Care este miza conflictului

dintre Georgia si Rusia

Georgia si-a retras ieri trupele din regiunea separatista Osetia de Sud, si a
anuntat ca este pregatita de negocieri cu Rusia dupa trei zile de conflicte
in zona. O detensionare a situatiei in regiune este insa indepartata, dupa
ce autoritatile de la Tbilisi au anuntat ca Rusia a intrat in Georgia si ataca
orasul Gori.
Conflictul risca sa se amplifice, dupa ce liderii din Abhazia, o alta regiune
separatista din Georgia, situata intre Rusia si Geogia, erau asteptati sa
declare starea de razboi aseara.
Potrivit unor surse georgiene, Abhazia a trimis Rusia a trimis 1.000 de
militari in defileul Kodori, care o separa de Georgia.
Potrivit unor surse georgiene 92 de persoane si-au pierdut viata, intre care
40 de civili, in vreme ce separatistii din Osetia si Rusia vorbesc de 1.5002.000 de morti.
Razboiul din Osetia vine dupa o perioada tensionata in regiune, in ultima
saptamana avand loc mai multe schimburi de focuri intre separatisti si
autoritatile georgiene.
Separatistii din Osetia de Sud, care vorbesc o limba apropiata de cea
iraniana si sunt traditional atasati de Rusia, au sustinut din 1989 separarea
de Georgia.
Piata monetara a reactionat imediat ce Rusia a intervenit in conflictul dintre
Georgia si Osetia de Sud, rubla depreciindu-se cu 1.3% fata de cosul
euro-dolar. Rubla a atins punctul cel mai scazut din ultimii trei ani si
jumatate dupa ce premierul Vladimir Putin a anuntat ca "razboiul a inceput"
in Osetia de Sud.
"Disputa dintre cele doua parti a ranit sentimentele investitorilor din Rusia"
si a "periclitat relatiile externe ale Rusiei, in special cu Vestul", a scris
banca JP Morgan Chase investitorilor.
"Cu siguranta, un conflict nu ar beneficia de increderea investitorilor si va
deschide dezbaterile cu privire la riscurile politice", se arata in comunicat.
Rubla s-a depreciat cu pana la 1.3 procente fata de dolar si euro, ajungand
la valoarea de 29,7004 pana la ora 18:30 vineri in Moscova, fata de
29,3585, cat era cu o zi inainte.
Compania energetica azera SOCAR a anuntat sambata suspendarea
livrarilor de petrol si produse petroliere din doua porturi georgiene din
cauza conflictului armat din Georgia.
Mai multe state europene, intre care Polonia, Italia si Marea Britanie, le-au

cerut cetatenilor sa paraseasca Georgia, in vreme ce Consiliul Suprem de

Aparare a Tarii (CSAT) a cerut romanilor sa nu calatoreasca in zona.
Potrivit MAE, aproximativ 50 de romani se aflau ieri in Georgia. Romania
respecta integritatea teritoriala a Georgiei, a precizat CSAT intr-un
comunicat, care s-a reunit sambata seara de urgenta. Conflictele inghetate
din Caucaz (Abhazia, Osetia, Nagorno Karabah) au constituit o
preocupare atenta a autoritatilor de la Bucuresti.
De ce au insa loc aceste acum? Este vorba numai de problema interetnica
sau e vorba de alte interese?
Istoria a fost agitata in ceea ce priveste relatiile dintre Georgia si Osetia de
Sud. Regiunea separatista si-a proclamat autonomia fata de Georgia in
1989, dinainte ca aceasta sa devina independenta fata de Uniunea
Sovietica. Locuitorii regiunii separatiste vorbesc osetia farsi, o limba
iraniana, diferita de limba georgiana. De asemenea, regiunea nu si-a
ascuns niciodata dorinta de o apropiere de Rusia si de a fi sustinuta de
aceasta.
Georgia a fost intotdeauna un teritoriu considerat esential pentru interesele
Rusiei in zona Caucazului, fiind locuita de o populatie predominant
ortodoxa, tampon intre Rusia si Turcia. "Tatucul" Iosif Visarionovici Stalin,
fost secretar general al Partidului Comunist Rus, s-a nascut la Gori, oras
aflat in inima Georgiei si care a fost atacat ieri de armata rusa.
Dupa destramarea Uniunii Sovietice, Georgia a ramas pentru o buna
perioada in orbita Rusiei, fiind condusa de fostul ministru de externe al
URSS, Eduard Sevarnadze. Lucrurile au luat o turnura diferita in 2003,
odata cu Revolutia Trandafirilor, in urma careia proamericanul Mihail
Saakasvili a primit mandatul de presedinte al Georgiei. Saakasvili a facut
din apropierea sa catre Vest punctul principal al programului sau politic.
Este un prieten apropiat al presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko, alaturi
de care isi petrece concediile.
Apropierea Georgiei de Vest si mai ales de Statele Unite ale Americii,
precum si ambitiile de aderare ale Georgiei la NATO au provocat tensiuni
in Rusia, care considera extinderea Aliantei Nord-Atlantice un pericol
pentru securitatea granitelor sale.
In ultimii ani, Georgia a devenit unul dintre posturile cheie de energie
pentru Occident, care incearca sa elimine dependenta acesteia de
resursele rusesti. Una dintre cele mai importante conducte este BakuTbilisi-Ceyhan, care aduce petrol din Azerbaidjan catre Vest, prin Turcia,
ocolind, asadar, Rusia.
De altfel, conducta a fost una din tintele armatei ruse in cadrul
bombardamentelor asupra teritoriului georgian, pe care insa nu a atins-o, a
anuntat Ekaterina Sarasidze, ministrul georgian al dezvoltarii economice.
Rusia a fost acuzata de-a lungul timpului ca isi foloseste resursele naturale
ca mijloc de santaj. Astfel de speculatii au avut loc in 2005, dupa ce in

