ORDINEA MONDIALA :

73-
de actiune. · Sustinerea sa a •sp- .
' ' Ont f; ·
-· d • erm1tatea 1R · • .
rezervata i-a eterm1nat pe unii rct . us1eL ~• a Frantei; atitudinea sa '1

- . I en gerrnan·1 " - - 1f
Putea pastra neutralitatea in ca . sa creada ca, Regatul Unit si-ar
1 unw r" b ·
l1,

incercarea de a imao-ina zu az 01 european. -r I

oa seen ...
.. . . a_n1 istorice alt ti.
un exerc1tiu mutd. Dar razboi·ul erna ve este, de obicei
care a d • '
occidentala nu a fost inevitabil C z runcmat din ternelii civilizatia
gre~ite ale unor lideri seriosi car· auze1e sale au · ct·
. izvorat mtr-o serie de calcule
A

•• • -r ' e nu ~1-au <;lat s •

strategule lor, ~• dintr-un veritabil earna ce consecmte vo11 avea
. · uragan starnit de • .
intr-un an cons1derat in -mod · un atac teronst survemt
" . genera1 a .fi fost un l Ii . . As ' -
urma, plamficarea militara a casti t A • u m~tit. tfel, pana la
-r ga m Jocul cu•dipl
care generatiile urmatoare nu treb . . oma t·ia. A' f;ost o 1eq1e
. pe
me s-o mte.
,, '

LEGITIMITATE ~I PUTERE iN TRE CELE DOUA RAZ"

MON DIALE . _ · BOAIE ,,
• ,, • 1• j .. ,

Iz~ucn'.rea-i:nm.~ui Razboi Mondial ·a fast primitii cu,bucurie ~e public.:i

entuz1ast ~1 de hden1 euforici . care isi imaoinau ca- va fi fli t l • · d
_ _ , y i:,a , Un con C g OJllOS, e
s~u_rta_durat~~ dus pentru <;>hiective !imitate. in fapt, s,-a•soldaLc!3 peste douazeci
~• cmci de mihoane de victime ~i cu cJistrugerea ordinii internationale existente.
Calculele sub tile pe baza unor interese. sehimbatoare\din ·cadrul, echilibrului
european· fusesera.lasate deoparte,..in-. favoarea diplomat,iei belig~rante ,duse
de doua aliante rigide, fiind distruse apoi intr-un razboi,de ·uzura care a dus
la pierderi• uman~ de neconceput ,inainte. in tot acest ·tumult, au disparut
lmperiul Tarist, Imperiul Austro-Ungar ~i Imperiul Otoman. '1n Rusia, o
revolta populf1.ra. iscata in numele modernizarii ~i ·al .reformelor liberale a
fost deturnata de. o elita inarmata, .c are a p:roclamat o doctrina reyolutionara
_ universalista. Dupa ce au -cazut prada foametei ~i . razboiulu.i ~civil, Rusia ~i
posesiunile ei au revenit la viata sub titulatura de Uniunea Sovietica,-iaddealul
dostoievskian al ,, unei mari , biserici universale pe, Pamant" s-a preschirhbat
intr-o mi~care comunista mondiala dirijata de la-Moscova, care ,resJ:>ingea
toate conceptele de ordine existente: ,,Vai de politicianul ale ca-1;ui argurnente
Pentru 1·ntrarea 1n "' t r-un raz
- boi· .nu •sunt la fel de ·convingatoare -la .incheierea
conflagrat"-e1
t-i · cum 1usesera
r. - la "'inreputul
"' ei" ' avertizase :Bismarck.;:Niciunul
din tre 1·d
1 en1 · · care s-au angaJa · t "'m razboi in august 1914 n-ar fi fa.cut acest pas
dacwa ~•-ar
· ,. . . cum va ara-ta lumea in 1918'. .
fi 1nch1pmt . ....:...,. _
I,ngroz1t1
. . de , carnaJul
. petrecu t , oamenii de stat.
. a1-. Europe1~
. . _ au ,mcercat
. sa
co nstnuasca
• w o penoada
. _ postb e1ica
. - P e cat posibil ma1 d1fenta de. cnza
. despre
. .
ca re se considera
- ca a provocat M arele Razboi ' a~a cum _era . numitpe . atunc1.
Cu totu ~i-au ~ters din minte aproape toate lectiile
' incercarilor antenoare de a
76 HENRY KISSINGER

