Tema 1 : Concepte fundamentele ale eticii. 1. 2. 3. 4. Etica ca stiinta si disciplina de studiu.

Delimitari conceptual Principiile si etapele de dezvoltare ale eticii. Etica disciplina filozofica si stiintifica Functiile eticii. 1

Etica ( din limba greaca etlos lacas, locuinta, morav, obicei, caracter) reprezinta: Stiinta a comportamentului si moravurilor Studiu teoretic al principiilor morale care guverneaza problemele practice Un anasamblu de reguli de conduita morala urmate de o persoana sau un grup de perosane sau un grup fundamentale de distinctia intre bine si rau.

Morala (din latina mores ce reprezinta obicei, datina, obisnuinta) sinonim al eticii, care reprezinta totalitatea mijloacelor , normelor de conventuire, de comportare a oamenilor in raporturile dintre ei si fata de societate, bazate pe distinctia dintre bine si rau. Unul dintre cele mai importante puncte de pornire in studiu eticii il reperezinta, intelegerea corecta a sensului si a semnificatiilor termenilor cu care aceasta opereaza. Obiectul eticii il constituie morala. Asadar, etica este o stiinta filosofica ce studiaza morala ca una din cele mai importante laturi ale existentei umane si sociale ce examineaza esenta natura si structura moralei, este o sfera a cunoasterii , o traditie intelectuala, iar morala sau moralitatea este ceea
ce studiaza etica. 2 Etica la fel ca si morala se construieste pe baza unor principii : 1. Principiul egalitatii in fata normii - morala nu este facuta pt eroi si sfinti , nici pt genii ci pt oamenii obisnuiti. Aceasta nu insemana ca eroii, sfintii , genii nu trebuie sa se supuna normelor morale , ci subliniaza doar faptul ca morala este regula, nu exceptia. Cind vb despre egalitate intre oamnei, nu ne referim la egelitatea lor intelectuala, biologica, estetica, ci la egalitatea in fata principiilor , normelor morale si la egalitatea in fata legii, tot asa cum, din punc de vedere religios ne referim la faptul ca toti suntem egali in fata lui dumnezeu. Pt un asffel de egalitate sa fie posibila principiile si normele morale trebuie sa fie accesibile ca intelegere , indifferent de gradul de educatie al persoanei si in acelasi timp ele trebuie sa fie practicabile. Principiile si normele morale trebuie sa fie accesibile si realizabile pt orice persoana indifferent de nivelul intellectual atita timp cit ea are discernamint. Recunoasterea discenamintului este o conditie a autonomiei , libertatii si responsabilitatii. 2. Principiul claritatii si clarificarii ( conceptelor si pozitiilor) intrr-o societate deschisa pluralista oamnenii pot sa-si enunte clar pozitia fata de o problema morala si sa actioneze in consecinta , de exemplu : daca un medic crede ca avortul este immoral , nu are decit sa lucreze intr-o clinica in care nu se fac avorturi. Daca o persoana nu este interesata sa actioneze pt binele public , moral ar fi sa nu se implice in politica sau administratie publica. Aici apare ca evidenta si diferenta fata de pozitii fundamentalist : o religie este impusa ca o morala de stat si transferata integral sau aproape integral in legislatie. Etica nu invoca adevaruri, ci pozitii diferite fata de problemele de alegere morala.

Etica studiaza stanadartele generale care se aplica celor mai multi oameni in cea mai mare parte din viata lor. De aceea rare ori se tine cont de partcularitati : sexul ,rasa, capacitatile, talentele, statutul social . eventual aceste particularitati sunt tratate in context tematic (drepturi, dreptate, egalitate de sansa pt

