Singura tara europeana care are iesire la Marea Nordului si la Mediterana, Franta, a fost
subiectul unei varietati deosebite de influente culturale. Desi faimoasa pentru inradacinarea
populatiei sale rurale, Franta a fost, de asemeni si un creuzet cultural european, chiar inainte de
sosirea galilor celti, cu secole inainte de Hristos, fenomenul propagandu-se pana tarziu, in
secolul al XX-lea, o data cu emigrarile dinspre Marea Mediterana. Cucerirea romana, prin Iulius
Cezar a avut un impact de durata, dar, incepand cu secolele IV si V e.n., valurile de triburi
barbare au distrus mare parte din mostenirea romana. Francii germanici au asigurat conducerea
politica in secolele care au urmat, pana la sfarsitul secolul al X-lea, iar cand linia lor a disparut,
in Franta incepe un proces de fragmentare sociala si politica.
Formarea Frantei
Dinastia Capetiana a reconstituit treptat Franta pe parcursul Evului Mediu, o perioada de mare
prosperitate economica si vitalitate culturala. Moartea Neagra si Razboiul de 100 de ani a stopat
avantul Frantei si puterea dinastiei dominante a inceput sa fie amenintata de catre ducii burgunzi
rivali. Franta a recuperat insa in timpul Renasterii urmat de grandoarea domniei lui Ludovic al
XIV-lea. In perioada Iluminismului, secolul al XVIII-lea, cultura si institutiile franceze au
constituit invidia Europei. Revolutia din 1789 a pus capat monarhiei absolute si a introdus
reforme majore, sociale si institutionale, multe dintre acestea fiind aprobate si consolidate de
catre Napoleon. Pe de alta parte, tot revolutia a fost punctul de plecare a unei oarecare
instabilitati politice si sociale. Din 1789, Franta a cunoscut, pe rand, cinci republici, doua
imperii, trei branduri de puteri regale, plus guvernarea Vichy din timpul celui de-al II-lea
Razboi Mondial. Rivalitatea cu Germania a dominat sfarsitul secolului al XIX-lea si secolul
XX. Pierderile suferite de catre Franta in timpul Primului Razboi Mondial au fost traumatice,
urmatate de ocuparea germana dintre 1940-1944. Cu toate acestea, dupa 1945, ccele doua tari
au devenit coloana vertebrala a ceea ce va deveni mai tarziu Uniunea Europeana.
Preistorie
Cele mai vechi urme ale prezentei omului pe teritoriu Frantei dateaza de aproximativ 2 milioane
de ani. Incepand cu 40.000 [Link]. Homo Sapiens isi face cunoscuta prezenta itineranta, ca si
vanatori si culegatori. In jurul anului 6.000 [Link]., dupa ultima era glaciara, a avut loc o
schimbare majora in stilul de viata, iar oamenii renunta la viata de nomazi, cresterea animalelor
si cultura plantelor substituind incet viata nomada. Aparitia obiectelor din metal a permis
construirea unor unelte si arme mai eficiente. Epoca de Fier este asociata in mod deosebit cu
celtii, care au sosit pe teritoriul francez cu 1 mileniu [Link].. S-a format o noua ierarhie sociala,
consistand in razboinici, agricultori, mestesugari si druizi (preotii celtilor).
Dominatul Monastic
Prabusirea Imperiului Roman a adus cu sine o perioada de instabilitate si invazii. Atat dinastia
franca merovingiana cat si carolingienii au fost in imposibilitatea de aduce mai mult decat
perioade spasmodice de stabilitate si calm politic. In aceasta perioada turbulenta, Biserica
devine un element de continuitate. Ca si centre pentru invatatii crestini si artisti, manastirile au
ajutat la restabilirea valorilor lumii antice. Ei au dezvoltat, de asemeni, agricultura si viticultura,
devenind in acest mod extrem de puternici, dominand tara din punct de vedere economic si
cultural.
Franta gotica
Stilul gotic, exemplificat prin constructia catedralelor, apare in secolul al XII-lea, intr-o
perioada de prosperitate, de cruciade si definirea unui sistem monarhic puternic. Curtile rivale
franceze si burgunde devin modele de eticheta si conduita pentru intreaga Europa. Poemele
epice "Chansons des gestes" cantate de trubaduri devin purtatoarele codului cavalerismului.
Razboiul de 100 de ani
Invazia englezilor in Franta incepe in 1337 si are efecte devastatoare. Daunele de razboi sunt
amplificate de foamete si ravagiile frecvente provocate de ciuma bubonica incepand cu 1348.
Franta a fost foarte aproape de a fi impartita intre regele Angliei si ducele de Burgundia. In
1429 - 1430 tanara Ioana d'Arc reuseste sa ajute francezii sa iasa castigatori si pe parcusul unei
generatii, englezii sunt alungati din Franta.
