Epoca de aur a islamului De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare

Pompa de ap inventat de Al-Jazari Epoca de Aur a Islamului ( n arab: !"#$%& !"'() *+,-./, cuno0cut i ca Renaterea islamic reprezint perioada cuprin0 ntre 0ecolele al 122-lea i al 3222-lea, a4ung5nd c6iar p5n n 0ecolul al 312-lea, dup unii autori7 89: ;n acea0t perioad, artiti, ingineri, 0avani, poei, <ilozo<i, geogra<i i comercian i care aparineau lumii i0lamice (<r a <i neaprat mu0ulmani/, au adu0 contribuii notabile n domenii ca: art, agricultur, economie, indu0trie, drept, literatur, navigaie maritim, <ilozo<ie, tiin, 0ociologie, te6nologie, realiz5nd o 0erie de inovaii pe0te ace0t 0i0tem tradiional al concepiei i0lamice7 =oate ace0te realizri au in<luenat evoluia civiliza iei n toate celelalte continente7 >r ace0te mari realizri ale i0lamului, multe din nvturile ?reciei, @omei i Agiptului antic ar <i <o0t pierdute pentru totdeauna7 Bulte a0t<el de 0crieri valoroa0e ar <i <o0t pierdute dac nu ne parveneau traducerile ace0tora din arab n turc, per0an, ebraic 0au latin7 Ace0t <ocar de cultur 0-a alimentat din e0ena realizrilor marilor civilizaii apu0e: me0opotamian, roman, c6inez, indian, per0an, egiptean, greac i bizantin7 Premisele

Perioada cali<atului ACpan0iunea 0ub Ba6omed, DEE-DFE

ACpan0iunea n timpul cali<atului @a06idun, DFE-DD9 ACpan0iunea n perioada Gmeiazilor, DD9-HIJ ;n urma cuceririlor din 0ecolele al 122-lea i al 1222-lea, 0e pun bazele 2mperiului 20lamic, care devine unul dintre primele zece mari imperii ale lumii7 20lamul 0e r0p5ndete din Penin0ula Arabic, a4unge in 2ran, Siria, 2rak, Pale0tina, =urcia, nordul A<ricii (Agipt/, Spania, Sicilia7 Prin 0ecolul al 3222-lea, 0e r0p5ndete i n 2ndia i A0ia de Sud-A0t7 Armatele arabe 0e caracterizau prin utilizarea tacticilor avan0ate, a cavaleriei bazate pe cai i cmile7 Konductorii i0lamici erau <oarte tolerani cu popoarele cucerite i 0timulau convertirea la credina i0lamic7 Araba, devenit limb comun pentru di<eritele grupuri etnice ale imperiului, permitea r0p5ndirea rapid a cuno tintelor i ideilor7 Apoca de Aur a 20lamului ncepe n 0ecolul al 1222-lea, odat cu venirea la putere a Abba0izilor (care au domnit de la mi4locul 0ecolului al 1222-lea, p5n la 4umtatea 0ecolului al 3222-lea/ i n 0pecial n timpul cali<atului lui AlBamun, <iul lui Larun al-@a06id i probabil cel mai mare dintre abba0izi7 Kapitala 0e mut de la Dama0c la Magdad7 Are loc o mpletire a tradiiilor arab, per0an, egiptean i european7 Kunoaterea devine <oarte preuit, <iind promovat, con<orm tradiiei, c6iar de pro<etul Bo6amed7 A0t<el, ntr-una din acele Hadith, Pro<etul a<irm: Pe cel care urmeaz calea cunoaterii, Allah l ndrum spre Paradis...Strlucirea unui om nv at, comparat cu cea a unui simplu evlavios, este precum cea a lunii pline fa de stele. Cunoaterea ne ajut s distingem binele de ru, s gsim drumul ctre Cer, ne este prieten atunci c nd suntem n deert i singurtate i nu avem pe nimeni, ne ntrete la neputin i ne apar de dumani. Cerneala savanilor este mai sf nt dec t s ngele martirilor. 8E: Pentru promovarea tiinei i <ilozo<iei, n Magdad 0e n<iineaz aa-numita Cas a !nelepciunii (!NOPQR S"'/, unde nvaii i0lamici (dar i de alte religii/ 0e 0trduie0c 0 e<ectueze traducerile operelor antic6itii7 Acea0t atitudine <a de nvm5nt i cercetare a con0tituit <actorul principal care a condu0 la dezvoltarea tiinei7 ACi0tena unei limbi comune, araba, <avorizeaz comerul internaional, 0c6imbul de idei, libertatea g5ndirii i tolerana religioa07 G inovaie ma4or a ace0tei perioade a <o0t 65rtia, a crei <abricaie a con0tituit un 0ecret p0trat cu <ermitate de c6inezi, dar dezvluit de prizonierii din urma btliei de la =ala0 8F: din HI9 dintre arabi i c6inezi7 Drept urmare, la Samarkand i Magdad 0-au con0truit primele <abrici de 65rtie, la a crei te6nologie arabii au adu0 unele inovaii7 Prin anii TJJ, n Magdad apreau bibliotecile publice7 >abricarea 65rtiei 0e eCtinde a4ung5nd n >U0, Baroc, apoi n AlAndalu0, urm5nd 0 0e r0p5ndea0c n ntreaga Aurop a 0ecolului al 3222-lea7 G deo0ebit dezvoltare o cunoate Becca, ce nc nainte de apariia i0lamului deveni0e un pro0per centru comercial7 =radiia pelerina4ului <ace ca ace0t ora 0 devin nu numai un centru al 0c6imbului de mr<uri, dar i de idei7 Av5nd la baz o economie a crei e0en con0ta n 0c6imbul de mr<uri, civilizaia i0lamic 0e dezvolt i 0e eCtinde, n contra0t cu cea cretin, indian 0au c6inez ale cror 0ocieti erau adaptate unei ari0tocraii agricole7 Are loc o eCpan0iune a credinei i0lamice, la acea0ta contribuind i mi0ionarii 0u<iti care 0e depla0au n ntreaga lume78V: Etica Buli oameni de tiin i <ilozo<i mu0ulmani participau la dezbateri ce aveau un caracter umani0t i raional7 Drept urmare, ma4oritatea 0crierilor i0lamice ale ace0tei perioade mani<e0t un pro<und caracter liberal i 0ecular7 Acea0t libertate religioa0 n g5ndire, dei 0ocietatea era controlat de valorile i0lamice, permite colaborarea dintre mu0ulmani, cretini i evrei, ceea ce conduce la dezvoltarea creativitii <ilozo<ice caracteri0tice evului mediu i0lamic al perioadei dintre 0ecolele al 1222-lea i al 3222-lea7

;n lucrrile lui Al-Windi, Al-@azi, Avicenna, Abd al-Xati< i alii apar primele 0tudii de0pre mediu7 Sunt tratate 0ubiecte ca poluarea apei, a aerului, a 0olului, deeurile mena4ere ale marilor orae i impactul negativ al ace0tora a0upra naturii7 KYrdoba, Spania, Al-Andalu0 0unt dotate cu recipiente pentru colectarea i depozitarea gunoaielor7 Instituii Anumite in0tituii care nu eCi0tau p5n atunci i au originea n lumea i0lamic timpurie7 Ne re<erim aici la: 0pitale publice,8I: 0pitale p0i6iatrice, biblioteci publice, univer0iti, ob0ervatoare a0tronomice, centre de cercetare etc7 A0t<el, cea mai vec6e univer0itate din lume 8D: a <o0t "niversitatea Al#$ara%i&&in din >U0, Baroc, <ondat n anul ZIT7 De o vec6ime 0imilar e0te i "niversitatea Al#Azhar din Kairo, n<iinat un 0ecol mai t5rziu, n THI7 Prin 0ecolul al 3-lea, KYrdoba avea HJJ mo0c6ei, DJ7JJJ de palate i HJ de biblioteci, cea mai mare dintre ace0tea av5nd DJJ7JJJ de manu0cri0e7 ;n ntregul Al-Andalu0, n <iecare an erau publicate pe0te DJ7JJJ de tratate, poezii, polemici i compilaii78H: Miblioteca din Kairo avea pe0te dou milioane de volume, iar cea din =ripoli 0e pare c deinea pe0te trei milioane de lucrri p5n 0 <ie di0tru0 de cruciai7 De a0emenea, lucrrile arabe n domeniul tiinelor matematice 0cri0e n perioada evului mediu depe0c ca numr i importan pe cele 0cri0e n perioada cla0ic greco-roman7 G tran0<ormare calitativ pronunat au 0u<erit-o bibliotecile, de la 0imple depozite de manu0cri0e la adevrate biblioteci publice n 0en0ul modern al cuv5ntului, centre de tiin i educaie, de unde 0e r0p5ndeau ideile i teoriile, unde aveau loc nt5lniri pentru di0cuii i polemici7 Savanii G alt caracteri0tic a Apocii de Aur a 20lamului o con0tituie eCi0tena unui numr mare de 0avan i, comparabili cu acei oameni ai @enaterii (ca Xeonardo da 1inci/, adic erudii multidi0ciplinari7 Printre acetia 0-au remarcat: Al Miruni, Al-Ja6iz, Al-Windi, Avicenna, ?eber, Al-2dri0i, Avenzoar, Al6azen, 2bn al-Na<i0, 2bn W6aldun, Al-Lorezmi, Al-Ba0udi, Al-Bu[adda0i, Al-=u0i78Z:8T:

Savantului =a[i al-Din (0ecolul al 312-lea/ i 0e atribuie prima turbin cu abur Economie Epoca descoperirilor

;n acea0t perioad, 2mperiul 20lamic a realizat o adevrat globalizare eCtinz5ndu-i in<luena nivelului 0tiini<ic, al domeniului economic i comercial c6iar i n regiunile cele mai izolate ale globului7 Ne re<erim aici i la ncercrile de a traver0a Gceanul Atlantic ntreprin0e de eCploratori din Al-Andalu0 i Bag6reb7 Revoluia agrar Acea0t globalizare duce la eCtinderea zonelor de cultivare a mai multor plante, dar i a te6nicilor i te6nologiilor agricole7 A0t<el, n zona arabic 0unt aclimatizate plante ca: 0orgul adu0 din nordul A<ricii, citricele din K6ina, mango, orez adu0e din 2ndia i alte plante ca bumbac, tre0tie de za6r7 =oate ace0ta globalizare a culturii89J:a produ0 tran0<ormri 0pectaculoa0e n diver0e ramuri ale economiei i al nivelului de trai al populaiei7 ;ncepe 0 <ie <abricat za6rul ra<inat899: a crui producie 0e r0p5ndete n ntreg imperiul7 Agricultura nu mai e0te de 0ubzi0ten, dob5ndind un caracter comercial7 Avem de-a <ace c6iar cu o abordare tiini<ic a agriculturii, bazat pe trei elemente: 0i0tem 0o<i0ticat de rotaie a culturilor\ anumite culturi, cum ar <i v5nta, 0panacul, av5nd c6iar mai multe recolte pe an\ 0i0teme de irigaii dezvoltate, bazate pe o te6nologie de0tul de avan0at pentru acea epoc\ introducerea uni numr mare de tipuri de plante de cultur care erau 0tudiate i catalogate dup anotimp, tipul de 0ol i cantitatea de ap nece0ar7

Au <o0t ntocmite numeroa0e enciclopedii av5nd ca 0ubiect agricultura i botanica n care 0e remarc acurateea de0crierilor i a detaliilor7 Economia de pia

Automatul lui Al-Jazari ;n perioada cali<atului a0i0tm la apariia a unei <orme timpurii de capitali0m i de pia liber7 ]nii autori con0ider perioada cuprin0 ntre 0ecolele al 1222-lea i al 322-lea ca <iind una de ^capitali0m i0lamic^7 S-a creat un 0i0tem monetar 0tabil i e<icient (av5nd la baz dinarul/7 S-au introdu0 diver0e <orme de parteneriat economic7 Au aprut adevrate corporaii care deveni0er independente <a de 0tat7 Bulte din ideile i conceptele ace0tui 0i0tem protocapitali0t i0lamic au <o0t preluate i de Auropa medieval de dup 0ecolul al 3222-lea7

Creterea industrial ;ncep 0 <ie utilizate energia 6idraulic, energia mareelor, energia eolian, apar primele motoare cu aburi, ncep 0 <ie utilizai combu0tibilii <o0ili (cum ar <i petrolul/, <abricile 0e grupeaz n adevrate compleCe indu0triale7 Borile de ap ncep 0 <ie utilizate la nivel indu0trial i acea0ta nc din 0ecolul al 122-lea, ca prin 0ecolul al 23-lea 0a apar di<erenierea dintre turbinele de ap verticale i cele orizontale7 Apar morile de mcinat, morile de 65rtie, gaterele, topitorii de oel, <abrici de za6r7 arborii cotii ncep 0 <ac parte din mecani0mele inventate7 Bunca manual a antic6itii ncepe 0 <ie nlocuit de cea mecanizat7 Acea0ta modi<icare te6nologic va eCercita o in<luen ulterioar a0upra revoluiei indu0triale din Auropa occidental de mai t5rziu7 Ka e<ect al revoluiei agrare i0lamice, au aprut o 0erie de 0ectoare indu0triale noi cum ar <i cele agroindu0triale, realizarea in0trumentelor a0tronomice, ceramica, indu0tria c6imic, aplicaii ale di0tilrii, con<ecionarea cea0urilor, a 0ticlei, valori<icarea energiei 6idraulice i eoliene, mozaicul, indu0tria 65rtiei i a papetriei, a par<umului, a petrolului, <armaceutic, con0truciile navale, <abricarea mt0ii, indu0tria teCtil, indu0tria za6rului, a <abricrii armelor, mineritul i eCtracia mineralelor (0ul<, amoniac, plumb i <ier/7 A aprut tot mai multe <abrici, eCemplu preluat ulterior i de Auropa Bedieval7 Spre eCemplu, primele <abrici de 0ticl din Auropa au aprut prin 0ecolul al 32-lea cu contribuia me0teugarilor egipteni din ?recia789E: Munca >emeile lucrau n 0ectorul primar (agricultur/, 0ecundar (con0trucii, vop0ire, toarcerea <ibrelor teCtile/ i teriar (medicin, nvm5nt/7 Sclavii aveau o larg utilizare, eCi0t5nd o pia a 0clavilor de0tul de dezvoltat7 89F: Ace0tia erau <olo0ii cu precdere n minele de 0are, pe plantaiile agricole de mare ntindere, ca 0ervitori ca0nici, pentru nze0trarea armatei789V:

Kea0ul cu ap al lui Al-Jazari Tehnologia Sunt remarcabile automatele con0truite de <raii Man_ B_0`, numeroa0ele maini 6idraulice de0cri0e de Al-Jazari ntr-o lucrarea a 0a, Cartea cunotinelor despre dispozitive mecanice'()*

;n domeniul militar, arabii au dezvoltat te6nica de0coperit de c6inezi privind realizarea pra<ului de puc devenind inovatori n domeniul armelor de <oc7 A0te remarcabil tratatul de0pre armuri al lui Al-=ar0u0i, n care 0unt de0cri0e numeroa0e tipuri de maini de rzboi (catapulte, bali0te cu contra-greutate etc7/ 20lamicii 0-au ocupat i de problema irigaiilor, con0truind numeroa0e tipuri de mori de v5nt i de ap7 Anergia 6idraulic era utilizat i la <abricarea 65rtiei7 Abba0 2bn >irna0 a creat un cea0 cu ap, a 0tudiat modalitatea manu<acturrii 0ticlei, a con<ecionrii lentilelor7 Alte invenii i inovaii atribuite inginerilor i 0avanilor i0lamici: camera ob0cur, ca<eaua, 0punul, pa0ta de dini, amponul, di0tilarea, lic6e<ierea, cri0talizarea, puri<icarea, oCidarea, evaporarea, <iltrarea, di0tilarea alcoolului, acidul uric, acidul azotic, alambicul, arborele cotit, robinetul, pompa cu pi0toane, cea0ul mecanic (acionat cu ap 0au cu greuti/, lactul cu ci<ru, bi0turiul, <orcep0ul, aa c6irurgical (catgut/, moara de v5nt, inocularea, vaccinarea mpotriva variolei, 0tiloul, metode de decodi<icare a me0a4elor ci<rate, pictura pe 0ticl, 0ticla de cuar, covorul per0an, a0trolabul 0<eric789D: =oate ace0tea 0emnlau un nivel tiini<ic i te6nologic 0uperior Auropei acelei epoci7 Gradul de urbanizare Pe m0ura creterii gradului de urbanizare, oraele mu0ulmane 0e dezvolt tot mai mult mpreun cu in<ra0tructura a<erent de alimentare cu ap potabil, prevzut cu canalizare, bi publice7 Sperana de via a cre0cut <oarte mult7 A0t<el, dac n lumea greco-roman media de via era de EE - EZ de ani, 89H: 89Z: n cali<atul i0lamic timpuriu a4unge la FI de ani, ca dup 0ecolul al 3-lea 0 treac de DJ de ani7 ?radul de al<abetizare depete pe cel al antic6itii cla0ice greco-romane7 89T: tiina Arabii nu numai au preluat i con0ervat cunotintele antice, dar au pu0 bazele tiinei moderne introduc5nd i promov5nd nc de timpuriu metoda tiini<ic7 A0t<el, cercetarea tiini<ic 0e bazeaz pe empiric, eCperiment i abordare cantitativ7 Metoda tiini ic Betoda tiinti<ic 0-a dezvoltat n lumea i0lamic n 0pecial datorit operei lui Al6azen, con0iderat unul dintre pionierii <izicii eCperimentale8EJ:8E9: Kele mai mari realizri con0tau n utilizarea analizei cantitative i a eCperimentului7 Al6azen e0te con0iderat i unul dintre primii oameni de tiin ai lumii ( n accepia modern a termenului/7

A0trolab din 0ecolul al 32-lea Astronomie Pentru un va0t imperiu ca cel i0lamic, a0tronomia era nece0ar deoarece <acilita determinarea longitudinii i latitudinii diver0elor teritorii7 De a0emenea, a0tronomia avea 0i un 0cop religio0: determinarea datei @amadanului, calcularea momentului zilei c5nd trebuie 0 aib loc <iecare din cele cinci rugciuni cotidiene, 0tabilirea pozi iei oraului Bekka, centrul credinei i0lamice7 Studiul a0tronomiei era impu0 i de calendarul lunar i0lamic7 Ka punct de plecare avem teoriile lui Ptolemeu, pe care 0avanii i a0tronomii arabi le-au per<ecionat7 A0t<el Al6azen aduce c6iar critici i completri celebrei Almage0t7 De alt<el, primele traduceri n arab ale celebrei Almagest dateaz din 0ecolul al 23-lea7 2n acea0t epoc, lucrarea ar <i <o0t pierdut pentru europeni7 Auropa occidental a rede0coperit Almagest pornind de la ver0iunile tradu0e din arab7 A0t<el, o traducere latin a <o0t realizat de ?arard de Kramone, provenind de la un teCt din =oledo7 Se <ac 0tudii a0upra modelului geocentric al lui Ptolemeu, 0unt con0truite primele ob0ervatoare a0tronomice, e 0tudiat planeta din punct de vedere <izic7 Al-Miruni realizeaz di0tincia dintre a0tronomie i a0trologie7 Al6azen i 2bn al-S6atir realizeaz 0epararea dintre <ilozo<ia natural i a0tronomie7 Se dezvolt primul model non-ptolemaic7 8EE: 0i acea0ta prin opera lui Al6azen 0i Bobacceduddin ]rdi, la care ulterior contribuie 0i 2bn al-S6atir7 A0tronomii arabi pot <i con0iderai precur0ori ai teoriei 6eliocentrice a lui Kopernic78EF: A0t<el, Al-=u0i, n lucrarea +adhirah, aduce o critic modelului geocentric7 A0tronomii arabi au inventat 0i per<ecionat un numr mare de in0trumente, care le permiteau o bun cunotere i ob0ervare a cerului, cum ar <i a0trolabul (con0iderat o adevrat bi4uterie a calculului matematic/, in0trumente de m0urare a timpului (de la cadrane 0olare la mecani0me 0o<i0ticate de orologerie/7 A0trolabul a <o0t inventat de Lipar6 i per<ecionat de ctre i0lamici7 A0tronomul Al->arg6ani a dezbtut problema micrii corpurilor cereti7 Gpera 0a a <o0t tradu0 n latin n 0ecolul al 322-lea7 Xa 0<5ritul 0ecolului al 3-lea, Al-W6u4andi con0truiete un ob0ervator a0tronomic l5ng =e6eran prin intermediul cruia calculez nclinarea eclipticii7 ;n Per0ia, Gmar W6accam ntocmete o 0erie de tabele n 0copul re<ormrii calendarului7 ]n alt mare ob0ervator e0te con0truit la 20tanbul, unde activeaz =a[i al-Din7

Savanii mu0ulmani ai epocii medievale 0unt numeroi: Al-Mattani, Al-Windi, al-La0ib al-Bi0ri (Abu Wamil/, 2bn da6c` al-Bag6ribe, Al-@azi, 2bn Al-Lact6am, Al Miruni, Al-Su<i, Na0ir al-Din al-=u0i, Al-Wa06i, f`ez`da al@_me, ]lug6 Meg, =a[i al-Din, Al-Si4zi7 De o deo0ebit importan a <o0t coala de la Barag6e67 ;n Magdad apare primul ob0ervator a0tronomic7 Al-=u0i pune n eviden, n mod empiric, rotaia =errei7 Xui Al-Mattani i 0e atribuie de0coperirea depla0rii apogeului 0olar, a variaiei diametrului aparent al ace0tuia, introducerea geometriei 0<erice8EV: Geogra ie ?eogra<ii arabi au motenit cunotinele marilor 0avani ai antic6itii, Lerodot, Pliniu0 cel Mtr5n i Ptolemeu7 Printre marii geogra<i putem enumera: Al-Ba0udi: a cltorit n ntreaga lume arab i a combinat i0toria i geogra<ia ntr-o lucrare numit Pajitile de aur\ Al-Makri: n urma cltoriilor 0ale prin Auropa, A<rica de nord i Penin0ula Arabic, elaboreaz mai multe tratate printre care Cartea drumurilor i a regatelor\ Al-2dri0i: de0criere a A<ricii i a Spaniei\ 2bn Mattuta: e<ectueaz cltorii prin Auropa, A<rica, 2ndia, A0ia central i redacteaz o relatare numita Cltorie\ 2bn W6aldun: mare 0avant multidi0ciplinar, con0iderat printele demogra<iei, i0toriei culturale, <ilozo<iei i0toriei, celebru i pentru lucrarea cuno0cut n lumea european 0ub numele Prolegomenon\ Xeon A<ricanul: autorul unei de0crieri minuioa0e a A<ricii7

Avoluia nregi0trat de cartogra<ie, precum i utilizarea bu0olei (de0coperite de c6inezi/ <aciliteaz depla0area negu0torilor i implicit dezvoltarea comerului7

?eber, 0avant i0lamic ce a introdu0 metoda eCperimental n domeniul c6imiei Chimie

;ncerc5nd 0 obin aur, numeroii alc6imiti i0lamici au obinut diver0e 0u0tane noi (de eCemplu acidul azotic/ i au per<ecionat in0trumente i proceduri eCperimentale ca: di0tilarea, 0ublimarea, cri0talizarea, oCidarea, evaporarea, <iltrarea78EI: K6imia cunoate o 0alt deci0iv prin ?eber, care 0e evideniaz prin numeroa0le eCperiene e<ectuate cu diver0e 0ub0tane minerale, vegetale i animale7 ?eber introduce metoda tiini<ic n c6imie7 De a0emenea, poate <i con0iderat printele at5t al c6imiei8ED:, c5t i al indu0triei c6imice i a par<umurilor7 Al-Windi re0pinge teoria tran0mutaiei metalelor 0u0inut de alc6imiti7 Aceea0i teorie p0eudotiini<ic e0te criticat i de ?eber7 Kontribuiile lui @6aze0 0unt comparabile cu cele ale lui ?eber7 ;n lucrarea ,itab#al#Asrar, 0e ocup cu preparea 0ub0tanelor c6imice i utilizarea ace0tora78EH: Pentru a eCtrage diver0e uleiuri, Avicenna utilizeaz metoda di0tilrii7

]n manu0cri0 arab ce de0crie oc6iul, datat n 0ecolul al 322-lea Matematic Kivilizaia arabo-mu0ulman a 4ucat un rol important n i0toria matematicii prin p0trarea i apro<undarea motenirii cla0ici0mului antic7 ACemple: traducerea lucrrilor lui Auclid, preluarea ci<relor indiene, cuno0cute ulterior ca ^ci<re arabe^7 Punctul de plecare al matematicii i0lamice l con0tituie tiin a greac i indian7 Kel mai cuno0cut 0avant i0lamic din domeniu matematicii e0te Al-Lorezmi, care poate <i con0iderat printele algebrei78EZ: Ace0ta introduce notaia ^C^ pentru necuno0cute n algebr7 Batematicienii arabi 0unt cei care inventeaz algebra i n acelai timp introduc i metode de rezolvarea a ecuaiilor7 Batematica e0te utilizat nu numai n a0tronomie i pentru calcularea coordonatelor geogra<ice, dar i n art7 A0t<el, mie0tria realizrii mozaicurilor i a altor ornamente vde0c o bun cunoatere a geometriei7 Alte de0coperiri atribuite arabilor: trigonometria 0<eric, anumite <uncii trigonometrice7

De la arabi provine 0i0temul de numeraie i de notare a ci<relor utilizat aproape n ntreaga lume, dar i introducerea virgulei n 0crierea <raciilor zecimale7 Batematicienii i0lamici au inventat algebra i au <o0t primii care au propu0 metode de rezolvare a ecuaiilor78ET: Xui Gmar Lai`m i 0e atribuie inventarea geometriei algebrice, iar lui Al-=u0i <ormularea aCiomei paraleleolor7 Medicin Articol principal: Bedicina i0lamic7 Av5nd ca punct de plecare cunotinele grecilor, per0anilor i indienilor, medicina arab 0-a dezvoltat i acea0ta mai ale0 prin contribuia unor mari per0onliti ca: Avicenna, Avenzoar, Abulca0i07 Koncepia i0lamic ncura4a 0tudiul medicinei: Pentru fiecare boal, Allah ne d remediul7 Gperele lui Lippocrate, Dio0coride0, Soranu0, Kel0u0 i ?alen au avut un puternic impact a0upra medicinei i0lamice7 Bedicii mu0ulmani au adu0 importante contribu ii n domenii ca: anatomie, medicin eCperimental, o<talmologie, patologie, <armacologie, <iziologie, c6irurgie7 Avicenna pune bazele medicinei moderne7 Prin lucrarea 0a, Canonul de medicin (care va rm5ne o lucrare de re<erin pentru Auropa 0ecolelor care vor urma/, introduce metoda eCperimental i cea a m0urrii n <iziologie7 De a0emenea, i 0e atribuie de0coperirea bolilor in<ecioa0e, introducerea metodei carantinei pentru tratarea ace0tora, a eCamenului clinic, a metodelor de te0tare clinic a 0u0tanelor <armaceutice, prima de0criere a agen ilor patogeni micro0copici7 Xui Avicenna i 0e atribuie prima de0criere tiini<ic a oc6iului uman i a bolilor ace0tuia7 A0te printre primii care 0u0ine po0ibilitatea r0p5ndirii bolilor prin ap 0au prin 0olul contaminat i care realizeaz cla0i<icarea bolilor cu tran0mitere 0eCual7 Avenzoar e0te primul mare c6irurg eCperimental7 2bn al-Na<i0 de0crie circulia 0anguin i pune bazele teoriei <iziologiei circulatorii, n timp ce 2bn al-Xubudi re0pinge teoria umoral7 Al-ga6rahi 0crie ,itab al#+asrif, un tratat de re<erin n domeniul c6irurgiei7 Publicat n 4urul anului 97JJJ, ace0ta de0crie cu minuiozitate o 0umedenie de in0trumente c6irurgicale inventate7 Baimonide, o alt mare per0onalitate, a <o0t medicul per0onal al 0ultanului Saladin7