membrii grupurilor defavorizate, drepturile femeilor, ale minoritatilor entice, religioase) Principiile generale ale eticii tind sa depaseasca orice tip de diferente chiar daca acesta posibilitate este adesea pusa sub semnul intrebarii. Etapele de dezvolatre a eticii : 1. Elementele de etica se intilnesc inca in epoca primitive, ele se transmiteau oral de la generatie la alta, sub forma de sfaturi, povete, reguli de comportare. Inca din epoca primitiva etica isi avea un rol deosebit in existenta societatii de atunci, cind in perioada paliolitica (cea mai veche faza din istoria omenirii, salbaticia) constiinta conventuirii a impus prima mare interdictie in etica dintre preistoria omului : cea a canibalizmul. 2. In epoca antica sa constituit etica ca stiinta . Marcus Fabios Quantilins a formulat multe ideii cu privire la educatia morala a copiilor , el recomanda sa fie angajate dadace care vb frumos si au o pronuntare corecta . Idialurile difera de la o epoca la alta,( in antichitate idialurile se axau pe agricultura si vinat). Odata cu aceste idialuri sa dezvoltat valoarea fundamentala divinitatea , subordonate acesteia , suprevieturirea si imortalitatea subordonate acesteia, precum si valorile convientuirii sociale .

3. In Epoca feudala educatia morala era o preocupatie a bisericii care stabilea , norme ,reguli de comporatare obligatorii tuturor. 4. In epoca renasterii sau cunoscut mari transformari in normele morale. Umanistii epocii inainteaza noi cerinte fata de pedagog care este promator al moralitatii. Se pune accentul pe respectful fata de om si studentul nu trebuie sa se teama de pedagog. Tot in aceasta epoca este relevanta necesitatea educatiei estetice. O educatie noua cere un nou tip de educator : tinar, cultivat inventiv, prietenos, voios, senin, fiind un exemplu pt toti. Aceasta epoca este remarcata de mare pedagog Jan Amos Comenius, fondatorul pedagogiei fiind unul dintre cei care a ridicat rolul social al invatatorului. 5. Relevanta eticii in sec. XX, acest secol va fie etic sau nu va fi deloc, asa aspus Lipovestky G. si John Dewey fiind cei mai importanti exponenti ai filozofiei fragmatice in America. Ei spuneau ca de fapt morala este la fel de cuprinzatoare ca si aciunile legate de raporturile noastre cu ceilalti. Morala cum afirmau ei se refera la intregul caracter , iar caracterul in ansamblu este identic cu omul in toate manisfetarile si atitudinile sale concrete, dupa care conghideau ca aspetul moral si el social al conduitei sunt in ultima instant identice.

3 Una din problemele care se pot pune n legtur cu statutul eticii este aceea a justificrii ei ca disciplin filosofic i tiinific. Argumentele potrivit crora etica este o disciplin filosofic snt urmtoarele: a aprut i s-a dezvoltat pe trmul filosofiei, fiind parte component a operei majoritii filosofilor importani pe care i-a dat istoria filosofiei; are la baz o concepie general asupra existenei, fiind indispensabil unei filosofii despre om; desfoar un demers sintetic i conceptualizant, categoriile sale fiind de aceeai nlime conceptual cu categoriile filosofice; abordeaz realitatea ca relaie a subiectului cu obiectul, la nivelul maxim de interpretare, propriu filosofiei. Exist suficiente argumente pentru a demonstra c etica este o disciplin tiinific: are un obiect propriu de studiu: morala; i revendic o modalitate proprie de abordare, fiind, prin excelen, o disciplin axiologic i normativ; este de-sine-stttoare i nu se pierde n peisajul diversificat al tiinelor i nici nu rmne la nivelul simului comun; tinde spre o explicaie conceptual-logic a obiectului su.
4 Functiile eticii: 1. Functia cognitiva - este functia principala in semnul ca celelate functii nu se pot realize adecvat decit cu conditia realizarii ei. Acesta functie se realizeaza prin cel putin 4 momente este ale contractului cu lumea morala : - Momentul descriptiv - in care valorile , normele si faptele morale sunt puse in evidenta ca realitati descoperite, sau de descoperit. - Momentul ananlitico sintetic in care toate acestea trec din planul impiric(care se bazeaza pe experienta si pe simturi), in cel stiintific , fiind supuse metodelor de tip epistemic (referitor la cunoasterea , la stiinta ) (epistemelogia este parte a gnosiologiei care studiaza procesul cunoasterii din cadrul diferitelor stiinte; teoria cunaosterii stiintifice) - Momentul explicativ in care intra in functiune doctrinele etice, acelea care dau seama de felul particular de interpretare a fenomenului moral . - Momentul in care universul conceptual al eticii trece de la teriotician spre producatorul de fapte morale iluminindul pe cale rationala sau intuitiva , intre cunoastereea comuna si cea stiitifica realizinduse o unitate necesara. 2. Functia normative (axiologica) - aceasta functie este produsul relatiiei inseparabile , dintre valoare si norma in lumea morale este de retinut faptul ca etica nu creaza norme ., iar doar le descopera ca fiind consecinte ale universului axiologic. ( axiologia este disciplina care studiaza geneza , structura si

