ~i c;ll;ltorii au ajuns sl;lbiti, unii dintre ei fiind morti, altii pe moarte. Martorii oculari nu-~i puteau explica motivul. Pin;l in
zilele noastre misterul a fost dezlegat. Pe vase,

pe linga: oameni, mai erau ~i ~obolani, ca de

altfel pe orice alt vas. C'lndvapoarele auajuns
la destinatie, ~obolanii "ca:la:tori" s-au
Imprn~tiat printre ~obolanii de pe uscat, s-au
infestat cu puricii purta:tori de bacteriile
ra:spunza:toare
de boala:,dupa:care s-au Intors
pe vapoare. Puricii ce se hra:neaucu si:ngele
~obolanilor le-au transmis ciuma. Clnd
~obolanii au Inceput sa:moara:din cauza bolii,
puricii au ca:utatalta:sursa:de singe, In cazul

O Europa medievala era asaltata de

~obolanii negrii. Ciuma s-a extins
repede, deoarece boa la mortala s-a
transmis prin intermediul
purecilor la
~obolanii sanato~i ~i la oameni.

O "Hora trandafirului"
dateaza din
epoca ciumei. Trandafirul
este simbolul
modificarii
pielii, din cauza bolii, jar
buche,elul folosea la improspatarea
aerului incarcat cu duhoarea mor,ii.

87

29

MOARTEA NEAGRA

de exemplu a prescris un tratament cu un

amestecpreparat din melas:l de 10 ani, buc:lti
de ~arpe, vin ~i inc:l 60 de componente. Un
alt medic era de p:lrere c:l bolnavul trebuie s:l
doarm:l pe partea dreapta, apoi pe cea stlng:l.
Dar nimic nu ajuta.
Multi au apelat la religie, consider1nd c:l
Dumnezeu vrea s:l pedepseasc:l lumea
p:lc:ltoas:l cu aceasta boal:l. Unii se al:lturau
mar~ului celor care se loveau in public cu
bastoane de piele prev:lzute cu cuie, altii se
incuiau, sau fugeau cat mai departe. V:lzand
apropierea mortii, mii l~i g:lseau consolare In
diverse pl:lceri.
Faptul c:l nu se putea prevede evolutia
bolii, a f:lcut-o ~i mai misterioas:l. Cum era
posibil ca intr-un ora~ s:l moarn doar o zecime din populatie, iar In altul o jum:ltate?
Astazi ~tim deja c:l in acele vremuri trei tipuri
de pesta f:lceau ravagii: paest (ciuma) bubo-

!
i
J
O Conform acestui codex medieval, nici
Impara,ii, nici papa nu sunt cru'a,i de
Mparte. Saraci ~i boga,i deopotriva au
fost afecta,i de boala. Cei care au avut
posibilitatea, s-au retras la 'ara, ducand
cu ei boala.
acesta -qamenii.
Apoi s-a Imboln:lvit ~i
echipajul vaporului. Pe cornbiile ajunse la
Messina au mai existat probabil ~obolani
infectati, care au lmprn~tiat boala dup:l ce au
p:lclsit vasul. Ora~ele murdare ~i aglomerate
de port din Europa au asigurat un mediu de
viata: extraordinar pentru ~obolani ~i purici.
Dup:l moartea ~obolanilor, puricii s-au mutat
pe oameni.
Astfel, puricii infectati cu bacteria cauzatoare de cium:l prin intermediul ~obolanilor,
au cauzat moartea a milioane de oameni.
Morrninte
cornune
in citeva s~ptallani, luni, au murit atat de
multi, incit oallenii au fost nevoiti s~ sape
uria~e gropi commune,dar ~i acestea s-au
umplut cucind, multe victime r~manand in
locul in care ~i-au g~sit moartea.
Se pare c~ ciurna a ap~rut pentru prima
oar~ in anii 1330,in Asia Central~.A f~cut ravagii prin China de Est ~i India, s-a extins spre
vest, prin Orientul Apropiat ~i Africa de Nord,
ajungand in Europa.
Citeva regiuni, ca de exellplu Scandinavia,
au rnmas f~rn populatie. Norvegienii din
Groenlanda au disp~rut f~rn urm~. Bogati,
s~raci, b~tcini, tineri, au murit deopotriv~.
Preotii au fost cei mai expu~i, fiindc~ s-au
ocupat rnai mult de bolnavi. Citeva teritorii
lns~, ca de exellplu Milano ~i lmprejurimile
ei, au fost mai putin afectate.
Fiindc~ nu se cuno~teacauza real~ a bolii,
nu se putea trata. Medicii au utilizat cele mai
trnznite metode de vindecare. Unul dintre ei
88

Istoria

universal~

nic:l era cea mai frecvent:l, dar celelalte dou:l

erau ~i mai periculoase.
Una dintre ele, pesta pulmonarn, se dezvolta 1n cazul 1n care bacteria pestei a p:ltrundea
1npl:lmani. Cel care inhalau bacteriile eliminate
1n aer prin sWnut sau tuse, se imboln:lveau
imediat, astfel1ncatboala s-a extins extrem de
repede, ~i ucidea 1n timp foarte scurt.
Dac:l cineva era 1ntepat de un purice
purt:ltor, bacteriile ajungeau imediat in sange,
moartea survenind 1n decurs de cateva ore.
Victimele se culcau f:lrn a avea cea mai mic:l
b:lnuial:l, ~i nu se rnai trezeau. Aceast:lvariant:l a bolii este cunoscu~ ast:lzi ca pesta septicemic:l.
Pesta se intoarce
in 1351 s-a tenninat primul mare asalt al
"Mal1ii Negre". Istaricul medieval Fraissart a
cansiderat c~ apraximativ a treime din papulatia glabului a murit din aceast~cauz~. Cele
mai nai cercet~ri au canfinnat aceste apraxim~ri. Este apraape sigur c~ In Eurapa rata
martali~tii era de cel putin 1:3.
"Maartea Neagr~" s-a retras, dar numai
pentru a vreme. in 1361,In 1369, apaicu regularitate, a reap~rut pan~ la sfar~itul secalului xv. Mai tarziu, a reap~rut din ce In ce mai
rar; In Anglia ultima epidemie a fast In 1665:
atunci au murit. apraximativ 100 de mil de
aameni.
I
Pesta nu a disp~rut nici pan~ as~zi. La
.~
sfar~itul secalului XIX a reap~rut In Asia ~i
i daar In India a f~cut 6 rniliaane de victime; tat
aici, nu demult -In 1995 -a cauzat pierderea
I multar"vieti amene~ti.

O Bacteria pestei
este transmisa de
purici. Bacteria
numita Yersinia
pestis se inmul,este in tubul
digestiv al
puricelui. Insecta
transmite bacteria
in timpul in,eparii
in circula,ia
sangvina a animalului gazda sau
a omului.

O Echipamentul de
protec,ie al unui
medic din secolul
XVII care viziteaza
bolnavii de ciuma:
manta lunga, palarie, masca ~i ochelari de protec,ie.
Sub imagine scrie:
a~a s-au luptat in
Roma, in anul
1665, cu imbracaminte de protec,ie,
impotriva mort;ii.

27 -COMERT

~I SOCIETATE

IN EVUL MEDIU

Istoria

universal~

30 -RAzBOIUL

DE 100 DE ANI