Savantul per0an Avicenna a introdu0 medicina eCperimental, a de0coperit o 0erie de boli contagioa0e i a de0cri0 mai multe medicamente i ane0tezice empirice Bedicii i0lamici ndeprtau cataracta cu un mileniu mai nainte ca cei occidentali 0 ncerce ace0t lucru7 Ammar ibn Ali din Bo0ul inventreaza un <el de 0ering 6ipodermic pentru tratarea c6irurgical a cataractei7 8FJ: Al-@azi, n lucrarea ,itab fi al#jadari %a#al#hasbah (care va <i de re<erin n europa Gccidental de mai t5rziu/, 0e ocup de ru4eol i variol7 2ntroduce utilizarea alcoolului n medicin7 ;n domeniul c6irurgiei 0-a ocupat de tratarea litiazei renale, abce0ului renal i a altor 0u<erine din domeniul urologiei7 Al6azen de0crie rolul retinei i al nervului optic n <ormarea 0enzaiei de imagine7 Abu Sa6l al-Ba0i6i (cruia Avicenna i-a <o0t di0cipol/ eCplic <aptul c ab0orbia alimentelor are loc n inte0tine, nu n 0tomac7 Avenzoar utilizeaza tubul ga0tic i introduce 6rnirea arti<icial7 Bedicii arabi utilizau lava4ul ga0tric n caz de otrvire 0au intoCicare7 Pentru tratarea <racturilor, Abulca0i0 introduce banda4ul g6ip0at, utilizat i a0tzi n lumea modern7 Procedura inoculrii era de4a cuno0cut de medicina i0lamic7 Acul c6irurgical a <o0t inventat i de0cri0 de ctre Al-fa0im, n 4urul anului 97JJJ i a <o0t utilizat pentru ndeprtarea cataractei7 K6irurgul irakian Ammar ibn Ali al-Bah0ili a inventat 0eringa <olo0ind un tub de 0ticl7 >irul de catgut a <o0t inventat de Al-fa0im i e0te utilizat i a0tzi7 ;n ceea ce privete anti0epticele i ane0tezicele, nc din 0ecolul al 3-lea, i0lamicii utilizau alcoolul ra<inat ca agent anti0eptic n 0copul tratrii rnilor7 Ane0tezia modern tot de ei a <o0t inventat i dezvoltat7 Ai au <o0t primii care au utilizat ane0tezice admini0trate pe cale oral 0au 0ub <orm de in6alri7 A0t<el, Avicenna utilizeaz ane0tezicele orale pe baz de opium7 Arabii au dezvoltat o va0t reea de 0pitale7 ;n ceea ce privete etica medical, una din importantele tr0turi ale 0i0temului 0pitalice0c medieval i0lamic o con0tituie 0tandardul nalt al actului medical7 Spitalele aveau 0aloane 0eparate, 0pecializate pe anumite categorii de boli7 Se tratau nu numai bolile 0omatice , ci i cele p0i6ice7 Di0puneau i de <armacii care acordau n mod gratuit medicamente celor internai7 Xa tratarea pacienilor nu 0e <ceau di0criminri legate de 0ituaia <inanciar a ace0tora7 Numai per0onalului cali<icat i autorizat i era permi0 0 practice actul medical7 ;n cadrul 0pitalelor, lucrau i 0tudiau i viitorii medici7 ;n ace0t 0cop, 0pitalele di0puneau de 0li de con<erine i biblioteci7 A0t<el, biblioteca din cadrul 0pitalului =ulum, <ondat n Kairo n anul ZHE, coninea pe0te 9JJ7JJJ de cri7 Spitalele care 0-au con0truit n Auropa n perioada de dup cruciade au avut ca model pe cele din Grientul Bi4lociu7

Banu0cri0 arab din 0ecolul al 3222-lea de0criindu-l pe Socrate alturi de di0cipolii 0i !izic Studiul <izicii eCperimentale ncepe cu Al6azen, care 0crie +ezaurul optic, lucrare ce devine de re<erin n i0toria <izicii a0emeni P6ilo0op6iae Naturali0 Principia Bat6ematica a lui 20aac Nehton i care dezbate probleme din domeniul opticii cu mult nainte ca @oger Macon, Xeonardo da 1inci i Jo6anne0 Wepler 0 pun bazele opticii tiini<ice europene7 A0t<el, n tratatul de optic, Al6azen demon0treaz c 0enzaia de vedere e0te dat de razele de lumina incidente n globul ocular, argument5nd natura <izic a luminii7 ;n ace0t 0en0, poate <i con0iderat printele p0i6o<izicii i al p0i6ologiei eCperimentale7 Betoda tiini<ic eCperimental e0te abordat i de Al-Miruni, un alt precur0or al lui Nehton, dar n ceea ce privete legile micrii, legi de0coperite i 0tudiate i de Al6azen i Avicenna7 Ali mari <izicieni i0lamici: Al Mag6dadi (a dedu0 naintea lui Nehton Principiul al 22-lea al mecanicii/, 2bn Ma44a6 (principiul aciunii i reaciunii/7 >raii Man_ B_0` (Jab<ar Bu6ammad ibn B_0` ibn S6`kir/, Al6azen i AlW6azini 0unt precur0ori ai lui Nehton n domeniul legii gravitaiei7

Averroe0, 0avant i0lamic, ntemeietorul colii <ilozo<ice care i va purta numele i va in<luena <ilozo<ia european "otanica i zoologia Arabii traduc celebrul tratat iDe Bateria Bedicaj al lui Dio0coride i aduc contribuii n0emnate n dezvoltarea <armacologiei7 ]tiliz5nd alambicul, di0tileaz o 0erie de 0ub0tane noi precum e0ena de tranda<iri7 =ot arabilor le datorm eCtinderea culturilor de tre0tie de za6r i bumbac7 G alt contribuie a lumii i0lamice o con0tituie apariia grdinilor botanice, care erau at5t loc de aclimatizare, c5t i de 0tudiu al plantelor7

;n ceea ce privete zoote6nia, 0 menionm calul pur 05nge arab,8F9: celebru n ntreaga lume7 K5teva lucrri celebre din domeniu: 2bn Mak6ti06u, Cartea proprietarilor de animale Al-fazhini, -inunile creaiei

Aplicakie a geometriei n art: mozaicul i0lamic !ilozo ie Savanii i0lamici au tradu0 opere <ilozo<ie aparin5nd unei multitudini de culturi: K6ina, 2ndia, ?recia antic7 Averroe0 concepe o enciclopedie medical i aduce comentarii i completri ntregului 0i0tem ari0totelician7 AlWindi, con0iderat primul mare <ilozo< al i0lamului, 0tudiaz de a0emenea <ilozo<ia cla0ic antic i e0te ntemeietorul g5ndirii matematice n cadrul <ilozo<iei - logica7 >ilozo<i arabi ca Al-Windi, Averroe0 i per0ani ca Avicenna au 4ucat un rol important n p0trarea operelor lui Ari0totel7 2deile lor <ilozo<ice, libere de orice in<luen religioa0, a4ung 0 <ie dominante n lumea cretin i mu0ulman7 Aceti <ilozo<i au preluat idei i din zona eCtrem-oriental, K6ina, 2ndia7 Xa toate ace0tea, prin contribuiile proprii acei <ilozo<i au creat diver0e coli i curente ca: averroi0mul, aviceni0mul, ,alam, $i&as i altele7 ;n Spania mu0ulman, ace0te lucrri au <o0t tradu0e n ebraic, latin, ladino, a0t<el contribuind la dezvoltarea ulterioar a <ilozo<iei europene7 Alte per0onaliti importante au <o0t: Boi0e Baimonide, cel mai de 0eam nelept al iudai0mului din acea0t perioad, Al-Ja6iz: un adevrat pionier al evoluioni0mului, 2bn =u<acl, unul dintre cei mai mari g5nditori andaluzi, Al-?6azali, care l-a in<luenat pe Baimonide0 i c6iar <ilozo<i medievali ca =oma de A[uino i mai t5rziu pe @ena De0carte0 care n al 0u .iscurs asupra metodei continu ace0te idei7 Arta Kon<orm preceptelor Koranului, artitilor le era interzi0 utilizarea <igurilor umane n arta religioa07 Ace0tia au dezvoltat un 0til al <igurilor geometrice i care continea ver0uri din Koran, 0ub <orma caligra<ic, ce vor mbogi mo0c6eile7 Arte plastice Arhitectura

Bau0oleul =a4 Ba6al, con0truit n perioada 2mperiului Bogul

Kupola domului din 2eru0alim, numit i mo0c6eea lui Gmar Punctul de plecare al ar6itecturii arabe l con0tituie arta bizantin7 Sunt preluate domurile i arcadele, care n<rumu0eeaz oraele arabe7 ]n eCemplu gritor l con0tituie Domul din 2eru0alim, una dintre cele mai vec6i mari edi<icii i0lamice7 ;n ceea ce privete ornamentele geometrice utilizate, artitii arabi erau maetri n aplicarea acelei geometrii cva0icri0taline, domeniu care va <i iniiat de oamenii de tiin occidentali abia n 0ecolul al 323-lea7 8FE: #iteratura Xiteratura are dou direcii: opere bazate pe Koran i pe tradiia i0lamic poezii care de0criu drago0tea i bucuria de tri pove0tiri din alte culturi tradu0e i adaptate 0tilului i0lamic, 0pre eCemplu / mie i una de nopi7

Prin 0ecolul al 3-lea 0e con<igureaz 0tilul epic, care, patru 0ecole mai t5rziu, atinge apogeul7

2bn =u<ail 0crie primul roman de <iciune arab, intitulat Hav& ibn 0a1dhan (^P6ilo0op6u0 Autodidacticu0^/ i acea0ta ca r0pun0 la lucrarea 2ncoerena filozofilor a lui 2bn al-Na<i0, care poate <i con0iderat primul roman 0cience<iction din i0toria literaturii7 Ximba per0an devine o limb literar i e0te 0cri0 cu caractere arabe, iar literatura ace0teia cunoate o perioad de n<lorire7 Se a<irm poei ca: @udaki, Da[i[i, >irdol0i7 Muzica

Bandolina ptrunde n lumea arab =eoriile i modurile muzicale elaborate n lumea arab 0unt 0tr5n0 legate de matematic (teoria propor iilor/, de a0tronomie i a0trologie (con<orm principiului etic care 0tabilete corelaiile dintre diver0ele pr i ale univer0ului/7 De a0emenea, muzica intervine i n actul terapeutic7 S $ritul Epocii de Aur Declinul Apocii de Aur debuteaz nc din perioada lui al-Bubta0im, c5nd ncepe 0 0e produc o di0ipare a puterii monar6ice7 Invazia mongol ;n 9EIZ, mongolii au invadat 2mperiul 20lamic di0trug5ndu-i capitala7 Barile realizri ale i0lamului au <o0t continuate de Spania mu0ulman, Agipt i ulterior de Auropa, dar, pentru 0paiul arabic, epoca de aur 0e nc6eie7 %ote

1. 2. 3.

& A6mad d La00an, >actor0 Me6ind t6e Decline o< 20lamic Science A<ter t6e SiCteent6 Kenturc 7

Acce0at la 9V7JD7EJJT & Al-20lam7com & @5u 0ituat ntre W5rg5z0tan i Waza60tan7

4. 5.

& =6e 20lam Pro4ect7 & ACi0tau i n Agiptul antic acele temple de relaCare, n care 0e practica 6ipnoza, ridicate 0ub

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22.

in<luena lui 2m6otep, iar n ?recia antic acele temple ale lui A0clepio0, dar toate ace0tea aveau mai mult un caracter 0piritual i nu unul medical ca n cazul lumii i0lamice7 & Kon<orm =6e ?uinne00 Mook G< @ecord0, publicat n 9TTZ, 2SMN J-IIF-IHZTI-E, p7EVE7 & Datob Dzulki<li Abd @azak, fue0t <or Wnohledge, Neh Sundac =ime0, F iulie EJJI7 & Science in 20lamic p6ilo0op6c & Bu0lim Scienti0t0 & =6e ?lobali0ation o< Krop0 & Li0torc o< Science and =ec6nologc in 20lam & A6mad d La00an, =ran0<er G< 20lamic =ec6nologc =o =6e We0t & >ocu0 on t6e 0lave trade, MMK Neh0, F 0eptembrie EJJ9 & Xehi07 @ace and Slaverc in t6e Biddle Aa0t, GC<ord ]niv Pre00 9TTV7 & Bu0limLeritage7com & Paul 1allelc, Loh 20lamic 2nventor0 K6anged t6e World, =6e 2ndependent, 99 martie EJJD & ]niver0itc o< Wcoming & Anccclopedia Mritannica & Andreh J7 Koul0on, , Delivering Aducation, Loover 2n0titution7 Acce0at la EE7997EJJZ & ?orini, @o0anna (Gctober EJJF/7^Al-Lact6am t6e man o< eCperience7 >ir0t 0tep0 in t6e 0cience

o< vi0ion^ (pd</7 Journal o< t6e 2nternational Societc <or t6e Li0torc o< 20lamic Bedicine E (V/: IFmII 8II:7 @etrieved on EJJZ-JT-EI7 & David Agar (EJJ9/7Arabic Studie0 in P6c0ic0 and A0tronomc During ZJJ - 9VJJ AD7 ]niver0itc

o< Jcvn0kcln7 & Ghen ?ingeric6, 20lamic a0tronomc

23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32.

