•.

" ,
-CEU
.
"«; II-

STATE ~I PIETE
Susan Strange

Tabele si ilustratii
Ilustratii
A Judecati de valoare asupra a trei barci de salvare
2.1 Patru strueturi in jurul pirghiei stat-piata..
4.1 Productia de razboi a SUA..............................................................
8.1 Cresterea postbelica a productiei ~i exporturilor mondiale
8.2 Productia rnanufacturiera si exporturile mondiale
8.3 Exporturile mondiale de produse manufaeturiere, 1963 si 1985
11.1 Sehimbarea structurala si raportul autoritate-piata
11.2 Strueturi eonexe : ~
Tabele
8.1 Manufaeturizare: Productia si aportul la export pe grupuri de !ari,
1965, 1973 si 1985
9.1 Proeentajul populatiei eu aeees la energia electrica: Citeva exemple
de tari mai putin dezvoltate
J-
Prolog: Citeva povestiridespre insule pustii
Este 0 noapte tara luna, vintul bate cu putere. Vasul pufaie din gn~u,
croindu-si drum printre uriasele talazuri sfichiuite de furtuna. Deodata, se
~....... 12 aude 0 explozie asurzitoare in inima navei. Toate luminile se sting. D.intr-un
40
motiv sau altul, centrala electrica este avariata, La bordul vasului se isca
96
panica. Oamenii incep sa alerge care incotro, strigind, tipind, lovindu-se.unii
213
215 de altii, Fiecare incearca sa ajunga la barcile de salvare. Puntea incepe sa se
216 incline incet intr-o parte. Probabil ca explozia a perforat coasta vasului.
394 Panica se inteteste. Citeva barci de salvare, minuite cu stingacie, se intepenesc
397 In gruie. Altele se rastoarna in marea agitata. Doar trei izbutesc sa se
indeparteze de nava, inainte ca aceasta sa se scufunde in valurile inspumate,
cu 0 ultima rasucire inspaimintata. Si acum iata ce s-a intimplat cu oamenii
aflati in cele trei barci norocoase. intr-una din barci se afla un grup de persoane
care, din intimplare, I-au urmat pe Martin, unul din ofiterii vasului. Martin
213
si-a pastrat cumpatul ~i a lansat barca la apa, ajutat de trei membri ai
echipajului, Mike, Jack ~i Terry. Printre putinii pasageri se numarasi doi
266
indragostiti, John ~i June, 0 mama, Meg, ~i ceidoi copii ai ei, Ken ~i Rosy.
Trei zile ~i trei nopti, impinsi de furtuna, cei din barca au parte de 0 calatorie
ingrozitoare, Dintr-un motiv nestiut, aparatul de radio nu functioneaza. Nimeni
nu-si da seama ince parte a oceanului se afla. Rezerva de apa e pe sfirsite
cind, in cea de a treia noapte de deriva, se aud valurile spargindu-se de tarm.
Scapind ca prin minune de stinci, barca se opreste pe 0 plaja, Oamenii adorm
pe nisip, fericiti ca au scapat cu viata. Dimineata, exploreaza impreuna tarmul
insulei pustii. Gasesc izvoare, nuci de cocos, ~ipeste in laguna. Martin.aflat
inca la comanda, se ingrij este ca barca sa fie trasa la loc sigur ~i organizeaza
construirea unui adapost improvizat. Dupa citeva zile, Martin ii stringe pe
toti intr-o seara ~iIe spune ca a cercetat dealurile din apropiere. Si adauga ca
a vazut niste urme care par a fi lasate de oameni. .Prieteni - zice el, s-ar
putea sa ne aflam intr-un mare pericol. De aceea trebuie sa taiem niste copaci
7
 SUSAN STRANGE
si sa inaltam 0 palisada, Trebuie sa ne facem sulite, sa organizampaza ~i sa
trimitem patrule."