ierarhia valorilor), care isi are originea in morala individuala si colectiva. Rolul eticii este doar unul de sistematizare , de conceptualizare , de reationalizare si de comunicare. 3. Functia persuasiva urmareste sau are darul sa convinga pe cineva sa creada, sa gindeasca sau sa faca un anumit lucru. Asa cum remarca aristotel diferenta intre rationamentul categoric si cel dialectic, specific stiintelor normative printre care si etica , este aceea ca spre deosebire de rationametul categoric in care totul este demonstrabil in rationametul dialectic intervine argumentarea ca mijloc de convingere a interlocutorilor. Cu alte cuvinte stiintele normative nu numai explica ci si conving chiar daca asa cum interpretam noi etica nu este vorba de conducere pe calea manipularii cunostintelor , ci de convingere pe calea de deschiderea cunostintei spre rationalitatrea si eficienta respactarii normelor .

Tema 2: Etica profesioanala 1. 2. 3. 4. Profesii si professionalism Etica profesionala. Consideratii generale Caracteristici ale normelor morale profesionale Valori profesionale 1 Societatile moderne sunt societati profesionale. Orice persoana care allege o cariera isi doreste sa fie recunoscuta ca profesionalist in domeniu. Tema pe care o tratam se refera la sensurile conceptelor de profesionalist si professionalism, precum si la felul in care intervine etica in exercitarea acestor roluri. Exista numeroase definiri ale profesiilor, urmatoarea are o mare adecvare la cerintele etice . O profesie este o ocupatie pe care o au mai multe persoane organizate voluntar sa isi cistige existenta prin slujirea directa a unui anumit idial intr-un mod moral permisibil, dincolo de ceia ce le cere nemijlocit legea, piata si morala comuna. In sensul anterior hotia sau prostitutia sunt ocupatii, dar nu profesii . se pot cistiga bani dintr-o ocupatie, dar asta nu inseamna ca orice ocupatie din care cistigam bani este o profesie. Faptul de a cistiga bani venituri este la rindul sau defenitoriu. Amatorii pot sa aiba calitati profesionale, dar nu iti obtin veniturile de baza din practica de amator . exista deasemenea ocupatii carora li se atesta statutul classic de profesie tocmai prin aceea ca nu sunt exclusive (de exemplu afacerile) sau nu au coduri care sa contina valori morale direct implicate in exercitarea profesiei. O obiectie asemenatoare se poate aduce si ocupatiei numite functional public, desi valorile acestei ocupatii sunt directe si prcis legate de interesul public. Profesiile insa se schimba, in ultimul deceniu sa conturat o pregatire universitara direct axata pe afaceri (studii de business) sau pe adminsitratie publica. Ambele tind sa treaca de la statutul de ocupatii la cel de profesie (presupun o cunoastere specifica , abstracta, din ce in ce mai conturata ca tip de studii.) Profesiilor le sunt necesare coduri etice , caracteristicele idelae ale profesiei sunt:

1. Profesia presupune o cunoastere, a teoriei domeniului, deci o pregatire consistent si indelungata 2. Standartele de initiere , de mentinere si de avansare a unei persoane in compeneta profesionala sunt stabilite de catre corpul professional 3. Rolul profesiilor este sa duca la satisfacerea unor nevoi sociale , deci practica profesionala este legitimata de catre comunitatea care beneficiaza de rezultatele ei. 4. Membrii unuo grup professional sunt legati printr-un cod etic prin care se stipuleaza scopurile central si slujirea altoista a societatii. 5. Membrii unei profesii trebuie sa aiba relatii colegiale, iar comportamentul fiecarui membru este monitorizat collegial. 6. In cazuri de haos si catastrofa membrii unei profesii trebuie sa fie pregatiti sa se sacrifice inclusiv sa isi riste viata.

