UNIUNEA EUROPEANO NOU URSS?

Ideea de unitate a Europei nu este o idee nou, ea prinznd contur inc din zorii Antichitii greceti, cnd Platon susinea ideea pcii prin crearea unei confederaii. Avnd rdcini adnci la nivelul istoriei continentului, la nceputuri ea a fost abordat din perspectiva gsirii unei soluii pentru evitarea conflictelor dintre statele btrnului continent i in consecin pentru asigurarea unei viei mai bune a populaiei. De altfel, securitatea i bunstarea sociala s-au pstrat de-a lungul timpului pn n ziua de azi ca principalele fore motrice ale integrrii europene1. Cu toate astea, pn in ziua de azi opiniile asupra Uniunii Europene sunt imprite, multi aducnd fie argumente pro, fie contra existenei ei. Dac partizanii Uniunii sunt ntmpinai cu bucurie i primii clduros n snul familiei europene, m ntreb ce se ntmpl cu cei refractari fa de idee, traumatizai inc de experiena convieuirii intr-o alt confederaie de republici socialiste libere, cum se pretindea a fi URSS. Vladimir Bukovski se inscrie negreit pe cea de-a doua linie de gndire, in cartea sa Uniunea European...o nou URSS? el aducnd argumente notabile in sprijinul ideii c Uniunea European nu ar fi dect o clon a URSS, o reiterare a monstrului de birocraie2 care l-a reprezentat Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. Principiile de funcionare i funciile lor sunt in chip ocant asemntoare. Dac se deosebesc net la suprafa, in schimb seamn in profunzime3, constat Bukovski cu amrciune, propunnd ca soluie final pentru eliberarea de sub jugul europenist, eforturile fiecrui individ pentru accelerarea ritmului prbuirii ei, ntruct Uniunea European, asemeni URSS, nu poate fi reformat din interior, Bukovski prezicnd c i aceasta din urm se va prbui asemeni URSS, sub greutatea propriilor contradicii in structuri i concepte, dup o perioad de extindere incontrolabil i dobort de epuizare4. Indiferent de rezultatul implacabil de care va avea parte Uniunea European, o analiz a prerilor contra existenei ei mi se pare interesant, aducnd un suflu de aer proaspt n atmosfera mediatic suprancrcat de avantajele coexistenei ntr-o Europ unit.

1 2

http://www.europeana.ro/comunitar/istoric/istoric%20ideea%20unitatii%20europene.htm A se vedea Vladimir Bukovski, Uniunea European...o nou URSS?, Bucureti, Editura Vremea, 2006, p. 31 3 Ibidem. 4 Idem, p. 161

Vladimir

Konstantinovich

Bukovski

(nscut

30

decembrie

1942

Belebey, Republica Socialist Sovietic Autonom Bashkir, URSS), este de altfel unul dintre cei mai celebri dizideni rui, lupttor neobosit mpotriva totalitarismului, membru conductor al micrii dizidente din URSS-ul anilor 60 i 70, activist politic i autor al mai multor volume printre care i se ntoarce vntul (1978) volum autobiografic, Judecat la Moscova(1995) sau Aceast sfietoare durere a libertii(1981)5, n care trateaz pe larg problema totalitarismului si socialismului sovietic i adevarata sa semnificaie i pondere n lumea contemporan de ieri i de azi. Bukovski6 a fost unul dintre primii care au dat n vileag folosirea azilului psihiatric mpotriva prizonierilor politici din URSS, petrecndu-i doisprezece ani din via n nchisori sovietice, lagre de munc i azile psihiatrice cu tratament forat, aa-numitele psikhushkas, folosite de guvernul sovietic ca nchisori speciale. n 1976, dup negocieri ntre guvernul URSS i cel al SUA, Bukoski a fost eliberat n schimbul prizonierului politic comunist chilian Luis Corvaln, dup care a fost expulzat din URSS i a dobndit azil politic n Marea Britanie, dup o scurt edere n rile de Jos. Este membru n consiliul internaional consultativ Fundaia Memorial a Victimelor Comunismului. n 1983 a fost cofondator al organizaiei anticomuniste internaionale Rezistena internaional iar n 1985 a fondat Fundaia American pentru Rezisten Internaional, care a devenit centrul coordonator pentru micrile de diziden democratice ce urmreau s rstoarne comunismul, organiznd proteste n rile comuniste i opunndu-se asistenei financiare vesteuropene pentru guvernele comuniste i care a avut un rol primar n organizarea opoziiei ce a
5