Unii se opun acestor masuri, John ~i June, fericiti ca idila lor a luat 0
intorsatura atit de neasteptata, nu prea vor sa munceasca la palisada, Au alte
idei. Meg ar prefera sa caute fructe, nuci mai ales, ~i sa faca 0 gradina de
legume. Dar membrii echipajului sint obisnuiti sa primeasca ordine de la
Martin si acordullor face ca planurile ofiterului sa fie puse in aplicare. Treptat,
micul grup se obisnuieste sa faca ce i se spune. Intre timp, cea de-a doua
barca de salvare care a reusit sa se indeparteze de vas ajungesi ea la insula -
dar acosteaza in alta parte. Cele doua grupuri nu se intilnesc. Pe moment,
membrii fiecarui grup cred ca sint singurii supravietuitori. Grupul din barca
a doua este foarte diferit de primul.Alcatuit numai din studenti, este condus
de Jerry, un tinar doar cu un an sau doi mai mare decit ceilalti, El este eel
care i-a adunat in jurullui, eel care a organizat lansarea la apa ~ a barcii si a
reusit s-o indeparteze de nava. Din intlmplare, in barca nu au urcat nici
ofiteri, nici alti membri ai echipajului - ~inici profesori. in cele trei zile ~itrei
nopti petrecute pe mare, cei din barca a doua sint impinsi de colo-colo, nestiind,
ca ~i primul grup, unde anume se afla. Vorbesc la nesfirsit, ca toti studentii,
despre situatia lor tara iesire si-si imagineaza ce vor face daca vor da vreodata
de pamint. Idealisti, sint de acord cu Jerry ca ar fi nemaipomenit sa se
organizeze intr-un fel de comuna primitiva. Fiecaruia dupa nevoi, de la fiecare
dupa capacitate. Egalitate in luarea deciziilor; aceleasi legi pentru toti. Cind .
se trezesc in prima lor dimineata pe plaja, se apuca veseli sa culeaga nuci de
cocos si sa pescuiasca in laguna. Dupa citeva zile, incep sa apara primele
probleme. Doi indragostiti, Bob si Betty - la fel ca John si June din prima
barca de salvare - sint inclinati sa-si lase indeletnicirile care Ie fusesera atribuite
~i sa porneasca, mina in mina, spre padure. Ceilalti simt ca le scade zelul.
Urmeaza alte discutii prelungite: care sa construiasca adapostul, care sa
culeaga nuci de cocos, care sa pescuiasca. Joe, un tip practic, care a adus cu
el 0 lada cu scule, pretinde ca trebuie sa primeasca ratii suplimentare sau sa
aiba mai mult tirnp liber fiindca, doar intr-o ora, cu ferastraul si toporul lui
poate face cit ceilalti intr-o saptamina, Amos este mare ~i vinjos, ii place sa
munceasca. Trebuie sa fie ~i el recompensat? Intre timp, tabara lor nu are
nici palisada, nu are nici latrine. Nimeni nu vrea sa se ocupe de asa ceva, de
8 9
STATE $1 PIETE
aceea locul incepe sa miroase urit, murdaria se intinde peste tot. Dar fiecare
inca mai crede ca organizarea egalitarista este 0 idee buna, Cei din barca a
treia acosteaza intr-o alta parte a aceleiasi insule. Si ei cred ca sint singurii
supravietuitori. De data aceasta din grup fac parte citiva oameni in virsta ~i
mult mai multe marne cu copii, ca ~i membri ai echipajului. Intre acestia din
urma se numara ~icitiva bucatari de pe vas, Jack, ospatarul sef, ~i intendentul
navei, un tip dur, tacut, care zice doar: "Spune!i-mi Mac". Dar, la inceput,
nimeni nu-si asuma conducerea acestui grup. Fiecare i~i sparge singur nucile
de cocos, pescuieste si-si prepara singur pestele. Dupa citeva zile, mamele
incep sa se plinga, nucile de cocos .le deranjeaza copiii la stomac, dar nu-si
pot lasa singure odraslele ca sa se duca la pescuit.