Ucraina a fost ales presedintele Viktor Iuscenko, cu orientari

proocidentale.
Relatiile dintre Georgia si Rusia s-au incins in primavara la summit-ul
NATO de la Bucuresti, cand Georgiei i-a fost refuzat MAP (planul de
aderare la NATO) in primul rand din cauza conflictelor inghetate cu
Abhazia si Osetia. Oficialii georgieni i-au acuzat de-a lungul vremii pe rusi
ca intretin acest conflict inarmandu-i pe separatisti si oferindu-le cetatenia
rusa.
Rusii au insa alta viziune. Premierul rus, Vladimir Putin, care a venit de
urgenta de la Beijing, unde asista la Jocurile Olimpice, in Osetia de Nord aflata pe teritoriul rusesc - a acuzat Georgia de comiterea unor acte de
genocid si a cerut Parchetului militar rus inceperea unei anchete in acest
sens.
"Dupa opinia mea, acestea sunt deja elemente ale unui fel de genocid
impotriva poporului oset. Cred ca ar fi corect sa ordonati Parchetului militar
sa ancheteze aceste incidente, mai ales pentru ca majoritatea populatiei
osete are cetatenie rusa", a declarat Putin. Presedintele rus Dmitri
Medvedev a insistat ca interventia Rusiei este doar una umanitara.
Unii analisti, citati de EuObserver, invinuiesc Georgia pentru actuala criza,
sustinand ca incercarea sa de a controla din nou teritoriul Osetiei de Sud a
stricat imaginea sa pe plan international si i-a distrus sansele de aderare la
NATO. "Presedintele Saakasvili este in mare pericol sa-si piarda tot ce a
construit cat a stat de partea Vestului si prin retinerea sa la provocarile
Rusiei", a declarat James Nixey, expert de la Institul Royal de Afaceri
Internationale.
"Nu cred ca mai poate conta pe sprijinul Statelor Unite. Nu poti admite in
NATO o tara care are asemenea probleme", a declarat pentru Bloomberg
Robert Hunter, fost ambasador al SUA la NATO.
Analistul pe relatii externe al Consiliului European, Nicu Popescu, este de
parere ca atacul Giorgiei asupra orasului Thinvali in aceeasi zi cu
inceperea Jocurilor Olimpice de la Beijing are o semnificatie foarte mare.
"Poate fi un semnal catre rusi ca Olimpiada din 2014 de la Soci nu va avea
loc asa cum vrea Rusia daca nu va exista progres si liniste in zona", a
declarat acesta.
Ministrii de externe ai Uniunii Europene se vor reuni la Bruxelles in cadrul
unei reuniuni de urgenta. De asemenea, cancelarul german Angela Merkel
a facut apel ieri la un "acord de incetare a focului imediat si neconditionat"
in Caucaz in timpul unei convorbiri telefonice cu presedintele francez
Nicolas Sarkozy, a declarat purtatorul sau de cuvant, Thomas Steg.
Merkel a facut, de asemenea, apel la revenirea fortelor armate "in pozitiile
ocupate inainte de declansarea conflictului", insistand asupra nevoii de
"respectare a integritatii teritoriale a Georgiei", a mai declarat Steg.

Cronologia conflictului
noiembrie 1989 - Osetia de Sud isi proclama autonomia fata de Republica
Sovietica Socialista Georgiana.
decembrie 1990 - Georgia si Osetia de Sud au declansat un conflict armat
care dureaza pana in 1992.
noiembrie 1996 - Osetia de Sud isi alege primul presedinte.
decembrie 2001 - Osetia de Sud il desemneaza pe Eduard Kokoiti drept
presedinte al republicii, acesta cerand Moscovei sa ii recunoasca
independenta si sa accepte integrarea sa in teritoriul rus.
ianuarie 2005 - Rusia aproba planul Georgiei de acordare a unui statut de
autonomie extinsa Osetiei de Sud in schimbul renuntarii la ambitiile de
dobandire a independentei.
noiembrie 2006 - Populatia Osetiei de Sud sustine in cadrul unui
referendum decizia de separare a teritoriului de Georgia, care a considerat
acest act ca parte din planul Rusiei de provocare a unui conflict armat.
aprilie 2007 - Parlamentul georgian aproba o lege privind infiintarea unei
administratii temporare in Osetia de Sud, intensificand tensiunile in relatiile
cu Rusia.
iunie 2007 - Separatistii sustin ca Georgia a atacat capitala regiunii,
Thinvali, prin tiruri de mortiera si focuri trase de lunetisti, acuzatii respinse
de Tbilisi.
octombrie 2007 - Negocierile dintre Georgia si Osetia de Sud, mediate de
OSCE, esueaza.
martie 2008 - Osetia de Sud cere comunitatii internationale sa recunoasca
independenta sa, dupa declararea independentei de catre Kosovo.
martie 2008 - Parlamentul de la Moscova cere Kremlinului sa recunoasca
independenta Osetiei de Sud si a Abhaziei, dupa ce NATO incurajeaza
candidatura Georgiei la organizatie.
aprilie 2008 - NATO respinge la summit-ul de la Bucuresti Planul de
aderare la organizatie (MAP) pentru Ucraina si Georgia.
aprilie 2008 - Osetia de Sud respinge o propunere georgiana de impartire
a puterii si insista asupra obtinerii independentei.
august 2008 - Au loc lupte intre trupele georgiene si fortele separatiste
osete.
Joi, 7 august
In noaptea de miercuri spre joi, Osetia de Sud anunta ca a fost atacata cu
tiruri de arma lansate de pe teritoriul georgian, soldate cu cel putin 20 de
raniti. Anuntul vine dupa o saptamana de schimburi de focuri in regiune
intre separatisti si armata georgiana.
Vineri, 8 august
La ora locala 06:30 (7.30 ora Romaniei) Georgia a lansat o ofensiva
militara asupra capitalei Osetiei de Sud, Thinvali. Rusia reactioneaza