& ?eorge Saliba (9TTT/, W6o0e Science i0 Arabic Science in @enai00ance Auropeo & 2lia0 >ernini, 20lamic Science, A Mibliograp6c o< Sc6olar0 in Bedieval 20lam & Li0torc o< Science and =ec6nologc in 20lam, =ec6nologc =ran0<er in t6e K6emical 2ndu0trie0 & Wzzz7tripod7com & Wzzz7=ripod7com & Seri06 Nani0etti, >at6er o< algorit6m0 and algebra & Xb5ge dbor de0 0cience0 arabe0 & 2bra6im M7 Sced P6D, ^20lamic Bedicine: 9JJJ cear0 a6ead o< it0 time0^, 3ournal of the

2nternational Societ& for the Histor& of 2slamic -edicine (EJJE/: E-T7 & Animale7ro & Ste<an Anitei, =6e 33t6 Kenturc fua0icrc0talline ?eometrc >ound in Bedieval 20lamic =ile0

@evi0ta =eologic 9 p EJ9E Kum citam: Pro<7 Dr7 Mori0 M7 Mra4oviq, ^S<7 2oan Dama0c6in m ACperienka g5ndirii^, 4evista +eologica, nr79pEJ9E, p7IZ-DV

S ' Ioan (amaschin ) E*perien+a g$ndirii Pro<7 Dr7 Mori0 M7 M@AJG12rs

;nc din introducerea crkii cu un titlu deo0ebit de 0emni<icativ +hin5ing in the -iddle Ages de Alain de Xibera 89: (care e0te de <apt o continuare a renumitului 0tudiu al lui Xego<< a0upra intelectualilor din anul 9TIH 8E:/ ne con<runtm cu ntrebarea ab0olut legitim dac n Avul Bediu eCi0t 0au nu g5nditori7 ACperienka g5ndirii ti nokiunea de autor ti creativitate n Avul Bediu <ac parte dintre acele contradickii legate de civilizakie care au <o0t p0trate mult dup antic6itate n noile condikii 0pirituale ti i0torice7 ?5ndirea apare n noile orientri nu ca un proce0 autonom, ci ca <c5nd parte din practici 0peci<ice n cadrul cerinkelor ti atteptrilor reprezentative, n 0pecial teologice7 Noi computi 0unt caracteri0tici g5ndirii medievale m computi n care <ilo0o<ia 0e tran0<orm n teologie, arta n mime0i0 al mime0i0ului, literatura n practica rugciunii 8F:7 Dar, ce anume 0emni<ic ti indic un 0i0tem de cunoattere 0peci<ic, a crui armonie di0creditat e0te de0cri0 n de<inikiile epocii moderne prin termeni precum: tran0<ormare, compilare, pregtire ti ata mai departeo Kci imagi0trij 0cola0tici, conttiinka lor de 0ine de a <i un tip di0tinct de g5nditori m intelectuali n univer0itki ti mn0tiri, colegii ti tcoli (de0eori 0-a nt5mplat 0 <ie pe acelati 0ubiect ti domeniu/, au provenit nu at5t dintr-o criz teologic, c5t dintr-o criz academic, care a <o0t accelerat at5t de traducerile teCtelor lui Ari0totel, c5t ti de revolukia urban din 0ecolul al 3222-lea7 Keea ce a aprut dup criza academic e0te o con0ecink a proce0ului de 0ecularizare, n care Divinul devine pro0cri0, iar Deu0 revelatu0 devine Deu0 ab0conditu0 datorit <orkelor centri<uge ale noului 0ecol7 A <ilo0o<a (p6ilo0op6ein/ n cadrul credinkei ti a medita n Avul Bediu n @0ritul Auropei, n cadrul common%ealth-ului bizantin nu e0te acelati lucru ti nici nu are aceleati con0ecinke ca n Apu07 Botivele ace0tui <apt 0unt numeroa0e, n0 mai ale0 i0torice, iar eu le-at numi ieleni0ticej7 ui ace0t lucru nu n0eamn altceva dec5t a 0pune c Mizankul, n lunga 0a i0torie de o mie de ani, dup cum 0e 0pune de obicei, nu 0-a mutat ti nu a <o0t 0eparat de cercul civilizakiei antice7 Kea mai bun dovad a ace0tei atitudini 0unt programele educakionale bizantine, precum: 6iblioteca lui P6otiu08V: ti leCiconul din 0ecolul al 3-lea, intitulat Suda, n care predomin autorii ti teCtele antice ti unde eCi0t doar c5teva 0ur0e medievale bizantine 8I:7 Demo0tene ocup acelati loc ca ti S<5ntul ?rigorie de Nc00a, Apoloniu0 Di0colu0 ti Armogene din =ar0 0unt 0tudiaki ti citiki ca ti cei mai buni 0criitori crettini7 Putem 0pune mpreun cu Bario0 Megzo0 c Ari0totel ti Platon nu 0unt n Kon0tantinopol 0criitori antici, ci bizantini, n m0ura n care ar trebui 0 vorbim de0pre teologia patri0tic ca teologie ari0totelian 8D:7 Prezenka lor permanent n lumea bizantin a 0u0kinut 0tructural un 0i0tem de educakie care va deveni univer0al ti bazat pe lingvi0tica antic general ti pe tradikia <ilo0o<ic7 Kel mai bun eCemplu de g5nditor reprezentativ bizantin de tip r0ritean e0te S<5ntul 2oan Dama0c6in7 ;ntocmai n per0oana ti activitatea 0a 0e reune0c cele dou elemente importante, opu0e pro<ilului intelectual al g5nditorilor medievali occidentali7 Ace0tea 0unt: ncrederea puternic ti competent n tradikiile <ilo0o<ice antice ti derogarea icono<il a oricrei <orme de 0ecularizare 8H:7 2oan Dama0c6in e0te ntruc6iparea unui g5nditor bizantin care, cu o uturink uimitoare a reapropriat ti a tran0<ormat mottenirea <ilo0o<iei antice crettine7 De aceea a <o0t ade0ea numit iteologul recapitulriij 8Z: de ctre

g5nditorii bizantini7 A0te deci intere0ant c tocmai 0i0temul de cunoattere al lui Dama0c6in a <o0t 0ube0timat de Jaro0lav Pelikan, care l-a evaluat ca <iind itern ti vagj 8T:7 Deti remarc <aptul c opera lui e0te <oarte departe de nc6eierea 0cola0ticii, Pelikan aparkine grupului de teoreticieni care repet o direckie ce a cali<icat opera lui Dama0c6in ca iun conglomerat de elemente de <ilo0o<ie ti patri0tic greac 89J:7 =otuti, problema dependenkei lui Dama0c6in de o tradikie anterioar e0te ade0ea evidenkiat n mod necritic ca o c6e0tiune de importank maCim, care mpiedic n mare m0ur nkelegerea concepkiei 0ale7 Bai mult, caracterizarea celui mai mare volum al operei 0ale ca <iind o icompilakiej nu pare 0 a4ute la identi<icarea 0tructurii interne ti a conceptelor de baz care 0trbat opera 0a7 ;ntreaga dezbatere a0upra originalitkii lui Dama0c6in, care continu ti a0tzi ti care indic drept unic criteriu al operei 0ale o nokiune de ieclecti0mj, 0u0kine c Dama0c6in e0te ultimul dintr-o mulkime de Prinki greci, care, pur ti 0implu, a ab0tractizat ti a repetat, c6iar cu 0ucce0 lucrrile predece0orilor 0i7 Acea0t c6e0tiune e0te ti mai important, ntruc5t lucrrile lui Dama0c6in au avut un impact ma4or a0upra g5ndirii bizantine, au <o0t tradu0e ti di0cutate n lumea i0lamic ti <ak de care nici c6iar <ilo0o<ii latini, n cea mai mare parte 0cola0tici, nu au rma0 indi<erenki7 Ku eCcepkia intere0ului de nkele0 p5n la urm care a <o0t declantat datorit in<luenkei lucrrii lui Dama0c6in a0upra gramatologiei Mi0ericii, teologiei ti i0toriei ideilor crettine, acea0t lucrare 0-a con<runtat ade0ea cu un anume <el de paternali0m, pentru c a <o0t con0iderat primul eCemplu 0emni<icativ al 0cola0tici0mului din Avul Bediu t5rziu ti primul model real de compendii teologice din 0ecolele al 322-lea ti al 3222-lea7 Bodelul de i0ummaj 0cola0tic a <o0t reprodu0 de =oma dvA[uino din conceptul de cunoattere enciclopedic colectiv creat de S<5ntul 2oan Dama0c6in7 =otuti, de0eori c6iar ti a0t<el de lecturi ti 0arcini ampli<ic corelarea cu 0cola0tici0mul medieval cu privire la aplicarea metodelor ti nuankelor ari0toteliene n Dama0c, mai degrab dec5t eCplorarea di<erenkelor <undamentale dintre ace0te dou di0cur0uri teologice7 Aclecti0mul patri0tic, de0pre care vorbim, e0te un tip de eclecti0m aproape di<erit, dac e0te 0 l comparm cu cel din perioada Antic6itkii t5rzii, ti e0te total opu0 0increti0mului de orice <el7 Acel tip de eclecti0m patri0tic cuprinde ntreaga <ilo0o<ie bizantin n di<erenkierea 0a vizual dintre ari0toteliani0m ti platoni0m, care l-a condu0 pe Dama0c6in n mod repetat mai aproape de primul caz, n0 care, uneori, l-a <cut 0 <ie o eCcepkie platonic7 =otuti, nu ne lip0eau a0t<el de interpretri ale lui Dama0c6in, care au dorit 0 l con0idere reprezentant al ineoplatoni0mului crettinj 0au ca eCemplu remarcabil de mi0tici0m ti de logic ari0totelian n zona dogmei crettine 899:7 Deti ambele motive anterioare au avut primul ti deci0ivul impact n abordarea per0onalitkii lui Dama0c6in, ace0tea au determinat parkial ti o metod a ace0tei 0peculakii ti abordri7 Capitolele 7ilosofice 8.ialectica9, care 0unt ade0ea privite ca un tip de <undament <ilo0o<ic al dogmei, accept cu 0ucce0 ceea ce 0e c6eam antic ( n opozikie <ak de lecturile 0cola0tice ale lui Ari0totel/ ti promoveaz iproce0ul de controlare, di<erenkiere ti gre<arej a conceptelor ti categoriilor <ilo0o<ice89E:7 S ne aducem aminte c Dama0c6in a de0coperit un 0en0 al conceptelor teologice ti <ilo0o<ice elementare, precum, ie0enkj-i naturj, i6cpo0ta0i0j-iper0oanj-i6omou0io0j ti ata mai departe7 Acea0ta ne conduce ntr-un 0pakiu al declarakiei ti de<inirilor <ilo0o<iei ti teologiei n Avul Bediu ca perioad n care Dama0c6in a trit ti a activat7 Prima ti principala problem e0te de<inirea <ilo0o<iei ti di<erenkierea 0a de teologia crettin n di0cur0ul lui Dama0c6in7 iDeci, dac acea0t lucrare ar putea <i numit 7 nt na Cunoa:terii, eu cu 0igurank nu voi 0pune c e0te a mea, ci o voi aduna ti voi 0coate ceea ce oamenii divini ti nkelepkii au vorbit pe alocuri7 Atadar, ar trebui 0 cunoattem de<inikia eCact a ceea ce e0te <ilo0o<iaj89F:7 Str5n0 legat de ace0t 0ubiect e0te c6e0tiunea utilizrii limba4ului <ilo0o<ic ti o nou rede<inire a categoriilor <ilo0o<ice prin intermediul comentatorilor lui Ari0totel, mai ale0 0crierile 0ale de0pre logic, ti prin meditakia meta<izicii neoplatonice7 Primul r0pun0 i0toric ar <i un memento c n vremea lui Dama0c6in relakia dintre ace0te dou 0pakii a <o0t cu totul di<erit <ak de 0ituakia actual7 ;n mentalitatea bizantin 0ocietatea, politica, <ilo0o<ia, arta, viaka de zi cu zi 0unt o 0ingur unitate i0toric, iar omiterea ace0tui eveniment limiteaz nkelegerea corect a problemei dintr-o cronologie di<erit7 Ke anume determin autenticitatea unei probleme <ilo0o<ice: conteCtul 0u,