Oamenii mai in virsta stau pe unde Ii ajunge oboseala, arata pierduti ~i
nefericiti. Nimeni nu construieste 0 palisada, daramite latrine. Si atunci Jack
are 0 propunere: in loc sa incurajeze trocul - peste contra nuci de cocos -
ce-ar fi sa foloseasca drept bani cuiele din punga gasita din intimplare printre
proviziile din barca? Pentru inceput, fiecare va primi un numar egal de cuie,
care vor fi folosite pentru a cumpara sau a vinde peste, nuci de coc,os, alte
fructe, pentru servicii personale, cum ar fi construirea unei colibe sau cirpirea
hainelor. Ca sa-~i faca viata mai usoara pina vor fi salvati, propune Jack,
fiecare va trebui sa-i dea lui Mac cite doua cuie pe saptamina, pentru paza,
protectie si curatenie, ~i cite un cui pe saptamina unchiului Tod, care este
batrin ~i schiop ~i nu se simte prea bine, dar se ofera sa organizeze un fel de
scoala pentru cei mici, dind astfel posibilitatea mamelor sa pescuiasca sau sa
vineze.
Piata demareaza bine, desi apar citeva probleme. Pretul pestelui exprimat
in cuie este atit de bun incit fiecare vrea sa mearga la pescuit. Dar cum sa
hotarasca cine foloseste barca de salvare? Trebuie sa se inteleaga cine 0 ia
primul, cind ~ipentru cit timp. Oamenii incep sa se cam sature de peste prajit
~i nuci de cocos. Ce bine ar fi sa cultive niste cereale, dar cum sa finantezi
perioada de germinatie? Cineva omoara 0 capra salbatica, S-o imparta in
mod egal sau s-o vinda celui care da mai mult? Matusa Jane se imbolnaveste.
Cine s-o ingrijeasca? Cum sa fie luate aceste hotariri colective? Bine eel
putin ca grupul are ce minca ~i unde sa se adaposteasca; pina ~ibatrinii cred
ca, desi salvarea s-ar putea sa intirzie, vor rezista pina la sfirsit.
 SUSAN STRANGE
***
Povestirea continua cu ceea ce s-ar putea intimpla daca, ~i cind, cele trei
grupuri descopera, pina la urma, ca nu sint singurele supravietuitoare de pe
vaporul scufundat. ~i aici se poate alatura ~i cititorul, povestirile despre
insulele pustii devenind 0 alegorie a economiei politice. Asadar, avem trei
grupuri, dominate de cite 0 anumita valoare sociala. Grupul lui Martin da
intiietate ordinii si securitatii; este 0 societate-fortareata. Grupul de studenti
al lui Jerry da lntiietate dreptatii si egalitatii; incearca din rasputeri sa
functioneze ca 0 comunitate. Grupullui Jack da intiietate bogatiei, eficientei
in productie; este 0 societate-piata. "Aha, inteleg," exclama cititorul rafinat,
.vrei sa prezinti trei modele competitive. Societatea-fortareata este un model
realist; comunitatea este un model idealist; iar societatea-piata este un model
economic. Economistii l-ar recunoaste foarte usor, Politologii ar avea aceeasi
reactie la modelul realist, iar sociologii ar fi mai familiarizati cu modelul
idealist." In termeni mai simpli, s-ar putea spune ca cele trei modele reprezinta
abordarea nationalista, socialista si, respectiv, liberala a relatiei
autoritate-piata, care nu este altceva decit esenta economiei politice.
Acum putemjuca douajocuri, ambele foarte instructive. Unul este sa-i
intrebam pe cei cunoscuti ce cred ei ta se va intimpla la intilnirea grupurilor.