trimitand trei avioane, care bombardeaza satul Kareli din Georgia, situat in
vecinatatea Osetiei de Sud. Presedintele georgian, Mihail Saakasvili, a
sustinut ca 30 de persoane au fost ucise in timpul atacului rusesc, in timp
ce armata rusa a sustinut ca 21 de soldati si-au pierdut viata. Presedintele
Vladimir Putin a amenintat ca actiunile "agresive" ale Georgiei vor genera
un raspuns din partea Rusiei. ONU a anuntat o reuniune de urgenta pe
fondul conflictelor, iar SUA si UE decid sa trimita o misiune comuna pentru
a ajuta la incetarea violentelor.
Sambata, 9 august
Parlamentul georgian decreteaza starea de razboi pentru 15 zile, in timp
ce Rusia anunta ca a preluat controlul orasului Thinvali din mainile
georgienilor. Avioanele rusesti au atacat tinte militare din centrul orasului
georgian Gori, iar bombele au atins si zonele rezidentiale, atacul fiind
soldat cu 60 de morti, dupa estimarile autoritatilor de la Tbilisi. Autoritatile
ruse si separatistii din Osetia de Sud au spus ca, de la inceperea
conflictului, au murit peste 1.400 de civili, pe cand Georgia a avansat cifra
de 92 de morti. Delegatia Statelor Unite si a Uniunii Europene, careia i s-a
adaugat si OSCE (Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Uniunea
Europeana), ajunge in Georgia pentru a incerca incetarea violentelor.
Duminica, 10 august
Georgia anunta ca s-a retras din Osetia si cere Rusiei sa inceteze focul.
Tbilisi anunta ca fortele ruse intervin pe doua fronturi, dinspre republica
separatista Abhazia, prin defileul Kodori, si prin Osetia de Sud, atacand
orasul georgian Gori.
Georgia, coridor energetic spre Occident
Georgia reprezinta un coridor energetic esential spre Occident si alaturi de
alte state de tranzit are obligatia de a garanta siguranta conductelor de
petrol si gaze, care pornesc din zona azera a Marii Caspice. De la Tbilisi,
capitala Georgiei, conductele se indreapta spre sud, in Turcia, iar de acolo
spre Occident. Conductele au o mare importanta pentru Uniunea
Europeana pentru ca reduc dependenta de livrarile ruse si nu traverseaza
teritoriul rus. Conducta de petrol Baku-Tbilisi-Ceyhan a fost deschisa in
2006 si parcurge o distanta de peste 1.600 de kilometri pana in portul
Ceyhan, din Turcia.
Conducta Baku-Tbilisi-Erzurum, cunoscuta de asemenea si sub numele de
conducta Shakh-Deniz, transporta gaz de la zacamintele de la Shakh
Deniz din Marea Caspica la Erzurum in Turcia. Constructia conductelor si
a unei cai ferate care face legatura cu Turcia face parte dintr-o strategie
pentru a ridica economia Georgiei, care in prezent se bazeaza pe
agricultura.
Aproximativ doua milioane din cei 4,6 milioane de georgieni reprezinta
forta de munca, insa rata somajului era de aproximativ 14% in 2006,

potrivit CIA FactBook. Peste 30% dintre locuitori sunt sub limita minima a
saraciei, in conditiile in care PIB-ul pe cap de locuitor este de 4.700 USD,
aproximativ de trei ori mai mic decat cel al Romaniei. Datoria externa a
Georgiei se ridica la 4,5 miliarde de dolari.