Renasterea
Ca un rezultat al invaziei franceze in Italia, in 1494, idealurile si estetica Renasterii italiene s-
au raspandit in Franta, ajungand la apogeu in timpul regimului lui Francisc I. Cunoscut ca un
adevarat print renascentist, el a fost calificat in litere si arta, dar si recunoscut pe plan sportiv
sau strategic. A invitat artisti italieni precum Leonardo da Vinci si Cellini si s-a bucurat de
povestirile licentioase ale lui Rabelais. O alta persoana foarte influenta a fost Caterina de
Medicis, care, prin fii sai, Francisc I, Carol al IX-lea si Henric al III-lea, a condus efectiv tara.
A fost elementul decisiv si in Razboiul Religiilor 1562 - 1593, intre catolici si protestanti, care
a divizat nobilimea si a rupt in bucati tara.
Le Grand Siecle
Sfarsitul razboaielor religioase marcheaza o perioada de influenta franceza exceptionala.
Cardinalii Richelieu si Mazarin paveaza calea monarhiei absolute a lui Ludovic al XIV-lea.
Dezvoltarea politica a fost insotita de stiluri artistice fara precedent: edificii enorme in stil
baroc, drama lui Moliere si Racine, muzica lui Lully. Versaille, construit sub atenta
supraveghere a ministrului de finante francez Colbert, a devenit gloria Europei acelor timpuri
dar costul acestuia si razboaiele nesfarsite ale lui Ludovic al XIV-lea s-au dovedit prea
costisitoare pentru statul francez care a fost saracit iar regimul lui Ludovic se incheie.
Iluminismul si revolutia
In secolul al XVIII-lea, filozofii iluministi precum Voltaire si Rousseau, redefinesc locul
omului intr-un cadru de principii naturale, o provocare pentru vechea ordine aristocratica.
Eseurile lor au fost citite in intreaga Europa, chiar si in coloniile americane. Dar, desi Franta
exporta pe langa ideile sale si produse comerciale, datoria in crestere a statului a adus cu sine
tulburari sociale, care au culminat cu Revolutia Franceza in 1789. Cu motto-ul "Libertate,
Egalitate, Fraternitate", noua Republica si reformele sale au un impact de anvergura asupra
restului Europei.
Franta sub Napoleon
Doua generatii de Napoleoni au dominat istoria Frantei, din 1800 pana in 1870. Napoleon
Bonaparte ia titlul de Imparatul Napoleon I. El isi extinde imperiul in aproape tot vestul
Europei, intronandu-si fratii si surorile in teritoriile ocupate. Dinastia napoleonica a fost invinsa
in 1814 si inlocuita de catre dinastia Bourbon, urmata apoi de Revolutie de la 1830, supranumita
Monarhia de Iulie, dar revine in 1848, sub nepotul lui Napoleon Bonaparte. Ludovic Napoleon
devine presedintele celei de-a doua republici franceze si se autoproclama imparat, sub numele
de Napoleon III. In timpul regimului sau, Parisul a fost modernizat si incepe transformarea
industriala a Frantei.
Belle Epoque
Perioada de pana in Primul Razboi Mondial este amintita de catre francezi ca Belle Epoque, o
epoca de aur pentru totdeauna pierduta. Cu toate acestea, perioada este dominata de turbulente
politice, cu militantismul clasei muncitoare, miscari socialiste si Afacerea Dreyfus, polarizand
tara intre Stanga si Dreapta antisemita. Noi inventii, precum electricitatea sau vaccinurile contra
bolilor infectioase periculoase, face viata mai buna la toate nivelurile sociale. Scena culturala a
prosperat si a luat noi forme, cu Impresionismul, Art-Nouveau, romanele realiste ale lui
Flaubert si Zola, cabaret si cancan si, in 1985, nasterea cinematografului.
Franta avangardista
In ciuda ravagiilor provocate de catre cele doua Razboaie Mondiale, Franta isi pastreaza
renumele international ca centru avangardist. Parisul a fost, in mod particular, un magnet pentru
scriitorii, artistii si muzicienii experimentali. Cafenelele au fost pline de artisti americani,
cantareti de jazz, suprarealisti francezi si regizori de film. Riviera Franceza a atras de asemeni
valuri de artisti si scriitori, de la Matisse si Picasso, pana la hemingway si Scott Fitzgerald,
impreuna cu industrialisti si aristocrati bogati, care sosesc in automobile sau in faimosul Train
Bleu. Si din 1936 concediile platite institutionalizate fac cunoscute clasei muncitoare trendul
vacantelor si moda bronzatului la soare.
Franta moderna
Dupa 1950 bazele societatii franceze traditionale se schimba. Numarul taranilor fermieri scade,
vechile industrii neperformante decad, lasand locul noilor locuri de munca in serviciul public
si industriile inaltei tehnologii. Francezii au inceput sa se bucure de beneficiile culturii de masa
si al consumismului pe scara larga. Proiectele de mare prestigiu, precum Concorde (avionul
supersonic), TGV (trenul de mare viteza), cartierul ultramodern La Defense si Centrul
Pompidou, ii aduc recunoasterea internationala. Eforturile pentru integrarea europeana si
inaugurarea tunelului de sub Canalul Manecii tintesc spre relatii mai bune ale Frantei cu toti
vecinii sai.