Cehoslovacia, exprimandu-~i astfel Limpcde ambitiile ~i resentimentele. In

mod surprinzator, Fran fa a acccptal acordul de la Locarno, cu toate ca acesta
ii lasa aliapi din Europa de Est expu~i revan~ismului german - un indkiu
despre viitorul ei comportament de un deceniu mai tftrziu, la confruntarea
cu o provocare concreta.
in anii 1920, Germania Republicii de la Weimar lansa un apel la adresa
con~tiinielor occidentale punand in balanta inconsecventele ~i caracterul
punitiv al acordului de la Versailles cu principiile mai idealiste privind ordinea
internaiionala ale Ligii Napunilor. Hitler, care a venit la putere in 1933 in
urma votului popular al germanilor manap de resentimente, a renuntat la
orice repneri. ~i-a reinarmat rara, incalcand termenii de pace de la Versailles,
~i a ignorat acordull de la Locarno reocupand Renania. Cand atitudinea sa
nu a primit un raspuns semnificativ, a inceput distrugerea statelor din Europa
Centrala ~i de Est unul cate unul: mai intai Austria, apoi Cehoslovacia ~i, in
final, Polonia.
Caracterul acestor provocari nu a fast specific • anilor 1930. in fiecare
perioada istorica, omenirea produce indivizi demonici ~i •idei seducatoare
de represiune. Sarcina politicii ~i a · reprezentanplor ei este aceea de a
preintampina accederea lor la·putere ~i de a mentine o ordine internaJ:ionala
capabile sa-i tina
, in frau daca totusi, reusesc
, acest lucru. Amestecul toxic
de pacifism facil, dezechilibru geopolitic ~i lipsa de unitate a aliaplor din
perioada interbelica a datmana libera un0r asemenea forte.
Europa· cladise o.ordine internafionala din trei secole de .conflicte ~i apoi
a aruncat-o la gunoi fiin.dca.lid~rii ei nu au infeles ce consecinte va avea
intrarea lor in Primul Razboi Mon dial ~i, cu toate ca au realizat ·ce rezultate
ar avea·o·alta-conflagrap.e, au dat inapoi in.fata implicap.ilor unei acJ:iuni de
prevenire a ei. C!Jolapsul ordinii internationale 1a fast in esenta o chestiune de
abdicare, ba chiar. de sinucidere. Dupa ce renuntase la, principiile acordului
westfalic ~i reticenta in a aplica farta necesara pentru a institui alte~nativa sa
morala, Europa cazuse prada unui alt razboi care, la finalul sau; a impus inca
o data nevoia.de,a r:estructura ordinea continentala.

~-
.... I

ORDIN EA EUROPEANA POSTBELicA

Ca rezultat al celor doua• razboaie mondiale, oonceptul - westfalic de
suveranitate ~i principiile echilibrului de ·putere au fast mult diminuate in
cadrul ordinii continehtale contemporane. Ecourile lor au persistat, poate
cu cele mai puternice consecinte , in unele dintre ta.rile
, care le-au adoptat in
epoca descoperirilor geografice ~i a expansiunilor'teritoriale.
 TI ttVKOM &:rt, Ml __._

ORDINEA MONDIALA
77
Pana la sfar~itul celui de-al Doilea RV .
· psiho1ogice . d e menµnere . a une·1 diazb01 . ·1 e materiale
. .Mondial , capac1tati V

or · n1 mond 1·al •
clisparusera. F1ecare tara de pe co t' e ale Europe1 aproape ca
~• V •

n ment, cu excepti El . . . . .
•usese ocupata de trupe straine la t•a vet1e1 ~• a Sued1e1,
V