Rzboiul de ase zile din Georgia

Declaraiile oficiale din timpul puinelor zile ale
rzboiului georgian, dar mai ales dup ncetarea
operaiunilor militare, dovedesc ct de premeditat
emoional i destinat doar consumului maselor largi
populare a fost prestaia fiecrui actor internaional,
care nu avea n vedere dect propriul public
spectator din ara sa: liderii de la Kremlin ddeau
satisfacie doar ruilor, n timp ce liderii occidentali
rspundeau doar conform ateptrilor propriului
electorat. Toat lumea condamna vehement, invoca
principii pe un ton solemn i grav, pe msura
imaginilor cumplite culese din teatrul de operaii
georgian.
n planificarea aciunii militare georgiene, propagandei prin
intermediul mass-media internaionale i-a fost rezervat, fr
ndoial, un rol nsemnat. Georgia nu avea cum s nu fie perfect
contient de marea sa inferioritate militar i politic n faa
colosului rusesc i de aceea nu putea avea alt ans dect pe baza
unui puternic sprijin internaional. Acesta se putea obine i prin
specularea n faa opiniei publice euro-atlantice a imaginii unui stat
mic, strivit de un stat mare i puternic.
Nici momentul declanrii operaiunilor militare, exact atunci cnd
liderii mondiali erau reunii la Beijing pentru a asista la deschiderea
Jocurilor Olimpice, nu a fost ales ntmpltor, mizndu-se probabil

pe o coagulare la nivelul cel mai nalt a unui sentiment de sprijin

sau de simpatie fa de Georgia. Georgia a reuit s-i menin cu
abilitate iniiativa pe frontul btliei propagandistice n timpul
desfurrii operaiilor militare, n timp ce Rusia a trebuit s
reacioneze justificativ i n defensiv, chiar dac dup rzboi
lucrurile au aprut ntr-o alt lumin.

Propaganda prin media, arma georgienilor

n timpul conflictului armat dintre Federaia Rus i Georgia din
august 2008, denumit de presa rus drept un blietzkrieg mediatic
antirus, cotidianul britanic The Guardian a publicat tirea potrivit
creia guvernul de la Tbilisi a utilizat serviciile unei firme de relaii
publice, Aspect Consulting, care avea filiale la Bruxelles, Londra i
Paris, i care numra printre clienii si branduri sonore
precumExxon Mobil sau Procter&Gamble.
Astfel se explica bombardarea mediei occidentale i n special a
ageniilor internaionale de pres, imediat dup declanarea
operaiilor militare ale forelor georgiene n Osetia de Sud, cu
informaii despre contraatacul n for i disproporionat al trupelor
ruseti care atacau civili, despre ameninarea asupra rezervelor
energetice ale Europei, despre epurare etnic.
n zona georgian a frontului, similar conflictelor armate puternic
mediatizate din Bosnia sau Kosovo, prin grija autoritilor
georgiene, ziaritii occidentali au fost dui ndeosebi la Gori i n
acele puncte ale confruntrilor n care relatrile mediatice generau
dovezi, informaii, comentarii favorabile Georgiei i defavorabile
Rusiei.
Militarii rui cel puin cei din prima linie nu au artat prea mult
bunvoin (sau nu au fost instruii n acest sens) fa de
corespondenii de rzboi aflai n teren, de la care porneau
imaginile i tirile, alimentnd astfel trendul anti-rus asupra
cursului evenimentelor.
Preedintele georgian i-a concentrat ofensiva sa mediatic prin
apariii pe televiziunile occidentale (conferine de pres,

interviuri), exploatnd educaia sa universitar american. n acest

sens, fie c a fost regizat sau nu, episodul filmat (ntmpltor sau
nu) al evacurii dramatice de ctre grzile sale de corp n faa unei
posibile ameninri create de survolul unui elicopter rusesc, inclusiv
secvena privirii panicate spre cer a preedintelui, a contribuit la
credibilizarea percepiei internaionale privind micua-idemocratica-Georgie-invadat-brutal-de-atotputernica-Rusie.
La fel ca n orice confruntare propagandistic pe timp de rzboi,
nici de data aceasta nu a lipsit cenzura, Georgia interzicnd
retransmisia programelor de televiziune ruseti pe teritoriul su,
acuzndu-le de... propagand.
Georgienii au reclamat i puternice atacuri cibernetice asupra siteurilor oficiale ale lui Mihail Saakavili, precum i ale Ministerelor de
Externe i ale Aprrii georgiene, atacuri care au fost atribuite, nu
i dovedite ns, reelei de hackeri rui RBN Russian Business
Network , bnuit a avea legturi att cu mafia rus, ct i cu
guvernul de la Moscova.
Imediat, Estonia, ar cu una dintre cele mai avansate tehnologii
informatice din Europa, i care suferise un atac similar din partea
rus n 2007, dup ce mutase monumentul ostaului sovietic din
centrul capitalei Tallinn, i-a oferit sprijinul i consultana.
Din ncletarea propagandistic a acestui rzboi nu au lipsit nici
falsurile i denaturrile, servite, intenionat sau nu, spre consum
opiniei publice internaionale. Este vorba n primul rnd de acele
imagini dramatice cu localiti n ruine, cu civili bombardai sau
aflai n suferin.
O permutare de imagini filmate i fotografiate s-a produs ntre cele
dou orae care au avut cel mai mult de suferit de pe urma
rzboiului i anume capitala Osetiei de Sud, kinvali, i oraul Gori:
imagini filmate ale dezastrului umanitar din kinvali produs de
ofensiva forelor georgiene au fost prezentate de CNN drept urmri
ale bombardamentului rus asupra oraului Gori; fotografii purtnd
sigla Reuters extrem de impresionante, privind drama civililor

georgieni, au fost acuzate a fi n realitate nu instantanee

fotografice, ci fotoreportaje regizate anume.