Profesionistii unui domeniu care isi exercita rolul in mod responsabil, cit mai aproape de aceste cerinte , dobindesc un statut recunoscut. Aceasta este proba ca ei dau dovada de ceea ce este socotit drept professionalism. Profesionalismul este socotit o idiologie relevanta pt cei care activiaza la acelasi domeniu , el exercita rolul de a coagula credintele commune ale unei profesii, intareste identitatea si creste stima de sine a membrelor unui grup professional. Profesionalismul este caracterizat prin: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Expertiza in exercitatrea unei profesii Credinta in autonomia deciziilor profesionale si ai exercitarii profesiei Identifiacrea cu profesia si cu cei din acelasi domeniu Dedicatie pt o o lunga parte a vietii fata de profesia aleasa Obligatia morala de alucra in serviciul clientului evitind implicarea emotional excesiva Credinta in capacitatea de autoreglare si mentinerea colegiala a standartelor profesionale. 2 Etica profesionala este stiinta ce reglimenteaza printr-o serie de norme etice, comportamentul , reprezentatilor unor grupuri sociale specifice ce apartin profesiei respective. Etica profesionala presupune totalitatea indatoriilor strict legate de activitatea profesionala desfasurata in societate. Etica profesionala sa constituit ca stiinta in rezultatul constientizarii si stabilirii unor relatii reciproce intre profesionistii dintr-o sefera de activitate si societate, rezultatul fiind codul etic , ce constituie un fel de contract sau intelegere intre comunitate si grupul professional. Profesionalistii sunt guvernati de legi si reglimentari specific. Exista multe cazuri in care pe linga normele legale sunt necesare normei etice. In general aceste norme vizeaza intr-o societate democratica, urmatoarele tipuri de problem: Autoritatea profesionala, practicile paternaliste si drepturile clientilor . Etica profesionala precizeaza practicile , drepturile si datoriile membrelor unui grup professional, critica si sanctioneaza relele practice profesionale.

Tipuri de etici: 1. Etici pt situatii incurcate sunt cele care nu se refera la coduri, fiindca acestea din urma sunt documente incarcate de o doza mare de idealism (sunt declaratii oficiale sub care se pot ascunde practice ft diferite ). Etica pt situatii incurcate descopera arii mai dramatice cazuri negative . Slabiciunea acestei abordari este aceea ca accentuind pe cazul negativ poate genera o umbra generala asupra unei profesii, exemplu : in politica se accentuiaza fecinism si compromitere, in administratie pe coruptie, in medicina pe neglijarea pacientilor, in educatie pe abuz de autoritate si incredere. Partea buna a concentrarii pe cazuri negative rezida din virtutiile pe care le confera critica practicilor unui domeniu. Acest demers sprijina corectiile care trebuie facute. Etica pt situatiile incurcate este p[referata de massmedia, aceata cautind sa mai degraba senzationalul si scandalosul pe care il considera mai gustat de public. 2. Abodarea standart abodrarea standart nu se concentreaza pe cazuri dramatice ci pe trasaturile unei practice profesionale , trasaturi carora le aplica analize prin intermediul conceptelor de drepturi si datorii. De exemplu : medicii au datorii mai mari ca sasi ajute semenii decit alti oamnei sa isi ajute semenii, asistentii sociali la fel. Profesorii au mai multe drepturi sa evalueze oamenii ca elevi si studenti sis a le orienteze succesul. Ei au si drepturi sa pedepseasca asa cum, in alt registru, politistii au dreptul sa uzeze de violenta , parlamentarii sa stabileasca dup ace legi traim. 3 Etica profesionala este un domeniu independent al stiintei despre eticasi studiaza bazele morale profesionale, explica sepecificul realizarii principiilor morale, generale in sfera muncii, descopera functiile si specificul continuturilor principiilor si categoriilor etice. Deasemenea etica profesionala studiaza caracterul activitatii morale a profesionistului si relatiile morale in mediu professional , prelucreaza bazele etichetei, care prezinta reguli de cominicare specifice, maniera de comportare cit si normele in societate. A avea un comportament etic este similar cu comiterea mereu a faptelor morale. Normele morale arata ce trebuie sa faca sau sa nu faca cum trebuie sa fie , sau sa nu fie, subiectul constient pt ca rezulatele comportamentului manifestat sa fie appreciate ca bune sau ca rele. Normele de conduita au existat in toate timpurile, acestea sau transmis prin educatie, din generatie in generatie. Norma morala reprezinta un instrument de constringere morala de gindire : un model acceptat si recunoscut de membrii societatii; un standart , un etalon de comportament social.