11 un moment dat E •
ina A devenit astfel evident can·1 1. · conom1a tuturor era in
ru · · c un stat din Euro (' l • · · •
i Suedia) nu-~i mai putea croi singurv .. pa me uzand a1c1 Elvepa
V a vutorul.
Faptul ca Europa Occidentala a gv .t C
. . b dv . . .. as1 iorta morala de a porni pe calea
unei n01 a or an a ordmn rnondiale se d t V •

personahtat1: Konrad Adenauer din Ger a oreaza

• V •

· R befortunlor depuse de trei

51. A1c1de
. ' . . . ' mania, o ert Schuman, din Franta,
de Gaspen, din Itaha. Nascuti ~i educat, •10 · t d • b . p . .
, .
n . . , , t' am e e 1z ucmrea nmulm
Razb01 Mo clial, ei au pastrat unele dintre certitudinil fil fi
. . . . . .. e oso ce europene
mai vechi cu pnvire la condiµIle bunastarii umane, iar acest lucru le-a conferit
viziunea ~i taria ~e caract,er necesare pentru a aborda cauzele tragediilor prin
care a trecut contmentul. lntr-un moment de slabiciune extrema, ei au rcm~it sa
pastreze unele dintre noµunile despre ordine din tinereie. Cea'rnai importanta
convingere a lor era aceea ca, daca vor sa-~i ajute popoarele ~i sa previna o
recrudescenta a vechilor tragedii; trebuie sa depa~easoa divizarile istorice care
au marcat Europa ~i, pe aceasta, baza, sa creeze o noua ordiz;ie. europeana ..
Mai intai s-au confruntat cu• o r:ioua divizare pe contin·ent., in ·l.9l49, 1aliatn
occidentali ~i-au combinat cele trei ·zone de ocupaµeipentru a forma Republica
Federala Germania. Rusia: ~i-a transformat zona ocupata intr-,uri ·stat socialist
dependent de ea prin Tratatul de la Var~ovia. Ger:mania, reverlise ·la situaµa iI?,
care se aflase cu trei sute de aniin ·urma, dupa Pacea:diri-.Westfalia: 'tiivizarea
ei devenise elementul.. dheie al-structurii internaµonale nou conturate.
Franta si Germania cele doua tari a caror rivalitate se aflase Ja··ofiginea
' ' ' '
tuturor razboaielor din·•Europa timp de , trei se.cole, au• inceput procesul de
transcendere a istoriei europene prin fuzionarea elementelor--cheie •ale brurriei
lor de 1or c-. tva econom1ca. · v .1'n · }952 , · ele' au format ..Comunitatea -.Europeana
a Carbunelui si Otelului ca ·un prim pas spre o ',,umune ~J> mai stransa a
' • !• •; A """''

popoare1or d'1n'E uropa ' · n element 'esential

~1 u , , -al. unei.' ndi ordini
. europene:
:_ _ _
T1rnp
. de· decenn, •• Germama · co nstituise pnnc1pala amenmtare _ V
la adr~sa
, • •

Stabil'tv
1 atu .. pe . continent.
. •,.C ursu l adoptat de conducerea germana-1.n dpnmul ·
decen1u · 'al perioadei postbehce.avea
. sav fi e crucial · Konrad Adenauer
. . . d a evemt,. I
c .
ancelar al noii . Republic1 Feder e e
Va v .
al G rmania la saptezeCI s1 tre1 · e am,- o
'. d ff '.t C ·o-atitudine
. v } . ff1 arck se aprop1a e S ar~l . ' U ·
il
I·
_rsta, la care cariera polit1ca a Ul ~m us bazele unui partid po1itic, I
I

anstoc . V • d 1. populismul, el a p '

'

lJn1u. ratica ~1 repugnan u- . ·ma data in istoria parlamentara

C • are ·pentru pn
nea · restin-Democrata c ' · andat ma1oritar. : Sub
V

aG ' ticl moderat cu un .m :.1 •

errnaniei, a guvernat ca un par ,., . 'ncrederea recentelor 1victime
Sti nd · ecasuge 1
ardul lui Adenauer s-a angaJat sa r '
V