O simpatie prudent fa de Georgia

Profesorul de tiine politice de la Universitatea din Viena, HansGeorg Heinrich, mpreun cu ziaristul moscovit Kirill Tanaev au
ntreprins o cercetare privind trendurile mediatizrii rzboiului de
ase zile din Georgia i ale ecourilor acestuia ntr-o selecie de ziare
occidentale (New York Times, Le Monde, The Guardian, Washington
Post, Der Standard) i desigur, georgiene, Mesagerul Georgian
(independent), i ruseti, Rossiiskaia Gazeta (al puterii) i Novaia
Gazeta (de opoziie).
Concluzia lor a fost aceea c n ciuda unor percepii contrare, dei
ziarele occidentale au susinut iniial poziia Georgiei i a
preedintelui Saakavili i au acuzat Rusia, ulterior, aceleai ziare au
devenit mult mai critice i mai circumspecte asupra mprejurrilor
n care a fost declanat conflictul, recunoscnd practic falsitatea
teoriei cum c Georgia ar fi fost victima inocent a agresiunii
ruseti.
Astfel, New York Times, dei i prevenea cititorii asupra tendinelor
neo-imperialismului rusesc, a recunoscut la 19 august 2008 c Rusia
nu a vrut acest rzboi, pentru ca, prin noiembrie, s pun n
discuie acurateea i sinceritatea poziiei georgiene i a modului n
care armata georgian a utilizat puternicul sprijin american.
Cotidianul austriac Der Standard a criticat i el neo-imperialismul
rusesc, avertiznd la 16 august 2008 c statele baltice i Ucraina vor
fi urmtoarele victime, dar n acelai timp a luat i o poziie antiNATO, afirmnd la 19 septembrie 2008, c Uniunea European poate
asigura condiii mai bune de pace i stabilitate dect Aliana NordAtlantic.
Britanicul The Guardian semnala tendina de a acuza doar Rusia
dintr-un reflex rmas de pe timpul Rzboiului Rece, dar avertiza la
16 august 2008, asupra finlandizrii Georgiei i a considerat c
reacia militar masiv a Moscovei era de fapt o form de represalii

la declararea unilateral a independenei provinciei Kosovo,

recunoscut de unele state occidentale.
Cei doi analiti media au apreciat c Washington Post i Le
Monde au fost ziarele cele mai echilibrate n publicarea de tiri i
comentarii despre conflictul ruso-georgian.
Varietatea i dinamismul deosebit de mare al nuanelor i al
aspectelor mediatizrii occidentale a conflictului infirm att
acuzaiile de partizanat anti-rus, ct i pe cele de victorie
mediatic georgian.
Chiar dac, n primele zile ale rzboiului, Georgia (David cel
mititel) a atras mai mult simpatie i Rusia (uriaul Goliath), mai
mult antipatie pe plan internaional, lucrurile au nceput apoi s
se aeze la locul lor. Cancelariile occidentale, dei au ncercat s
ofere o imagine de fermitate i principialitate, pn la urm au
czut la pace cu beligeranii, astfel nct marile interese europene
i ruseti s nu fie lezate.

Reacia monolitic a Maicii Rusia

Chiar dac guvernul de la Moscova a beneficiat i el de serviciile
unor firme de relaii publice, precum Gplus din Bruxelles sau
Ketchum din Washington, aa cum a recunoscut chiar ministrul de
Externe rus ,Serghei Lavrov, ruii sunt nc nite copii n comparaie
cu americanii n materie de utilizare a mass-media.
Cu toate acestea, media rus a fost cvasi-unanim n a susine cu
vehemen politica dur a Kremlinului mpotriva Georgiei,
demonizndu-i pe georgieni, la un nivel comparabil doar cu cecenii.
n spaiul fostei URSS, trimiterea la fascism reprezint una dintre
cele mai grave injurii, din pricina traumelor holocaustice lsate de
cel de-Al Doilea Rzboi Mondial.
Demonizrile reciproce ndreptate cu precdere asupra liderilor au
dovedit ncrncenarea ieit din comun a acestui nou rzboi
propagandistic: Saakavili a fost portretizat drept un nou Hitler din
Caucaz, n timp ce georgienii au afiat la Tbilisi un poster cu cei doi
lideri rui, deghizai n Adolf Putin i Benito Medvedev.