Cum vareactiona fiecare grup la vederea celorlalte? Cum - puteti intreba ~i
dumneavoastra - vor incheia ele povestea, pretinzind in continuare ca,
intr-adevar, se afla pe 0 insula pustie si ca va trece destul timp pina la
"salvarea" naufragiatilor? Jocul acesta va poate spune ceva despre modurile .
diferite in care oamenii percep realitatea, despre propria lor experienta in
ceea ce priveste lumea reala, interpretarea pe care 0 dau ei istoriei si naturii
umane. ~i yeti descoperi, cred eu, ca nu toata lumea intelege la fel ceea ce
este foarte probabil.
Diferenta de perceptie va fi ~i mai evidenta dad yeti incerca un altjoc,
daca yeti intreba nu cum cred cunoscutii dumneavoastra ca s-ar sfirsi
povestirea, ci cum cred ei ca le-ar place sa se sfirseasca. Daca se respecta
regulile jocului, ati putea afla cite ceva despre sistemullor de valori, despre
aspiratiilelor, despre ceea ce cred ei ca inseamna un "happy ending". E
adevarat, oamenii atribuie valori diferite ordinii si securitatii, bogatiei ~i
10
STATE S1 PlETE
armoniei sociale, incercarii de a fauri 0 societate dreapta. Dar sa va sugerez
~ieu citeva scenarii alternative. De pilda, asa cum grupullui Martin a acordat
priori tate securitatii ~is-a organizat pentru a se apara impotriva unui dusman
real sau imaginat, la fel ~i patrulele lui au fost primele care au aflat despre
existenta celorlalti, "Nu ne putem permite ca sa lasam grupullui Jack sa se
imbogateasca prea mult ~i nici nu ne putem asuma riscul ca mamele ~i
lndragostitii sa se alature studentilor," spune Martin, "noi trebuie sa actionam
mai intii." Prinzind arnbele grupuri pe nepregatite, Martin le da un ultimatum:
"Ori va alaturati noua, ori ...". Din acel moment, desfasurarea povestirii
depinde de atitudinea celorlalte grupuri: daca unul din ele sau amindoua
cedeaza si acccepta autoritatea militara, sau daca unul din ele sau amindoua
rezista, ajungind pina la lupta. Povestirea poate lua tumuri diferite, in functie
de modul in care sint tratate celelalte doua grupuri, dupa preluarea puterii de
catre grupullui Martin: cu marinimie, pe picior de egalitate, chiar daca in
cadrul unei societati autoritare, dar sigure ~iordonate, sau cu condescendenta,
pe masura ce invingatorii se lasa corupti de putere si-i trateaza pe ceilalti ca
pe niste sclavi, exploatindu-i ca pe niste "colonii".
Un scenariu diferit incepe in ziua in care studentii pornesc la vinatoare
de capre salbatlce.Aventurindu-se departe de tabara, vinatorii zaresc palisada
lui Martin. I~icarn dau searna despre ce este yorba si hotarasc sa se pregateasca
pentru tot ce e mai rau, Libertatea ~i egalitatea trebuie compromise.
Socialismul trebuie sa mai astepte, Dar, din clipa in care s-au organizat,
studentii sint destul de puternici ca sa dea propriul lor ultimatum: ori ne
respectati independenta, ori atacam.
Un alt scenariu prevede ca grupul economiei de piata sa descopere din
intimplare acelasi lucru, ca nu e singur pe insula. Se convoaca 0 adunare in
care, nedorind sa renunte la nivelul de viata evident mai ridicat, membrii
grupului hotarasc sa dubleze .Jmpozitul pe securitate", desemnindu-l pe Mac
sa organizeze 0 armata de voluntari platiti, ,Aceasta echipa planuieste ~i
organizeaza un atac de noapte asupra palisadei lui Martin, surprinzindu-l pe
paznicul care doarme.Asadar, in acest scenariu, echipa de luptatori este cea
care scapa grupul de pumnul de fier al lui Martin, in acelasi timp sporind
dimensiunile pietei ~i posibilitatile de specializare in diviziunea muncii. ~i
11
 SUSAN STRANGE
mai usoara ar fi preluarea grupului organizat pe principii comuniste, din ce
in ce mai ineficient si divizat ideologic.
