MODEL FIŞA BIOGEOGRAFICÃ 1

I. Localizarea suprafeţei de probă

Unitatea fizico-geograficã: Domeniul biogeografic: Nr. fişei:3
Podişul Getic ZONA NEMORALA
Unitatea de relief: Tipul de vegetaţie: Data: 10 iunie 1994
Piemontul Cotmeana Pădure de cer şi gârniţă
Bazinul hidrografic: Ora: 14
Vedea
II. Modelul arhitectural al formaţiei vegetale
Stratul/compoziţia Dominanta pe Dominanţa Specii Observaţ
floristicã specii pe strat faunistic ii
e
5 Gârniţa 5 Căprior
(Q.frainetto) , cer 4 Mistreţ
(Q. cerris), 2 4 Mierla
ulm (Ulmus 1
procera), frasin (F.
angustifolia)
4 cer (Q. cerris) 5 1 Pupăza
frasin (F. 1
anustifolia)
3 Corn (Cornus 4 1 Cojoaica
mas) 5
Sânger (C.
sanguinea)

2 păducel 4 1 Ciocănit
(Crataegus oare de
monogyna) 3 stejar
lemn câinesc
(Ligustrum vulgare) 4
porumbar (Prunus
spinosa)
1 dreţe (Lysimachia 3 3
numularia) 3
firuţa (Poa 4
pratensis) 2
rogoz (Carex 2
divulsa)
mărgica (Melica
uniflora)
obsiga (Bromus sp.)

0 Discontinuă

III. Potenţialul ecologic

Altitudine (m): 246; Declivitate: 150 ; Expunere: însorită estică; Regim climatic general şi
particularităţi microclimatice: P(mm): 600; T0C/an: 10,40C; continentalism relativ
accentuat, veri secetoase, cu temperaturi ridicate ; ETP(mm): 683 mm; T 0C momentană: 23,70C;
ETR(mm): 526 mm; Forma de relief: versant; Roca parentală: depozite luto-argiloase; Tipul genetic
de sol:luvisol albic vertic; Gradul de eroziune a solului: eroziune neapreciabilă;
Procese geomorfologice actuale: slabă eroziune în suprafaţă ; Activităţi antropice: extragere selectivă
de masă lemnoasă ; Tipul de ecosistem : forestier; Dinamica de ansamblu a
formaţiei vegetale: areal staţionar; datorită suprapăşunatului pajiştilor din jur, seminţişul de cer şi
gârniţă nu se poate extinde; la lizieră, arborii au peste 25 m înălţime.

MODEL FIŞA BIOGEOGRAFICÃ 2

I. Localizarea suprafeţei de probă
Unitatea fizico- Domeniul biogeografic: Nr. fişei:3
geograficã: ETAJULNEMORAL
Carpaţii Meridionali
Unitatea de relief: Tipul de vegetaţie: Data: 19 iunie 1994
Masivul Iezer Pădure de fag
Bazinul hidrografic: Ora: 10
Râul Târgului
II. Modelul arhitectural al formaţiei vegetale
Stratul/compoziţia Dominanta pe Dominanţa Specii Observa
floristicã specii pe strat faunistic ţii
e
5 fag (Fagus 5 5
silvatica) +
paltin de munte Căprior
(Acer
pseudoplatanus)
4 fag 4 2 veveriţă
ulm de munte 2
(ulmus montana)
3 mistreţ

2 fag 2 1

1 firuţa de pădure 3
(Poa nemoralis)
păiuşul (Festuca 5 2
silvatica) 4
feriga (Driopteris
filis mas)

0 discontinuă

III. Potenţialul ecologic

Altitudine (m): 900; Declivitate:100; Expunere: însorită estică; Regim climatic general şi
particularităţi microclimatice: climă montană, ierni reci, veri răcoroase şi relativ umede
P(mm): 83; T0C: 7,20C; ETP(mm):599 mm; T0C momentană: 16,70; ETR(mm):589 mm
Forma de relief: culme montană; Roca parentală: şisturi cristaline; Tipul genetic de sol: brun
acid; Gradul de eroziune a solului: eroziune neapreciabilă; Activităţi antropice: pădure
afectată de amenajarea şoselei
de pe malul lacului de la Râuşor; Tipul de ecosistem: forestier; Dinamica de ansamblu a
formaţiei vegetale: progresivă, spre partea superioară a versantului; abundenţa seminţişului
de fag din pajiştea montană alăturată, indică tendinţa de refacere a arealului iniţial al pădurii

Piramida de vegetaţie
 este o construcţie grafică cu ajutorul căreia se reprezintă modelul arhitectural al unei
formaţii vegetale, precum şi gradul de acoperire în suprafaţă (dominanţa) realizat de
straturile de vegetaţie;
 pe axa verticală se înscriu cele 5 straturi de vegetaţie
 pe axa orizontală se trec unităţile de acoperire în suprafaţă
 litiera se reprezintă în subsolul axei orizontale, cu linie continuă sau discontinuă, în
funcţie de caracterul său continuu sau discontinuu
 tendinţele dinamice ale straturilor de vegetaţie (extindere, respectiv restrângere) vor
fi evidenţiate cu ajutorul săgeţilor convergente sau divergente
 Piramida de vegetatie

6
Maria Pătroescu (1987),’’Succesiunea zonelor şi etajelor de vegetaţie din R.S. România’’, Sinteze geografice, vol
II, Tipografia Universităţii din Bucureşti
Importanţa practică a piramidei de vegetaţie
 relevă stratificarea vegetaţiei (modelul arhitectural) şi dominanţa pe strat în cadrul
unei formaţii vegetale
 oferă informaţii asupra tipologiei formaţiei vegetale (închisă sau deschisă),
tendinţelor evolutive ale straturilor de vegetaţie, asupra continuităţii sau
discontinuităţii litierei, precum şi asupra măsurii în care suprafaţa topografică este
protejată în raport cu procesele de modelare actuală

TEME DE AUTOEVALUARE
1. Caracterizaţi modelul arhitectural al pădurii tropicale umede
2. Explicaţi diferenţierile existente între modelul arhitectural al pădurilor nemorale
şi cel al pădurilor boreale
3. Explicaţi importanţa practică a înscrierii pe un aliniament de profil a piramidelor
de vegetaţie construite pentru fiecare suprafaţă de probă.