Normele in general se elaborteaza prin 2 modalitati: 1. modalitatea neorganizata (neinstitutionalizat) pot fi spontane (obiceiuri, traditii) 2. modalitatea normei organizate (institutionalizat) de catre institutii , organizatii, agentii specializate. Normele au ca scop reglimetarea normativa si integrarea sociala : 1. creaza un system de drepturi si obligatii , interdictii in diferite context sociale 2. asigura cadrul normativ pt ordinea juridical si sociala

3. permite evitarea si rezolvarea conflictelor 4. arata ceea ce trebuie sa fie intr-o societate( nu cee ace este) 5. nu stabilesc puncte, linii normative, ci o zona in cadrul careaia sunt premise si limite de variatie. Clasificarea normelor morale: 1. Norme generale sau universal - sunt prezente in toate tipurile de comunitati umane, au durabilitate in timp si influenteaza toate activitatile umane(cinstea, demnitatea , sinceritatea, loialitatea, generozitatea ect.) 2. Norme particulare - se adreseaza unor comunitati umane determinate vizind activitati umane particulare (normele vietii de familie, cele specifice anumitor activitati profesionale medicii, avocatii, profesori, contabili). 3. Normele speciale se manifesta in cadul unor grupuri restrinse si uneori in ocazii special (norme de protocol, codul manierelor elegante, reguli de eticheta in afaceri) Daca ar fi sa ierarhizam importanta nivelurilor la care ar trebui aplicate standartele etice am putea spune ca cele mai elimentare reguli pe care ar trebui sa le respecte o organizatie sunt legate de propriul client si propriul angajat. In privinta clientului, o tranzactie desfasurata trebuie sa plece de la pozitia generala ca ambele parti sunt dotate cu descernamint ca sunt capabile sasi dea seama de riscuri ca sunt responsabile si bine intentionate. Legat de angajati trebuie sa reamintim ca de multe ori oamenii sunt tratati ca o simpla forta de munca si nu ca un scop in sine. Asezarea relatiilor dintre angajati si firme pe temeiuri etice este necesara cu atit mai mult cu cut analiza sistemica a organizatiilor pune in evident existent celui mai valoros activ utilizat in procesul muncii resursele umane. Desi acest activ nu apare explicit in documentele organizatiilor adese ori succesul organizational depinde de modul in care resursele umane sunt tratate la locul de munca, cu consecinte importante in operationalizarea obiectivelor stategice stabilite. 4 Uniii cercetatori au incercat sa sintetizeze citeva dintre valorile profesionale specifice anumitor profesii : profesia 1. jurist 2. medic (asistent) 3. educator 4. psihologic 5. asistent social 6. contabil valoarea dreptatea sanatatea educatia, dezvoltatea persoaneli autonomia bunastarea corectitudinea