di<erenkierea terminologic 0au r0pun0urile o<erite de teCt indi<erent de ipoteza inikialo Ar putea 0 <ie un teCt <ilo0o<ic caracterizat drept <ilo0o<ic 0au teologic, n ambele cazuri, c5nd e0te independent de metod ti c5nd ncearc 0 0olukioneze ti 0 revoce o c6e0tiune <ilo0o<ico Nu-i ata c un 0pakiu 6ermeneutic al <ilo0o<iei e0te 0uprimat ti adu0 la ab0urd n cazul n care ignor, omite ti dezactiveaz n mod pragmatic anumite zone marginale care 0e ntrune0c n miezul dilemei, n momentul n care e0te de0c6i0 o nou problem relativ cu uturink ti <r pregtirea core0punztoareo Nu-i ata c 0copul 6ermeneutic <ilo0o<ic e0te nkelegerea pe c5t de mult po0ibil, veri<icarea oricrei decizii ti recon0iderarea limitelor g5ndiriio ;n acea0t de0centralizare ti policentricitate e0te o<erit o tran0parenk a granikelor dintre g5ndirea <ilo0o<ic ti cea teologic7 Aclecti0mul patri0tic al lui Dama0c6in are un criteriu de diagno0ticare prin care <iecare g5nd trebuie 0 <ie ate0tat ti veri<icat, iar ace0t criteriu e0te o eCperienk ti eCperienka 0a per0onal7 Statutul cunoatterii e0te determinat de Dama0c6in n baza eCperienkei 0ale per0onale7 =otuti, ace0t lucru nu n0eamn c eCperienka 0a per0onal, n 0ubiectivitatea 0a, e0te un criteriu epi0temologic ca atare pentru c include eCperienka tuturor celor inikiaki de Du6ul S<5nt7 Potrivit =atlui, nokiunea de eCperienk include percepkia 0enzorial a tuturor lucrurilor, a <iecrei <iinke ti eCi0tenke, inclu0iv Dumnezeu7 iwNu voi 0pune oricex (ceea ce e0te al meu ti ce e0te nou/, deoarece cred c ceea ce 0e 0pune de0pre =ran0cendent e0te adevrul, con<irmat de caracterul ierurgic al <iecrei <ilo0o<ii crettinej, ne nvak Dama0c6in n primele <raze din introducerea 0a la .ialectica. iDar de vreme ce rodul nea0cultrii e0te moartea, iar di0cipolul a0culttor ti mode0t al lui Lri0to0 devine eCaltat ti primette Larul iluminrii ti, de0c6iz5ndu-ti gura, devine plin de Du6, iar mintea 0a devine curat ti primette darul de a gri de ndat ce ti de0c6ide gura, dar devine cel prin care griette Du6ul S<5nt, pentru toate ace0tea, 0upun5ndu-m lui Lri0to0 n <avoarea ta, Kel care 0tp5nette n mi4locul no0tru, m 0upun poruncii tale ti mi de0c6id gura, 0per5nd ca, prin rugciunile tale, 0e vor umple de Du6 ti c nu voi gri vorbe ce 0unt rodul propriei mele minki, ci al Du6ului S<5nt, Kel ce i lumineaz pe cei orbi, grind ti eCprim5nd ceea ce Al mi va drui miej89V:7 Dama0c6in e0te un teolog care eCprim n mod liturgic 0emni<icakia @evelakiei lui Dumnezeu, e0te un iliturg6i0itor al Simkirii lui Dumnezeuj7 ACi0t trei proceduri metodologice care iau nattere dintr-o a0t<el de pozikionare teologic7 ;n primul r5nd: ncrederea n eCperienk, n al doilea r5nd: evocarea tradikiilor ti n treilea r5nd: <olo0irea complementar ti 0electiv a cunoatterii <ilo0o<ice7 Bai mult, opera lui Dama0c6in o<er un 0tudiu <ilo0o<ic integral, deoarece rezum metodic tradikiile teologice ti <ilo0o<ice anterioare7 Scrierile lui Dama0c6in dezvluie cunoa:terea cunoa:terii, precum ti cunoatterea problemei relakiei dintre cunoa:tere, tradi;ie :i revela;ie. G a0emenea lectur ti nkelegere e0te con0ecinka eCperienkial a acelei tradikii iagrap6a dogmataj, n care doar adepkii botezului vor <i introduti7 De <apt, la Dama0c6in avem un caz de i0torie perceptiv a numino0ului 0au, cu alte cuvinte, avem de-a <ace cu ceea ce S<5ntul 1a0ile cel Bare numea dogm 0au ceea ce Augu0tin a 0tabilit ca <iind iverbum interiu0j7 =radu0 de dictonul 6ermeneutic, am putea 0pune c tot ceea ce e0te univer0al nu poate <i 0pu0 <r rgaz 0au iverbu0 0ignatu0j nu core0punde n totalitate unui iactu0 eCercitu0j7 Alabor5nd nokiunea de dogm, S<5ntul 1a0ile 0-a opu0, de <apt, principiului de sola scriptura care, 0ecole mai t5rziu, n redackia prote0tant de ttiri a lui Xut6er, va deveni principiul univer0al al 6ri0tologiilor polimor<e89I:7 Principiul con<orm cruia Scripturile 0unt sui interpres ipsius, adic <ak de care nkelegerea ti dezvluirea ntregului element are loc ntotdeauna n acel literal verbum, va duce lip0 de acea tradikie patri0tic 0acramental7 ui acela e0te Adevrul-c6eie relevat de Dumnezeu 0au, dup cum de<inette epi0copul Atana0ie Jevtic, itradikia vie e0te eCperienka permanent inacce0ibil ti cedarea n <aka tainei acelui lucru care <ace credinka ti practica Mi0ericii 0au, mai bine zi0, tradikia viekii ti credinkei Mi0ericii ca Bi0ter al lui Dumnezeu ntru Lri0to0j89D:7 ;ntr-una dintre cele mai renumite citate patri0tice, cea a S<5ntului 1a0ile cel Bare din lucrarea 0a .espre Sf ntul .uh89H:, g0im e0enka teologiei ortodoCe: iXegat de nvkturile ti predicile care 0e kin n Mi0eric, unele

dintre ace0tea le avem ca nvkturi 0cri0e, iar altele le-am primit prin tradikia apo0tolic n tain ( n 0ecret/7 Ambele au aceeati putere ti n0emntate pentru Dreapta Kredink (c<7 ( +im F, 9D/7 ui ace0t lucru, de0igur, nu l va nega nimeni care are c6iar ti o pukin eCperienk legat de in0titukiile bi0ericiij7 De <apt, avem de-a <ace cu o teologie ambigu care poate <i nkelea0 doar n cadrul Mi0ericii pentru c iuna e0te dogma, alta e0te kercgma7 Prima trebuie kinut 0ub tcere, iar cealalt trebuie 0 <ie anunkat n mod publicj (yzz{ |y} ~| yzz{ }|7 =o |y} y, ~ }| ~{/7 Xegitimitatea celor dou (tcerea ti anunkul public/ provine dintr-un ieCce0 cre0c5nd al 2n<inituluij, din 0imkul ;nkelegerii, care 0e 0epar de mani<e0tarea 0au de prezenka eCi0tenkei 89Z:7 K6e0tiunea originalitkii g5ndirii S<5ntului 2oan Dama0c6in, precum ti originalitatea tipului bizantin de g5nditor, n general, reprezint doar un a0pect peri<eric n acel di0cur0 i0torico-<ilo0o<ic n care eCi0t un imperativ <ilo0o<ic, <aptul c e0te permi0 a g5ndi ti a vorbi doar detatat ti neimplicat n niciun <el de certitudine, c6iar dac ar <i vorba de0pre certitudinea divin7 2ar pentru un bizantin, mai ale0 pentru unul cum a <o0t S<5ntul 2oan Dama0c6in, <r implicare nu poate eCi0ta nici o cunoattere a adevrului ti a viekii7

89:

7 <=>?=@= A >BCDECF GCHA, 7 7 , : , EJJI, 7 H7

De <apt, Xe ?o<< e0te un reprezentant al marii generakii de i0torici <rancezi, medievalitti eCcepkionali, care au <o0t orientaki ctre 4urnalul iAnnale0j, iar ace0t lucru a 0c6imbat demer0ul metodologic n cercetarea proce0elor i0torice, pun5nd accentul pe ata-numitele analize ale ii0toriei totale ti nu a0upra <aptelor ti c6e0tiunilor 0peci<ice7 1ezi Jac[ue0 Xe ?o<<, Srednjove5ovna civilizacija zapadne Ivrope, Jugo0lavi4a: Meograd, 9THV7 Jac[ue0 Xe ?o<<, 2ntele5tualci u srednjem vije5u, gagreb: Je0en0ki i =urk, EJJT7
8E:

Bai mult in<ormakii de0pre a0pectele noii e0tetici n 0tudiul: , J>@C@=HK L@KMK NBHGC. OPQ?QRC@. S?KTCU= OGRA>@=U, : , , EJ9J, p7 9T <<7
8F:

A0te intere0ant <aptul c n 6iblioteca lui P6otiu0, care con0t n comentarii ti rezumare a EHT de lucrri, doar oatru dintre ace0tea 0unt 0cri0e dup anul DJJ e7n7
8V: 8I:

1ezi: , V=WKU@=X>HK HE=TCGQ>@ HKQ HB=GQ QR?CDK?Q, 7 7 , , EJJT, p7 E97

1ezi: y}{- }z{- |{-, YZ[\]^_` abZ YZ_\c^Z_`7 zz- }- |} z{{ - }-, , ~- zzy }y, EJJJ, p7 99D
8D:

Avernice<< vorbette de0pre relakia dintre iconocla0m ti 0ecularizare doar n trecere7 1ezi: 77 , V=WKU@=X>HK d=?Q>Qd=XK, 7 , , EJJT, HD7
8H:

Barco0 Augenico0, About the other 1uotations to the -anuel Caleca (Kanonicu0 ?raecu0 VT, 7 DV: GC<ord, Moldleian Xibrarc/7 Nu trebuie 0 negli4m <aptul c cultura antic6itkii t5rzii a realizat de <apt o pregtire pentru codi<icarea tradikiei doctrinare, cre5nd o 0erie de compendii ti compilakii7
8Z:

Kitat con<orm cu: , eCQ?QR=XK = d=?Q>Qd=XK A V=WKU@=X=. fPQB QHQ @CQ?QgHC FC@QD=HC A DAhQGUQX =>@QB=X= PQWUC V=WKU@=XC 8i2jkij9, ECRQGC >=>@CFK@>HC Q>UQGC = =>@QB=X>H= BKWGQX, p , , EJ9J, p7 FH7
8T:

2bidem, p7 FH7 Ar trebui 0 menkionm totuti eCcepkia lui Nico0 Bat0uca0, care n lucrarea 0a 2storia 7ilosofiei 6izantine, contrar curentului dominant, 0-a re<erit la <ilo0o<ia lui Dama0c6in ca <iind remarcabil ntr-un 0ecol (0ecolul al 1222-lea e7n7/ care a integrat, n cel mai bun mod po0ibil, a0pirakiile g5ndirii bizantine p5n la acea vreme7 Bulki bizantinologi 0e re<er la 0ecolul al 1222-lea prin termenul aparkin5nd lui ?ibbon, ca <iind icel ntunecatj7
89J:

 Aici m re<er la c5teva a<irmakii generale: 7 {|{-, lZm_^_lb n\ obnpq\ ab n_ r^_] s\_`, 9, (: {zzy}{-, 9TFJ/, p7 FZ9-FZI, A von 2vanka, Plato christianus (Pari0: Pu<, 9TVZ/, ITE-ITF\ ?7 De @uggiero, Storia della filosofia, Ep (Mari: Xaterza, 9TVD/, p7 9IJ-9II7
899: 89E

7 y{-, iy } - |{}- -j, EH (9TZE/, p7 FV9-FHE7 S<5ntul 2oan Dama0c6in, .ialectica, IFE A7 S<5ntul 2oan Dama0c6in, .ialectica, IEV M7

89F:

89V:

1ezi nokiunea Lri0tologiilor polimor<e de la nceputul crettini0mului n articolul: Paul >o0ter, iPolcmor<ic K6ri0tologc, it0 origin0 and development in earlc K6ri0tianitcj, 3ournal of +heological Studies, NS, vol7 IZ, Pt 9, aprilie, EJJH
89I:

A 0e vedea , t=GQ PBCDKEC A NBHG=, 7 \ , , 7 , 9TTZ, p7 9TH <<7

89D: 89H:

S<5ntul 1a0ile cel Bare, .espre Sf ntul .uh, K6 EH, DD7p A7 Xevina0, ,ad 6og upada u miuljenje, N2P ?la0 Lecegovine, =rebin4e, EJJZ, p79J9\

89Z:

S antul Ioan (amaschin, aparator al cultului s intelor icoane

Sfantul Ioan Damaschin, aparator al cultului 0<intelor icoane

]na dintre ultimele mari controver0e legate de 0<ar0itul epocii 0inoadelor ecumenice 0i al perioadei patri0tice e0te aceea legata de problema 0<intelor icoane7 Secolele al 1222-lea 0i al 23-lea au pu0 la grea incercare Mi0erica cre0tina prin erezia iconocla0ta7 2conocla0mul a <o0t o mi0care compleCa, cu repercu0iuni politico-admini0trative dureroa0e pentru imperiul bizantin, <apt ce a atra0 atentia multor bizantinologi 0i teologi, care au eCplicat intr-un <el 0au altul evenimentele legate de per0ecutia 0<intelor icoane7 2conocla0mul apare 0ub imparatul Xeon 222 20aurul (H9H-HV9/, care in anul HED promulga un edict impotriva icoanelor 7 Se pare ca ace0t edict a <o0t precedat ^de o veritabila campanie de propaganda, condu0a c6iar de imparat 0i de0tinata a convinge poporul ca cultul icoanelor e0te o mani<e0tare de idolatrie care provoaca mania lui Dumnezeu 0i eCplica toate nenorocirile imperiului^7 Pentru a intelege caracterul evenimentelor care au tulburat imperiul de @a0arit in timpul 0ecolelor 1222 0i 23, ar trebui 0a mergem mai departe decat inceputul 0ecolului al 1222-lea7 Daca trebuie luata in con0iderare originea 0iriaca a imparatilor iconocla0ti , provincie in care tendintele iconocla0te erau vec6i, in<luentate atat de iudei cat 0i de mu0ulmani, cat 0i ^lupta intre puterea civila 0i comunitatile religioa0e^, iconocla0mul apare din punct de vedere politic, ca o ^reactie impotriva cla0ei mona6ale cu tot ceea ce avea ea, cu tot ceea ce ea lucra0e, cu toate pretentiile 0i incalcarile ei^7 Dar iconocla0mul a <o0t un ^<enomen compleC^, cu un pronuntat caracter religio07 Al ne apare ca un ecou al luptelor 6ri0tologice din 0ecolele 21-122, caci 0e punea in di0cutie legitimitatea pictarii Bantuitorului, ceea ce in oc6ii iconocla0tilor parea ^ne0toriani0m^7 Bai mult, al doilea imparat iconocla0t, Kon0tantin 1 Kopronimul (HV9-HHI/ ^condamna c6iar cultul S<intei >ecioare 0i al S<intilor^7 Sa nu uitam ca ^mono<izitii erau o0tili cultului icoanelor^7 Daca, potrivit unor i0torici, nu trebuie 0a vedem in imparatii iconocla0ti ni0te oameni necredincio0i 0au rationali0ti, cum 0e pretinde de obicei, ci ni0te oameni ^cu o credinta pro<unda, 0incer convin0i, care doreau o re<orma religioa0a 0i puri<icarea erorilor^ ce inunda0era credinta ortodoCa, caz in care iconocla0mul ^aparea ca o reactie violenta impotriva 0uper0titiei, practicilor idolatrice 0i a eCce0ului de putere al mona6ilor^, trebuie 0a avem in vedere in0a <aptul ca ^<olo0irea icoanelor 0e 0tabile0te 0i 0e ra0pande0te in Mi0erica, nu impu0a de vreun decret, nici introdu0a

0urprinzator, ci ca o in<lorire naturala a 0u<letului cre0tin, uman in imperiul 6arului^7 Deci iconocla0tii nu puteau repro0a icono<ililor ca ar <i introdu0 cultul 0<intelor icoane ca o inovatie, pentru ca ace0ta ^<acea parte integranta din viata ortodoc0ilor^ , caci pentru cre0tinul din Mizant icoanele erau ^marturia a0igurarii binecuvantarii 0i a mantuirii, o garantie a a4utorului de 0u0, <ara icoana el nu putea trai^7 2n momentul izbucnirii iconocla0mului, Mi0erica 0e pomeni0e de veacuri <olo0ind icoanele 0i cin0tindu-le, <ara 0a 0e intreba de ce anume <acea acea0ta7 A0t<el, putem intelege u0or cat de puternica a <o0t reactia credincio0ilor cand, in acea0ta atmo0<era, apare edictul iconocla0t din HED al imparatului Xeon 222 20aurul7 Pentru a da un 0uport actiunii 0ale, Xeon al 222-lea convoaca un 0inod la HFJ, unde pe0te FJJ de epi0copi 0e pronunta impotriva icoanelor7 Kum in0a patriar6ul Kon0tantinopolului ?6ermian (H9I-HFJ/ re<uza 0a 0emneze acea0ta 6otarare e0te depu0 0i in locul lui e0te ale0 Ana0ta0ie, care 0emneaza 6otararile ace0tui 0inod iconocla0t, ^a0t<el edictul impotriva icoanelor nu era dat numai in numele imparatului, ci 0i al Mi0ericii^7 Kon0tantin 1 Kopronimul (HV9-HHI/, urmand calea tatalui 0au, convoaca la HIV al doilea 0inod iconocla0t, care da opt anatemati0me, atat impotriva cultului 0<intelor icoane, cat 0i a zugravirii 0i <olo0irii lor7 Paralel cu cre0terea actiunii iconocla0te 0e inten0i<ica actiunea de rezi0tenta icono<ila7 Nici una dintre Mi0ericile melc6ite, 0au ortodoCe din @a0arit, n-au urmat eCemplul Mi0ericii bizantine din timpul patriar6ului Ana0ta0ie, 0i cum 0ituatia lor in pamant mu0ulman le 0u0tragea actiunii imparatului, ele au proclamat legitima vec6ea practica icono<ila7 Mi0erica apu0eana 0e pronunta impotriva iconocla0mului printr-un 0inod de la @oma din HF9, atitudine in urma careia 2talia centrala 0e rupe de<initiv de Mizant7 GrtodoCia 0e re0tabile0te 0i in Mi0erica Kon0tantinopolului 0ub imparatea0a 2rina (HTH-ZJE/, care convoaca cel de al 122-lea Sinod ecumenic, la Niceea in HZH7 K6iar daca in 0ecolul urmator are loc o a doua <aza iconocla0ta, pana ce o alta imparatea0a, =eodora, va re0tabili GrtodoCia in ZVF, lupta era ca0tigata de icono<ili inca din HZH7 Prin op-ul 0inodal, citit de =eodor, epi0cop de =aurianum, in cea de a 12-a 0e0iune, din 9F octombrie HZH, a celui de al 122-lea 0i ultimul 0inod ecumenic, nu numai ca GrtodoCia era re0tabilita, dar invatatura Mi0ericii 0e imbogatea cu o eCpunere eCplicita a teologiei icoanelor7 ]nul dintre cei care au adu0 cea mai 0ub0tantiala contributie la trium<ul GrtodoCiei impotriva ereziei iconocla0te a <o0t S<antul 2oan Dama0c6in, ultimul S<ant Parinte din @a0arit, mort la anul HVT7 ^=eologul icoanelor^, cum a <o0t numit S<7 2oan Dama0c6in, a 0cri0 trei tratate impotriva ereziei iconocla0te dupa cum urmeaza: primul tratat intre anii HED, promulgarea edictului lui Xeon 222, 0i HFJ primul 0inod iconocla0t\ tratatul al 22-lea, imediat dupa depunerea patriar6ului ?6erman al Kon0tantinopolului, HFJ\ 0i al 222-lea, imediat dupa al doilea7 Si0tematizator al teologiei Parintilor de pana la el, S<7 2oan Dama0c6in i0i baza invatatura 0a pe intreaga traditie a Mi0ericii patri0tice7 ^Xa 0<ar0itul <iecarui tratat 0unt adu0e marturii din Parintii 0i 0criitorii bi0erice0ti pentru cultul 0<intelor icoane7 Xa tratatul intai 0unt citate EZ de marturii\ la tratatul al doilea 0unt reprodu0e marturiile din tratatul intai, plu0 H marturii noi\ la tratatul al treilea 0unt citate TJ de marturii, dintre care T 0unt reprodu0e din primul 0i al doilea tratat^7 S<7 2oan Dama0c6in ^0crie tratatele 0ale de0pre apararea 0<intelor icoane in care o<era aparatorilor credintei o baza teologica ce va <i reluata de teologii ortodoc0i de dupa el^, baza teologica pe care 0e va con0trui <ormula dogmatica a celui de al 122-lea Sinod ecumenic (HZH/7 S<antul 2oan Dama0c6in - Notiunile de icoana 0i 2nc6inaciune Barele dialectician cre0tin care a <o0t autorul ^>antanei cuno0tintei^, cuno0cand lupta Mi0ericii cu ereziile anterioare, a intele0 ca primul pa0 ce trebuie <acut in acea0ta directie e0te lamurirea 0i 0tabilirea termenilor7 De aceea arata ce trebuie 0a intelegem prin termenul de ^icoana^ 0i prin cel de ^inc6inaciune^7 Daca a0tazi prin icoana intelegem indeob0te reprezentarea gra<ica a cuiva, S<7 2oan Dama0c6in numea icoana tot ceea ce reproduce 0i 0e a0eamana cu un anumit prototip, dar de care 0e deo0ebe0te in ceva7 ^2coana e0te a0emanare, care in<ati0eaza originalul - 0pune autorul celor trei tratate impotriva iconocla0tilor -, cu toate ace0tea e0te oarecare deo0ebire intre icoana 0i original, deoarece icoana nu 0e a0eamana in totul cu originalul^7 Pornind de la ceea ce deo0ebe0te originalul de icoana, autorul imparte icoanele in D grupe : 9/ 2coana naturala: >iul lui Dumnezeu e0te icoana vie a =atalui ^deo0ebindu-0e in aceea numai ca e0te cauzat: =atal e0te cauza naturala, >iul cel cauzat, pentru ca nu e0te =atal din >iul, ci >iul din =atal7 Kaci >iul are din el - de0i nu

dupa el aceea0i eCi0tenta, pe care o are =atal, care l-a na0cut^7 E/ Paradigmele divine care ^0unt icoane 0i eCemple ale lucrurilor ce vor <i <acute^ de Dumnezeu, in 0<atul caruia ^cele 6otarate mai dinainte de el 0i cele ce aveau 0a eCi0te, in c6ip ne0c6imbat, au luat <orma 0i 0-au in<ati0at in icoana inainte de devenirea lor^7 F/ ^Al treilea <el de icoana e0te cel <acut de Dumnezeu prin imitare, adica omul7 Kaci cum va <i cel zidit de aceea0i <ire cu ziditorul alt<el decat prin imitare o^7 V/ ^Al patrulea <el de icoana e0te cel intrebuintat de Scriptura, care atribuie <orme, <iguri 0i c6ipuri celor nevazute 0i necorporale\ ace0tea 0unt reprezentate corporal pentru ca 0a ne <acem o 0laba idee de0pre Dumnezeu 0i ingeri, deoarece noi nu putem 0a conitemplam pe cele necorporale <ara de <ormele care 0unt core0punzatoare naturii noa0tre^7 I/ Al cincilea <el de icoana 0e nume0te acela care in<ati0eaza 0i 0c6iteaza mai dinainte cele viitoare7 Spre eCemplu: rugul (AC7 222, E/, ploaia de pe lana (Jud7, 12, VJ/, toiagul (Numeri, 3122, EF/ 0i va0ul cu mana (ACod, 312, FF/ preinc6ipuie0c pe >ecioara 0i Na0catoarea de Dumnezeu7 Sarpele (Numeri, 332, T/ pe cel care a di0tru0 prin cruce mu0catura 0arpelui, autorul raului (Avrei, 22 9V/, marea, apa 0i norul du6ul botezului (2 Kor7, 3, 9-E/7 D/ Al 0a0elea <el de icoana e0te acela 0pre aducere aminte a <aptelor trecute 0au a minunii 0au a virtutii7 2n acea0ta categorie 0e incadra icoana propriu-zi0a pe care S<7 2oan Dama0c6in 0e anga4a0e 0a o apere pe baza =raditiei in <ata iconocla0tilor7 Dupa ce 0tabile0te <elurile 0i intele0urile icoanei, autorul trece la a arata intele0ul ^inc6inaciunii^, termen la randul 0au cu mai multe intele0uri : 9/ Adorarea pe care o aducem numai lui Dumnezeu ^0ingurul prin <ire demn de inc6inaciune^7 E/ 2nc6inaciunea adu0a din pricina lui Dumnezeu prietenilor 0i 0lu4itorilor Xui7 Dupa cum 20u0, <iul lui Navi (20u0 Navi, 1, 9V/ 0i Daniel (Daniel, 1222, 9H\ 3, T/, 0-au inc6inat ingerului7 F/ 2nc6inaciunea adu0a locurilor lui Dumnezeu, dupa cum zice David: ^Sa ne inc6inam in locul, in care au 0tat picioarele lui^ (P07 9F, 9H/7 V/ Gbiectele a<iero0ite lui Dumnezeu, dupa cum intreg 20raelul 0e inc6ina cortului7 I/ Acela potrivit caruia ne inc6inam unii altora, ca unii ce avem partea lui Dumnezeu 0i 0untem <acuti dupa c6ipul lui Dumnezeu7 D/ 2nc6inaciunea data celor care conduc 0i 0tapane0c (@om7 3222, E/7 H/ Acela potrivit caruia 0e inc6ina robii 0tapanului 0i cei care au nevoie de a4utorul altora, bine<acatorilor lor, dupa cum Avraam 0-a inc6inat <iilor lui Amor, cand a cumparat pe0tera dubla pentru mormant7 Din impartirea acea0ta ob0ervam ca prin inc6inaciune teologul icoanelor intelegea un anumit <el de relatii interper0onale pe care le cla0eaza dupa un anumit criteriu, aratand ca inc6inaciunea e0te ^0imbolul <ricii, al darului, al cin0tei, al 0upunerii 0i al 0mereniei^7 Keea ce retinem e0te ca numai lui Dumnezeu ii datoriam inc6inaciune pentru <iinta 0a, adica adorare, pe cand inc6inaciunea 0au relatia pe care o 0tabilim cu celelalte per0oane, 0au c6iar cu anumite lucruri, e0te numai in <unctie de pozitia ace0tora <ata de Dumnezeu, deci in <ond 0i acea0ta inc6inare are directia tot 0pre Dumnezeu7 ^Kultul care 0e aduce unei creaturi e0te motivat printr-o relatie, un raport al ace0tei creaturi cu Dumnezeu^7 S<antul 2oan Dama0c6in - Xegitimitatea pictarii 0i <olo0irii icoanelor Kei care 0-au ridicat impotriva icoanelor au invocat printre altele 0i motivul cum ca dumnezeirea, ca de alt<el toate lucrurile 0pirituale, nu pot <i pictate, nu pot <i reprezentate 0i marginite in <orme materiale7 Xa acea0ta autorul ra0pun0e0e in parte prin gruparea 0en0urilor notiunii de icoana, in care arata ca icoana oglinde0te <idel prototipul, <ara a-i repeta <iinta, numai in cazul primei grupe icoana are aceea0i <iinta ca 0i orginalul, >iul ipo0itaziaza <iinta =atalui7 Dar meritul mare al teologului icoanelor e0te de a <i bazat invatatura de0pre po0ibilitatea pictarii 0i <olo0irii icoanelor pe con0iderente de ordin 6ri0tologic7 ^gugrave0c pe Dumnezeu nevazut, 0punea evlavio0ul ieromona6 de la S<7 Sava, nu ca nevazut, ci, ca pe unul care 0-a <acut vazut pentru noi prin participare la corp 0i 0ange7 Nu zugrave0c Dumnezeirea nevazuta, ci zugrave0c corpul vazut al lui Dumnezeu^7