'
 78 HENRY KISSINGER

ale tarii sale. in 1955, a inclus Germania in Alianta Nord-Atlantica. Ata

de ferm milita pentru cauza unei Europe unite, incat in anii '50 a resp·inst
propunerile sovietice care lasau de inteles di Germania se putea reunifica
daca Republica Federala parasea alianta occidentala. Decizia sa reflecta 0
acuta evaluare a veridicitaµi ofertelor sovietice, dar ~i o indoiala substan~ala
cu privire la capacitatea societapi sale de a repeta un parcurs solitar ca stat
naponal in centrul continentului. Este insa evidenta uria~a forta morala a
acestui lider care a putut sa fundamenteze o noua ordine internationala pe
divizarea propriei sale tari.
Imparprea Germaniei nu a fost un eveniment unic in istoria europeana;
dimpotriva, se aflase la originea ambelor acorduri, din Westfalia ~i de la Viena.
Nou era insa faptul ca Germania s-a afirmat in mod explicit ca o componenta
a Occidentului intr-o competitie asupra caracterului ordinii politice
internationale. lar acest lucru era cu atat mai important cu cat echilibrul de
putere era stabilit in mare parte dincolo de granitele continentului european.
Timp de o mie de ani, popoarele Europei considerasera de la sine inteles ca,
indiferent de fluctuatiile echilibrului de putere, elementele sale constitutive
se aflau pe teritoriul european. Lumea conturata de Razboiul Rece i~i cauta
echilibrul in conduita ~i in armamentul dep.nute de doua superputeri: Statele
Unite . ale Americii, dincolo de Atlantic, ~i Uniunea Sovietica, la periferiile
geografice ale Europei. America ajutase la repornirea economiei europene
prin -Doctrina Truman, programul de ajutorare ·a Greciei ¥ Turciei, in 1947,
~i prin Planul Marshall, in 1948. ·Pentru prima data in istora lor, SUA au
initiat o alianta pe timp de pace, prin intermediul NATO.
•.. Echilibrul european, in mod traditional asigurat de statele de pe continent,
se transformase intr-un aspect al strategiei unor puteri exterioare. Alianta
Nord-Atlantica stabilise un cadru •reglementat de consultari intre SUA ~i
Europa ~i un anumit grad de coerenta in abordarea politicii externe. in esenta
insa, echilibrul de putere 'In Europa a trecut de.la o suma de reglementari
interne -la tinerea in frau globala a ,URSS, in mare parte prin intetmediul
capacitatiJor nucleare americane. Dupa ~ocul administrat de doua razboaie
devastatoare, . ta.rile Europei Occidentale se confruntau cu, o schimbare de
perspectiva geopolitica apta sa le zdruncine sentimentul identita.¢ istorice.
Ordinea internationala in cursul primei etape a Razboiului Rece-a fo5l
in fapt bipolara, gestionarea aliantei occidentale fiind condusa in principal
de SUA ca partener principal. Ceea ce intelegeau Statele Unite prin alianfa
nu se referea atat la o· actiune comuna a µrilor menita sa mentina starea de
echilibru, cat mai degraba la o intreprindere comuna cu America pe post de
director general.
 0RDINEA MONDIALA 79

Balanta de putere tradit-ional

• V. r a Am E uropa avusese la baza egalitatea
v

rnernbnlor sai;
. fiecare
. . membru p a rt"1c1pa· cu un element al puterii: sale in
vederea unm obiect.Iv comun ~i in esenta limitat, acela al echilibrului. Dar
,in vreme ce combina fortele
t mili"tare ale al"iatJlor
· intr-o structura comuna
Alian_ta ~ord--A~anti~a er_a . sustinuta in mare parte de puterea militar~
arnencana - ma~ ales m p~vmta descurajarii nucleare. At:at timp cat armele
nucle~re stra~~~~e const.Ituiau elementul principal al , apararii europene,
obiecavul pohticu europene era unul in principal psihologic: acela de a obliga
SUA sa trateze Europa cape o extensie a lor in caz de necesitate.
Ordinea internationala din perioada Razboiului,Rece refle~ta doua tipuri
de echilibre; care pentru prima data in istorie erau in m'.are parte independente
unul de celalalt: echilibrul nuclear dintre URSS ~i SUA §i echilibrul intern
din cadrul N ATO, a carui gestionare era din multe puncte de ,:vedere una de
ordin psihologic. Statelor Unite le-a fost recunoscuta suprematia in schimbul
accesului Europei la protectia nucleara americana. Ta.rile europene §i-au
dezvoltat propriile forte militare nu atat pentru un supliment de foqa, cat
mai curand pentru a avea un cuvant de spus in deciziile partenerului - un fel
de permis de intrare la discup.ile privitoare la folosirea capacitatii americane
de descurajare. Franta ~i Marea Britanie §i-au construit mici forte nucleare
irelevante pentru echilibrul general de putere,-dar §i-au afirmat astfel inca o
data dreptul la un loc in concertul decizional al marilor puteri.
Realitap.le epocii nucleare ~i proximitatea geografica a URSS au susp.nut
alianta timp de o generap.e. Dar deosebirile fundamentale de perspectiva au
reie~it la suprafata odata cu prabu~irea Zidului Berlinului, in 1989.
Dupa patru decenii de Razboi Rece, NATO a •pus .in practica idealul
afirmat de fondatorii sai. Caderea Zidului Berlinului a dus rapid la unificarea
Germaniei si la prabu§irea centurii satelitare sovietice - grupul de state est-
europene c~ un sistem de control sovietic impus. Ca o intrupare a viziunii
liderilor aliati care constituisera Alianta Atlantica §i a maiestriei celor care au
girat evenirr:entele, cea de-a treia disputa asupra Europei din secolul XX se
A1nch · • G ·as a unificat ca-o afirmare a democratiei liberale
e1ase p~mc. ermam - _ '. .
~1· ~· d 1 d · a la 1"d·e ea de unitate europeana ca un protect ·al,
, , 1-a re ec arat a ez1une
valoril A v v • al dezvoltarii comune. inrobite timp de patruzeci de.
•
or rmpart~1te ~1 A _ • •