Aceste valori sunt considerate obiective deoarece sunt inevitabile, oamneii nu le resping si se asteapta ca recurgind la serviciile unei profesii sa le poata atinge. Sensurile pe care le au acaeste valori. Ele se redefinesc si depind in oricare masura de politicile publice care le orienteaza, ca si

dezvoltarea profesiei respective. Profesionistii unui domeniu au putere discursiva in sensul ca in care le revine o importanta autoritate epistemica in definirea acestor valori. Dileme standart , etica profesionala, intervin mai ales in situatii cruciale intre starea de fapt a unei societati in care se exercita o profesie si valorile morale ale acelei profesii. Cele mai dificile problem etice survin in cadrul regicmurilor totalitare sau autoritare . legele sunt legi, ele au o astfel de valoare, dar multe dintre ele nu sunt drepte. Ziaristii si profesorii sunt obligati sa manipuleze si kiar daca ei doar socializeaza in anumite valori celei a societatii in care traiesc la modul idial fac un serviciu democratieisi drepturilor omului. Medicii erau obligati in regimul totalitar romanesc sa cheme procuratura atunci cind veneau pacientul cu eminenta de avort. Acestea din acest motiv femeile ramineau acasa , faceau septicemii si mureau . Functionarii publici erau supusii statului, intr-un process cu statul , cetateanul era aproape intotdeuna pierdant. Chiar si in practica curenta a tarilor cu regimuri democratice exista dileme de etica profesionala greu de surclasat. Un advocate isi apara cleintul kiar si impotriva ideii de dreptate.

Tema 3 : Etica in solutionarea conflictelor 1. 2. 3. 4. 5. Delimitari conceptuale Cause de aparitie a conflictelor Dinimica procesului conflictual Modalitati de solutionare a conflictului Reguli de solutionare constructiva a conflictelor 1

Conflictul ar fi neintelegerea dintre dintre 2 sau mai multe persoane. Notiunea de conflict se refera atit la conflictul cu efecte negative (neproductiv) cit si la conflictul pozitiv (productiv), conflictul pozitiv poate testa ideile, poate stimula generarea de alternative referitoare la o decizie si impiedicarea luarii deciziilor pripite, poate ridica nivelul de intelegere a problemelor, poate stimula interesul gindirea pozitiva si calitatea deciziei. Corelatia dintre conflict si comunicare: Exista o strinsa legatura intre conflict si comunicare deoarece comunicarea deternima cauza conflictului, simtomului conflictului sau poate duce la dizolvarea conflictelor. Concluzionam urmatoarele: 1. Numai prin comunicare partile in conflict pot deremina o solutie care sa tina cont de obiectivele ambelor parti 2. Exista posibilitatea ca incertitudinea, nesiguranta si informatia ambigna generata de o cumunicare defectuoasa sa fie cauza perceptiei obiectivelor excluzindu-se reciproc 3. Deoarece diferentele intre sistemele de valori induc diferite perceptii acestea pot constitui o sursa de conflicte 4. Apelarea la comunicarea pozitiva, ascultarea empatica (a te pune in locul celalalt) pot conduce la stabilirea unei baze comune de discutie, de interese, la impartasirea in comun a unor valori 5. Comunicarea precisa reduce diferentele perceptuale si scade in acest mod probabilitatea de aparitie a conflictului