Toate aceste scenarii au in vedere posibilitatea violentei, chiar ~i printre
oameni care la propriu - au fost cindva in aceeasi barca, Este aceasta
posibilitate realista sau pesimista? Coexistenta pasnica intre cele trei grupuri
este 0 posibilitate? Daca da, in aceasta societate miniaturala a statelor, liderii
incep sa joace un joc primitiv al diplomatiei - sa incheie aliante si, poate
ulterior, sa Ie rupa - cu unul din celelalte doua grupuri? Vor face ei promisiuni
in ceea ce priveste ajutorul militar reciproc? Vor alege calea comertului
discriminatoriu?
Una din lectiile evidente este ca societatile organizate in mod diferit
acorda prioritati diferite valorilor in ordonarea politicii lor economice.
L Intr-o alta societate (precum cea a studentilor, unde libertatea ~idreptatea
\ individului au aceeasi priori tate ), atit piata cit si autoritatea au 0 importanta
s B
D modelulC.
B B
s D
A P
~ .!.>A_-.-x--_ .••....
P ~
(unde ~ = autoritate, P = piata)
Figura A Preferinte valorice ale celor trei barci de salvare (unde S = securitate, B
= bogatie, D = dreptate ~i L = libertatea de a alege)
12
STATE S1 PlETE
o societate, sesizind 0 amenintare extema si/sau aflindu-se sub autoritate
militarists, va pune securitatea inaintea acumularii de bogatii, acordind 0
prioritate redusa libertatii indivizilor sau grupurilor de opozitie. Pina ~istate Ie
demo crate aflate in razboi restring libertatea cetateanului in diverse moduri.
Aceasta se poate reprezenta schematic prin figura 1 ca model A. De unde
rezulta ~i ca, in balansul dintre autoritate ~i piata, piata va tinde sa ocupe
pozitia inferioara.
o alta societate va pune acumularea de bogatii deasupra securitatii ~i a
libertatii (folosind 0 definitie mai larga care include libertatea economica
fata de restrictiile impuse de saracie). In modelul B vedem ca scrinciobul
este lasat in parte a opusa, statuI (sau alta autoritate) venind in contradictie
cit mai putin cu fortele pietei. Utilizarea banilor in acest model sporeste
bogatia prin diviziunea muncii ~i ofera premizele unei structuri de putere
financiara prin crearea ~i utilizarea creditului.
redusa, sint mai echilibrate, iar preocuparea pentru securitate si sporirea
bogatiei sint trecute pe locul doi.Am reprezentat aceasta, la feIde schematic,in
Intr-o economie internationala, in care autoritatea este difuza si
necentralizata iar puterea este distribuita in mod inegal intre state, dominatia
unui stat care i~i bazeaza economia politica pe oricare din cele trei modele va
incerca, daca e capabila, sa polarizeze economia politica globala spre acelasi
model. Capacitatea puterii militare de a asigura securitatea, capacitate a
productiei de a spori bogatia tarii, capacitatea de a apela la adaptabilitatea
altora pe baza unor idei si credinte vor afecta toate rezultatele. Dar ceea ce
incearca sa spuna povestirile mele este ca evaluarea rezultatelor, ca si a
scopurilor propuse, tine de subiectivism. Teoriile economiei politice
internationale sint inradacinate in experienta, preferintele ~i prejudecatile
personale. Sint la latitudinea cititorului. Povestirile mele sint ca Lego, piesele
din jocul danez care se asambleaza intr-o infinitate de feluri pentru a face
orice doresti. Ca si in cazul jucariilor, puteti invata ceva din ele, chiar daca
nu Ie luati foarte in serios.
13