an; ( hi • ult) t-rile Europei de Est au mceput sa-§1· revendice

. •u Une1e C ar ma1 m , ,a . ) ...
tndependenta §i personalitatea. ·· : .' · ·. .
v •S vi·etice a -modificat , accentul diplomatiei ..
• •

D estramarea Umunu o
C . . al di · · uropene s-a transformat in mod fundamental
aracterul geopolitic or nu e A
od V militara considerabila din sanul Europei. In
•

ata ce a disparut amenmtarea .. ..

a....._ . V t problemele traditionale de echilibru au
.... uosfera entuz1asta care a urma '
80 HENRY KISSINGER '.
fost ignorate, considerate ca un tip ,,vechi " de diplomatic ce lrebuia inl .
. . ' ocu1t
cu nopunea de 1dealuri comune. AJi anp.1, Nord-Atlantidi, sc sustinca
b . a ' ar
tre m s· se preocupe mai puµn de securitate ~i mai mul t de anvergura
politica. ~xtinderea NAT O pana la grani~clc Rusiei - ba chi ar incluzandu~~:
pe alocun - era afir mata deja ca o perspectiva serioasa. Patrunderea unci
aliante militare pe un teritoriu istori·c contestat, la numai cateva sute de
kilometri distanta de M oscova, era susµnut a in principal nu pe motive de
sec~ritale, ci ta o metoda coerenta de consolidare a progreselor democratice.
In fata unei amenintari directe, ordinea internaµonala fosese conceputa
ca o confrunta-re intre doua blocuri rivale dominate de SUA ~i, respectiv,
URSS. Pe. masura ce forta sovietica s-a diminuat, lumea a devenit intr-o
oarecare masura multipolara, Europa straduindu-se sa-~i defineascii 0
identitate independenta.

VIITORUI:: EUROPEI
· Ce drum a ·strabatut Europa ca sa ajunga in acest punct! S-a lansat in
explorari de ordin global ~i ~i-a raspandit valorile ~i practicile in lumea intreaga.
Secol de secol, -;i-a schimbat structura interna si a iriventat noi modalitati de
T ' '
abordare a ordinii internaµonale. Acu~, la finele unei ere, pentru a nu ramane
pe dinafara, Europa s-a simµt obligata sa renunte la mecanismele politice pe
care le-a folosit-timp de.tr.ei secole ~ijumatate. Impulsionata, de asemenea, de
dorinp. de a facilita emergenta unificare a Germaniei, noua Uniune Europeana
a adoptat o moneda unica in 2002 ~i o structura politic oficializata in 2004. S-a
afirmat ca o Europa unita, intreaga ~i libera, ajustandu-~i diferentele interne
prin mecanisme pa~nice. , ·
Unificarea Germaniei a modificat ·echilibrul in- Europa deoarece niciun
acord ,constitutional nu putea schimba realitatea conform direia Germania
' .
era, din nou; eel ,mai puternic stat european. Moneda unica· a facilitat un
nivel de -unitate .care nu a mai existat in ~uropa din vremea Sfantului lmperiu
Roman de Naµune •Germana. Va reu~i UE sa joace · rolul global asumat in
carta sa ofi:se va dovedi, la fel ca imperiul lui Carol Quintul, incapabila sa-~i
pastreze coeziunea?
· ·Noua structura a constituit intr-un anume sens o renuntare la principiile
adoptate in Westfalia. ~i totu~i, UE poate fi interpretata ca o intoarcere a
Europei la, -sistemul statal westfalic ipe care ea 1-a creat, I-a raspandit·in lurnea
intreaga, a aparat1~i 1-a exemplificat in cea mai mare parte a epocii moderne
0
- de data·aceasta ca o putere•regionala, nu nafionala, ca o noua unitate intr·
noua versiune globala a sistemului westfalic.