=2= Cauzele aparitie conflictelor sunt: 1. Opinii diferite privind obiectivele organizationale prioritare (chiar daca toti membrii organizatiei impartasesc obiectivele operationale si sint motivati corespunzator totusi scopurile individuale precum si rolurile pe care se asteapta sa le aiba vor fi intr-o anumita masura divergente. 2. Lipsa de comunicare sau un tip de comunicare defectuos incomplet are drept consecinta anumite neintelegeri (fiecare actiune si orice tip de activitate se construeste pe tot ce inseamna comunicare, limbaj, interrelationare) 3. Diferente in modul de percepere sau in sistemul de valori (majoritatea conflictelor aprar din cauza modului diferit in care oamenii percep si isi reprezinta realitatea sau modalitatile in care inteleg si isi exercita puterea) 4. Puncte de vedere diferite asupra metodelor folosite (desi obiectivele sint comune grupurile si indivizii manifesta opinii diferite privind modul de indeplinire a acestora) 5. Competitia pentru suprematie (se manifesta atunci cind o persoana incearca sa intreaca cu alta persoana pt a promova sau pt a obtine o pozitie influenta in cadrul aceleiasi organizatii) 6. Ambiguitatea in stabilirea scopurilor si obiectivelor organizationale a criteriilor de performanta in transmiterea deciziilor sau prezentarea deformata a realitatii 7. Interdependentele dintre costuri, functii, compartimente ale entitatii. 8. Agresivitatea si incapatinarea unor membrii ai organizatiei. Cercetarile de psihologie sociala au scos in evodenta faptul ca managerii sunt mai mult expus efectelor conflictelor in comparatie cu subalternii Cauze generatoare de stres manifestate la nivelul managerilor: 1. Complexitatea, diversitatea si caracterul de noutate frecventa a sarcinilor cu care se confrunta managerul. Solicitarile contradictorii provin din gradul ridicat de dificultate si urgenta al sarcinilor si lipsa de timp sau de cunostinte profesionale actualizate cerute de rezolvarea sarcinilor. 2. Responsabilitatile ridicate pe care le presupun functiile de management caz in care presiunile pot aparea din dorinta de a impaca interesele organizatiei cu cele ale diferitor categorii de persoane precum actionarii, clientii, furnizorii etc De munte ori un manager este pus sa aleaga si sa sacrifice unle interese in favoarea altora, toate aceste responsabilitati fiind intotdeauna insotite de emotii si sentimente puternice. 3. Preocuparea pt viitorul organizatiei, in majoritatea timpului sau managerul trebuie sa rezolve intr-un timp scurt o serie de probleme complexe si ft importante. Se poate observa cu usurinta ca unii manageri au tendinta de a se lasa coplesiti de o serie de probleme cotidiene urgente, dar care nu au ft mare importanta si care pot fi rezolvate consuma ft mult timp in dauna preocuparilor pt problemele de perspectiva. 4. Presiunea exercitata de schimbarile frecvente din mediul conduc la tot mai multe situatii in care luarea deciziilor se face in ritm alert. Starea de stres poate aparea in acest caz prin constientizarea posibilelor efecte ale unei decizii insuficient elaborate

5. Stilul de management neadecvat fapt ce reflecta conflictul existent intre tipul de manages care utilizeaza un anumit stil de conducere si caracteristicile diferite fie ale activitatii fie ale grupuli pe care il conduce. 6. Centralizarea excesiva a autoritatii strasul in acest caz este generat de conflictul dintre dorinta de a dirija si a controla cit mai multe activitati si capacitatile fizice, psihice, intelectuale si resursele de timp limitate 7. Existenta unor subordonati slab pregatiti din punct de vedere profesional. In aceasta situatie stresul se datoreaza conflictului dintre dorinta de realizare a obiectivelor grupului si lipsa autoritatii necesare selectiei sau concedierii subalternelor. 8. Prelungirea programului de lucru datorita aparitiei unor situatii de genul: - Termene scadente - Schimbari frecvente in prioritatile entitatii.

=3= Conflictul evaluaeza,trecind prin 5 etape: I. II. III. IV. V. Aparitia sursei generatoarede conflict si conturarea conflictului latent (conflctul este ascuns iar apoi izbucneste) Perceperea pe cai diferite a conflictului (are loc atunci cind ceva nu ete in regula) Exteriorizarea clara atunci cind sunt prezente anumite semne caracteristice starii de conflict Manifestarea unor actiuni deschise menite sa deschida conflictul. Aparitia consecintelor si ale actiunilor intreprinse (seful nu doreste sa participe la luarea anumite decizii, deci voi bloca, nu voi fi deacort, nuvoi recunoaste implementarea acestora) Exista 3 forme de interventii in situatiile de conflict manifestat: 1. Negocierea care are ca scop atingerea unei intelegeri si daca negocierea nu rezolva conflictul se recurge la mediere. 2. Medierea este forma de interventie prin care se promoveaza explicarea, interpretarea punctelor de vedere pt a fi intelese de ambele parti corect, este de fapt negocierea unui compromis intre puncte de vederi, atitudini ostile (reci, duri) sau incompatible. Medierea presupune existenta unei a treia persoane/parti pt a interveni intre partile in disputa/neintelegere cu scopul de a ajunge la o deciie pt ambele parti. Daca nici medierea nu ajuta la solutionarea conflictului se recurge la arbitraj. 3. Arbitrajul consta in audierea si definirea problemei conflictuale de catre o persoana de specialitate sau desemnata de o autoritate. Arbitrul actioneaza ca un judecator si ar puterea de decizie. =4= Atunci cind se doreste sa existe succes in entitate sau in relatie cu subaltenrii se pot contura 5 moduri de abordare a conflictului: 1. Retragerea presupune preocuparea slaba de succes si relatie. Cel ce foloseste aceasta tragedie vede conflictul fara speranta de rezolvare,incearca sa evite frustrarea si stresul.