Tonul preedintelui Medvedev a fost mult mai moderat i retorica sa

mult mai raional dect cele ale omologului su georgian, chiar
dac amndoi, fiind juriti, au fcut apel simultan la respectarea
legilor internaionale (desigur, fiecare n folosul rii sale).
Ziarul Rossiiskaia Gazeta a avut tot timpul o linie ferm pro-rus,
criticnd chiar guvernul pentru pasivitatea sa n rzboiul
propagandistic i acuznd mass-media occidental de a fi
portavocea belicoasei propagande georgiene (20 august 2008).
Dimpotriv, ziarul de opoziie Novaia Gazeta, deinut de fostul
preedinte Gorbaciov i omul de afaceri Lebedev, a avut o poziie
mult mai echilibrat, denunnd att crima georgian, ct i
invazia rus care ar duce la palestinizarea Caucazului (25 august
2008).
Pe de alt parte, analistul Evgheni Morozov semnala chiar n timpul
conflictului, pe 13 august 2008, o nou strategie a propagandei pe
Internet a Kremlinului, care-i viza pe numeroii bloggeri sau
forumiti rui, din ce n ce mai activi n a-i afirma opiniile i a crea
trenduri de opinie pe site-urile marilor ziare i posturi de
televiziune occidentale.
Morozov afirma c site-uri precum Inosmi.ru, deinut de agenia RIA
Novosti, traducea n rusete i posta selectiv articole i comentarii
din presa occidental i nord-american de natur s-i nfurie ct
mai tare pe rui mpotriva unei mass-media ignorante, ruvoitoare,
ostentativ anti-ruseti i tendenios partizane, rezultnd astfel un
fel de splare de creiere ruseti, al crei efect era, n final,
susinerea poziiei Kremlinului.
Atunci cnd site-urile occidentale nu postau comentariile ruseti cu
caracter extremist sau incitator, ele erau acuzate de cenzur i
partizanat. Mai mult dect att, muli bloggeri i forumiti rui au
ajuns s cear socoteal Kremlinului de ce nu lua o poziie mai
ferm, fie i doar n spaiul virtual al Internetului, pentru a apra
onoarea Maicii Rusia.

n timp ce majoritatea covritoare a americanilor sau britanicilor

ar fi incapabili s numeasc un post de televiziune, ziar,
comentator, editorialist de la Moscova cu atitudini anti-occidentale,
ruii puteau identifica uor pe cei ruvoitori i ignorani, cu opinii
anti-ruse.

n rzboi prima victim este adevrul. Restul e

politic i emoie
n timpul conflictului militar din Georgia, s-au resimit accentele
unei polarizri i uneori chiar radicalizri ale atitudinilor publice
fa de cele dou tabere, n sensul unui sprijin fi acordat uneia
dintre prile aflate n conflict, dei, chiar i aceast atitudine
partizan nu a fost constant. Acest lucru a fost evident prin
modul n care media internaional s-a raportat la eveniment, la
cele dou extreme situndu-se, desigur, presa i instituiile din
Georgia i Rusia. Media occidental nu s-a dovedit a fi nici prea
neutr, nici prea angajat, resimindu-se totui un trend de
simpatie fa de georgieni i de antipatie sau susceptibilitate fa
de perspectiva evenimentelor furnizat de Moscova. Federaia
Rus, chiar dac i normalizase relaiile cu Beijingul i chiar dac
a semnat un acord cu aceast mare putere, n criza georgian
singurele voci rspicate care s-au auzit n sprijinul necondiionat al
Rusiei (n timp ce restul lumii o blama mai voalat sau nu) au fost
cele ale Siriei lui Bachar al-Assad, ale Venezuelei, prin discursul
glgios i deloc dezinteresat al lui Hugo Chavez, i ale
Belarusului, prin binecunoscuta atitudine pro-rus a preedintelui
Alexandr Lukaenko.
Gruzia o provocare pt Rusia
Georgia a fost parte integrant a Imperiului sovietic pn n 1991,
cnd, renscnd din cenua Uniunii Sovietice, a devenit o naiune
independent (9 aprilie 1991)[1]. n aceste condiii, Georgia a ncercat
s se elibereze de sub influena Rusiei i s caute ali protectori. n
ciuda tuturor acestor eforturi, Moscova a ncercat s-i menin
influena n vecintatea apropiat, iar relaiile cu Georgia sunt cel

puin controversate. Aceast relaie contestat se datoreaz

urmtoarelor aspecte:
Punctul principal de friciune l reprezint Aliana Nord-Atlantic. Georgia
aspir s devin membr a NATO. Summit-ul de la Bucureti, din aprilie
2008, a confirmat perspectivele de aderare, pe termen lung, ale Tbilissiului. Moscova nu vede cu ochi buni extinderea NATO pn la graniele
sale i continu s nutreasc o aversiune fa de aliana de aprare
colectiv. Aciunile Moscovei n Georgia vizeaz stoparea aspiraiilor
otaniene ale rii.[2]
n timpul unei vizite la cartierul general al Armatei ruseti 58 din
Vladikavkaz, preedintele rus Dmitri Medvedev considera c rzboiul din
2008 din Georgia a stopat expansiunea NATO. Discutnd despre evoluiile
republicilor parial recunoscute ale Osetiei de Sud i Abkhaziei, Medvedev
afirma c dac am fi ezitat n 2008, scenariul geopolitic ar fi fost diferit,
iar NATO ar fi numrat printre membrii si, Ucraina i Georgia.
Conflictul din 2008
dintre
Georgia i
Rusia
a
diminuat de
fapt probabilitatea de aderare a Georgiei la Aliana Atlantic.Cancelarul
german, Angela Merkel, a declarat n cadrul ntrevederii cu Preedintele
Federaiei
Ruse,
dup semnarea
unui
acord
de ncetare
a
focului c promisiunea fcut Georgiei la Bucureti rmne valabil. Cu
toate acestea, ea nu a retractat insistena anterioar a Germaniei
i Franei
referitoare
la
faptul
c
Georgia trebuie
si rezolve problemelesale interne nainte de orice aderare la NATO. Ca
urmare, n noiembrie 2008, nu exista un consens n cadrul Alianeiprivind
Planul de Aciune pentru Aderare al Georgiei[3].
- Georgia se situeaz n centrul unei intersecii energetice importante.
Numeroase hidrocarburi tranziteaz teritoriul su spre Uniunea
European. Prghia energetic a devenit instrumentul major folosit de
diplomaia rus n ultimii ani. Nu-i nici o ndoial c Moscova dorete s-i
menin poziia dominant n aprovizionarea cu hidrocarburi a rilor