Citindu-l pe Bukovski, ramai cu senzatia ca puterea de la Kremlin isi poate face oricand aparitia printr-un lider politic cu avere, printr-un om de afaceri prosper sau prin tinerii de bani-gata plictisiti. Dincolo de o teorie a conspiratiei neo-KGB-iste, raman foarte multe intrebari pe care ar trebui sa ni le punem despre lumea in care traim sau in care am dori sa emigram (...)Raspunsul se gaseste in fiecare dintre noi, asa cum i-ar placea lui Bukovski sa spuna (comunismului trebuie sa i se opuna responsabilitatea personala a fiecarei fiinte umane). Iata cateva provocari: Cum pot sa supravietuiasca democratiile fara sa renunte la principiile lor, adica fara sa se transforme incet in propriii lor adversari?; oricum ai intoarce-o, democratia de azi inseamna inainte de toate teroare exercitata de minoritati oprimate, nationale, politice, sociale. () Ce are atunci de facut majoritatea oprimata, daca nu sa accepte tot? Egalitarismul sau ideologia de masa reprezinta pentru Bukovski cele mai abjecte justificari pe care ni le furnizam ca alibiuri. Nu e bine sa ucizi, dar cum sa n-o faci daca e vorba de binele universal? () E o infamie sa se practice tortura, dar daca de asta depinde bunastarea tuturor ar fi o crima sa ne abtinem! () si, dintre toate ideologiile de masa, socialismul este cel mai periculos, caci elibereaza omul de orice responsabilitate.(...) In opinia lui Bukovski, socialismul a devenit parte integranta a mentalitatii occidentale, s-a insinuat asimilindu-se cu tesuturile vii ale lumii moderne- a se vedea Dana Deac, Grade de libertate, articol publicat la data de 08.11.2006 in revista electronic 121.ro, disponibil la adresa electronic http://www.121.ro/articole/art4055-grade-de-libertate-p1tipareste.html 6 http://en.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Bukovsky

dus la cderea comunismului. De asemenea, este membru activ n mai multe organizaii internaionale de drepturile omului (Fundaia Drepturilor Omului de la New York, Asociaia Libertii din Marea Britanie i Partidul Independentei Marii Britanii), susinnd c Rusia trebuie este prea mare ca dimensiune i ar trebui s se divid n cteva ri mai mici. n 1992, dup disoluia URSS, preedintele Boris Yelin l-a invitat pe Bukovski n calitate de expert la procesul intentat lui Yelin de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice n faa Curii Constituionale Ruse, partid care fusese interzis de catre preedinte pe motiv ca este neconstituional. Pentru a-i pregti pledoaria, Bukovski a cerut i a primit acces la un numr uria de documente din arhivele sovietice. Folosind un mic scanner de mn i un laptop, a reuit s scaneze multe documente, unele cu un grad mare de securitate, inclusiv rapoarte ale KGB-ului catre Comitetul Central, i s le trimit pe ascuns in Vest. Procesul s-a ncheiat in coad de pete, n sensul c Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a fost declarat neconstituional, ns comunitilor li s-a permis ca pe viitor s poat crea noi partide, soluie de care Bukovki s-a artat profund dezamgit. n 1992 a fost propus ca i candidat pentru alegerile la postul de Primar al Moscovei, ofert pe care a refuzat-o. n 1998 i-a naintat candidatura pentru preedinia rus, ns Comisia Electiv i-a refuzat-o pe motiv c nu a menionat n documentele naintate despre activitatea sa ca scriitor, c deine un permis de edere britanic i c nu a locuit nentrerupt timp de 10 ani nainte de depunerea candidaturii pe teritoriul rusesc. n 2001, Vladimir Bukovki a primit distincia Medalia Libertii Truman-Reagan, din partea guvernului american, distincie de care s-au bucurat i personaliti precum Vaclav Havel, Papa Ioan Paul al II-lea sau Harry Wu7. Uniunea European...o nou URSS? este structurat pe apte capitole intitulate sugestiv i uneori alegoric ( de exemplu, morcovul bolevic i mgarul menevic) i abordeaz probleme precum asemnrile dintre Uniunea European i fosta URSS, duplicitatea permanent i profitabil a Kremlinului n relaiile cu vest-europenii, proiectul gorbaciovo-mitterandist privind casa comun european, prin care se viza strategic o Europ socialist, criza socialismului i aderarea comunitilor sovietici la social-democraie, precum i ncpnarea
7

http://www.laogai.org/press_releases/immediate-release-harry-wu-wins-truman-reagan-medal-freedom

constructorilor europeni de a continua proiectul Europei unite pe schema inspirat de Gorbaciov, n ciuda faptului c, dup prerea lui Bukovski, odat cu cderea URSS a disprut i raiunea statelor europene de a se alia pentru a evita nenelegerile europene i a ine n fru ameninarea pcii n Europa, reprezentat tocmai de acest colos sovietic8, ncheindu-i pledoaria cu demontarea argumentelor pro-Uniune European i propunnd ca strategie pentru eliberarea de sub structura birocratic european iniiativa indivizilor, o real micare a maselor care s se opun politicienilor i birocrailor de la Bruxelles9.

8 9

Vladimir Bukovski, op.cit., p.144 Idem, p. 164