rtf:'.
 ORDINEA MONDIALA 81

Rezultatul imbina aspecte ale abord v • •

" v . arilor naponal 1· .
~ra
1a
a pastra msa avant<l;Jele depline al . .
V
.
e ntc1une1a dint 1
e ~ regionale deopotriva
. '
rninueaza ·caracterul suveran si fi .. re e e. Umunea Europeana
.
di telor din ' uncp1le guver .I ..
componenta ei, precum namcnta c trad,ponale ale
sta . .. controlul asupra fi • .
nede1 propru. Pe de alta parte p r . · ront1ere1or ~• asupra
V

rno , o .1t1ca europcana .v , " • •

de tip naponal ~i, in multe fari, obiec~ile fa~ de . _. ramanc m pnnc1paJ una
robJema interna. R ezultatul este un hibrid _ p~IJtJca UE au c~cveni t o m~jora
P ceva mtre un stat ~1 o confcdcratie
care opereaza.pnn reumum "rmnisteriale si, O 6irocrape
V • • • • ,

. . comuna, - mat degrabatca' V •

Sfantul Impenu
"
Roman
.
decat ca Europa sec0 I u1w· a1XIX-lea. Dar spre deosebire .
de primul
. . .(m cea ma1 " mare parte . a. ist · · Iw·), UE se straduie~te sa-~i atenueze
.. onei
tensiumle mterne m vederea pnncipulor si a obiecti veIor d upav care se g h"d
V • V • , 1 eaza. v

Totodata, vizeaza umunea . monetara

" Iaolalta cu dis pers1a · fi secalva ~1· o b'irocrape ·
in dezacord cu democratia. In politica externa, UE adopta idealurile universale
Iara a avea mijloacele de a le aplica in practica ~i o identitate cosmopolita in
opoziµe cu loialitaple naponale - cu o unitate europeana insotita de divizari
est-vest si nord-sud si cu o atitudine· universalista fata de mi<::carile pentru
' ' '
autonomic (catalana, bavareza, scoµana) care pericliteaza integritatea statala.
'
,;Modelul social" european este dependent de dinamismul pietelor, ~i totu~i
stingherit de el. Politicile UE pun un accent puternic pe incluziunea toleranta ~i
abordeaza astfel indisponibilitatea de afirmare a valorilor occidentale specifice,
in timp ce statele membre practica politici marcate de teama de afluxurile de
populaµe noneuropearia.
Rezultatul este un cerc vicios care pune la incercare insa~i· l_~gitimitaie~
populara a UE. Statele europene au renuntat la proporpi considerabile din
· · · d. · · v auton·tatea Ior suverana. Fiindca sunt si astazi
ceea ce constltma o 1moara '
. . . . . termediul unor procese democratice, liderii
confi rmati' sau respm~1 pnn m .•· . vizeaza interesul national . . s1,. ,.m
europeni sunt tentati sa adopte po1iticI care , ,. . . . . -, ' .. . ' _
• V • • v" v • • ' " tre diverse regmm ale Europe1 - de
consecmta se inregistreaza mca dispute m . . d d · •v
. . , ' . . Mai cu seama in penoa e e cnza cum
obice1 pe probleme de ordin economic. - . , ropene· nnd . sa • v a d opte masun
v · d e·
1
este cea care a debutat in 2009, structun e. e~ f: 'le interne doar pentru a
ur ult amestecul m a acen ' , . .
genta care frizeaza tot rnai m
V • •