Se retrage din conflct si pretinde ca nu exista retragerea, se face prin schimbarea subiectului. Ignorarea unor afirmatii, respingerea responsabilitatilor in alta parte, amnarea deciziilor cu scopul ca conflitul va desparea de la sine Dezavantajul acestei abordari este ca ignora conditiile ce au generat conflictul si ramine in stare latenta. Aceasta abordare poatefi avantajoasa daca conflictul nu are impotanta.

2. Aplanarea unde se incearca sa abordeze conlictul multumindui pe toti. Aplanarea se realizeaza prin folosirea umorului sau chiar chemarea la cafea cind tensiunea creste si prin exlicatii sai faca pe ceilalti sa inteleaga ca se poate reduce conflictul simtit dar numai pe un termen scurt. Aplanarea poate fi folosita atunci cind problemea este lipsita de importanta sau cei implicati nu vor putea cadea deacort. 3. Fortarea este abordarea conflictelor care incearca sa realizeze cu orice pret obiectivele legate de productivitatea fara a lua in consideratie parerea sa acordul celorlalti, nevoile si sentimentele lor. Se va apela la actiuni de constringere prin mijloace financiare, intelectuale bazate pe puterea acordata de pozitii. 4. Compromisul se afla intre fortare si apalnare, si consta in rezolvarea problemelor prin concesii reciproce (cedarea ambelor parti) amble parti obtinind satisfactie. 5. Conruntarea abordarea constructiva a conflictului, ea etse singura care conuce la rezolvarea lui definitiva.

Cercetarile arata ca cele mai eficiente abordari sunt obtinute in ordinea urmatoare, se incepe prin abordare conruntarea aplanarea compromis - fortare si in cel mai rau caz este retragerea. Cei mai competeni evita confruntarea, prefera fortarea dar recurg repede la retragere, aplanare si compromis. =5= Reguli: 1. Renuntarea la uzul de forta 2. Schimarea de prspectiva in momentul in care conflictul este recunoscut ca fiind o probleme comuna se dechid si noi perspective 3. Disponibilitatea dea discuta discutia defineste obiectul conflictului si pericolul nor neintelegeri scade. 4. Capacitata de dialogare regula unde se invata sa se inteleaga unulpe altul astfel gasind o solutie comuna. 5. Medierea o parte terta (a treia) ii imparte pe ceilalti. Ca sa existe medierea trebuie sa existe incredere. 6. Increderea- prevede ca propriile dimensiuni trebuie sa fie transparente.

7. Joc cinstit - trebuie sa existe reguli comune de asemenea este nevoie de cooperare si de incredere ca sa existe joc cinstit. 8. Empatia (sa simta ceia ce simti tu) prsupune atitudine si descopera enteresul astfel descoperindule vor fi luate in seama in propriile actiuni ducind la o preluare a rspt propria parte de conflict . 9. Aspecte comune daca vor fi recunoscute de ambele parti va avea loc o apropiere ata de convingerile si valorice celuilalt. 10. Echilibrarea intereselor si conflictelor este atunci cind se dezvolta o noua relatie intre partile implicate in conflict. Surse : cartea roamneasca Stapinirea de sine Bucuresti 1987;