europene. Actualul proiect Nabucco, ce vizeaz prelungirea oleoductului

Baku-Tbilissi-Erzurum prin vestul Turciei, este o tentativ a UE de a scpa
de sub controlul Moscovei, fcnd-o s piard un important mijloc de
presiune[4].
n fapt, conflictul ruso-georgian din 2008 se nscrie n contextul mai larg
al rzboaielor energetice care
au
caracterizatistoria Caucazului n
ultimele dou decenii. Regiunea este, fr ndoial, una dintre cele mai
importante
zonegeostrategice ale
planetei. Centralitatea acesteia n
afacerile mondiale a nceput s creasc dup prbuirea Uniunii
Sovietice, cnd insurgena cecen
i
posibilitatea dezintegrrii n
continuare a spaiului eurasiatic preau s deschidnoi rute de petrol i
gaze naturale din Marea Caspic spre Europa, care, ocolind Rusia, ar fi
dat companiilor americanecontrol complet asupra celei mai mare pri de
resurse de hidrocarburi ale bazinului, i ar fi fimpus victoria definitiv a
Washington-ului asupra Moscovei[5].
n sine, ponderea caucazian de resurse de petrol i de gaz la nivel
mondial nu este
considerabil. Cu
toate
acestea,avnd
n
vedere incertitudinea privind
fiabilitatea aprovizionrii din Golful Persic, precum i posibilitatea ca Rusia
sfoloseasc livrarea de
energie ca un
instrument
de putere, transportul de energie din Marea Caspic i Asia Centralspre
Occident prin intermediul Caucazului este de maxim importan. De
fapt, petrolul din Asia Central i derezervele de gaz au o valoare
geostrategic semnificativ, fiind att surs suplimentar de petrol brut i
gaze alturi de alte zone tradiionale, dar i datorit poziiei lor n apropiere
de marile centre de consum cum ar fi Europa, China iIndia. Aceast
regiune, strategic pentru petrol, gaz i conducte petroliere a atras atenia
nu numai puterilor regionale, dar i Statelor Unite care vd n aceasta o
baz avansat mpotriva Rusiei, Chinei i Iranului, n lupta lor mpotriva
terorismului[6].

n
acest
sens, teritoriul
georgian este
deosebit
de
important, deoarece gzduiete o parte din ruta conductei de tranzitBakuTbilisi-Ceyhan, care aprovizioneaz Vestul i Europa Central. Conducta,
aprovizionat cu petrol din cmpul de petrol azerbaidjan Azeri-ChiragGuneshli, transport 1 milion de barili de petrol pe zi, i a fost un factorcheie
alsprijinului
SUA pentru
Georgia, permind Occidentului s
reduc dependena de petrolul din Orientul Mijlociu n timp ce ocolete att
Rusia,
ct i
Iran. De
aici, interesul
Rusiei pentru
Georgia i
determinarea Moscovei de a apraindependena de facto a Osetiei de
Sud dup atacul georgian din 2008 asupra republicii separatiste.
- Un alt interes de tip geopolitic l constituie accesul la Marea Neagr.
Accesul la mrile calde este o constant a politicii externe ruseti nc din
timpul Ecaterinei a II-a. Rusia nu dispune, n prezent, dect de o singur
baz important la Sevastopol, n Ucraina. Acordul dintre cele dou state
expir n 2017 i Kiev-ul deja a anunat c nu-l va rennoi. Rusia i
dorete s dispun de o mai larg band de coast dect cea pe care o
deine n prezent, iar meninndu-i influena asupra Abkhaziei, reuete
s-i ndeplineasc obiectivul.
n ceea ce privete Abkhazia, jocurile strategice sunt clare. Deschiderea
ctre Marea Neagr faciliteaz drumul produselor petroliere i gazeifere
ctre Europa i ar putea facilita relocarea instalaiilor militare de la
Sevastopol.
Pentru Osetia de Sud, lucrurile sunt mai puin clare. Dei zon muntoas,
fr resurse naturale, aceasta permite controlul accesului la Caucazul de
Sud. Astfel, Osetia de Sud rmne o important prghie de destabilizare
pentru Moscova. Gruprile armate i armele sunt prezente aici n numr
mare, ceea ce reprezint un punct destabilizator major pentru Georgia. De
altfel, Osetia de Sud deine pe teritoriul su, tunelul Roki, singurul care
leag Georgia de Rusia. Moscovei i este team s vad combatanii
ceceni c scap prin acest masiv muntos al Caucazului. Din aceast
cauz, Rusia a cerut Tbilissi-ului s realizeze un control comun pe aceast