"ficii in numele ,,proiectului

s . . .. re sa faca sacn .
V :.,

upravietw. Dar cand pubhculu1 I se ce 1 definite. Liderii se vad

e Ii tiile sale sunt car .
uropean", nu intotdeauna ob ga, . · · p·ulatiei si a o respecta, in
d . . idera vomta po ' ' ,
eci nevoiti sa aleaga intre a descons '
op0 21·tie
• " '
msa cu autoritatile . d e 1a Bruxelles. m·t care are msa " v acum 0
, 1 care a por '
Europa a revenit la intrebarea de a te fi construita pe baza unor
a .
V

tionala poa v. ·
nvergura gl balv Ce ordine mterna,
o a.
di
..
ntra cto ·
rii? Care tan se vor angaJa
' - ··
aspiratii nfli al . unor tendinte co Ii • ile? De ca.ta unitate are
, , co ctu e s1 a - rela po nc ·
in aceast-;; di . : ce rnod isi vor co
l.Qor ne s1 Ill '
'
 82 HENRY KISSINGER

nevoie Europa ~i la cata diversitate poate rezista? Pe termen lung insa, probabij
ca reciproca este chiar mai presanta: t,inand seama de istoria ei, ce grad de
diversitate trebuie sa pastreze Europa pentru a atinge un nivel semnificativ de
unitate?
Atunci cand gestiona un sistem global, Europa reprezenta conceptuJ
dominant de ordine mondiala. Politicienii ei erau cei care construiau structurile
internaponale ~i le impuneau in restul lumii. Astazi, insu~i caracterul ordinii
mondiale care se contureaza in prezent este obiect de disputa, astfel ca regiuni
din afara Europei vor juca un rol important in definirea atributelor ei. Se
indreapta oare lumea spre un sistem de blocuri regionale care sa indeplineasca
rolul statelor individuale din eel westfalic? Daca da, va mai fi posibil un echilibru
sau se va reduce astfel numarul actorilor-cheie atat de mult incat rigiditatea nu
va putea fi evitata ~i riscurile caracteristice inceputului de secol XX vor reveni
in actualitate, blocurile lipsite de flexibilitate tinzand sa se dornine reciproc?
intr-o lume in care structuri de nivel continental precum China, America ~i,
poate, India ~i Brazilia au atins deja o masa critica, oare cum va gestion,a Europa
tranzitia sa la o unitate de tip regional? Pana acum, proc~sul de integrare a
fost abordat ca o chestiune fundamental birocratica, de sporire a competentelor
detinut~ ~e diversele organisme administrative europene -:- altfel spus, ca o
elaborare a abordarii deja f~are. De uncle va veni imboldul pentru asumarea
interioara a acestor obiective? lstoria europeana n.e-a aratat ca unificarea nu a
fost niciodata realizata in principal prin intermediul procedurilor administrative.
A fost intotdeauna necesar un element unificator - Prusia in cazul Germaniei,
Piemontul in eel al ~taliei; fara avangarda pe care. au reprezentat-o (~i fara
disponibilit~tea lor de a trece la fapte), unificarea ar fi ramas un proiect neviabil.
Ce ta,i:-a sau institutie va juca acum acest rol? Sau poate ca va fi necesara crearea
unei noi institutii sau a unui grup intern care sa deschida drumul?
. Iar daca. Europa va fi unificata, indiferent pe ce cale, cu~ i~i va defini ea rolul
global? he la dispozitie trei opfiuni in acest sens: sa incurajeze un parteneriat
transatlantic; sa adopte o pozifie mai pregnant neutr~; sau sa se indrepte spre
un amalgam cu o putere sau un grup de puteri noneuropene. Vizeaza ea oare
coalitii in schimbare sau se percepe ca membru al unui l?loc nord-atlantic cu
pozitii in general compatibile? Catre care dintre trecuturile sale va tinde - catre
eel recent, al coeziunii transatlantice, sau ditre istoria indelungata de manevre
pent:ru obfinerea unui maximum de avantaje pe baza interesului national? Pe
scurt, va mai exista o comunitate atlantica - ~i, daca da, ~a cum sper eu, curn
se va defini ea?
Iata o intrebare pe care ambele tarmuri ale Atlanticului trebuie sa ~i-o puna.
C~munitatea atlantica nu-~i poate pastra relevanta, prin simpla proiectare in viitor
 0RDINEA MONDlALA 83

ea.ce-i este familiar. Cooper.ind n . i:

a ce . b .• . . . pe tru gestionarea globala a chestiunilor I
tegtce, mem ru europem ai Aliantei N d
I
. . . . I
stra . or -Atlantice ~1-au descns deseon
po . .
1
. liricile .ca une e apartmand unor institu• .
. :
A ,
.
tton neutn de reglementari ~i unor
If' I

.J:.,tribwton de as1stenp.: De multe ori au d di . . . . .