Kat prive0te mult-citatul teCt din Decalog (ACod, 33, V , Deuteronom, 1, Z/, potrivit caruia Dumnezeu ar <i oprit in mod eCpre0 orice <el de reprezentare a lucrurilor 0pirituale, S<7 2oan Dama0c6in arata ca o a0t<el de interpretare a teCtului vec6i-te0tamentar denota necunoa0terea eCacta a S<intei Scripturi7 Autorul arata ca Scriptura une0te adorarea cu inc6inarea, de unde intelegem ca in teCtul din decalog e0te oprita adorarea altor per0oane 0au lucruri in a<ara de Dumnezeu, porunca data 2udeilor ^din pricina le0nei lor inclinari 0pre idolatrie^7 Daca in0a am vedea in teCtul re0pectiv oprirea oricarui <el de reprezentare a celor du6ovnice0ti ar in0emna 0a-X punem pe Dumnezeu in contradictie cu 0ine in0u0i, caci tot in 1ec6iul =e0tament Al in0u0i porunci0e lui Boi0e 0a <aca cortul marturiei (ACod 3332, 9-D/ in care erau reprezentati 6eruvimii7 Gprirea adre0ata celor de 0ub lege nu are autoritate 0i a0upra noa0tra, a celor de 0ub 6ar, ^care am primit de la Dumnezeu puterea de di0cernamant 0i 0tim ceea ce poate <i in<ati0at 0i ceea ce nu poate <i in<ati0at in icoana^7 De alt<el cel care a <acut cel dintai icoana a <o0t in0u0i Dumnezeu, care a na0cut pe >iul Sau, ]nul-Na0cut 0i Kuvantul Xui, icoana Xui cea vie, naturala, 0i c6ip cu totul a0emenea al ve0niciei Xui^7 Pictarea 0i <olo0irea icoanelor ne apare nu numai indreptatita 0i bazata pe revelatie, ci 0i utila prin <aptul ca a0t<el ne 0unt mi4locite adevarurile mantuitoare7 A0a ^putem 0a <acem icoanele tuturor <ormelor pe care le-am vazut, le intelegem in0a a0a cum au <o0t vazute7 Kaci de0i uneori prin intermediul ratiunii intelegem <igurile, totu0i a4ungem la intelegerea ace0tora pe temeiul celor ce am vazut^7 S<antul 2oan Dama0c6in - Xegitimitatea cultului icoanelor Adver0arii icoanelor au <o0t impartiti in doua mari grupe: 9/ cei radicali, care condamnau atat <olo0irea, cat 0i cultul icoanelor, 0i E/ cei moderati care condamnau numai cultul icoanelor7 Prima grupa reprezenta 0ituatia din Mizant, 0c6itata mai 0u0, iar cea de a doua reprezinta pe du0manii icoanelor in Gccident7 K6iar 0i iconocla0tii cei mai radicali acceptau ca S<intei Kruci 0i S<intei Avang6elii 0a li 0e aduca inc6inare, dupa cum reie0e din cele Z anatemati0me date de 0inodul iconocla0t din HIV7 Pornind de la ace0t <apt, S<7 2oan Dama0c6in a4unge <oarte u0or la a demon0tra legitimitatea cultului S<7 icoane, aratand ca ^daca ne inc6inam c6ipului crucii, ori din ce <el l-am <ace, pentru ce 0a nu ne inc6inam icoanei celui ra0tignit^7 Pe baza 0peci<icarii termenelor aratate mai 0u0, autorul ne 0pune ca ^cin0tea adu0a icoanei 0e indreapta catre cel in<ati0at in icoana^, in ace0t caz icoana va <i cin0tita 0i venerata, ^nu ca Dumnezeu, ci ca icoana7 Dumnezeului intrupat^7 Dar acea0ta n-ar in0emna ca ne inc6inam materiei din care e0te <acuta icoana, ci ^acelora care 0unt in<ati0ati de ea^, tot a0a ^dupa cum nu ne inc6inam materiei din care e0te <acuta Avang6elia, nici materiei crucii, ci c6ipului crucii^7 S<7 2oan Dama0c6in 0e conduce 0i de acea0ta data de criteriul 6ri0tologic al demon0tratiei 0ale, ceea ce avea 0a-i dea o mare autoritate7 Numai ca el nu cauta 0a demon0treze legitimitatea cultului numai al icoanei Bantuitorului, ci 0i al icoanei S<intilor, care 0unt ^<iii lui Dumnezeu^ (@om7 1222, 9V \ 2 2oan, 222, 9/, <ii ai imparatiei, mo0tenitori ai lui Dumnezeu 0i impreuna-mo0tenitori ai lui Lri0to0 (@om7 1222, 9H\ ?al7 21, H/7 Kum 0<intii ^0unt cu adevarat Dumnezei, dar nu prin <ire, ci prin participare la <irea lui Dumnezeu, tot a0t<el 0unt demni de inc6inaciune, nu din pricina <irii lor, ci din cauza ca au in ei pe cel prin <ire demn de inc6inaciune, in acela0i c6ip, in care <ierul inro0it nu e0te prin <ire cu neputinta de atin0 0i arzator, ci pentru ca participa celui arzator prin <ire7 Ne inc6inam deci S<intilor, ca unora ce 0unt 0laviti de Dumnezeu, ca unora ce 0unt <acuti de Dumnezeu tematori potrivnicilor 0i bine<acatori celor care 0e apropie de ei cu credinta\ nu ne inc6inam lor ca unora, care ar <i prin <ire dumnezei 0i bine<acatori, ci ca unor 0ervi 0i 0lu4itori ai lui Dumnezeu^7 Prin invatatura ace0tui <rumo0 pa0a4, S<7 2oan Dama0c6in re0tabile0te nu numai legitimitatea cultului S<intilor in raport cu cultul Bantuitorului, ci 0i cultul icoanei 0<intilor in raport cu cultul icoanei Bantuitorului7 De<initia Sinodului 122 ecumenic va preciza termenii, aratand ca inc6inarea datorata lui Dumnezeu 0e nume0te adorare, iar cea datorata icoanelor venerare7

Autorul tratatelor contra iconocla0tilor ne indeamna ^0a ne inc6inam 0i 0a ne adre0am numai giditorului 0i Kreatorului, ca unui Dumnezeu, vrednic, prin <ire, de a <i inc6inat7 Sa ne inc6inam 0i

Nascatoare de Dumne eu,

Sfintei

nu ca lui Dumnezeu, ci ca Baicii

Dumnezeului intrupat7 Sa ne inc6inam 0i 0<intilor, ca prietenilor ale0i ai lui Dumnezeu 0i ca unora ce au dobindit deplina incredere pe langa Al^7 De remarcat ca autorul no0tru nu <ace deo0ebire intre cultul datorat Prea S<intei >ecioare 0i cel datorat 0<intilor in general7 2n ace0t conteCt e0te 4u0ti<icata acea0ta nedeo0ebire pentru ca 0e are in vedere pe de o parte cultul pe care-l datoram lui Dumnezeu, 0ingurul vrednic de inc6inare prin <irea Sa, iar pe de alta parte, cultul datorat creaturilor, intre care intra 0i Preacurata >ecioara Baria, ce 0unt vrednice de inc6inaciune numai prin relatia lor cu Dumnezeu7 S<antul 2oan Dama0c6in - @olul icoanelor in cult Daca cultul 0i <olo0irea 0<intelor icoane au un 0uport teologic, ace0ta 0e ampli<ica atunci cand avem in vedere rolul 0<intelor icoane in cultul Mi0ericii de totdeauna, <iind totodata 0i motivul <orte care impune icoana in evlavia cre0tina7 Ace0t rol are un dublu a0pect : a/ in0tructiv-educativ 0i b/ 6ari0matic7 a/ 2n0tructiv-eduaativ7 - Suportul teologic al icoanei 0e de<inea de-abia acum cand cultul ei <u0e0e atacat de iconocla0ti, dar uzul icoanelor era vec6i in Mi0erica, impu0 mai ale0 pentru <olo0ul 0au didactic7 2nvocand teCte mai vec6i, mai ale0 din Parintii capadocieni, care au evidentiat ace0t a0pect al importantei icoanelor in cult, S<7 2oan Dama0c6in precizeaza ca ^icoanele 0unt carti pentru cei ne0tiutori de carte 0i cronici care vorbe0c neincetat, ai cin0tirii 0<intilor, in0truind <ara cuvinte pe cei care le vad 0i 0<intind vederea7 Nu am prea multe carti - continua eruditul autor al ^S<intelor Paralele, - 0i nici nu am timp liber 0pre a citi , intru in0a in bi0erica, 0pitalul ob0te0c al 0u<letelor, inabu0it de ganduri ca de ni0te 0pini, podoaba picturii ma atrage 0a nu uit, imi de0<ateaza vederea ca o livada 0i, pe ne0imtite, marirea lui Dumnezeu patrunde in 0u<let7 Am privit rabdarea mucenicului, ra0plata cununilor 0i ma aprind ca prin <oc cu dorinta de a-l imita7 Kazand la pamant ma inc6in lui Dumnezeu prin mi4locirea mucenicului 0i ma mantui^7 A0te 0c6itat aici intr-un mod magi0tral e<ectul p0i6ologic-educativ al icoanelor7 2coanele i0i indepline0c rolul in0tructiv prin <aptul ca ne pun mereu in <ata <aptele trecute, minunile 0au virtutile ^0pre 0lava, cin0tea 0i cunoa0terea celor care au invin0 0i 0-au di0tin0 in virtute^, dar acea0ta in0truire 0e <ace cu un 0cop educativ : ^Ka 0a evitam cele rele 0i 0a ravnim virtutile^7 @olul icoanelor n-are numai o directie umana, ci in acela0i timp el are 0i o directie 0pre Dumnezeu, caci ^0unt <acute 0pre 0lava Xui 0i a S<intilor Xui, 0pre ravnirea virtutii 0i evitarea viciului 0i 0pre mantuirea 0u<letelor^7 b/ Lari0matic7 - Prin teologia 0a a0upra icoanelor S<7 2oan Dama0c6in ^a largit dezbaterea, legand <oarte abil problema cultului 0i a <olo0irii icoanelor, in legatura cu rolul 4ucat de riturile 0i obiectele 0en0ibile in opera mantuirii 0i a 0<intirii noa0tre, de problema po0ibilitatii 0<intirii 0i ridicarii materiei la o 0tare 0upranaturala^7 A0te adevarat ca ^a atribuit icoanelor o calitate, o putere [ua0i-0acramentala, e0te una dintre problemele teologiei bizantine^, dar, dat <iind caracterul apologetic al tratatelor S<antului 2oan Dama0c6in, in ele e0te abia atin0a acea0ta problema 0i a0a de0tul de 0en0ibila7 A0a cum 0e da 6ar dumnezeie0c ^celor materiale din pricina numelor celor pictati pe icoane^, tot a0a ^daca cel zugravit e0te plin de 6ar, participa 0i icoanele la 6ar in ma0ura credintei^7 Prin acea0ta 0e contureaza deplin pozitia 0i rolul icoanelor in cultul cre0tin din totdeauna, in cadrul caruia apar ca o nece0itate de <orma prin rolul lor in0tructiv-educativ 0i 6ari0matic, devenind ^un mi4loc de comuniune intre cel care 0e roaga 0i Dumnezeu, >ecioara 0au 0<inti^ 7 Din per0pectiva 0ecolelor care au trecut 0i care au con<irmat ortodoCia invataturii autorului celor trei tratate impotriva iconocla0ilor, e0te <oarte u0or 0a apreciem aportul imen0 adu0 de autorul lor la de<initivarea teologiei icoanelor7 S<7 2oan Dama0c6in a tinut 0a 0peci<ice ca invatatura 0a e0te ^traditia Mi0ericii^, a<irmatie 4u0ti<icata mai ale0 de bogatele citate din S<intii Parinti cu care 0e inc6eie <iecare tratat7

Prin invatatura 0a, S<7 2oan n-a impu0 icoana in cultul Mi0ericii, unde ea eCi0ta de la inceput, ci a dat numai ace0tei practici un 0uport doctrinar 0olid, dupa criteriile @evelatiei din S<7 Scriptura 0i S<7 =raditie7 2coana reprezinta una dintre <unctiile materiei de a mi4loci intelegerea celor nevazute, de a tine locul cuvantului, <ie pentru cei care 0tiu 0a citea0ca, de a tine locul cuvantului, <ie pentru cei care n-ar 0ti 0a citea0ca, de a <ace vii in mi4locul no0tru eCemplele de virtute ale 0<intilor, 0pre a ne indemna la a-i imita, 0pre a mi4loci 6arul mantuitor dar, mai ale0, 0pre a contribui la de0coperirea 0lavei lui Dumnezeu7 Prin acea0ta invatatura, teologul icoanelor la0a Mi0ericii truda vietii 0i rodul evlaviei lui, inc6eind prin moartea 0a perioada patri0tica, aceea care a dat cre0tinatatii pe marii 0i neintrecutii ei aparatori7 Prin

hotararea do!matica a Sinodului "II ecumenic, Mi0erica a preluat 0i o<icializat invatatura S<7 2oan Dama0c6in cu privire la importanta
S<intelor icoane in cultul cre0tin7 Acea0ta invatatura 0e bucura 0i a0tazi de aceea0i valabilitate in Mi0erica GrtodoCa7 2n lumina 0piritului ecumeni0t, din per0pectiva caruia 0unt a0tazi recon0iderate vec6ile raporturi dintre di<eritele con<e0iuni cre0tine, dintre care unele n-au mai pa0trat integritatea

din e#oca Mi0ericii ecumenice, 0e poate aprecia ca precizarile <acute de S<7 2oan Dama0c6in, cu

cultului crestin

privire la cultul S<intelor icoane, nu numai ca 4u0ti<ica practica ortodoCa a cin0tirii icoanelor, ci o 0i impun acolo unde a <o0t inlaturata7