parte din frontier. Tbilissi a acceptat propunerea, dar pe de alt parte,

Moscova rmne surd la cererea georgian de a stabili un punct de
control la tunelul Roki, chiar dac Tbilissi-ul pledeaz n favoarea unui
control internaional a acestui loc [7].
ntr-un fel, Osetia de Sud este pentru Rusia, ceea ce sunt nlimile Golan
pentru Israel: un ghimpe n coasta inamicului. Teritoriul sirian ocupat de
Israel, ca urmare a rzboiului de ase Zile din 1967 ofer, de fapt, statului
evreu un punct avantajos pentru monitorizarea micrilor militare ale
vecinului arab, cum Damascul, n sine, este n mod clar vizibil din partea
de sus a nlimilor. n caz de rzboi ntre cele dou ri, armata israelian
ar putea ajunge cu uurin n capitala sirian, care este la doar 60 km (40
mile) nord-est fa de teritoriul n litigiu. n mod similar, controlul
geostrategic rusesc al Osetiei de Sud permite Moscovei s reprezinte o
ameninare militar direct la adresa independenei Georgiei, mica
republic situndu-se la aproximativ 100 km nord de Tbilisi. Cu toate
acestea, n cazul n care un nou conflict ar izbucni ntre cele dou foste
republici sovietice, acesta nu ar fi probabil dictat de ambiiiregionale, ci mai
degrab de o
escaladare
a confruntrii globale
dintre Rusia
i
Occident pentru
controlul rutelor
depetrol
i
gaze
n Eurasia. Posibilitatea nsi de oprire a fluxului de 1 milion de barili de
petrol pe zi spre Europa prin tierea rutei de tranzit a conductei BakuTbilisi-Ceyhan d,
de
fapt, Kremlinului un
mijloc puternic de constrngere. n acest sens, controlul rus asupra Osetiei
de Sud este mai mult dect doar un ghimpe n coasta Georgiei: este un
cap
de
pod pentru o
invazie ruseasc panic
a Europei, al
crei rezultat final ar
putea fi desfiinarea NATO. Acolo
underachetele
sovietice au euat, pot reui conductele ruseti.[8]
- Relaiile personale prea puin clduroase ntre preedinii rus i georgian
este un alt factor explicativ al conflictului. Kremlinul dorete nlturarea
preedintelui georgian, considerat prea occidental, iar n acest sens,
Moscova are tot interesul s alimenteze tensiunile interne n Georgia, n

sperana nlturrii acestuia. n plus, cu ct Georgia este mai instabil, cu

att ea este mai puin atrgtoare pentru Occident.
- La toate aceste motivaii se adaug i dimensiunea psihologic legat de
prestigiul Rusiei. Odat cu sfritul Uniunii Sovietice, Rusia i-a pierdut
strlucirea. Mai multe elemente au dus la umilirea ei n ultimii 20 de ani:
extinderea NATO ctre est, revoluiile de culoare n vecintatea sa
apropiat, recunoaterea independenei Kosovo-ului, proiectul de
amplasare a unui scut anti-rachet n apropierea sa, lrgirea Uniunii
Europene cu rile baltice i dezvoltarea de ci de tranzit energetice
alternative, sunt tot atia factori determinani ai acestei situaii. Dei
umilirea nu constituie singurul factor explicativ, trebuie totui luat n seam.
Intervenia rus n Georgia n vara lui 2008 se nscrie n procesul de
reconstrucie identitar rus. A fost o demonstraie de for, ce a dorit s
arte restului lumii i occidentalilor, n special, c rmne demn pe scena
internaional i c este un actor care conteaz. Rusia s-a artat capabil
s reacioneze prompt i pragmatic, gata s provoace efecte
destabilizatoare pentru vecini [9].
Conchiznd, se poate spune, c regiunea Caucazului, fiind culoar de
tranzit pentru petrol i gaz, prezint interes nu numai pentru Rusia ci i
pentru ceilali actori internaionali, n timp ce oleoductul de 3,6 milioane de
dolari Baku-Tbilissi-Ceyhan ce traverseaz teritoriul georgian i furnizeaz
Occidentului petrol brut duce la creterea importanei geopolitice a
Georgiei, iar conflictul din 2008 nu a fost un rzboi obscur politico-etnic
dintre Georgia i Osetia, pe de o parte i Rusia i Georgia, pe de alt
parte, ci a reprezentat o confruntare, de importan mondial, ntre SUA i
Rusia pentru controlul Caucazului de Sud i pentru regiunea Mrii Caspice
o zon geostrategic din punct de vedere militar, economic, dar i din
punct de vedere al resurselor de petrol i gaz pe care le deine.
Bibliografie

1.

"Rzboiul ruso-georgian. Reaciile

decidenilor n timpul crizei". Ed militara Monica

Oproiu i Narciz Bloiu. si Iulian chifu

2. Sbastien Pierret, La Gorgie, un enjeu pour la Russie,
14.01.2010, n http://www.taurillon.org/La-Georgie-un-enjeupour-la-Russie, accesat la 21.12.2012
3. http://www.animv.ro/ro/doc/rrsi3.pdf
Provocari la adresa anlizei strategice
Implicaiile r[zboiului ruso-georgian asupra echilibrului de putere in eurasia
4. http://www.adevarul.ro/international/europa/FP-Romania-Conflictul-rusogeorgian-Razboiul-Rece_0_25799064.html#

The Russian Military and the

Georgia War: Lessons and
Implications

Authored by Dr. Ariel Cohen, Colonel Robert E. Hamilton.

Added June 09, 2011

Type: Monograph

114 Pages
5. http://csis.org/publication/russias-strategy-war-against-georgia