Ul" • ove t mceratudine pnvmd modul I-
de. actiune atunc1 cand acest model a fost res • • .
A

, ~. . pms sau cand 1mplementarC'..a sa

urrnat cai gre~1te. Este necesar ca O noua r • .
I I

a . gen er ape, modelat:a de un set de

.rne.riente practice altul , decat provocarea so · · din • da
e~r-- , . . · VIe 0 ca penoa · Razboiului
o,,,--e sa confere des 1nvocatulm ,,parteneriat atlanu· " •ti • •
J.'\N , . c o semn1 cape mat c1ar
definita.
Europenii sunt cei care trebuie sa deci·da~ •10 p · · t J • · Ii ·
· .. nvmta evo upe1 po tlce pe
continentul lor. Dar parteneru lor transatlantici au un interes major in aceasta
privint:a,. Oare noua Europa va deveni un participant activ la construirea unei
noi ordini internationale sau se va pierde in propriile sale probleme interne?
RealitaµIe strategic;:~ ~i geopolitice contemporane fu.c ca strategia pura a
echilibrului de putere caracteristica fostelor mari puteri europene sa fie astazi
superflua. Pe d~ alta parte, nou creata structura de ,,reguli ~i norme" a elitei
paneuropene nu se va putea dovedi suficienta ca vehicul al unei strategii globale
clacinu va fi insotita de o adaptare la realitaple geopolitice.
Statele Unite au toate motivele !st9rice ~i geopolitice pentru a suspne
pniunea Europeana ~i a preveni al¥Jlecarea ei intr-un vid geopolitic; separate
de Europa
i • •
in domeniile politic,
. .
economic ~i militar, SUA ar deveni o insula in
r ,

coastelor eurasiatice, iar Europa insa~i ar risca sa se transforme intr-o

arrexa
'. .
)
a Asiei si
' a Orientului Mijlociu.
Eur~pa, care cu mai pu{:in de u~ secol in urma . dep.nea aproape un
monopol _in stru~turarea ordinii moncliale, este azi in pericol_sa iasa din cursa
~ontempora~a pentru ; noua ordi!le m~:mdiala ca .u rmare a idenri_ficarii
constructiei sale interne cu obiectivul ei geopolitic fundamental. Pentru mulp.,
rezultatul constituie implinirea ~nui vis ~echi de generat-n - . un continent ~~t,
i~ pac~, lipsit de lupte pentru putere.· Dar in vreme ce valorile afirmate in
a?ord~rea europeana _de tip sofi-power1 au _starnit ~ese?ri intere~~ pup.ne ~te
regiuni ale lurnii au demonstrat un devotament a~at de categonc pentru acest
unic:
•. ' stil po li tic,
·. 1apt
.c. care ere eaza~ perspe~tivele unui dezechilibru.
. . Europa
. .i~i.
intoarc""
, .c.
1at3- • · 1ns~1 exact Aintr-'o perioada in care ob1ect:Ivul
spre sme A •
. une1 ordiru
tnondia}e pe care ea ms~1 l-a conturat in mare parte a aJuns
A •
. .la un punct de
Cotitura ·a1e caru1. urman. pot a 6-·ecta on·ce reoiune
::,- ce nu contribme la modelarea.
ei... As...c E
ue1, uropa plute~te mtre un ec ,
A tr ut pe care nazuieste
' sa-1
"· depa~easca ~1 un
pe care inca nu 1-a definit.
1n tr---:---- ·
l-farv: aducere literala ,,putere bl~da , un concep
1
,« t dezvoltat de Joseph Nye, de la Universitatea
. a coopta in loc de a folosi coercitia sau
1
sti ....... .'.!1"d, pentru a descrie abilitatea de a at~ge (~ tr) . _
--...utentete financiare .ca mijloace de persuas1une n. .