S antul Ioan (amaschin

S antul Ioan (amaschin S<antul 2oan Dama0c6in (DHI-HVT/, con0iderat ^ultimul parinte bi0erice0c^, 0-a na0cut intr-o <amilie ari0tocrata (probabil araba/, in 4urul anului DHI (dupa unele pareri in DIJ/, care 0e a<la in <runtea admini0tratiei <i0cale a Siriei, inca de la inceputul 0ec7 1227 Kelebritatea oarecum negativa a <amiliei S<7 2oan Dama0c6in 0e datoreaza <aptului ca bunicul ace0tuia, numit Ban0our, a avut ingrata 0arcina de a trata capitularea Dama0cului, care intra 0ub 0tapanire araba, incepand cu V 0eptembrie DFI7 Acuzat de unii de tradare, Ban0our e0te aparat de altii7 Xui Ban0our, ii urmeaza <iul 0au Sergiu (Sargun ibn Ban0our/, tatal S<7 2oan, care a indeplinit <unctia de con0ilier intim al cali<ilor Bu^ahica 0i Abd al-Balik7 Se 0tie ca el a <acut uz de pozitia 0a pentru a-i apara pe cre0tini 0i diver0e locuri 0acre cre0tine de la di0trugere7 2oan 0e bucura de o educatie alea0a, avand drept tutore pe un calugar Ko0ma, venit din 2talia, 0i pe care Sergiu 9-a ra0cumparat din robie7 Dupa moartea tatalui 0au, 2oan ocupa aceea0i dregatorie, pana in H9Z, cand cali<ul Gmar 22 (H9H-HEJ/ porne0te o per0ecutie 0angeroa0a impotriva cre0tinilor, interzicand ace0tora orice <unctie in 0tatul

retra!e la manastirea S<7 Sava7 A0te 6irotonit preot de $atriarhul Ioan " al Ierusalimului, care ii da 0i 0arcina de a predica in %iserica In&ierii din Ketatea S<anta7 >ratele 0au Ko0ma a4unge epi0cop de Baiuma in HVF7
mu0ulman7 2oan imparte averea 0aracilor 0i, impreuna cu <ratele 0au adoptiv, Ko0ma, 0e

De0i retra0 din viata publica, S<7 2oan 0e anga4eaza activ in controver0ele vremii, dezlantuind o lupta apriga impotriva du0manilor icoanelor, in con0ecinta, el va <i anatematizat de 0inodul iconocla0t din HIV, alaturi de Patriar6ul ?6erman 0i ?6eorg6e de Kipru7 Ka ra0plata pentru daruirea 0a 4ert<elnica in apararea icoanelor, el va <i reabilitat, alaturi de ceilalti doi, la

Niceea7

sinodul "II ecumenic de la

=otodata, el 0e va anga4a 0i in di0putele teologice, aparand doctrina ortodoCa niceeana impotriva mono<iziti0mului, ne0toriani0mului, iacobi0mului, mani6eilor 0i a i0lamului7 Dupa in<ormatia biogra<ului 0au, Ste<an =aumaturgul, S<7 2oan 0e 0tinge din viata in anul HVT, la Bana0tirea Sava, unde a <o0t inmormantat7 Bormantul 0i c6ilia lui au <o0t centre de pelerina4 pentru toti cei care au vizitat ace0t laca0 du6ovnice0c7 2oan Dama0c6in a la0at o opera con0i0tenta 0i bogata, abordand teme di<erite\ dogmatice, polemice, moral-a0cetice, oratorice, eCegetice 0i poetice7 Xucrari dogmatice: 2zvorul cunoa0terii, 0tructurata in trei mari parti: a7 Dialectica 0au Kapitole <ilo0o<ice, cuprinzand o 0erie de de<initii <ilo0o<ice preluate de la diver0i <ilo0o<i vec6i, ca Ari0totel, Por<iriu, dar mai ale0 de la

$arintii %isericii, pe care ii con0idera mae0tri in <ilo0o<ie, mai #resus decat Ari0totel7 b7 G i0torie a ereziilor, conturata ca o introducere i0torica in
teologie, de0ci<rand originea 0i dezvoltarea ereziilor, in cuvintele 0ale, ^a doctrinelor religioa0e <al0e^, 9JF la numar, pana la iconocla0m 0i i0lam7 c7 ACpunere eCacta a

credintei ortodo'e 0au Dogmatica, 0tructurata in o 0uta de capitole, aran4ate la randul lor in patru parti 0au carti: l7 Des#re Dumne eu cel unu 0i intreit\ E7 De0pre lucrarea lui Dumne eu: creatiune, ingeri 0i demoni, 0i de0pre providenta\ F7 De0pre Lri0to0 0au mai eCact, doctrina ortodoCa de0pre intrupare in opozitie cu invataturile eronate ale ereticilor\ V7 Di&erse alte as#ecte ale credintei crestine, tainele, (ecioara )aria, S<7 Scriptura, venerarea sfintilor si a moastelor, raul in lume, e06atologia7 Acea0ta impartire, in patru carti, e0te datorata teologilor
latini, care au luat ca eCemplu Sentintele lui Petru Xombardul7 Xucrarea a <o0t adre0ata <ratelui 0au adoptiv, Ko0ma, epi0cop de Baiuma7 Nu e0te vorba in acea0ta eCpunere a credintei ortodoCe de o lucrare originala, ci de preluare 0i prelucrare 0i0tematica a adevarat compendiu

credinta niceo-con0tantinopolitan (Kacre/7 De0i nu mentioneaza intotdeauna izvoarele din care 0-a in0pirat, 0e poate ob0erva ca el a preluat din Parinti 0i 0criitori bi0erice0ti, cum ar <i: Dionisie +reo#a!itul, ?rigorie de Nazianz, Xeontiu de Mizant, )a'im )arturisitorul 07a7 Alte lucrari dogmatice: 2ntroducere elementara in dogme\ o lucrare
pregatitoare pentru 2zvorul cunoa0terii\ De0pre S<7 =reime, in care abordeaza probleme privind doctrina treimica 0i

traditiei crestine de pana la el, ceea ce o <ace 0a <ie un doctrinar complet, o eCplicare metodica a sim*olului de

6ri0tologica\ Kartulie de0pre convertit la ortodoCie7

drea#ta credinta, 0cri0a pentru un epi0cop monotelit,

sfintele icoane, una din primele lucrari ale S<7 2oan in care concentreaza in&atatura ortodo'a des#re icoane7 Kontra mani6eilor 0au Di0cutia lui 2oan cu un mani6eu\ Dialog intre un 0aracen 0i un cre0tin\ Kontra ne0torienilor\ Kontra iacobitilor\ Des#re cele doua vointe in Lri0to0,
Xucrari polemice: =rei cuvantari apologetice contra celor care re0ping impotriva monotelitilor\ De0pre zmei 0i vra4itoare, impotriva 0uper0titiilor\ Scri0oare catre 2ordane0, de0pre =ri0agion (

Sfinte Dumne eule, intreit/, in care ii atrage atentia ace0tuia ca =ri0agionul e0te adre0at deopotriva celor ,rei $ersoane ale Sfintei ,reimi, nu doar >iului 0i de aceea adao0ul ^cela ce te-ai ra0tignit pentru noi^ nu poate <i acceptat7
Xucrari moral-a0cetice: S<intele Paralele, un <lorilegiu de teCte 0pre edi<icare morala 0i du6ovnicea0ca, preluate din S<7

Scri#tura- Sfinti $arinti 0i 0criitori bi0erice0ti 0i c6iar din P6ilon de AleCandria 0i 2o0e< >laviu7 De0pre 0<intele po0turi\ De0pre cele o#t duhuri ale rautatii\ De0pre virtutile 0i viciile 0u<lete0ti 0i trupe0ti7 +#ostol $a&el in care <ace uz de comentariile S<7 2oan Lri0o0tom, =eodoret al Kcrului 0i .hiril al +le'andriei7
Xucrari eCegetice: ]n comentariu detaliat la epi0tolele S<7 Xucrari

Schim*area la fata a Domnului nostru Iisus /ristos\ Kuvant la 0moc6inul neroditor\ Kuvant la Barea Sambata\ Kuvant la Na0terea
Prea S<intei Stapanei noa0tre Na0catoare de Dumnezeu 0i pururea >ecioara Baria 0i =rei cuvantari la

omiletice:

ii

0unt

atribuite

9F

omilii,

dintre

care

0unt

autentice7

Kuvant

la

+dormirea )aicii Domnului7 Nasterea (ecioarei Baria e0te conte0tata, la

Autenticitatea

omiliei

la

<el 0i cele doua omilii la

Munave0tire7 Gmiliile 0ale 0unt con0iderate ca <iind 0cri0e intr-un 0pirit <oarte per0onal 0i deo0ebit de bogate 0ub

a0pect doctrinar7 Ace0t lucru e0te u0or de eCplicat, deoarece S<7 2oan a predicat intotdeauna pentru a tran0mite un me0a4 doctrinar7 Xucrari poetice: S<7 2oan Dama0c6in a <o0t un poet ve0tit in vremea 0a7 Al a cultivat poezia cla0ica, bazata pe valoarea 0ilabelor, 0i poezia ritmica, bazata doar pe accentul tonic al cuvantului7 Din prima grupa retinem, ca eCemplu, canoanele la

Nasterea )antuitorului, la Api<anie 0i @u0alii, iar din grupa a doua, canoanele de la 2nviere, 2naltare, Sc6imbarea la >ata 0i Adormirea )aicii Domnului7 Xui ii e0te atribuita cartea liturgica a %isericii 0rtodo'e, numita Gctoi6ul7 S<7 2oan i-au mai <o0t atribuite doua lucrari 6ag6iogra<ice: 1iata S<7
Artemie, guvernator militar al Agiptului 0ub Kon0tantiu, care a 0u<erit moarte de martir 0ub 2ulian Apo0tatul, 0i 1iata lui 1arlaam 0i 2oa0a<, in care 1arlaam, un ana6oret cre0tin, il converte0te la cre0tini0m pe 2oa0a<, <iul unui rege indian, care, la randul lui, i0i converte0te tatal 0i, prin el, intregul regat7 Ambele lucrari nu 0unt autentice7 2n teologie, S<7 2oan a <o0t un adevarat creator, nu in 0en0ul ca a <ormulat notiuni doctrinare noi, ci ca cel ce a realizat cea mai de0avar0ita 0inteza doctrinara a

0rtodo'e7 Al nu e0te un 0implu compilator, deoarece regande0te unitar ceea ce <u0e0e prezentat

in&ataturii %isericii

intr-un mod di0per0at, dand coerenta, cur0ivitate 0i concizie 0tructurilor doctrinare7 Preocuparea lui 2oan Dama0c6inul a <o0t ^0a adune, aidoma unei albine, tot ceea ce e0te con<orm cu adevarul, c6iar 0i din 0crierile du0manilor no0tri^7 Koncluziile pe care el le o<era nu 0unt ale 0ale, ci ^cele la care au a4un0, prin munca laborioa0a, cei mai eminenti teologi^7 Ku a4utorul <ilo0o<iei, el a incorporat in propriul 0au 0i0tem rezultatele dezbaterilor 6ri0tologice, atitudinea ortodoc0ilor <ata de ingeri, 0<inti 0i icoane 0i rezolvarea problemelor morale 0i practice pe temeiul traditiei (J7 Pelikan/7 Dintre ideile teologice de care el 0-a ocupat in 0pecial, retinem

definirea unor notiuni trinitare, cum ar <i: natura, ipo0ta0, peri6oreza, eCplicarea unirii i#ostatice 0i cele doua &ointe in /ristos7 Pentru el, teologia are valoare atunci cand e0te tran0pu0a in viata7 De aici atentia pe care o acorda &ietii monahale, intelea0a ca de0avar0ire cre0tina7 De aceea, e0te nece0ar 0a 0e de0lu0ea0ca 0i in<luenta 0a a0upra s#iritualitatii crestine 0i nu numai a0upra
teologiei7 S<intele Paralele, alaturi de omiliile 0ale, au avut, <ara nici un dubiu, un rol <undamental in promovarea unei 0piritualitati coerente 0i 0intetice in GrtodoCie, in viziunea 0a,

&ederea lui Dumne eu (t6eoria/7 Pentru realizarea ei, eate nevoie de curatia inimii, care 0e dobande0te prin lupta im#otri&a #atimilor 0i prin de0avar0irea

esenta &ietii cre0tine e0te

virtutilor, 0i de drago0te7 S<7 2oan Dama0c6in apare ca un teolog complet, in el 0e rega0e0c elementele <undamentale ale cugetatorului, dar 0i cele ale traitorului celor inalte7 @ede0ci<rarea lui in planul vietii contemporane, ar <i o contributie in plu0 la rezolvarea multiplelor probleme cu care 0e con<runta Mi0erica7 (Pro ' (r' Remus Rus-